Raport anual cu privire la asistenţa externă acordată Moldovei

Transcription

1 2011 Cancelaria de Stat a Republicii Moldova Raport anual cu privire la asistenţa externă acordată Moldovei Chişinău, iunie 2012

2 Cuprins LISTA ACRONIMELOR 3 SUMAR EXECUTIV 5 1. INTRODUCERE 6 Rolul Cancelariei de Stat 6 Raport anual cu privire la asistenţa externă 6 Aplicabilitatea Raportului 7 Sondajul în bază de chestionar 7 Răspunsurile la chestionar 7 Cuprinsul prezentului Raport 8 2. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA ASISTENŢEI EXTERNE ACORDATE ÎN Situaţia socio-economică generală 9 Rolul donatorilor principali ANALIZA REZULTATELOR AGREGATE ALE SONDAJULUI CU PRIVIRE LA ASISTENŢA TEHNICĂ OFERITĂ ÎN ANUL ANALIZA PROIECTELOR ÎN FUNCŢIE DE PRIORITĂŢILE SND Consolidarea democraţiei, protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului Modernizarea şi eficientizarea sistemului judiciar Prevenirea şi combaterea corupţiei Managementul frontierei de stat Democratizarea şi dezvoltarea societăţii civile în baza valorilor europene şi a normelor şi standardelor internaţionale Reintegrarea Îmbunătăţirea mediului de afaceri Promovarea ÎMM Sporirea eficienţei întreprinderilor Dezvoltarea sferei de cercetare şi inovare Dezvoltarea infrastructurii fizice Îmbunătăţirea calităţii şi sporirea accesului echitabil la serviciile educaţionale Consolidarea unei societăţi sănătoase Creşterea gradului de ocupare prin racordarea ofertei educaţionale la cererea de pe piaţa de muncă Asigurarea incluziunii şi protecţiei sociale la un nivel mai înalt Dezvoltarea regională Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în agricultură Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii regionale şi promovarea parteneriatului public-privat Prevenirea poluării mediului înconjurător şi utilizarea eficientă a resurselor naturale în vederea creşterii calităţii vieţii Asigurarea stabilităţii macroeconomice Consolidarea capacităţilor administraţiei publice ACTIVITĂŢI DE ASISTENŢĂ EXTERNĂ PLANIFICATE PENTRU ANUL CONSOLIDAREA RECENTĂ A PROGRAMULUI DE ASISTENŢĂ EXTERNĂ 49 Consolidarea Unităţii Naţionale de Coordonare 49 Consolidarea legăturilor dintre Donatori şi Guvern 49 Consolidarea modalităţilor de acordare a AE 51 Informarea şi elaborarea paginii web cu privire la AE CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 53 ANEXE 55 A. Chestionarul 56 B. Lista clasificată a proiectelor de AE în proces de desfăşurare în anul

3 LISTA ACRONIMELOR ADA Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare ACED Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor CTF Cooperare transfrontalieră CCA Evaluare comună de ţară CIA Construcţie instituţională aprofundată CSI Comunitatea Statelor Independente CPS Strategia Băncii Mondiale de Parteneriat cu Ţara DPO Operaţiunea privind politicile de dezvoltare AE Asistenţă externă BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare CE Comisia Europeană FCE Facilitatea de Creditare Extinsă FFE Facilitatea de Finanţare Extinsă BEI Banca Europeană de Investiţii PEV Politica Europeană de Vecinătate IEVP Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat ESRA Stimularea economică a regiunilor rurale UE Uniunea Europeană EUBAM Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră ETF Fundaţia Europeană pentru Instruire AF An fiscal GTZ Biroul de Cooperare Tehnică al Germaniei PIB Produs intern brut AP Agricultura Performantă IDEA Baza de date integrată pentru asistenţă externă TIC Tehnologii informaţionale şi de comunicare IFAD Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă IFC Corporaţia Financiară Internaţională IFI Instituţii Financiare Internaţionale FMI Fondul Monetar Internaţional FAO Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie MCC Corporaţia Provocările Mileniului CCTM Cadrul de cheltuieli pe termen mediu UNC Unitatea Naţională de Coordonare SND Strategia Naţională de Dezvoltare ONG Organizaţie non-guvernamentală NIF Facilitatea de investiţii pentru vecinătate ODIMM Organizaţia pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa PARE Programul de atragere a remitenţelor în economie PCA Acord de parteneriat şi cooperare PIPP Planul de implementare a principiilor de parteneriat PPP Parteneriate public-private SANCO Directoratul General al UE pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului SDC Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare Sida Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională SITA Sistemul de Identificare şi Trasabilitate a Animalelor ÎMM Întreprinderi mici şi mijlocii SWAp Abordări sectoriale TB Tuberculoză 3

4 TIKA FF ONU UNAIDS UNDAF PNUD UNICEF USAID SUA TEMPUS VET BM OMS OMC Agenţia Turcească pentru Colaborare şi Dezvoltare Fond Fiduciar Organizaţia Naţiunilor Unite Programul Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA Cadrul Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională Statele Unite ale Americii Schema de mobilitate transeuropeană pentru studii universitare Instruire şi formare profesională Banca Mondială Organizaţia Mondială a Sănătăţii Organizaţia Mondială a Comerţului 4

5 SUMAR EXECUTIV Acest raport prezintă rezultatele finale ale procesului anual de evaluare a impactului asistenţei externe asupra dezvoltării sociale şi economice din Moldova. El se bazează pe un sondaj în bază de chestionar şi intervievarea ministerelor şi altor autorităţi publice, care au fost recipienţi 1 ai asistenţei externe (AE), precum şi pe contribuţia partenerilor de dezvoltare din exterior şi a altor actori responsabili pentru planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei. Obiectivele prezentului raport includ îmbunătăţirea eficienţei, eficacităţii, impactului şi durabilităţii asistenţei externe acordate Republicii Moldova, precum şi sporirea transparenţei, relevanţei şi volumului de informaţii cu privire la programarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea AE disponibile autorităţilor de stat, donatorilor şi publicului. Exerciţiul a fost realizat de către Cancelaria de Stat, organizaţie desemnată responsabilă pentru coordonarea asistenţei externe la nivel naţional. Rolul asistenţei externe în realizarea priorităţilor de dezvoltare ale ţării a fost semnificativ. Pe parcursul perioadei de raportare Moldova a beneficiat de 225 proiecte în proces de implementare în diverse sectoare, inclusiv 62 proiecte în domeniul guvernării şi societăţii civile, 33 proiecte în infrastructură şi servicii sociale, 23 proiecte de asistenţă externă pentru educaţie, 21 proiecte multisectoriale, 17 proiecte în agricultură, 11 proiecte în domeniul mediului, 10 proiecte referitoare la generarea şi livrarea energiei şi 8 proiecte în dezvoltarea sectorului privat. În anul de raportare au fost lansate în total 110 proiecte noi, cu angajamente noi în sumă de 197,6 milioane euro în diferite sectoare, în conformitate cu politicile naţionale de dezvoltare. Mai mulţi parteneri externi de dezvoltare au fost activi în Moldova, dar cel mai mare donator a fost UE. Alţi parteneri externi de dezvoltare importanţi sunt BERD, Banca Mondială, Guvernul SUA, ONU, Austria, Elveţia, Germania, Norvegia, Turcia şi alţii. Evaluarea generală a proiectelor de AE în anul 2011 sugerează faptul că cele care au avut cel mai mare impact au fost însoţite de angajamentul puternic al conducerii statului. În linii generale, recipienţii proiectului au evaluat pozitiv impactul asistenţei externe asupra dezvoltării fiecărui sector în parte, iar 40% din proiecte au impact semnificativ asupra dezvoltării sectorului. O constatare importantă a evaluării impactului s-a referit la faptul că asistenţa externă oferită de-a lungul anului 2011 de diverşi parteneri de dezvoltare a fost în concordanţă cu SND (95% din proiecte), care, după cum a fost menţionat anterior, a constituit cadrul de politici pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova pe termen mediu. Mai multe activităţi realizate de către Unitatea Naţională de Coordonare în anul 2011 (şi cele continuate în 2012) au avut drept scop mărirea accesului şi transparenţei informaţiilor cu privire la activităţile de asistenţă externă din Moldova, punerea în aplicare a reglementărilor cu privire la coordonarea asistenţei la nivel naţional, aprobate în anul 2010, precum şi consolidarea legăturilor dintre partenerii de dezvoltare, autorităţile publice şi pentru a mări impactul asistenţei externe oferite Republicii Moldova. 1 Recipient - autoritate publică centrală, care beneficiază de rezultatele proiectului în procesul implementării politicii de sector 5

