TEZĂ DE DOCTORAT. Elena ION (ILIE)

Transcription

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE IOSUD ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI UMANISTE Domeniul: CONTABILITATE TEZĂ DE DOCTORAT PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII FINANCIAR-CONTABILE PRIN SISTEMUL DE CONTROL AL RESURSELOR FINANCIARE LA INSTITUŢIILE PUBLICE «REZUMAT» CONDUCĂTOR DE DOCTORAT: Prof.univ.dr. Victor MUNTEANU DOCTORAND: Elena ION (ILIE) TÂRGOVIŞTE

2 PREFAŢĂ Doresc ca în debutul tezei de doctorat să-mi exprim întreaga recunoştinţă şi gratitudine faţă de domnul profesor universitar doctor Victor MUNTEANU în calitatea domniei sale de conducător ştiinţific, transmiţndu-i pe această cale o deosebită consideraţie, respect şi mulţumiri pentru atitudinea determinantă în realizarea cercetării ştiinţifice, pentru răbdarea și înțelegerea pe care mi-a oferit-o pe tot parcursul realizării şi finalizării lucrării. De asemenea, doresc să exprim recunoştinţa şi mulţumiri tuturor celor care m-au încurajat şi susţinut pe tot parcursul şcolii doctorale dar şi în perioada de realizare a studiilor şi cercetărilor care au concurat la elaborarea cercetării ştiinţifice. În același timp adresez mulțumiri tuturor cadrelor didactice ale Universităţii Valahia din Târgovişte care mi-au fost alături, pentru îndrumările de o reală valoare concretizate în această lucrare. Analiza activităţii financiar-contabile prin sistemul de control a resurselor financiare am realizat-o pentru elementele relevante din activitatea studiată în aşa fel încât să poată fi creat un cadru consistent şi predictibil al domeniului cercetat. Cercetarea aplicativă am realizat-o pe baza cadrului legal şi procedural precum şi a informaţiilor publice care vizează activitatea financiarcontabilă din cadrul Autorităţii Rutiere Române. Doresc să mulţumesc anticipat acelora care vor avea curajul şi vor dori să continue să dezvolte şi să avanseze sugestii în sensul aprofundării studiului în aşa fel încât acesta să poată fi extins şi la alte instituţii publice cu obiect de activitate diferit de cel studiat. Bineînțeles, cele prezentate constituie o mică bază pentru demersuri viitoare, iar afirmațiile și soluțiile propuse în această lucrare, bazate pe cercetările întreprinse și informațiile adunate, nu sunt limitative și reprezintă un minim de aspecte tratate în cadrul acestei teme. 2

3 CUPRINS PREFAŢĂ... 2 CUPRINS Stadiul actual al cunoaşterii domeniului studiat Demersul cercetării ştiinţifice Problematica cercetării Motivaţia şi importanţa cercetării Obiectivele şi ipotezele cercetării ştiinţifice Structura şi conţinutul cercetării ştiinţifice Conţinutul tezei de doctorat Contribuţii proprii Propuneri generale de perfecţionare a activității financiar-contabile în cadrul instituţiei publice studiate Propuneri generale de perfecţionare a sistemului de control al utilizării resurselor financiare în cadrul instituţiei publice studiate Concluzii generale Limitele cercetării şi direcţii viitoare de cercetare Cuprinsul tezei de doctorat Lista de lucrări Curriculum Vitae Current state of knowledge in studied field Scientific research approach Research issue Motivation and importance of research Goals and hypotheses of the scientific research Structure and content of scientific research Doctorate thesis content Own contributions General Suggestions for improving the financial and accounting activity of the studied public entity General suggestions for improving the control system of using financial resources in the studied public institution General conclusions Research limitations and future research directions The content of Doctoral thesis List of scientific papers Europass Curriculum Vitae

4 1 Stadiul actual al cunoaşterii domeniului studiat Dimensionarea stadiului actual al cunoaşterii privind cercetarea funcţionării activităţii financiar-contabile la instituţiile publice, precum şi controlul resurselor financiare gestionate în cadrul acestora, se referă la cunoaşterea bazei de date pe care o deţinem, la momentul demarării cercetării ştiinţifice, unde ne situăm şi ce dorim să obţinem ca urmare a acestei acţiuni. Interesul faţă de prezenta cercetare ştiinţifică şi premisele care au determinat alegerea temei propuse sunt rezultat al existenţei multitudinii de lucrări de specialitate în care sunt abordate secvenţial diverse aspecte care au trezit interesul nostru faţă de prezenta cercetare pe de-o parte, dar şi lipsa unui material integrat care să cuprindă o abordare interdisciplinară între contabilitatea instituţiei publice, finanţe publice şi sistemul de control. Totodată am identificat diverse studii, note de curs, articole, însă în acestea nu se evidenţiază legătura între disciplinele enunţate, metodologic şi practic. Din literatura de specialitate studiată, coincid interesului nostru de studiu o serie de lucrări de valoare dintre care amintim: Munteanu V., coordonator, Auditul intern la întreprinderi şi instituţii publice-teorie şi practică (2009); Moşteanu, T., coordonator, Buget şi trezorerie publică, (2008); Pitulice C., Glăvan M., Contabilitate instituţiilor publice (2007); Văcărel I., coordonator, Bistriceanu Gh.D., Anghelache G., Bodnar M., Bercea F., Moşteanu T., Georgescu F., Finanţe publice, (2006); Zecheru V, Năstase M. Managementul, obiect de audit intern. Sinteze teoretico-metodologice, proceduri utilizabile şi aplicaţii (2005), Bailey S. J., Public Sector Economics (1995), Belverd E., Needles Jr., Henry R., Anderson J., Caldwell C., Principiile de bază ale contabilităţii (2000) etc.. De subliniat este faptul că o serie de instituţii ale statului sunt implicate în reglementarea şi coordonarea activităţii financiar-contabile la instituţiile publice, dar şi în controlul şi întărirea disciplinei economico-financiară la nivelul acestora. În acest sens amintim: Ministerul Finanţelor Publice este focusat pe asigurarea unui cadru de reglementare în concordanţă cu reglementările naţionale şi internaţionale precum şi pe ghiduri de bună practică precum: reglementări în domeniul contabilităţii publice, norme metodologice, precizări şi instrucțiuni contabile; politici publice; audit public intern Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (cadrul normativ şi ghiduri); sisteme de management financiar şi control (legislaţie, bună practică, proceduri, manuale) etc.. Curtea de Conturi a României asigură controlul modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public Stadiul actual al cunoaşterii asupra controlului resurselor este divers şi are abordări multiple, respectiv din perspectiva controlului intern, al controlului extern sau controlului intern / managerial, fiecare tip de control putând fi concentrat pe controlul resurselor financiare. Constatăm în același 4