6 1. INTRODUCERE Rolul Cancelariei de Stat 2 Conform Hotărârii Guvernului nr. 12 din 19 ianuarie 2010, Cancelaria de Stat este autoritatea naţională de coordonare a asistenţei externe şi este responsabilă de coordonarea la nivel naţional a proceselor de programare, monitorizare şi evaluare a asistenţei externe acordate Moldovei de către Partenerii externi de dezvoltare. Mai exact, Direcţia Asistenţă Externă reprezintă Cancelaria de Stat pe parcursul întregului proces. În acest context, sarcinile principale ale Cancelariei de Stat cuprind: i) organizarea monitorizării şi evaluării asistenţei externe în vederea maximizării impactului lor asupra dezvoltării economice a ţării, ii) susţinerea instituţiilor de resort în stabilirea mecanismului de coordonare a asistenţei externe. În ceea ce priveşte realizarea acestor sarcini, Cancelaria de Stat foloseşte reţeaua Consiliilor sectoriale pentru administrarea şi evaluarea impactului proiectelor de AE. Raportul anual cu privire la asistenţa externă Rezultatele cooperării aferente asistenţei externe dintre Guvernul Republicii Moldova şi partenerii ei externi de dezvoltare sunt reflectate într-un Raport analitic anual, care evaluează impactul asistenţei externe asupra dezvoltării sociale şi economice a ţării şi asupra politicilor naţionale de dezvoltare. Până în prezent, raportul consta preponderent dintr-o listă descriptivă a proiectelor în curs de implementare şi rezultatele principale obţinute. Raportul pentru acest an prezintă o abordare revizuită, care încorporează o evaluare considerabilă a impactului, structurată conform Strategiei Naţionale de Dezvoltare. Intenţia a fost ca aceste informaţii să poată fi folosite şi pentru a mări eficienţa şi eficacitatea asistenţei externe acordate Republicii Moldova. Strategia Naţională de Dezvoltare Strategia Naţională de Dezvoltare este principalul document intern de planificare strategică pe termen mediu; acesta defineşte obiectivele Republicii Moldova pentru anii , precum şi identifică măsurile şi acţiunile prioritare necesare întru realizarea acestor obiective. Strategia serveşte drept instrument pentru integrarea actualului cadru strategic, alinierea procesului bugetar (CCTM) la cadrul de politici şi absorbţia asistenţei externe tehnice şi financiare. Pentru a asigura direcţionarea resurselor disponibile spre realizarea obiectivelor şi măsurilor cu impact maxim asupra dezvoltării economice şi sociale a ţării, Strategia se axează pe un număr limitat de priorităţi strategice. Obiectivul principal al Strategiei este de a asigura o mai bună calitate a vieţii prin consolidarea fundamentului pentru o creştere economică robustă, durabilă şi incluzivă. În acest context, viziunea 2 O descriere mai detaliată a rolului UNC este prezentată în secţiunea 6 de mai jos. 6

7 Strategiei aspiră la apropierea Republicii Moldova de standardele europene şi, astfel, la atingerea obiectivului de integrare europeană. Aplicabilitatea Raportului Raportul cuprinde asistenţa externă coordonată de către Cancelaria de Stat. Trebuie de menţionat că în afara acestui tip de asistenţă, Moldova este recipient şi al altor categorii de ajutor, inclusiv umanitar, plus nişte forme de asistenţă externă care nu sunt coordonate de către Cancelaria de Stat. Aceasta include asistenţa oferită de către ONG-uri internaţionale dedicată exclusiv organizaţiilor societăţii civile din Moldova. Cu toate acestea, este clar că marea parte a asistenţei externe acordate Moldovei este cuprinsă în aria de competenţă a Cancelariei de Stat. Un eşantion al proiectelor care au fost active pe parcursul anului 2011 este inclus în sondajul pe bază de chestionar explicat mai jos. În sensul prezentului sondaj, "activ" înseamnă în curs de implementare în orice moment al anului 2011, cu excepţia proiectelor de AE care au început mai târziu de 1 iulie Proiectele care au început mai târziu de acea dată sunt considerate a fi la o etapă de dezvoltare prea timpurie pentru a permite careva aprecieri ale rezultatelor obţinute. În afară de sondaj, alte surse principale de informaţii pentru acest raport sunt baza de date IDEA, care înregistrează informaţii de bază despre fiecare proiect, suplinită de documentele de paginile web ale donatorilor, paginile web ale proiectelor de AE şi informaţiile primite de Cancelaria de Stat direct de la Partenerii externi de dezvoltare. Sondajul în bază de chestionar Tuturor ministerelor şi altor autorităţi publice le-a fost distribuit un chestionar (care poate fi găsit în Anexa A la prezentul raport). Chestionarul constă din două părţi: descriptivă şi analitică. În partea descriptivă ministerele urmau să ofere informaţii despre denumirea, obiectivele, bugetul, graficul, donatorul şi alţi parametri obiectivi ai proiectelor desfăşurate în domeniul lor de responsabilitate. Această parte de asemenea a cerut ca ministerele să atribuie proiectul la una sau mai multe priorităţi ale SND. Este important de subliniat aici că proiectele care au mai multe componente pot fi relevante pentru mai multe priorităţi ale SND. Prin urmare, în secţiunea 4 sunt analizate mai multe proiecte din perspectiva mai multor priorităţi ale SND. A doua parte a chestionarului este cea analitică. Detalii cu privire la acest fapt sunt prezentate în secţiunea 3. Chestionarele au fost distribuite tuturor ministerelor de resort. Distribuirea a fost urmată de un interviu la telefon cu privire la "durabilitatea proiectelor" şi "consolidarea capacităţilor beneficiarilor", precum şi discuţii telefonice pentru a soluţiona posibilele dificultăţi şi a încuraja un răspuns rapid. Răspunsurile la chestionar Din baza de date IDEA şi din dosarele Cancelariei de Stat, a fost stabilit că 225 proiecte au fost "active" în 2011, conform definiţiei adoptate. În total au fost 96 răspunsuri de la ministere. Lipsa răspunsurilor poate fi explicată prin mai mulţi factori, inclusiv (a) unele proiecte sunt regionale (cuprind mai multe ţări din CSI sau din Europa de Sud-Est), cu impact minim asupra Moldovei; (b) probabil din cauza lipsei de personal sau fluctuaţiei personalului în cadrul ministerelor de resort, destinatarii chestionarelor nu s-au simţit în postura de a răspunde adecvat la el. 7

8 Cuprinsul prezentului Raport Secţiunea 2 ce urmează oferă o privire generală asupra evoluţiei asistenţei externe în ultimii ani cu referinţă specială la rolul principalilor donatori. În secţiunea 3 sunt trecute în revistă rezultatele analitice la nivel agregat. Secţiunea 4 constă din 23 sub-secţiuni care corespund priorităţilor SND. Fiecare secţiune cuprinde o secvenţă scurtă din SND, care prezintă problemele din domeniul respectiv şi obiectivele principale ale politicii de stat. Aceasta este urmată de o descriere a proiectelor de AE relevante respectivei priorităţi. Unele secţiuni finalizează cu o prezentare a rezultatelor analitice pentru acea prioritate, în formă textuală şi grafică. Sunt prezentate şi rezultate enumerate ale unor proiecte, pentru a ilustra performanţa proiectelor de AE în domeniul majorităţii priorităţilor din Strategie. Secţiunea 5 prezintă planurile donatorilor pentru anul 2012, iar secţiunea 6 prezintă o revizuire a schimbărilor planificate în structura unor programe ale donatorilor pentru Republica Moldova. 8

9 2. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA ASISTENŢEI EXTERNE ACORDATE ÎN 2011 Situaţia socio-economică generală Moldova a fost afectată puternic de tranziţie şi PIB-ul ei a scăzut cu două treimi din 1989 până în 2000, având efecte adverse asupra venitului, balanţei fiscale, investiţiilor şi consumului în sectorul public şi privat, lăsând marea parte a populaţiei sub pragul sărăciei. A crescut intensiv şomajul, iar emigrarea populaţiei în vârstă de muncă a devenit o trăsătură semnificativă a pieţei muncii. Cu toate acestea, din anul 2000 a reînceput creşterea. Ţara a trecut prin rate stabile de creştere anuală cu 5-10%. La începutul anilor 2000 a crescut considerabil emigrarea moldovenilor în căutarea unui loc de muncă. Remitenţele de la moldovenii de peste hotare reprezintă aproape 38% din PIB-ul Moldovei, această rată fiind pe locul doi în lume. Moldova se apropie de statutul de ţară cu venit mediu, iar în baza ratei de creştere cu 6,4 la sută în 2011, economia şi-a revenit total de pe urma crizelor financiare mondiale din Creşterea a fost determinată de exporturi mai mari, datorită unui acces mai larg la pieţele EU şi preţurilor mai mari la produsele agricole, ca de exemplu legumele, vinul şi tutunul. Seceta nemaivăzută din anul 2007 şi embargoul rusesc asupra importului de vinuri din Moldova au fost lovituri puternice pentru economia Moldovei, dar au împins ţara să-şi diversifice pieţele de export. Când aceste interdicţii au fost eliminate, iar reglementările restrictive cu privire la vin, grâu, ulei vegetal şi produsele noi au fost reduse, sectorul privat a reacţionat bine. Fluxul masiv de remitenţe are un rol foarte important în economia Moldovei din cauza că o mare parte a forţei de muncă lucrează peste hotare. Cu toate acestea, se aşteaptă că remitenţele vor scădea şi este necesar un al doilea motor al creşterii, în bază de exporturi şi investiţii, pentru a asigura faptul că economia Moldovei va continua să crească cu pas grăbit. Rata şomajului din Moldova a crescut de la 4% în 2008 la 7,4% în 2010, iar mai mult de un sfert din rezidenţii ţării trăiesc sub pragul sărăciei stabilit la nivel naţional - rata fiind cea mai mare în regiunile urbane, 36%. Îmbunătăţirea calităţii, relevanţei şi eficienţei sistemului educaţional este o prioritate primordială pentru ţară. Problemele ecologice ale Moldovei se referă la degradarea solului, poluarea apelor de suprafaţă din cauza deversării de agrochimicale şi lipsa unui management durabil al apelor în regiunile rurale. Oferirea accesului la apa centralizată şi infrastructura de canalizare rămâne a fi o provocare pentru Moldova - doar jumătate din comunităţile rurale au sisteme de aprovizionare cu apă prin conducte şi aproximativ 40 la sută din comunităţile rurale au infrastructură de canalizare. Situaţia regiunilor urbane este mai bună, 80 la sută fiind conectate la sursa centralizată de apă, iar 63 la sută fiind conectate la infrastructura de canalizare. Puţine din existentele uzine de epurare a apelor uzate corespund standardelor internaţionale şi multe din ele sunt abandonate din cauza costurilor operaţionale şi lipsei de întreţinere. Pe parcursul deceniului trecut Moldova a trăit o îmbunătăţire a sectorului de sănătate, inclusiv reducerea semnificativă a ratelor de mortalitate în rândul mamelor şi copiilor şi crearea unei independente Companii naţionale de asigurări în medicină. Trebuie mărite semnificativ serviciile de medicină preventivă pentru a obţine o reducere în rata mortalităţii cauzate de boli netransmisibile, ca de exemplu cancerul, maladiile sistemului circulator şi digestiv. 9

10 Provocările principale ale reformei structurale includ îmbunătăţirea climatului investiţional, direcţionarea remitenţelor în investiţii productive, dezvoltarea sectorului financiar şi crearea de spaţiu fiscal prin mărirea eficienţei şi calităţii serviciilor publice, inclusiv educaţiei. Autorităţile de asemenea sunt în căutarea investiţiilor private în sectoarele strategice, inclusiv participarea IFC în deznaţionalizarea companiilor mari Moldtelecom, Air Moldova şi Banca de Economii. Cu toate acestea, economia Moldovei mai are de recuperat multe şi probleme mai rămân. AE este orientată preponderent spre reformele structurale, reflectate în mai multe documente de politici, din care cele mai notabile sunt SND, Relansăm Moldova şi Programul de activitate al Guvernului. Intenţia este ca documentele naţionale de dezvoltare să devină punctul de referinţă al donatorilor în promovarea programelor lor în Republica Moldova. Rolul donatorilor principali Distribuirea proiectelor pe sectoare, % 26% 3% 4% 5% 5% 7% 9% 10% 14% societate Infrastructură şi servicii sociale Educaţie Multisectorial Agricultură Sănătate Protecţia mediului Generarea şi livrarea energiei Dezvoltarea sectorului privat Alte sectoare Pe parcursul anului 2011 Cancelaria de Stat a continuat să coopereze cu comunitatea donatorilor pentru a diversifica şi mări asistenţa externă acordată Republicii Moldova, pentru a realiza priorităţile de dezvoltare. Astfel, conform bazei de date IDEA, 225 proiecte de asistenţă externă erau în proces de implementare în diverse sectoare, inclusiv 62 proiecte în domeniul guvernării şi societăţii civile, 33 proiecte în infrastructură şi servicii sociale, 23 proiecte de asistenţă externă pentru educaţie, 21 proiecte multisectoriale, 17 proiecte în agricultură, 11 proiecte în domeniul mediului, 10 proiecte referitoare la generarea şi livrarea energiei şi 8 proiecte în dezvoltarea sectorului privat. În anul de raportare au fost lansate în total 110 proiecte noi, cu angajamente noi în sumă de 197,6 milioane euro în diferite sectoare, în conformitate cu politicile naţionale de dezvoltare. 10

11 Programul bilateral UE - Republica Moldova pentru anul 2011 a inclus un pachet de 78,6 milioane euro, conform Planului naţional de acţiuni pentru anul Bugetul a cuprins sectorul energetic, preponderent pentru implementarea surselor de energie regenerabilă şi pentru eficienţa energetică. Pentru acest sector a fost alocată suma de 42,6 milioane euro. Pachetul a inclus şi costuri pentru consolidarea cuprinzătoare a capacităţilor instituţionale - Programul CCI. Această categorie de suport a însumat 14 milioane euro. O altă componentă a programului, în sumă de 12 milioane euro, este dedicată susţinerii măsurilor de consolidare a încrederii pentru soluţionarea conflictului transnistrean. 10 milioane euro au fost incluse în programul de asistenţă tehnică pentru a susţine reforma din sectorul justiţiei. Bugetul total de 78,6 milioane euro nu include tot suportul pe care Moldova l-a primit de la UE în anul de raportare. UE a mai oferit adiţional 1,24 miliarde euro pentru Parteneriatul de est, sumă planificată pentru anii Pe lângă acestea, ţara a beneficiat de asistenţă în cadrul programelor multinaţionale, programelor tematice, precum şi în cadrul Facilităţii de investiţii pentru vecinătate. În 2011 BERD a semnat opt proiecte în Moldova, în sumă de 69 milioane euro. Acestea au inclus cea de-a doua tranşă în sumă de 25 milioane euro din pachetul de finanţare de 75 milioane euro, care va îmbunătăţi starea drumurilor din Moldova şi va mări implicarea sectorului privat în întreţinerea drumurilor. Banca a mai susţinut dezvoltarea infrastructurii municipale prin acordarea unui împrumut de 11,7 milioane euro pentru Source: municipiul Chişinău, în scopul reabilitării drumurilor urbane. Toate proiectele de infrastructură au beneficiat de asistenţă tehnică, cofinanţare cu Banca Europeană de Investiţii şi granturi de la Facilitatea UE de investiţii pentru vecinătate. Pe parcursul anului 2011, BERD împreună cu băncile partenere a mai angajat suma de 20 milioane euro în cadrul Programului de finanţare a energiei durabile din Moldova pentru sectorul comercial. În sectorul financiar, BERD a oferit 34 milioane euro pentru şase instituţii financiare, inclusiv doi clienţi noi. Portofoliul Băncii Mondiale pe parcursul perioadei de raportare a inclus 11 proiecte de investiţi, toate din ele fiind realizate în mod satisfăcător. Suma totală angajată a ajuns la USD 281,6 milioane, iar rata de debursare depăşeşte 20 la sută anual. Portofoliul IDA a avut un spectru larg, cuprinzând practic fiecare sector, dar cea mai mare concentrare a operaţiunilor a avut loc în infrastructură, dezvoltarea resurselor umane şi dezvoltarea rurală. De asemenea, BM a mai administrat în 2011 un portofoliu semnificativ de fonduri fiduciare (FF) în sumă de USD 71 milioane, cel mai mare din regiunea Europei şi Asiei Centrale, care a oferit cofinanţare operaţiunilor IDA, a finanţat operaţiuni ale GEF (Fondul Global de Mediu) şi în domeniul emisiilor de carbon şi a mai oferit alte forme de suport, precum USD 16,7 milioane sub forma unui FF pentru dezvoltare regională împreună cu CE şi un Fond fiduciar multi-donator în sumă de USD 9,9 milioane pentru Reforma administraţiei publice. 11

12 Asistenţa oferită de către Guvernul SUA a susţinut tranziţia Moldovei la un stat mai transparent şi participativ, bazat pe supremaţia legii şi o economie de piaţă funcţională. Asistenţa a fost acordată prin intermediul programelor implementate de către Ambasada SUA, USAID şi MCC. Guvernul SUA a susţinut Moldova în domeniul dezvoltării agriculturii şi reabilitării drumurilor, creşterii economice şi guvernării. Din punct de vedere practic, asistenţa oferită de către SUA a avut drept scop ajutarea Moldovei în lupta cu corupţia şi crimele transnaţionale, inclusiv traficul de fiinţe umane. Asistenţa oferită de SUA a susţinut şi mass media independente şi organizaţii non-guvernamentale din Moldova, precum şi proiecte în domeniul supremaţiei legii. Ajutorul economic oferit de SUA a urmărit îmbunătăţirea mediului de afaceri din Moldova şi ajutarea ţării la diversificarea exporturilor. Pe durata anului de raportare 29 de proiecte erau în curs de implementare cu susţinerea financiară a Guvernului SUA, inclusiv MCC şi USAID, cu un buget total de 280 milioane euro în următoarele sectoare: (i) Agricultură şi dezvoltare rurală, (ii) Sănătate, (iii) societate, (iv) Justiţie, (v) Dezvoltarea sectorului privat, (vi) Educaţie etc. Suedia este cel mai mare donator european bilateral al Moldovei. Suedia oferă asistenţă în sumă de aproximativ SEK 100 milioane anual, în coordonare strânsă cu diferiţi actori de dezvoltare. Acest fapt simplifică propria planificare a Moldovei şi face mai eficientă cooperarea cu UE. În perioada de raportare debursările totale au însumat USD 15,1 milioane, Source: din care 63% au mers în domeniul democraţiei, drepturilor omului şi egalităţii de gen; 18% din fonduri au fost debursate proiectelor din sectorul infrastructurii şi serviciilor durabile; 9% pentru dezvoltarea pieţei; şi 6% pentru agricultură şi alte sectoare. Susţinerea acordată de ONU în anul 2011 s-a bazat pe Cadrul Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare (UNDAF) pentru anii , ulterior extins pentru anul Intervenţiile principale s-au axat pe trei domenii prioritare - (i) buna guvernare, supremaţia legii, accesul egal la justiţie şi promovarea drepturilor omului, (ii) acces echitabil şi garantat la serviciile de bază şi (iii) dezvoltarea regională şi locală. În anul 2011 cu susţinerea agenţiilor ONU 23 de proiecte erau în curs de implementare, cu un buget total de USD 63,8 milioane. Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) a acordat Moldovei asistenţă conform Strategiei de ţară pentru anii În ceea ce priveşte aspectele practice, Cooperarea austriacă pentru dezvoltare în Moldova s-a axat pe apă şi salubrizare, formare profesională orientată spre piaţă cu accent special pe regiunile rurale. Alte domenii de intervenţie importante au fost guvernarea (consolidarea capacităţilor administraţiei publice), prevenirea conflictelor şi reintegrarea migranţilor reîntorşi. Pe durata anului de raportare 9 proiecte erau în curs de implementare cu un buget total de 9,1 milioane euro, 4 din care au început în anul 2011 cu un buget total de 3,6 milioane euro. Regatul Danemarcei a susţinut tinerii antreprenori din regiunile rurale ale Moldovei printr-un program de granturi în sumă totală de USD 4,5 milioane. Asistenţa din partea Guvernului Elveţiei a fost direcţionată prin intermediul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi se axează pe două domenii şi anume: Apă şi canalizare şi sănătate publică. Cu susţinerea financiară a SDC pe durata anului de raportare 11 proiecte erau în curs de implementare cu un buget total de 14 milioane euro, 3 din care au început în anul 2011 cu un buget total de 0,8 milioane euro. Pe parcursul perioadei de raportare, Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Populare Chineze au semnat un nou Acord de cooperare economică şi tehnică în sumă de USD 9,5 milioane, sub 12