5 timp o insuficienţă a literaturii de specialitate consultată derivă din faptul că aceasta nu descrie impactul, beneficiile instituţiei publice, beneficiile salariaţilor şi nu în ultimul rând avantajele beneficiarilor de servicii publice rezultate ca urmare a valorificării actelor de control. În acest context, în scopul dimensionării stadiului actual al cunoaşterii în domeniul supus studiului, am realizat o analiză exploratorie asupra literaturii de specialitate incidente domeniului aflat în atenţia noastră atât din aria contabilităţii instituţiilor publice cât şi din zona disciplinei controlului economico-financiar. De asemenea, ne-am focusat atenţia asupra tezelor de doctorat orientate pe obiective similare cu obiectivele prezentei cercetări, asupra articolelor publicate în reviste de specialitate, studii de caz etc.. 2. Demersul cercetării ştiinţifice Pornind de la definiţia contabilităţii naţionale prin care aceasta este o reprezentare cifrată, coerentă şi exhaustivă a unui ansamblu de agregate caracteristice activităţii naţionale, realizate în timpul unei anumite perioade de timp am conturat demersul prezentei cercetări ştiinţifice în aşa fel încât rezultatele finale să coincidă cu cele proiectate. 3. Problematica cercetării Problematica cercetării poate fi definită ca fiind o construcţie intelectuală formalizată având ca bază interogaţia, poziţionarea epistemologică, respectiv ipotezele de cercetare. Aceasta reprezintă de fapt o punere în perspectivă a ansamblului legăturilor ce există între fapte, teorii şi componentele problemei date, plasate într-un anumit context, prin această afirmaţie dorind pentru început introducerea în subiectului cercetării proprii. Recenziile realizate asupra stadiului actual al cunoaşterii din domeniul contabilităţii instituţiilor publice şi a formelor de control a resurselor financiare atât pe plan naţional şi internaţional constituie o premisă obligatorie determinantă în posibilitatea obţinerii de valoare adăugată la cunoaşterea ştiinţifică actuală. Astfel, problematica dezvoltată în lucrarea de faţă presupune abordarea câtorva aspecte relevante pe care le supunem studiului şi analizei prin formularea unor întrebări, după cum urmează: Care sunt avantajele perfecţionării activităţii financiar-contabile în instituţiile publice? De ce am optat pentru utilizarea sistemului de control al resurselor financiare în scopul identificării deficienţelor de funcţionare a activităţii financiar-contabile? Costurile implementării propunerilor de perfecţionare ale activităţii financiar-contabile la instituţiile publice sunt mai mici decât avantajele create? Identificarea factorilor perturbatori ai sistemului financiar-contabil la instituţiile publice determină noi viziuni asupra posibilităţilor de perfecţionare a activităţii financiar-contabile la instituţiile publice? 5

6 4. Motivaţia şi importanţa cercetării Realizarea unei cercetări ştiinţifice asupra unui domeniu atât de studiat precum cel al contabilităţii instituţiilor publice, abordat în diverse forme, atât din punct de vedere teoreticometodologic cât şi din punct de vedere practic, este condiţionată de existenţa unui set de argumente credibile şi verificabile care să deţină capabilitatea susţinerii identificării posibilităţilor de perfecţionare a activităţii financiar-contabile la instituţiile publice prin metode şi tehnici utilizate în controlul resurselor financiare pe care instituţia le deţine. Astfel, atacarea demersului ştiinţific am realizat-o prin stabilirea unei strategii de abordare a temei de cercetare propusă, care are ca centru de interes următoarele: motivaţia, utilitatea şi nu în ultimul râmd limitele cercetării ştiinţifice. Motivaţia cercetării ştiinţifice vizează argumentele care evidenţiază necesitatea perfecţionării contabilităţii instituţiilor publice. De asemenea, în cadrul motivaţiei am avut în vedere argumentarea instrumentelor utilizate în identificarea deficienţelor, cauzelor, consecinţelor şi a soluţiilor care pot contribui la îndeplinirea scopului propus în cadrul cercetării. Utilitatea cercetării ştiinţifice rezidă din beneficiile obţinute de instituţiile publice, ca urmare a perfecţionării activităţii financiar-contabile, cu impact focusat pe controlul resurselor financiare. Potenţialele limite ale cercetării ştiinţifice sunt inevitabile în derularea unui proces de asemenea anvergură, şi de aceea am urmărit pe tot parcursul cercetării recunoaşterea acestor limite. Abordarea temei de cercetare ştiinţifică în domeniul perfecţionării activităţii financiar-contabile la instituţiile publice prin valorificarea rezultatelor controlului intern şi controlului extern exercitat asupra resurselor financiare, participă în mod evident la dezvoltarea practică şi metodologică a activităţii studiate. De asemenea, specificul temei permite realizarea unei cercetări fundamentale dar şi aplicative, cu rol determinant în strategia de dezvoltare a unităţilor de interes public. 5. Obiectivele şi ipotezele cercetării ştiinţifice Pentru a răspunde scopului propus al prezentei cercetări ştiinţifice am definit în mod determinant obiectivul general astfel: Identificarea prin abordarea teoretico-metodologică şi aplicativă a circumstanţelor din sfera controlului resurselor financiare în care se manifestă factorii perturbatori ai activităţii financiar-contabile desfăşurată la nivelul instituţiei publice studiate. Tinând cont că Ipoteza constituie un instrument şi este formulată printr-o presupunere fundamentată ştiinţific, obiectivului general i-am asociat o ipoteză generală definită astfel: Ameliorarea activităţii financiar-contabile desfăşurate la nivelul instituţiei publice prin sistemul de control al resurselor financiare. Obiectivul general l-am transpus în obiective specifice (O S ) care pot fi realizabile prin testarea unor ipoteze de lucru (I L ) asociate obiectivelor în discuţie. Pentru asigurarea operativităţii în atingerea rezultatelor cercetării ştiinţifice am asociat fiecărui obiectiv specific a unor ipoteze de 6