13 formă de grant. Proiectele concrete vor fi identificate în timpul anului 2012 în comun de către cele două guverne. 13

14 3. ANALIZA REZULTATELOR AGREGATE ALE SONDAJULUI CU PRIVIRE LA ASISTENŢA EXTERNĂ OFERITĂ ÎN ANUL 2011 După cum a fost menţionat în secţiunea 1, chestionarul folosit pentru a aduna date cu privire la acest aspect a fost împărţit în partea descriptivă şi partea analitică. La rândul ei, partea descriptivă este împărţită în două părţi. În prima sunt adresate 9 întrebări despre calitatea proiectelor în termeni de realizare a obiectivelor, respectare a SND şi aşa mai departe (A se vedea boxa de mai jos). Întrebările adresate în partea a doua se referă la măsura în care rezultatele au fost realizate şi la cauza posibilelor devieri de la rezultatele scontate. Toate sunt apreciate în baza unui barem, de la A (excelent) până la G (prost), D fiind punctul intermediar. De asemenea trebuie menţionat faptul că proiectele de obicei au un obiectiv general (de exemplu "combaterea TB"), dar pot avea mai multe rezultate scontate (de exemplu "stabilirea bibliotecii de diagnosticare a TB", "instruirea personalului specializat în TB" etc.). Obiectivele formează subiectul întrebării nr. 1 din partea analitică, iar rezultatele formează subiectul întrebării nr. 10. Evaluarea generală a proiectelor de AE în anul 2011 sugerează faptul că cele care au avut cel mai mare impact (a se vedea punctul 1 în boxa de mai jos) au fost însoţite de angajamentul puternic al conducerii statului (3). Totuşi, această asociaţie nu înseamnă neapărat că între aceste variabile există o legătură cauzală puternică. Alţi factori, care nu sunt cuprinşi de chestionar, ar putea avea un rol important, dacă nu chiar determinant. În linii generale, a fost evaluat pozitiv impactul asistenţei externe asupra dezvoltării fiecărui sector în parte. Astfel, 40% din proiecte au impact semnificativ asupra dezvoltării sectorului (9), 56% din proiecte au avut un impact asupra dezvoltării sectorului corespunzător efectelor planificate şi doar 4% din proiecte au avut realizări mai mici decât cele scontate. Partea analitică a chestionarului este împărţită în două secţiuni. Prima enumeră nouă întrebări prin care este cerută opinia cu privire la măsura în care proiectul: a realizat obiectivele sale mai largi (1) a fost în conformitate cu sectorul/politica relevantă a SND (2) a implicat beneficiarul în pregătirea proiectului (3) a contribuit la dezvoltarea generală a sectorului (4) a avut resurse (activităţi) ce au contribuit la realizarea produselor scontate (5) a obţinut produse de calitate şi ele sunt folosite/aplicate (6) are produse corespunzătoare, care să contribuie la obţinerea rezultatelor (7) Secţiunea a doua a cerut respondenţilor să comunice (8-14) măsura în care au fost realizate rezultatele proiectului motivul(ele) devierii. La întrebările 1-4 de mai sus respondenţilor le este oferit un barem de şapte puncte în baza căruia să stabilească răspunsurile. Indicatorii sunt: A (excelent), B (foarte bine), C (bine), D (probleme), E 14

15 (deficienţe majore), F (prost), G (foarte prost). La întrebările 8-14 sunt oferite explicaţii posibile din care trebuie de ales. O constatare importantă a evaluării impactului s-a referit la faptul că asistenţa externă oferită de-a lungul anului 2011 de diverşi parteneri de dezvoltare a fost în concordanţă cu SND (95% din proiecte), care, după cum a fost menţionat anterior, a constituit cadrul de politici pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova pe termen mediu. Un alt rezultat pozitiv al sondajului s-a referit la implicarea considerabilă a beneficiarilor la etapa de pregătire a proiectului, ceea ce demonstrează faptul că atitudinea ţării faţă de asistenţa externă a fost destul de serioasă. În acest context, recipienţii a 70% din proiecte au raportat o implicare substanţială şi considerabilă a beneficiarilor în pregătirea proiectelor în marea parte a perioadei de elaborare a proiectului. Totuşi, în baza rezultatelor interviurilor, categoriile "durabilitatea proiectelor" şi "consolidarea capacităţilor beneficiarilor" au fost componentele ce au obţinut o performanţă nesatisfăcătoare. Deci, 50% din proiecte au fost apreciate ca obţinând "durabilitate" şi că "funcţionarea proiectului necesită în continuare asistenţă substanţială şi sistematică". În mod similar, referitor la consolidarea capacităţilor, în cazul a 34% din proiecte a fost declarată consolidarea doar parţială a unora sau a foarte puţine capacităţi ale beneficiarilor. Gradul de compatibilitate dintre proiectele diverselor agenţii donatoare ce activează în acelaşi sector a fost apreciat drept substanţial, după stabilirea consiliilor de sector în cadrul ministerelor de resort, care cuprind toţi donatorii activi într-un sector anume. Alte constatări majore ale evaluării impactului sunt următoarele: Coordonarea donatorilor şi compatibilitatea proiectelor şi strategiilor ce aparţin diferitor donatori este crucială pentru dezvoltarea generală. Acest fapt ajută la evitarea dublărilor şi consilierilor contradictorii, economisind resurse atât naţionale, cât şi străine. În linii mai generale, aceasta duce la o asistenţă externă mai eficientă prin obţinerea unor forme complementare de asistenţă (echipament, resurse, cunoştinţe etc.). Implicarea beneficiarului proiectului la etapa de pregătire a proiectelor de asistenţă externă este crucială pentru durabilitatea proiectului şi realizarea generală a obiectivelor proiectului. Există dovezi serioase ale faptului că responsabilitatea ţării este unul din elementele principale care susţine eficacitatea asistenţei externe acordate în anul Oricum, pentru realizarea de succes a dezvoltării generale, este necesar şi angajamentul politic durabil faţă de reforme. Implicarea beneficiarului în pregătirea proiectului influenţează gradul de durabilitate a proiectelor. Din această perspectivă, trebuie de scos în evidenţă şi faptul că atât SND, cât şi asistenţa externă sunt concentrate pe termen mediu. Însă este important de menţionat că reformele susţinute prin proiectele de asistenţă externă trebuie să continue şi după finalizarea unui proiect anume. Aceasta înseamnă că proiectul trebuie să capete un nivel suficient de durabilitate pentru a realiza activităţi ulterioare şi de aceea este importantă implicarea beneficiarului în pregătirea proiectului. Cu toate acestea, este important de menţionat faptul că participarea beneficiarului la pregătirea proiectului nu duce neapărat la îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale, administrative şi de resurse umane ale beneficiarului. Dovezile ce atestă că participarea beneficiarului asigură 15

16 consolidarea capacităţilor sunt puţine şi contradictorii. În pofida faptului că 70% din proiecte au înregistrat o implicare constantă a beneficiarilor în pregătirea proiectului, doar 41% au obţinut un punctaj bun în ceea ce priveşte consolidarea capacităţilor beneficiarilor. Rezultatele sondajului indică faptul că în multe cazuri structura vulnerabilă a serviciilor publice, condiţiile proaste de muncă şi insuficienţa resurselor financiare şi umane au subminat eforturile de consolidare a capacităţilor. În viziunea respondenţilor, obstacolele principale în calea acordării eficiente de asistenţă externă şi a impactului consecvent sunt următoarele: impedimente birocratice; constrângeri referitoare la resursele umane (calificarea insuficientă a personalului de proiect, aptitudinile şi gradul de înţelegere a beneficiarilor finali); lipsa de timp şi resurse financiare; mizarea excesivă pe intervenţia experţilor străini fără a aprecia pe deplin practica şi cunoştinţele locale; ambiguitatea actelor legislative şi aplicarea insuficientă a legislaţiei; şi lipsa coordonării instituţionale. 16

17 4. ANALIZA PROIECTELOR ÎN FUNCŢIE DE PRIORITĂŢILE SND 4.1 Consolidarea democraţiei, protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului Obiectivele SND consolidarea democraţiei poate fi asigurată doar prin fortificarea instituţiilor care protejează drepturile cetăţenilor, prin asigurarea libertăţii de expresie garantată de Constituţie şi prin sporirea transparenţei procesului de luare şi de implementare a deciziilor politice. Modernizarea poliţiei, pentru ca aceasta să devină mai eficientă, democratică şi orientată spre comunitate, este esenţială pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, asigurarea supremaţiei legii şi dezvoltarea ţării. Acest obiectiv va fi realizat prin adoptarea şi implementarea unor acţiuni poliţieneşti comunitare concentrate pe prevenire, profilaxie şi parteneriat. Combaterea traficului cu fiinţe umane şi prevenirea maltratării şi torturii sînt misiuni-cheie ale activităţii poliţieneşti comunitare şi reprezintă rezultatele unui sistem democratic funcţional în care cetăţeanul este protejat de stat. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 sociale. Protecţia drepturilor omului este obligaţia primordială a statului faţă de cetăţenii săi, dar de asemenea şi un domeniu de monitorizare şi evaluare strictă de către partenerii internaţionali de dezvoltare ai Republicii Moldova. Are nevoie de o implicare maximă a eforturilor de implementare ale tuturor autorităţilor, în parteneriat cu partenerii externi de dezvoltare, recunoscând că succesul în protecţia drepturilor omului este un catalizator puternic al dezvoltării economice şi Pentru a eradica toate formele de tortură şi tratament inuman a fost întreprinsă o serie de măsuri întru modernizarea condiţiilor de detenţie ale persoanelor reţinute şi arestate. Consiliul Europei a fost cel mai activ donator în acest sector. Astfel,a fost elaborat proiectul arestului de tip la domiciliu. Au fost renovate şi reabilitate clădirile de reţinere temporară ale poliţiei. Penitenciarul de deţinere înainte de proces din Chişinău a fost reconstruit şi echipat conform standardelor internaţionale. O altă iniţiativă, cu suportul partenerilor de dezvoltare, a materializat reabilitarea intrărilor în sectoarele de poliţie, odăile destinate reţinerii, audierii şi interogării persoanelor deţinute şi arestate. Au fost instalate camere şi echipament pentru a asigura securitatea conversaţiilor. Anul 2011 a marcat prima etapă de reformă şi demilitarizare a Ministerului Afacerilor Interne, conform Planului de acţiuni pentru implementarea Conceptului de reformare a Ministerului Afacerilor Interne, aprobat în acelaşi an. Astfel, cu suportul partenerilor de dezvoltare a fost elaborată şi aprobată o serie de documente ce au drept scop consolidarea capacităţilor Ministerului Afacerilor Interne, asigurarea implementării sistemelor în conformitate cu standardele de securitate ale UE. 17

18 Cu suportul unui fond fiduciar multi-donator a fost elaborat un concept de reformă a sistemului de depunere a reclamaţiilor întru susţinerea reformei administraţiei publice. Noul sistem năzuieşte să îmbunătăţească informarea proactivă a cetăţenilor, să asigure răspunsul complet şi efectiv la plângerile şi reclamaţiile lor, precum şi să îmbunătăţească managementul reclamaţiilor în instituţiile publice. Important de menţionat, în anul 2011 Moldova a fost inclusă în primul Raport universal de revizuire periodică al Consiliului ONU pentru drepturile omului. Guvernul Republicii Moldova a fost înalt apreciat pentru eforturile sale întru protecţia drepturilor omului şi a obţinut angajamentul multor ţări de a susţine următoarele iniţiative majore de dezvoltare în acest domeniu. 4.2 Modernizarea şi eficientizarea sistemului judiciar Obiectivele SND O componentă esenţială a statului şi dezvoltării acestuia este sistemul judiciar în calitatea sa de ansamblu al structurilor ce contribuie la înfăptuirea actului de justiţie. Modernizarea şi eficientizarea sistemului judiciar (elaborarea şi implementarea reformelor axate pe asigurarea imparţialităţii sistemului judiciar, îmbunătăţirea performanţei şi credibilităţii judecătoriilor, sporirea accesului la servicii juridice) constituie acţiunile prioritare ce necesită a fi întreprinse de către Republica Moldova în scopul atingerii acestor obiective. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Pe parcursul anului 2011 cu asistenţa UE a fost realizată o evaluare a sectorului justiţiei. Raportul Evaluarea supremaţiei legii şi administrării justiţiei pentru programarea sectorială extinsă" a fost publicat în septembrie El a oferit analizele de bază pentru elaborarea unei Strategii de reformare a sectorului justiţiei şi a unui mecanism de coordonare. Evaluarea a scos în evidenţă necesitatea unei strategii cuprinzătoare şi integrate şi a unui plan de acţiuni, ambele pentru gestiunea implementării de succes a reformei. Adoptarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii şi a Planului de acţiuni pentru implementarea schimbărilor radicale a început în program. De asemenea, exerciţiul a fost desfăşurat pentru a estima costurile de implementare a reformei, care ajung la EUR 150 milioane, o parte din sumă fiind deja contractată sub formă de grant de la Uniunea Europeană şi USAID. UE este cel mai mare partener extern de dezvoltare care se axează pe reforma justiţiei. În pofida proiectelor implementate pe parcursul anului de raportare, UE a elaborat patru proiecte de asistenţă tehnică, care urmează să fie implementate în cadrul IEVP 2011, în sumă totală de EUR 10 milioane, care sunt orientate spre coordonarea implementării strategiei, elemente de procuratură şi etapă preliminară a procesului, sistem judiciar şi executarea hotărârilor în urma proceselor (penitenciare, executori, eliberare condiţionată etc.) 18

19 Consiliul Europei este un important partener de implementare a activităţilor de asistenţă tehnică ale UE, gestionând aşa-numitul "Program comun" (90% din care este finanţat de UE). "Programul privind susţinerea democraţiei", cu un buget de EUR 4 milioane, a finalizat la sfârşitul anului Programul a preluat o abordare sectorială, dar s-a axat pe susţinerea reformei legislative şi armonizarea cu standardele UE. PNUD este atât donator, cât şi partener de implementare pentru mai multe activităţi din domeniul justiţiei în Republica Moldova. Ele includ managementul Misiunii UE de consiliere în politici publice, care include consilieri în cadrul Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Suport a fost oferit şi Centrului de Medicină Legală şi Centrului pentru Drepturile Omului (Ombudsman). PNUD a mai susţinut Ombudsmanul prin proiectul ce a oferit "Susţinere pentru consolidarea Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii". Alţi donatori bilaterali de asemenea au fost activi în sectorul justiţiei. Reforme importante au fost implementate cu suportul UNICEF, OSCE, SUA, Sida, Norvegiei, Lituaniei şi Fundaţiei Soros Moldova în domeniul justiţiei juvenile şi penale etc. 4.3 Prevenirea şi combaterea corupţiei Obiectivele SND Prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie realizate printr-o abordare complexă, care va îmbunătăţi cadrul normativ şi instituţional, va spori gradul de transparenţă a deciziilor instituţiilor publice şi va dezvolta intoleranţa faţă de corupţie în societate. Aceste acţiuni vor complementa reformele structurale şi instituţionale menite să diminueze posibilităţile de corupţie în viitor. Eforturile de prevenire şi combatere a corupţiei se vor concentra, în primul rînd, în domeniile percepute ca fiind cele mai afectate de corupţie: poliţia, sistemul judiciar, serviciile medicale, partidele politice, legislativul, mediul de afaceri, sistemul de educaţie. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 UE şi Consiliul Europei au fost cei mai activi donatori în acest sector. Cu suportul partenerilor externi de dezvoltare, a fost elaborată Strategia de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Proiectul de document este supus dezbaterilor publice şi, printre altele, cuprinde recomandări de modificări în cadrul normativ, misiunea şi structura instituţiei. El de asemenea conţine prevederi de protecţie, pentru a asigura independenţa Centrului, precum şi controlul din partea societăţii civile. Pe parcursul perioadei de raportare a fost luată o serie de măsuri pentru consolidarea sistemului naţional de prevenire şi combatere a corupţiei. Astfel, în anul 2011, pentru a crea un cadru legislativ eficient, 295 proiecte de acte legislative au trecut expertiza anti-corupţie, iar 12 proiecte de acte legislative au fost elaborate în domeniul consolidării sistemului anti-corupţie. Una din cele mai 19