7 lucru. Având în vedere cele de mai sus, am definit obiectivele specifice şi ipotezele de lucru asociate acestora, astfel: O S.1. : Evaluarea organizării şi funcţionării activităţii financiar-contabile la instituţia publică studiată. I L.1.1. : Modul de organizare şi funcţionare a compartimentelor din sectorul economic influenţează activitatea financiar-contabilă din cadrul instituţiei publice studiate. I L.1.2. : Cadrul procedural şi legislativ inflenţează funcţionarea activităţii financiar-contabile din cadrul instituţiei publice studiate. O S.2. : Evaluarea Sistemului Informaţional Financiar-Contabil existent la nivelul instituţiei publice studiate. I L.2.1. : Sistemul Informaţional Financiar-Contabil contribuie la cunoaşterea situaţiei financiare a instituţiei publice studiate, prin oglindirea trecutului, prezentului şi anticiparea evoluţiei viitoare a situaţiei economico-financiare. I L.2.2. : Sistemului Informaţional Financiar-Contabil al instituţiei publice studiate permite reflectarea facilă şi corectă a resurselor colectate de la contribuabili, creditori, furnizori de resurse etc.. I L.2.3. : Sistemului Informaţional Financiar-Contabil reflectă utilizarea resurselor financiare atât pentru dezvoltarea instituţiei publice studiate, cât şi în prestarea serviciilor publice. I L.2.4. : Arhitectura Sistemului Informaţional Financiar-Contabil influenţează funcţionarea activităţii financiar-contabile desfăşurată în instituţia publică studiată. I L.2.5. : Calitatea informaţiei financiar-contabile, factor de inflenţă asupra informaţiilor furnizate de Sistemul Informaţional Financiar-Contabil utilizate în sistemul decizional. O S.3. : Evaluarea contribuției sistemului de control public intern existent la nivelul instituţiei publice studiate. I L.3.1. : Auditul public intern oferă asigurare managementului că sistemul financiar-contabil este fiabil şi are capabilitatea de a furniza informaţii relevante în ameliorarea deciziilor manageriale. I L.3.2. : Controlul intern managerial, factor decisiv în creşterea calităţii activităţii financiarcontabile şi implicit a managementului. O S.4. : Evaluarea contribuției acțiunilor de control externe asupra activității financiarcontabile desfăşurată în cadrul instituţiei publice studiate. I L.4.1. : Valorificarea actelor de control extern contribuie la monitorizarea eficientă a resurselor financiare. I L.4.2. : Valorificarea actelor de control extern contribuie la eficientizarea modului de constituire și cheltuire a resurselor. 7

8 6. Structura şi conţinutul cercetării ştiinţifice 6.1. Cuvinte cheie instituţie publică; buget; contabilitate; control; audit; imagine fidelă; raportare financiară; resurse; sistem informaţional financiar-contabil; situaţii financiare Etapele cercetării ştiinţifice Având în vedere complexitatea cercetării ştiinţifice pe de-o parte şi a importanţei domeniului supus studiului, toate acţiunile desfăşurate pe parcursul cercetării le-am grupat într-o succesiune de etape după cum urmează: Etapa 1: Stabilirea temei de cercetare ştiinţifică am realizat-o pornind de la importanţa domeniului studiat în plan economico-social, aşa cum am detaliat în Introducere, subcapitolul Motivaţia şi importanţa cercetării. Ca urmare a realizării acestei etape a rezultat tema de interes prezentată în lucrarea de faţă, denumită: Perfecţionarea activităţii financiar-contabile prin sistemul de control al resurselor la instituţiile publice Etapa 2: Definirea obiectivului general şi al obiectivelor specifice am realizat-o pornind de la problematica cercetării ştiinţifice identificând o serie de răspunsuri la întrebările existente în debutul studiului în subcapitolul Problematica cercetării, întrebări legate de tipul de informaţie factuală necesar pentru elucidarea problemei, implicaţiile practice ale abordării unei anumite teme şi bineînţeles la implicaţiile teoretice vizate prin abordarea unei probleme anume. Etapa 3: Formularea ipotezei generale şi a ipotezelor de lucru, a derivat din urmărirea realizării obiectivelor cercetării ştiinţifice prin studiu teoretico-metodologic şi cercetări empirice. De asemenea, pentru ca ipotezele de lucru să răspundă cerinţelor unei cercetări ştiinţifice am urmărit ca acestea să întrunească două calităţi şi anume: să fie plauzibile şi testabile. Validitatea ipotezelor de lucru s-a concretizat prin verificările realizate şi care au condus la validarea / infirmarea acestora. Etapa 4: Operaţionalizarea, presupune construirea variabilelor atât dependente cât şi independente. Prin variabile am atribuit proprietate fenomenelor şi proceselor economicofinanciare, fundamentat pe studiul literaturii de specialitate. Etapa 5: Stabilirea metodelor de cercetare, a fost realizată prin selectarea celor mai adecvate metode de cercetare, acestea fiind focusate în mod diferit pe fiecare problemă în parte. Alegerea metodei de cercetare ştiinţifică am realizat-o din perspectiva a trei viziuni, respectiv: raţionalism, empirism, pozitivism. Din pespectiva raţionalismului, metodele utilizate pe parcursul cercetării ştiinţifice sunt: raţionamentul şi deducţia. 8

9 Din perspectiva empirismului, metodologiile abordate în prezentul studiu sunt: observarea, ipoteze de lucru şi testarea ipotezelor. Din perspectiva pozitivismului metodat de cercetare este testarea empirică a ipotezelor de lucru. Etapa 6: Construirea instrumentelor de culegere şi prelucrare a datelor este etapa prin care am stabilit instrumentele de colectare a datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea financiarcontabilă din instituiţia publică studiată. Instrumentele utilizate în cadrul cercetării ştiinţifice le-am stabilit în concordanţă cu metodele de cercetare enunţate la etapa nr. 5. În acest context am utilizat următoarele instrumente de colectare a datelor şi informaţiilor: Chestionarul Listă de Verificare utilizat în cadrul subcapitolului 5.4. Caz practic. Evaluarea organizării şi funcţionării sistemului financiar-contabil la Autoritatea Rutieră Română. Pe baza chestionarului în discuţie în cadrul aceluiaşi subcapitol am realizat Analiza critică pe obiective a aspectelor constatate pe parcursul studiului. Chestionarul de evaluare a stadiului de implementare a standardelor de control intern / managerial, acesta contribuind în mod real la realizarea cercetării empirice dezvoltată în subcapitolul 6.3. Cercetarea aplicativă asupra resurselor financiare ale instituţiei publice prin abordarea controlului intern. Chestionarul de control intern utilizat în cadrul cercetării aplicative dezvoltate pe parcursul prezentului capitol. Etapa 7: Stabilirea eşantionului de lucru şi a populaţiei de investigat, este etapa prin care am stabilit eşantionul reprezentativ pentru realizarea cercetării. Astfel, caracteristica de reprezentativitate a eşantionului rezidă din colectivitatea studiată în scopul realizării anchetei pilot alegând o populaţie compusă din angajaţii din cadrul instituţiei publice selectate spre studiu atât în funcţii de execuţie cât şi în funcţii de conducere. Eşantionul stabilit îndeplineşte condiţiile esenţiale necesare precum: este constituit aleator; gradul de eterogenitate a unităţilor primare incluse în eşantion coincide cu cel specific populaţiei de referinţă. Etapa 8: Colectarea datelor şi informaţiilor direct din mediul de lucru, este etapa în care am difuzat chestionarele spre completare prin poşta electronică, sau le-am înmânat personal. Pentru completarea chestionarelor transmise prin intranet am stabilit ca termen de răspuns 5 zile lucrătoare de la data transmiterii. În cazul în care chestionarele au fost înmânate pe teren am utilizat şi metoda interviului neformalizat şi de cea a observării. Etapa 9: Prelucrarea datelor şi informaţiilor colectate, a presupus desfăşurarea o serie de operaţii care au constat în verificarea datelor şi informaţiilor colectate precum şi realizarea machetei de prelucrare a informaţiilor. 9

10 Etapa 10: Analiza şi interpretarea rezultatelor, este etapa în care am realizat analiza rezultatelor prelucrării datelor şi informaţiilor care vizează imaginea obţinută asupra modului de funcţionare a activităţii financiar-contabile a instituţiei publice studiate. Etapa 11: Elaborarea lucrării de cercetare ştiinţifică, este etapa în care am procedat la redactarea lucrării de cercetare ştiinţifică şi care a constat în activitatea studiului atât teoretic cât şi practic realizat pe perioada şcolii doctorale Structura lucrării de cercetare Având în vedere complexitatea domeniului studiat, cel al activităţii financiar-contabile la instituţiile publice pe de-o parte, iar pe de altă parte importanţa modului de gestionare a resurselor financiare de care instituţia publică dispune pe pacursul unui exerciţiu financiar, am structurat cercetarea ştiinţifică în direcţii de cercetare, astfel încât prin arhitectura (Figura nr. 6.3.) acesteia să oferim o viziune de ansamblu asupra abordării subiectului studiat. 10

11 Figura nr Arhitectura tezei de doctorat Titlul lucrării: PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII FINANCIAR-CONTABILE PRIN SISTEMUL DE CONTROL AL RESURSELOR FINANCIARE LA INSTITUŢIILE PUBLICE Introducere POZIŢIONAREA EPISTEMOLOGICĂ ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Capitolul 1 Prezentarea generală a instituţiilor publice şi importanţa acestora pe plan naţional şi internaţional. Capitolul 2 Aspecte teoretice ale organizării și funcționării activității financiar-contabile la instituţiile publice. Capitolul 3 Abordarea teoretico-metodologică a sistemului de control al resurselor financiare la instituţiile publice. Capitolul 4 Bugetul. Instrument de control al resurselor financiare în cadrul instituţiilor publice. Abordări teoretice și metodologice. Capitolul 5 Cercetarea aplicativă asupra organizării și funcționării activității financiar-contabile la instituţiile publice. Capitolul 6 Cercetarea aplicativă asupra controlului utilizării resurselor financiare în cadrul unui exerciuţiu bugetar. Capitolul 7 Cercetarea pozitivă asupra elementelor funcţionale și structurale ale contabilităţii şi controlului resurselor financiare în cadrul instituţiilor publice. Capitolul 8 Concluzii finale. Contribuţii proprii. Direcţii de perfecţionare viitoare. 7. Conţinutul tezei de doctorat Cercetarea ştiinţifică se desfăşoară pe parcursul a opt capitole debutând prin Introducere, aceasta fiind concentrată pe poziţionarea epistemologică şi metodologia cercetării ştiinţifice, prezentarea ariei de studiu asupra căreia am avut în vedere evidenţierea stadiului actual al cunoaşterii, demersul cercetării ştiinţifice, scopul şi obiectivele cercetării ştiinţifice şi nu în ultimul rând formularea ipotezelor de lucru. În cadrul Capitolului 1 Prezentarea generală a instituţiilor publice şi importanţa acestora pe plan naţional şi internaţional. am dorit să prezentăm câteva informații referitoare la sectorul public, definirea, clasificarea, caracteristicile și cadrul legal al instituțiilor publice precum și importanța acestora pe plan național și internațional. 11