20 importante realizări în acest sector a fost elaborarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru anii Strategia a fost adoptată, precum a fost aprobat şi Planul de acţiuni pentru implementarea ei în anul Pentru a educa un spirit de intoleranţă faţă de corupţie, au fost create patru şcoli anti-corupţie pentru tineret. Prin intermediul mijloacelor de informare în masă a fost desfăşurată o campanie masivă anticorupţie Managementul frontierei de stat Obiectivele SND Un element indispensabil şi o condiţie primordială pentru asigurarea securităţii oricărei ţări este supravegherea şi controlul frontierei de stat. Pentru Republica Moldova, acest aspect al securităţii naţionale a căpătat o importanţă deosebită pe fundalul tendinţelor internaţionale de intensificare a proceselor migraţioniste, a crimei organizate transfrontaliere şi a terorismului internaţional. Actualmente, gestionarea hotarelor Republicii Moldova este organizată în conformitate cu prevederile tratatelor şi acordurilor bilaterale încheiate cu statele vecine şi cu legislaţia internă a Republicii Moldova. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Partenerii externi de dezvoltare au acordat atenţie specială acestui sector pe parcursul anului Cu susţinerea comunităţii donatoare, a fost elaborată şi aprobată de Guvern noua Strategie naţională de management integrat al frontierei de stat pentru anii Scopul Strategiei este de a implementa conceptul de management integrat al frontierei, aliniat la cerinţele şi standardele UE, inclusiv integrarea treptată în spaţiul european comun de libertate, justiţie şi securitate, care va asigura mărirea securităţii cetăţenilor prin respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, fluidizarea traficului legal de persoane şi bunuri. EUBAM a continuat să fie implementată pe parcursul perioadei de raportare cu accent pe construirea unor capacităţi operaţionale şi instituţionale adecvate pentru a asigura controlul şi supravegherea eficientă a frontierei şi vamei, precum şi pentru a lupta efectiv cu activităţi transfrontaliere criminale şi cu crima organizată în regiunile şi localităţile relevante din ţară, atenţie specială fiind acordată frontierei de stat între Moldova şi Ucraina. Dată fiind necesitatea de schimb transfrontalier de experienţă în acest proces de modernizare, au fost organizate vizite de studiu. Dezvoltarea sistemului Tetra de telecomunicaţii mobile şi fixe la frontiera de stat a continuat şi pe durata perioadei de raportare, în cadrul proiectului finanţat de UE Reţeaua de Comunicaţii Fixe şi Mobile pentru Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova şi a fost finalizată implementarea acestuia pe segmentul Giurgiuleşti-Ungheni. Partenerii de dezvoltare deja şi-au exprimat angajamentele de a oferi asistenţă tehnică şi financiară Guvernului Republicii Moldova pentru implementarea Strategiei, prin cooperare cu Misiunea Uniunii 20

21 Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), agenţiile specializate ale ONU, Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) şi serviciile de frontieră ale UE Democratizarea şi dezvoltarea societăţii civile în baza valorilor europene şi a normelor şi standardelor internaţionale Obiectivele SND Democratizarea şi dezvoltarea societăţii civile în baza valorilor europene şi a normelor şi standardelor internaţionale trebuie să includă un ansamblu de măsuri orientate spre crearea şi dezvoltarea instituţiilor democratice şi a unei societăţi civile integre pe ambele maluri ale Nistrului, cu participarea comunităţii internaţionale la acest proces. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Consolidarea societăţii civile a fost şi este o prioritate pentru conducerea statului şi pentru partenerii externi de dezvoltare pe durata cooperării lor. Există mai mulţi donatori care susţin dezvoltarea societăţii civile în Moldova. Banca Mondială prin intermediul Reformei administraţiei publice, Suedia (Sida), PNUD, România, SUA şi UE. Partenerii externi de dezvoltare în parteneriat cu Guvernul Moldovei s-au axat pe susţinerea unui sector al societăţii civile durabil, determinat de cetăţeni. A fost acordat ajutor pentru perfecţionarea aptitudinilor organizaţiilor societăţii civile pentru a reprezenta eficient interesele cetăţenilor, îmbunătăţi guvernarea şi gestionarea organizaţiilor societăţii civile, consolida cadrul juridic şi fiscal, precum şi pentru a promova diversificarea resurselor nonfinanciare disponibile organizaţiilor societăţii civile. De menţionat că pe parcursul perioadei de raportare a crescut transparenţa decizională în cadrul conducerii Guvernului. Dacă în 2009 doar 38% din proiectele de acte legislative şi normative formau subiectul consultării cu, atunci în 2011 procesul de consultare a cuprins mai mult de 90% din acte. În prezent toate autorităţile publice centrale au legături instituţionalizate cu prin intermediul creării consultaţiilor cu părţile interesate, stabilirii consiliilor consultative, semnării unor acorduri de cooperare etc. Un rol important aparţine Consiliului Naţional pentru Participare, rolul de intermediar între Guvern şi. Conform datelor preliminare privind Indexul Durabilităţii Sectorului ONG în Europa Centrală şi de Est şi în Eurasia pentru anul 2011, ONG-urile din Moldova au urcat cu un loc mai sus datorită progresului în domeniul cadrului legislativ, imaginii publice şi advocacy. 21

22 4.6 Reintegrarea Următoarele două sub-capitole din SND se referă la problema transnistreană. Pentru a căpăta o viziune complementară asupra sectorului, a fost luată decizia de a le uni în prezentul raport într-un singur capitol de "reintegrare". Obiectivele SND Demilitarizarea regiunii şi asigurarea securităţii, precum şi implementarea unui complex de măsuri de consolidare a încrederii. Reintegrarea social-economică vizează restabilirea spaţiului economic, financiar, vamal şi social unic. Suportul prin asistenţă externă în anul Guvernul promovează o politică orientată spre retragerea necondiţionată a trupelor militare străine prezente în Moldova, conform deciziilor de la Summitul OSCE de la Istanbul şi spre înlocuirea actualei operaţiuni de menţinere a păcii cu o misiune multinaţională cu mandat internaţional. Subiectul retragerii trupelor străine de pe teritoriul Moldovei este mereu abordat în dialogul cu partenerii externi şi a fost reiterat la sesiunea plenară a Consiliului ministerial al OSCE de la Vilnius, 6-7 decembrie Sprijinul UE pentru consolidarea încrederii între cele două părţi a fost implementat cu succes prin proiecte concrete, cum ar fi renovarea unui centru de transfuzie a sângelui şi a unei clinici de perinatologie din Tiraspol. Pe parcursul anului de raportare Guvernul Republicii Moldova, în parteneriat cu Uniunea Europeană şi PNUD, a dezvoltat un program întitulat "Măsuri de consolidare a încrederii". În ianuarie 2012 a fost semnat Acordul de finanţare în sumă de EUR 13 milioane. Respectiv, în Comisia Europeană împreună cu PNUD vor implementa o serie de proiecte în domeniul dezvoltării afacerilor, infrastructurii, proiecte sociale şi de mediu etc., scopul lor primordial fiind consolidarea încrederii între malurile râului Nistru şi oferirea asistenţei pentru reintegrare. A fost elaborat un Program cuprinzător, precum şi un plan de acţiuni pentru dezvoltarea localităţilor din zona de securitate. Programul defineşte obiectivele şi acţiunile pe termen mediu, care urmează a fi întreprinse de instituţiile de stat pentru a dezvolta aceste localităţi. Planul de acţiuni este instrumentul operaţional de realizare a obiectivelor şi priorităţilor de dezvoltare. Pe parcursul anului 2011 a continuat înregistrarea agenţilor economici transnistreni la Camera Înregistrării de Stat, întreprinderi care beneficiază de preferinţele comerciale acordate Moldovei de către UE, CSI şi alţi parteneri bilaterali. În 2011, Camera Înregistrării de Stat a înregistrat 86 agenţi economici din Transnistria. În anul 2011, 43,1% din exporturile totale din Transnistria au mers în ţările UE. În CSI au mers 47% din exporturi şi 9,9% din exporturile totale - în alte ţări din regiune. De asemenea, în 2011 Serviciul Vamal a 22