12 După cum deja se cunoaşte, sectorul public nu mai este dominant în economie românească încă de la începutul anilor 2000, dar importanţa instituțiilor aflate în portofoliul statului nu poate fi contestată datorită ponderii lor în economie dar și pentru că reprezintă sectoare strategice sau de siguranță națională, cu efecte considerabile asupra competitivităţii mediului de afaceri, deci și din acest punct de vedere are în continuare un impact semnificativ în economie. Totuși analizând acest aspect la nivel internațional putem afirma că deși pentru multă vreme instituţiile publice au deţinut un rol important în majoritatea ţărilor dezvoltate, odată cu externalizarea anumitor servicii publice, unele dintre acestea au trecut pe plan secundar. Astfel, statul acționează prin intermediul instituțiilor publice în toate domeniile vieții economice și sociale, influențând dezvoltarea anumitor sectoare de activitate prin distribuirea produsului intern brut către acestea în funcție de politica adoptată. Funcție de doctrinele politice ale guvernului aflat la conducerea țării sunt constituite și organizate instituțiile publice prin care statul dirijează economia națională și își îndeplinește rolul și funcțiile sale. În contextul economic manifestat prin criza economică declanşată în România la sfârşitul anului 2008, actualmente instituțiile publice se confruntă din ce în ce mai mult cu lipsa resurselor financiare necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţilor prevăzute în obiectul de activitate. Mai mult decât atât, permanent sunt căutate noi resurse finaciare care să asigure creşterea eficacităţii instituțiilor publice din România. Având în vedere dependența financiară faţă de politicile guvernamentale, instituțiile publice sunt orientate după scopurile și politicile autorităților publice datorită supremației acestora și nu după exigențele de rentabilitate ale societăților private. În acest context putem afirma că, funcție de modul în care resursele materiale, financiare, umane și informaționale deținute și utilizate de o instituție publică contribuie la satisfacerea interesului public al comunității prin serviciile pe care le oferă stabilindu-se astfel performanța acesteia. În România, se constată că se manifestă străduința de a preveni creșterea deficitului bugetar prin adaptarea sectorului public la o livrare rapidă a serviciilor cerute în prezent și a celor care sunt așteptate în viitor. Capitolul 2 intitulat Aspecte teoretice ale organizării și funcționării activității financiarcontabile la instituţiile publice tratează modul de organizare și funcționare a activității financiarcontabile în cadrul instituțiilor publice precum și procesul de normalizare și armonizare al contabilității românești la contabilitatea internațională. Specificul și particularitățile instituțiilor publice impun ca obiectul contabilității bugetare să cuprindă atât patrimoniul public cât și pe cel privat iar pentru aceasta informațiile contabile furnizate sub forma situațiilor financiare trebuie să ofere o imagine foarte clară astfel încât restricțiile bugetare sub forma alocărilor sau autorizării bugetare să nu împiedice utilizarea 12

13 corespunzătoare a resurselor. Urmare a volumului mare şi complexiății activităţilor desfășurate în cadrul unei instituții publice, factorii de decizie au nevoie de informaţii clare, corecte, complexe și în timp util care pot fi furnizate de contabilitate, singura în măsură să le ofere deoarece deține instrumente eficace în furnizarea acestora, iar prin mijloacele pe care le are la dispoziţie poate elimina riscurile luării unor decizii eronate. De aceea, organizarea riguroasă a contabilității reprezintă un factor determinant pentru realizarea acestui deziderat. Contabilitatea românească a fost nevoită să se armonizeze, normalizeze și să își coreleze activitatea funcție de celelalte state europene. Armonizarea contabilității românești cu cerințele Standardelor Internaționale de Contabilitate (IAS/IFRS) și cu Directivele contabile europene reprezintă permanent o provocare pentru mediul administrativ. România, ca țară mebră a Uniunii Europene și-a asumat o serie de responsabilități care privesc armonizarea contabilității instituțiilor publice cu Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public și Regulamentele Europene. Acest fapt a reprezentat transpunerea în realitatea contabilă românească a prevederilor Sistemului European de Conturi în ceea ce privește regulile contabile. În România, aplicarea la scară tot mai largă a raportării financiare în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate conduce la noi controverse cu privire la raportul înregistrat între contabilitatea financiară (internă) și contabilitatea de gestiune, controlling-ul, raportarea internă (contabilitatea externă). Acest fapt a generat aducerea în discuție a unui nou concept și anume management approach, concept implicit al cadrului de raportare conform IFRS, care practic realizează convergența, armonizarea între contabilitatea externă și cea internă. Managementul approach promovează ideea utilizării informațiilor generate de contabilitatea internă (financiară) în raportarea financiară și de a oferi investitorilor în acest fel o altă viziune aupra entităţii. În acest contex, este concludent faptul că raportarea financiară este extrem de importantă deoarece este una dintre strategiile de legitimare și de câștigare a încrederii utlizatorilor externi ai informației financiar-contabile. Se observă că pentru eficientizarea activităţii instituțiilor publice este necesară dezvoltarea de mecanisme de guvernanţă corporativă adaptate particularităţilor acestora, suplimentare față de cele reglementate de legislaţia societăţilor comerciale pe baza principiilor guvernanţei corporative a instituțiilor de stat, dezvoltate de Organizaţia de Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) şi de bună practică a corporaţiilor. Specialiștii contabili sunt preocupați de reflectarea fidelă a realității economico-financiare și a consecințelor sale sociale, umane și instituționale, de dezvolaterea standardelor, de convergență și de oportunitatea recunoașterii profesiei contabile la nivel european. Acest fapt este poate, cea mai frumoasă și incitantă parte a profesiei contabile. 13

14 În capitolul 3 Abordarea teoretico-metodologică a sistemului de control al resurselor financiare la instituţiile publice am tratat în detaliu și în paralel următoarele concepte: controlul intern, controlul extern, auditul intern și auditul extern, ca părți componente ale sistemului de control. În scopul realizării studiului practic pe care mi l-am propus am structurat noțiunile legate de controlul intern și anume: scopul, obiectivele, formele, componentele, caracteristicile, reglementările, standardele și modelele de control intern și am realizat o paralelă între COSO/INTOSAI GOV 9100 și legislația națională pentru a evidenția efortul pe care țara noastră l-a făcut pentru alinierea legislației noastre la sistemul internațional. În realizarea prezentei cercetări, următorul pas l-am realizat în tratarea aspectelor legate de auditul intern și anume: sfera de acțiune, obiectivele, categoriile, standardele, modul de organizare și desfășurare. Am expus sintetic etapele de realizare a unei misiuni de audit intern precum și activitățile desfășurate, procedurile care trebuie urmărite precum și documentele elaborate. De asemnea, am realizat un studiu comparativ al conceptelor de control intern versul audit intern la instituțiile publice încercând să surprindem principalele asemănări și deosebiri. În continuare am întreprins același tratament pentru controlul extern și auditul extern. Am încheiat capitolul prin prezentarea noțiunii de guvernanță corporativă în cadrul instituțiilor publice, a concluziilor și comentariilor proprii. Pentru România, integrarea în Uniunea Europeană a facilitat obținerea unei viziuni ample asupra sistemului de control și audit utilizate de diferite țări mai dezvoltate ceea ce a reprezentat cu siguranță un avantaj. De accea putem concluziona că, reformele implementate în mediul de control intern în România, prin introducerea pe scară largă a standardelor naționale/internaționale, a bazelor legale definite clar și a mandatelor de control și audit intern, precum și a modului de funcționare și organizare a controlului intern au condus la schimbări fundamentale în instituțiile publice. Un impact uriaș asupra credibilității unui guvern și a operațiunilor pe care le derulează îl are instituirea și menținerea unui sistem de control intern puternic în sectorul public capacitat astfel încât să furnizeze încredere și asigurare rezonabilă asupra faptului că bunurile sale sunt protejate, raportarea financiară este de reală, iar operațiunile financiare derulate respectă atât prevederile legale cât și aspectul etic. În Capitolul 4 Bugetul - Instrument de control al resurselor financiare în cadrul instituţiilor publice. Abordări teoretice și metodologice am structurat informațiile asimilate în legătură cu sistemul de bugete și arhitectura acestuia precum și principiile și regulile de finanțare utilizate în cadrul instituțiilor publice. Pasul următor în realizarea cerecetării a fost abordarea din punct de vedere teoretic și metodologic a întregului proces bugetar pentru a înțelege importanța acestuia precum și caracteristicile, etapele, structura resurselor și cheltuielilor bugetare. De 14

15 asemenea, am tratat succint exercitarea tipurilor de control asupra bugetului. Este unanim acceptat faptul că elaborarea şi execuţia bugetului constituie un proces supus unor principii și reguli cu caracter strict, care asigură disciplina previzionării, constituirii şi utilizării fondurilor instituțiilor publice. În același timp bugetul este un important instrument pentru controlul și evaluarea resurselor. Pentru realizarea unui buget care să răspundă cerințelor rezultate din strategia unei instituții publice este necesară folosirea unor tehnici de previziune și de analiză care să permită cuantificarea impactului economico-financiar al realizării acestuia. Pe parcursul execuției bugetare instituțiile publice nu mai au libertarea gestionării resurselor deoarece și-au asumat obligația realizării obiectivului stabilit și ca urmare trebuie să se încadreze în limitele prevăzute. La finalul capitolului am evidențiat în concluzii și comentarii propria părere despre buget și anume că este elementul major al activității de date financiare. Capitolul 5 denumit Cercetarea aplicativă asupra organizării și funcționării activității financiar-contabile la instituţiile publice. a debutat prin prezentarea generală a cadrului legal de funcţionare al Autorităţii Rutiere Române, a organizării şi funcţionării activităţii financiar-contabile a acesteia, instituţie publică selectată pentru realizarea cercetării empirice, considerând că rezultatele obţinute pe parcursul cercetării ştiinţifice caracterizează în general instituţiile publice şi posibilităţile de perfecţionare identificate putând fi aplicate de la particular la general. Un alt subiect de interes abordat pe parcursul acestui capitol vizează studierea Sistemului Informaţional Financiar-Contabil atât din punct de vedere teoretic, cât şi din perspectiva funcţionării şi rolului acestuia evidenţiat de necesitatea operaţionalizării tuturor sistemelor, metodelor şi tehnicilor de management prin utilizarea datelor, informaţiilor, fluxurilor şi circuitelor informaţionale de natură financiar-contabilă, procedurilor şi mijloacelor de tratare a acestora. În cadrul cercetării aplicative asupra Sistemului Informaţional Financiar-Contabil am prezentat în detaliu rolul informaţiei financiar-contabile în funcţionarea acestuia. De asemenea, am prezentat calitatea informaţiei financiar-contabile ca factor de influenţă asupra informaţiilor furnizate de Sistemul Informaţional Financiar-Contabil şi utilizate ca suport în adoptarea deciziilor manageriale. Cazul practic prezentat pe parcursul acestui capitol rezidă din evaluarea organizării şi funcţionării sistemului financiar-contabil la instituţia publică studiată, realizată printr-o misiune de audit intern. În realizarea acestui demers am parcurs mai multe etape precum: stabilirea obiectivelor şi scopului evaluării; tehnici şi instrmente utilizate, amintind aici Chestionarul Listă de Verificare analiza critică pe obiective a aspectelor constatate pe parcusul auditului şi încheind cu concluzii, consideraţii personale, propuneri de îmbunătăţire şi nu în ultimul rând posibiltăţi de diminuare / îndepărtare a factorilor perturbatori identificaţi ca urmare a realizării aplicaţiei practice. În capitolul 6 Cercetarea aplicativă asupra controlului utilizării resurselor economice în 15

16 cadrul unui exerciuţiu bugetar. am urmărit relevarea importanţei manifestării formelor de control la nivelul instituţiilor publice. Astfel, în introducerea acestui capitol am prezentat aspecte generale privitoare la modul de abordare a cercetării aplicative asupra controlului resurselor în cadrul unui exerciţiu bugetar. Din punct de vedere metodologic, aplicaţia practică am concentrat-o pe cele două mari tipuri de control, respectiv, control extern şi sistemul de control public intern. În scopul realizării cercetării aplicative asupra resurselor financiare ale instituţiei publice prin abordarea controlului extern am prezentat modul de exercitare al auditului public extern de către Curtea de Conturi a României. De asemenea, în acelaşi context am prezentat contibuţia auditului public extern asupra activităţii economico-financiare a instituţiei publice studiate, cu accent pe gestionarea resurselor financiare. Tot din perspectiva controlului extern am prezentat în linii mari alte structuri externe instituţiei publice studiate, cu atribuţii şi responsabilităţi care vizează modul de verificare a gestionării resurselor financiare. Pe lângă auditul financiar exercitat de Curtea de Conturi a României, parte din sistemul de control extern al resurselor financiare am prezentat rolul Ministerului Finanţelor Publice în calitatea sa de organ de specialitate al administraţiei publice centrale pe de-o parte, iar pe de altă parte impactul structurilor ierarhice superioare instituţiei publice studiate, existent la nivelul Ministerului Transporturilor, respectiv structura de audit public intern şi Corpul de Control al Ministrului. Din perspectiva sistemului de control public intern, am realizat studiul de caz prin prezentarea modului de desfăşurare a unei misiuni de audit public intern prin structura specializată existentă la nivelul instituţiei publice studiate. Ca urmare a realizării misiunii de audit public intern desfăşurat asupra activităţii financiar-contabile din instituţia publică studiată, am identificat o serie de deficienţe pentru care am formulat recomandări de remediere. De asemenea, din pilonul sistemului de control public intern am prezentat o aplicaţie practică cu tematica focusată pe controlul intern / managerial. Astfel, ca instrument de lucru am utilizat Chestionarul de evaluare a stadiului de implementare a standardelor de control intern / managerial. conform OMFP 946/2005. La finalul capitolului am prezentat consideraţii personale şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii financiar-contabile desfăşurate la nivelul instituţiei publice studiate, precum şi a sistemului de control public intern existent. Capitolul 7 Cercetarea pozitivă asupra elementelor funcţionale și structurale ale contabilităţii şi controlului resurselor financiare în cadrul instituţiilor publice este destinat în mod expres prezentării metodologiei de cercetare abordată pe parcursul întregului studiu. În cadrul metodologiei utilizate am prezentat etapele parcurse în demersul ştiinţific, metodele, tehnicile şi instrumentele utilizate. Cercetarea pozitivă am realizat-o din prisma paradigmei pozitivismului 16