23 emis agenţilor economici din Transnistria 1972 de certificate de origine pentru producţie de export spre Uniunea Europeană, astfel încât ei beneficiază de Preferinţe comerciale autonome. La formularea strategiei de cheltuieli pentru protecţia socială pentru anii , a fost examinat subiectul de mărire a alocaţiilor lunare plătite de stat pensionarilor în unele localităţi din regiunea de securitate. În rezultat, în 2012 suma alocaţiei s-a dublat faţă de cea din anul Îmbunătăţirea mediului de afaceri Obiectivele SND Economia moldovenească este caracterizată de o productivitate relativ scăzută a muncii, decapitalizare, concentrare asupra sectoarelor cu valoare adăugată redusă şi un ritm scăzut de creare a locurilor de muncă. Depăşirea acestei situaţii presupune acţiuni concrete în mai multe direcţii, dar principala direcţie strategică la nivelul de politici este îmbunătăţirea mediului de afaceri. Fiind puţin atractivă din punctul de vedere al resurselor naturale şi mărimii pieţei interne, Moldova poate să atragă investiţii străine în primul rînd prin intermediul unor factori instituţionali şi politici mai avantajoşi comparativ cu alte ţări din regiune. Ca acţiune primordială în acest scop este necesar a intensifica reforma cadrului regulatoriu, aceasta urmînd să contribuie semnificativ la sporirea investiţiilor locale şi străine, la creşterea şi reabilitarea stocului de capital al economiei. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Cu scopul de a reduce povara administrativă pentru afaceri, cu susţinerea USAID, a avut loc revizuirea cadrului normativ privind eliberarea actelor permisive, cunoscută ca Ghilotina 2+. Cele trei etape ale procesului (inventarierea şi evaluarea actelor permisive, precum şi reglementarea condiţiilor necesare pentru a elibera acte permisive) au rezultat în următoarele realizări: Scăderea numărului de acte permisive emise antreprenorilor; Crearea Registrului actelor permisive; Delimitarea competenţelor autorităţilor publice în ceea ce priveşte actele permisive; Completarea procedurilor şi cerinţelor pentru eliberarea, suspendarea şi retragerea actelor permisive; Stabilirea unui ghişeu unic pentru eliberarea unui anumit tip de acte permisive; Identificarea aspectelor referitoare la plata pentru eliberarea actelor permisive. Noul raport al IFC şi al Băncii Mondiale - Doing Business 2012: Doing Business in a More Transparent World (Facem afaceri într-o lume mai transparentă) - a stabilit că Republica Moldova este concurentul principal al câştigătorului în lista top-10 reformatori din lume. Moldova a ocupat locul doi în lista celor mai buni reformatori. S-a ridicat de pe locul 99 pe 81 în clasamentul global, în total cu 18 poziţii. În regiunea sa, ţara are un loc mai înalt ca Ucraina, locul 152, şi ca Federaţia Rusă, locul 120, dar mai mic ca România, care a ocupat locul 72. Moldova a implementat reforme în patru domenii cuprinse de raportul 23

24 Doing Business: începerea unei afaceri, obţinerea de credit (informaţii despre creditare), implementarea contractelor şi soluţionarea insolvenţei. Moldova a făcut mai uşoară începerea unei afaceri prin stabilirea ghişeului unic la Camera Înregistrării de Stat. Modificările la legislaţia de insolvenţă a acordat prioritate creditorilor securizaţi. Iar stabilirea primului birou de informaţii creditare privat din ţară a îmbunătăţit sistemul de informaţii creditare. Acesta este un pas major spre mărirea accesului la finanţe prin reducerea treptată a marjelor de risc înalt taxate actualmente de bănci pentru împrumuturi etc. Pentru a reduce povara administrativă la desfăşurarea afacerilor, în perioada de raportare, cu ajutorul aceluiaşi partener de dezvoltare, a fost elaborată şi adoptată legea care reglementează licenţierea antreprenoriatului, care include atât lista actelor permisive (autorizaţii), autorităţile emitente, perioada de validitate şi costul actelor respective, precum şi procedurile de eliberare şi reînnoire a actului permisiv, actualizarea lui, eliberarea duplicatului, suspendarea temporară a validităţii, taxa pentru eliberare şi, direct, procedura de retragere a actului permisiv. Adoptarea Legii privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător a permis introducerea unor reguli clare şi consecvente privind stabilirea mecanismelor ce permit părţilor implicate în afaceri să prezinte informaţii şi documente standard la un singur punct de recepţie. Pentru perfecţionarea şi digitizarea procedurilor de licenţiere, cu susţinerea proiectului de e-guvernare al Băncii Mondiale, a început elaborarea Programului e-licenţiere. Programul conţine o platformă care asigură interacţiunea dintre bazele de date electronice gestionate de către Camera de Licenţiere şi alte autorităţi publice de reglementare şi control Promovarea ÎMM Obiectivele SND Întreprinderile mici şi mijlocii constituie un element important în asigurarea unei creşteri economice durabile şi generarea de noi locuri de muncă, unul din semnele viabilităţii economiei fiind diversificarea şi lărgirea continuă a sectorului. Istoria dezvoltării ÎMM-urilor în Moldova indică existenţa unui set de factori care împiedică dezvoltarea adecvată a acestora, şi anume accesul redus al debutanţilor la sursele de finanţare, cultura antreprenorială subdezvoltată şi concurenţa dură pe pieţele de desfacere din Europa. În acest context, obiectivul general al acestui component al Strategiei constituie consolidarea competitivităţii ÎMM-urilor existente şi stimularea sporirii numărului lor. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Guvernul Moldovei şi-a asumat angajamentul să crească competitivitatea sectorului privat şi să dezvolte ÎMM. Aceasta determină necesitatea unei astfel de performanţe a programului, care ar facilita modernizarea întreprinderilor interne şi crearea de noi ÎMM inovative, dinamice şi capabile să participe ca actor important în economia naţională, regională şi globală. Orientat spre acest obiectiv, Guvernul Moldovei, cu susţinerea partenerilor externi de dezvoltare, a implementat o serie de programe: 24

25 Accesul la finanţare pe termen lung continuă să fie limitat în Moldova, împiedicat fiind de maturitatea mică a depozitelor clienţilor. Guvernul Moldovei, cu suportul BERD, BEI şi GIZ, a extins linii de credit pentru băncile moldoveneşti, ca să le diversifice finanţarea, precum a extins şi portofoliul de împrumuturi pentru ÎMM locale, pentru a satisface cererea crescândă a afacerilor mici faţă de finanţarea pe termen lung. Cu asistenţa programului de suport bugetar al Uniunii Europene în domeniul stimulării economice a regiunilor rurale, a fost lansat un nou proiect PARE 1+1 pentru a stimula investirea remitenţelor în crearea afacerilor rurale noi. Programul PARE 1+1 a fost gestionat de Organizaţia pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (ODIMM). ODIMM a primit 278 de cereri de finanţare, din care 73 au fost acceptate şi au fost semnate contracte în privinţa lor. Suma totală a investiţiilor este estimată la 35,45 milioane lei. În cadrul Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor finanţat cu ajutorul Programului UE SERR, au fost finanţate 240 proiecte de investiţii în regiuni rurale. Suma totală a împrumutului este estimată la 69,17 milioane lei, cu parte de grant în sumă de 27,67 milioane. În cadrul Programului de susţinere a sectorului ÎMM, finanţat de către Guvernul Japoniei, au fost semnate 174 contracte de leasing în perioada de raportare şi a fost livrat echipament în sumă de 207,4 milioane lei. Programul finanţat de UE ESRA a susţinut sectorul prin consolidarea reţelei de incubatoare de afaceri. A fost asigurată durabilitatea incubatorului de afaceri din or. Soroca, iar două incubatoare de afaceri noi au început să funcţioneze în Ştefan-Vodă şi Leova. Alte rezultate de proiecte referitoare la dezvoltarea şi promovarea ÎMM sunt discutate în cadrul altor priorităţi ale SND, ca de exemplu dezvoltarea economiei rurale şi mărirea productivităţii în agricultură etc. Rezultatele generale ale asistenţei tehnice în acest sector se referă la îmbunătăţirea climatului administrativ şi economic pentru dezvoltarea ÎMM, consolidarea politicilor de stat prin reducerea suprareglementării sectorului privat, consultanţa şi instruirea la nivel local pentru antreprenorii particulari şi autorităţile regionale prin organizarea de ateliere şi seminare. Au fost stabilite mai multe centre de afaceri şi ghişee unice. A beneficiat de atenţie şi subiectul finanţării ÎMM Sporirea eficienţei întreprinderilor Obiectivele SND Nucleul unei economii competitive este compus din companii eficiente, capabile să reziste concurenţei din partea competitorilor străini atît pe piaţa internă, cît şi pe cele externe. Sursa principală a competitivităţii este productivitatea muncii, care, la rîndul ei, depinde de o serie de factori, principalii fiind: 1) calificarea şi sănătatea forţei de muncă; 2) practicile manageriale; şi 3) capacitatea de absorbţie, dezvoltarea tehnologică şi/sau inovaţională atît la nivel de companie, cît şi la nivel de societate. Un accent special va fi pus pe sporirea eficienţei utilizării patrimoniului public prin continuarea procesului de restructurare a sectorului public al economiei, inclusiv prin privatizarea întreprinderilor neeficiente. 25