17 prin abordarea teoriei cunoaşterii. Întregii cercetări ştiinţifice i-am oferit o dimensiune obiectivă prin prezentarea cât mai clară a răspunsurilor şi opiniilor respondenţilor angrenaţi în cercetarea ştiinţifică, în cadrul intervenţiei în teren la sediul instituţiei publice selectate spre studiu. De asemenea, am manifestat permanent o atitudine critică prin care am consolidat analiza problematicii cercetării, formularea propunerilor de perfecţionare a activităţii financiar-contabile a instituţiei publice studiate, precum şi propunerea de generalizarea posibilităţii de aplicare a acestora la nivelul instituţiilor publice similare. Îndeplinirea obiectivului general al cercetării şi a obiectivelor specifice am realizat-o în cadrul Analizei rezultatelor cercetării pe obiective şi ipoteze de lucru prin validare / invalidare a acestora. Capitolul 8 Concluzii finale. Contribuţii proprii. Direcţii de perfecţionare viitoare. descrie în sinteză rezultatele cercetării ştiinţifice, concluziile, contribuţii proprii, comentarii ale autorului precum şi propuneri de perfecţionare a activităţii financiar-contabile desfăşurată în cadrul instituţiei publice studiate. Stilul adoptat pe parcursul întregii cercetări este acela de a menţine exigenţele conceptuale prin folosirea unei terminologii caracteristice domeniului economicofinanciar şi controlului economico-financiar. 8. Contribuţii proprii Din analiza rezultatelor cercetării pe obiective şi ipoteze de lucru am identifacat ca posibilităţi de perfecţionare următoarele: Perfecţionarea sistemului de comunicare internă şi exetrnă prin elaborarea unui Cod de comunicare la nivelul instituţiei publice studiate care să aibă în vedere factorii de influenţă aupra comunicării precum mărimea instituţiei, domeniul de activitate, cultura organizaţională. Crearea și implementarea unui sistem de comunicare adecvat are un impact pozitiv asupra: eficienţei şi eficacităţii activităţii instituţiei şi implicit a activităţii financiar-contabile; conştientizează problema calitativă a activităţii financiar-contabile crescând astfel productivitatea muncii, satisfacţia clienţilor, costurile etc.. Organizarea şi funcţionarea activităţii financiar-contabile la nivelul instituţiei publice studiate trebuie să se realizeze pe baza unor norme şi principii clare şi realiste vizând astfel în mod deosebit: reducerea nivelurilor ierarhice, eliminarea paralelismelor şi a timpilor morţi în comunicare, decizie şi execuţie; concordanţa dintre parametrii de lucru ai fiecărui element şi sistemul financiar-contabil în ansamblul său în concordanţă cu obiectivele. Dimensionarea structurilor din departamentul economic trebuie să se realizeze în funcţie de volumul de muncă din cadrul fiecărei structuri în parte. Actualizarea bazei de date existentă la nivelul Serviciului Contabilitate şi Analiză Economică referitoare la mijloacele fixe şi obiectele de inventar, cu datele prezentate în Procesele verbale ale 17

18 subcomisiilor de inventariere. Gestionarea haotică a bunurilor de natura mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar favorizează fie încârcarea unor gestionari în mod nejustificat şi uneori chiar sustragerea acestora şi are ca efect întocmirea unei evidenţe contabile eronate. În contextul celor prezentate se impune: Actualizarea, de către responsabilii activităţii respective, a bazei de date existente la nivelul Compartimentului contabilitate referitoare la mijloacele fixe şi obiectele de inventar, cu datele prezentate în Procesele verbale ale subcomisiilor de inventariere; elaborarea unei proceduri de lucru referitoare la mişcarea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar între direcţii (gestiuni), în cadrul gestiunilor şi între utilizatori, care să devină obligatorie pentru tot personalul din cadrul instituţiei studiate. Elaborarea / perfecţionarea procedurilor operaţionale pentru activităţile inventariate la nivelul departamentelor administrativ şi contabil şi coordonarea metodologică unitară inclusiv la agenţiile teritoriale ale instituţiei studiate. Inventarierea activităţilor procedurabile şi elaborarea procedurilor operaţionale pentru fiecare acestea în aşa fel încât acestea să reprezinte algoritmul de urmat în realizarea sarcinilor, angajarea responsabilităţilor şi exercitarea competenţelor. De asemenea, la elaborarea procedurilor trebuie avut în vedere ca acestea să asigure un echilibru între sarcini, competenţă, şi responsabilităţi. Utilizarea intranetului ca mijloc de comunicare internă pentru aducerea la cunoștința salariaților asupra exitenței procedurilor de lucru și de sistem. Intranetul utilizat oferă în același timp posibilitatea accesării procedurilor ori de cîte ori acest lucru este necesar și asigură în același timp posibilitatea informării asupraapariției reviziilor procedurilor de lucru și sistem în timp util. (eficientizează sistemul de comunicare, în fapt SIFC-ul) Recrutarea şi angajarea pe posturi să se realizeze ţinând cont de toate cerinţele posturilor din punct de vedere al specializării educaţionale şi a pregătirii pe care o deţine potenţialul angajat. Pe baza înţelegerii dimensiunii umane a utilizării tehnologiei informaţionale se va asigura permanent pregătirea şi perfecţionarea profesională a salariaţilor din cadrul departamentelor economice. Pentru diminuarea / eliminarea distorsiunilor, filtrajului fără un scop clar definit, al redundanţei precum şi a supraîncărcării canalelor de comunicare propunem reproiectarea SIFC-ului instituţiei studiate în aşa fel încât acesta să asigure cel puţin: maximum de rezultate în domeniul informaţional financiar-contabil raportat la nivelul informaţional existent; concordanţa între SIFC cu sistemele de management, respectiv cel metodologic, decizional şi organizatoric; sustenabilitate în aşa fel încât să răspundă unor nevoi informaţionale actuale cât şi unor nevoi informaţionale de perspectivă; 18

19 eficienţă sub raportul dintre beneficiile obţinute prin reproiectare şi costurile asociate acestuia. Reproiectarea SIFC-ului instituţiei studiate astfel încât acesta să permită obţinerea concomitentă a alinierii acestuia la strategia instituţiei precum şi a armonizării cu celelalte sisteme cum ar fi cel metodologic, decizional, organizatoric etc.. Astfel, rezultatele reproiectării trebuie să conducă la corelarea SIFC-ului atât din punct de vedere constructiv cât şi funcţional cu celelalte componente, generând în acest context maximum de rezultate. Raţionalizarea fluxurilor informaţionale formate la nivelul Sistemului Informaţional Financiar- Contabil. Achiziţia de software performante care să permită în rice moment veniturile realizate. Responsabilizarea tuturor echipelor de management existente la nivelul agenţiilor teritoriale. Consolidarea sistemului de control public intern. Competitivitatea Sistemului Informaţional Financiar-Contabil al instituţiei publice studiate se poate obţine prin modelarea şi exercitarea ansamblului proceselor şi relaţiilor manageriale într-o manieră eficientă şi eficace. La conceperea şi realizarea SIFC-ului instituţiei publice studiate este necesar a se avea în vedere elementele specifice activităţii din respectiva instituţie, structura resurselor umane, resursele economico-financiare şi nu în ultimul rând cultura organizaţiei. Sistemul de control intern, considerăm că este funcţional, putând fi îmbunătăţit prin continuarea procesului de elaborare, implementare şi actualizare permanentă a procedurilor interne de lucru aferente fiecărei structuri organizatorice din cadrul structurii auditate, în care să fie descrise detaliat toate activităţile specifice, iar stabilirea responsabilităţilor şi nivelurilor de autoritate ale celor implicaţi în activitate trebuie să constituie o prioritate pentru conducerea instituţiei studiate. Continuarea implementării tuturor standardelor referitoare la Mediul de Control (Etică şi integritate; Structura organizatorică), Performanţă şi Managementul Riscului (Obiective; Monitorizarea performanţelor; Ipoteze şi Reevaluări), Informare şi Comunicare (Comunicare) şi Activităţi de Control (Proceduri; Gestiunea abaterilor; Strategii de control). 9. Propuneri generale de perfecţionare a activității financiar-contabile în cadrul instituţiei publice studiate Examinarea tuturor aspectelor care vizează SIFC-ul instituţiei studiate a evidenţiat unele disfuncţionalităţi care pot perturba desfăşurarea activităţii financiar-contabile şi pentru care am formulat recomandări corespunzătoare, dintre care cele mai relevante sunt următoarele: Fluxul informaţional financiar-contabil realizat la nivelul structurilor din Direcţia Economică pe baza datelor şi informaţiilor colectate de la departamentele funcţionale atât de centralul instituţiei studiate cât şi de la agenţiile teritoriale ale acesteia privitor la efectuarea inventarierii anuale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii prezintă distorsiuni, 19

20 întrucât s-a identificat existenţa faptică a plusurilor şi minusurilor la bunurile de natura mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar. Această deficienţă este consecinţa faptului că nu există proceduri care să prezinte paşii ce trebuie urmaţi (algoritmul) în realizarea sarcinilor, exercitarea competenţelor şi angajarea responsabilităţilor prin care să se exercite activităţi de urmărire cât mai corectă a schimbării locaţiilor diferitelor structuri organizatorice sau angajaţilor (utilizatori) instituţiei publice studiate, fără a se întocmi Bonuri de mişcare corespunzătoare, fără ca acestea să ajungă la responsabilii din cadrul Serviciului Contabilitate şi Analiză Economică pentru a fi operate sau fără ca, aceştia din urmă să efectueze operarea în evidenţa gestiunilor. Există situaţii în care angajaţii implicaţi în activitatea de Control Financiar Preventiv Propriu care au ca atribuţie principală verificarea realităţii, regularităţii şi legalităţii angajării patrimoniale a instituţiei studiate să nu fie responsabilizaţi prin fişele de post, dispoziţii interne etc.. La nivelul instituţiei studiate nu s-a identificat un mod de lucru unitar corelat între central şi agenţiile teritoriale privitor la modul de verificare al angajării patrimoniale a instituţiei. De asemenea, nu s-a identificat manifestarea controlului ierarhic al structurii de centralul instituţiei studiate asupra activităţilor specifice controlului financiar preventiv propriu desfăşurate în cadrul agenţiilor teritoriale. În contextul celor prezentate se impune: Actualizarea fişelor de post a tuturor salariaţilor care desfăşoară activitate de control financiar preventiv propriu conform cerinţelor legislative specifice în vigoare. Coordonarea metodologică corespunzătoare şi o monitorizare permanentă a activităţii de control financiar preventiv propriu de la unităţile aflate în subordinea instituţiei studiate în scopul limitării efectele negative ale disfuncţionalităţilor asupra activităţii. Prin caracteristicile constructive, calitative, cantitative şi funcţionale, informaţiile financiarcontabile furnizate de SIFC-ul instituţiei studiate, influenţează în mod accentuat deciziile manageriale şi acţiunile fiecărui angajat al instituţiei precum şi ale acesteia în ansamblul său. Performanţa instituţiei publice studiate poate creşte semnificativ dacă şi numai dacă Sistemul Informaţional Financiar Contabil al acesteia este abordat corelativ cu celelalte sisteme informaţionale create la nivelul structurilor funcţionale componente ale Sistemului Informaţional Global. Abordarea necorelativă a Sistemului Informaţional Financiar Contabil cu celelalte Sisteme Informaţionale determină multiple efecte şi apariţia factorilor perturbatori care acţionează atât în plan funcţional cât şi în plan economic. La conceperea şi realizarea SIFC-ului instituţiei studiate este necesar a se avea în vedere elementele specifice activităţii din respectiva instituţie, structura resurselor umane, resursele economico-financiare şi nu în ultimul rând cultura organizaţiei. SIFC-ul susţine în mod evident sprijinirea controlului în general şi a controlului de natură economico-financiară în special cu scopul reglării activităţilor desfăşurate la nivelul instituţiei 20