26 Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Guvernul va promova dezvoltarea parcurilor industriale prin oferirea unei game de stimuluri, inclusiv transformarea gratuită a pământului agrar în pământ cu destinaţie industrială; oferirea de active, ca de exemplu construcţii şi pământ din posesia autorităţilor centrale şi locale; şi construirea unei infrastructuri adecvate şi a reţelei de servicii comunale pentru parcurile industriale. Prin asistenţa tehnică acordată de Uniunea Europeană, un grup de experţi a desfăşurat un studiu de fezabilitate privind crearea parcurilor industriale în Republica Moldova. Studiul a identificat cinci amplasări posibile pentru parcurile industriale. Guvernul începe construcţia parcului industrial Bioenergagro în regiunea de nord. A fost elaborat Planul de acţiuni pentru crearea parcurilor industriale în centrele raionale Cantemir, Căuşeni, Hînceşti şi Edineţ. În total, în urma creării reţelei de parcuri industriale se aşteaptă un volum total de investiţii de EUR 255 milioane. Cu susţinerea instituţiilor financiare europene (liniile de creditare) şi a Programului de Servicii de Consultanţă în Afaceri al BERD, peste 100 exportatori au fost susţinuţi în ceea ce priveşte eficienţa afacerii şi promovarea standardelor internaţionale privind sistemele de management al calităţii: 55 de sub-proiecte în sumă totală de USD 18,7 milioane aprobate pentru întreprinderile exportatoare, prin intermediul liniilor de creditare; 73 de granturi de finanţare pentru afaceri în sumă totală de USD 0,41 milioane pentru implementarea standardelor de management al calităţii. Cu suportul Proiectului "Susţinerea implementării componentei de migraţie şi dezvoltare a Parteneriatului pentru Mobilitate Moldova UE", finanţat de Uniunea Europeană, în jur de 600 de tineri au beneficiat de instruire. Peste 500 de tineri din 100 de oraşe ale ţării au primit consultaţii privind îmbunătăţirea eficienţei afacerii lor. Prin intermediul Programului de instruire "Administrarea eficientă a afacerilor", 1600 persoane au beneficiat de consultanţă, iar peste 2000 de oameni au fost instruiţi. Alte rezultate de proiecte care au legătură cu promovarea eficienţei afacerilor (adică proiectul de agricultură performantă finanţat de Guvernul SUA) sunt discutate în cadrul priorităţii de agricultură a SND Dezvoltarea sferei de cercetare şi inovare Obiectivele SND Dezvoltarea economiei durabile, bazată pe cunoaştere şi inovare, poate avea succes numai dacă aceasta va fi asigurată de un suport ştiinţific în realizarea priorităţilor naţionale, care, la rîndul său, presupune crearea condiţiilor favorabile în vederea extinderii investigaţiilor ştiinţifice pentru acoperirea necesităţilor economiei în cercetări concrete, sporirea nivelului şi a eficienţei ştiinţifice. Deoarece activitatea de inovare reprezintă factorul determinant în asigurarea competitivităţii la orice nivel 26

27 întreprindere, sector, regiune, ţară crearea infrastructurii inovaţionale şi de transfer tehnologic devine un imperativ al dezvoltării social-economice naţionale. Una dintre formele principale de promovare a politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării vor fi programele de stat, care se vor selecta şi finanţa prin concurs anunţat public. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Pentru a transforma Moldova într-un stat modern, puternic şi interactiv, bazat pe utilizarea TIC, a fost elaborat proiectul e-transformarea Guvernării. În acest sens, Guvernul a contractat un împrumut de la Banca Mondială în sumă de USD 20 milioane. Pe parcursul perioadei de raportare a fost elaborat şi aprobat Programul Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării, au fost stabilite Comisia Naţională pentru e-transformare, Centrul de Guvernare Electronică, şi Consiliul Coordonatorilor pentru e-transformare. O altă iniţiativă importantă a rezultat în lansarea portalului de date deschise (publice), şi a Bazei de date a cheltuielilor publice BOOST, Moldova fiind a 16-a ţară din lume care a aderat la iniţiativa de Guvernare Deschisă pentru a asigura un nivel înalt de transparenţă şi acces al cetăţenilor la actul decizional. În prezent, prin intermediul Programului UE TEMPUS, în Moldova sunt în curs de implementare 18 proiecte cu un buget total de EUR 3,5 milioane, care influenţează calitatea cercetărilor, reforma educaţiei pentru a promova învăţământul superior, perfecţionarea curriculum-ului şi managementului universitar, precum şi utilizarea tehnologiilor informaţionale în învăţământ etc. În linii generale, deşi importanţa acestui sector din Republica Moldova este în creştere, puţine eforturi de asistenţă externă au fost orientate specific spre dezvoltarea sferei de ştiinţă, cercetare şi inovare pe parcursul anului Dezvoltarea infrastructurii fizice 5 Obiectivele SND Infrastructura are impact semnificativ asupra realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă în Moldova. De aceea este pe larg recunoscut rolul crucial al sistemelor de transport şi energie. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Capitolul prezent analizează rezultatele realizate cu susţinerea partenerilor de dezvoltare în sectoarele de transport şi energie. Problema apei şi canalizării va fi analizată mai târziu, inclusă în capitolul de prevenire a poluării şi utilizării eficiente a resurselor naturale pentru a mări nivelul de trai. Consolidarea instituţională şi îmbunătăţirea stării 27

28 infrastructurii de transport în regiunile cuprinse de proiectele de AE au fost cele mai semnificative realizări în acest sector. În anul de referinţă, debursările totale pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor au atins suma de 1.4 miliarde lei, din care 790 milioane lei din Fondul Rutier, 118 milioane lei din bugetul de stat şi în jur de 500 milioane lei alocaţii de la partenerii externi, ca de exemplu BERD, UE (NIF), BEI şi alţii. Pe parcursul anilor , lucrări de reabilitare au fost desfăşurate pe 1035 km de drum, comparativ cu 253 km în anii Siguranţa rutieră de asemenea a fost un subiect important în anul Cu susţinerea comunităţii donatoare (UE, Banca Mondială), a fost elaborată şi aprobată de Guvern noua Strategie naţională pentru siguranţă rutieră. Proiectele de reabilitare ale BERD, BEI şi UE cuprind investiţii pentru siguranţa rutieră. Guvernul de asemenea a alocat resurse pentru implementarea Strategiei. Astfel, în 2011, au fost instalate indicatoare rutiere, a fost desfăşurată marcarea drumurilor pe o lungime de 1678 km şi au fost construite 77 pavilioane pentru pasageri. Cu suportul Guvernului Chinez, a fost în curs de implementare în anul 2011 proiectul de instalare a sistemului de monitorizare video a traficului. În august 2011 au început negocierile privind aderarea la spaţiul aerian comun european. Negocierile au fost finalizate într-o perioadă record şi la 26 octombrie 2011 a fost parafat textul Acordului. Semnarea Acordului, planificată pentru începutul anului 2012, va permite Moldovei să creeze o piaţă liberă a serviciilor aeriene, să demonopolizeze serviciile de întreţinere, să atragă zboruri low-cost. În acelaşi context a început în 2011 un nou proiect de parteneriat public-privat ce are drept scop revitalizarea aeroportului internaţional din Bălţi. Proiectul va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor pentru organizarea zborurilor low-cost. Asistenţa donatorilor în sectorul energetic din Republica Moldova a avut un impact pozitiv prin implementarea noilor tehnologii de generare a electricităţii şi stabilire a unui regim normativ transparent, previzibil al sectorului. Activităţile de asistenţă externă au consolidat capacitatea legală şi normativă şi au susţinut comercializarea şi mobilizarea investiţiilor în sectorul energetic. Aderarea Moldovei la Tratatul energetic comunitar şi preşedinţia ei pe parcursul anului 2011 au fost calificate ca realizări ale anului. Pentru a dezvolta legăturile cu România (piaţa UE), a fost pusă în exploatare linia de electricitate de 110 kv, pe segmentul Fălciu-Goteşti (lungimea totală în Moldova - 25,03 km). A fost semnat Memorandumul de Înţelegere pentru construcţia unei linii de electricitate de 400 kv, care să stabilească legătura Bălţi-Suceava, iar lansarea proiectului va urma după renovarea sistemului de reţele interne al Moldovei, aprobată recent de BERD, BEI şi NIF. Cu susţinerea UE a fost finalizat studiul de fezabilitate privind conducta de gaz Iaşi-Ungheni şi etapa următoare va fi elaborarea unui studiu tehnic. Secţiunile principale ale conductei vor fi amplasate pe uscat, dar un segment va trece prin râul Prut, care separă cele două ţări. Cu susţinerea asistenţei tehnice suedeze a fost creată Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi a fost elaborată şi aprobată de Guvern marea parte a legislaţiei, adică Legea cu privire la eficienţa energetică şi 28

29 Programul naţional pentru eficienţă energetică pentru anii etc. în 2011 a început un nou proiect finanţat de UE şi co-finanţat de PNUD - Energie şi Biomasă. În perioada de raportare au fost lansate 35 de sub-proiecte cu scopul de a produce energie din biomasă în şcoli, spitale, grădiniţe din regiunile rurale Îmbunătăţirea calităţii şi sporirea accesului echitabil la serviciile educaţionale Obiectivele SND Educaţia joacă un rol esenţial în combaterea sărăciei şi asigurarea creşterii economice durabile, însă pentru a valorifica această oportunitate este necesar de asigurat un acces echitabil la serviciile de educaţie şi calitatea adecvată a acestora. Există o serie de factori ce împiedică atingerea obiectivelor importante la acest capitol: sărăcia, emigraţia şi managementul ineficient al resurselor financiare. Combaterea acestor fenomene adverse va solicita măsuri inovaţionale, sporirea eficienţei sectorului educaţional prin optimizarea reţelei de şcoli, reformarea sistemului de finanţare, diversificarea surselor de finanţare, atragerea resurselor financiare externe, participarea activă la procesele educaţionale regionale şi sporirea efectelor pozitive ca urmare a implementării unor programe colaterale (de exemplu, dezvoltarea reţelei de drumuri va permite optimizarea reţelei de şcoli rurale şi transportul rapid şi sigur al copiilor din localităţile mici la şcolile din localităţile mari). Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Pentru a realiza obiectivul de asigurare a a accesului la învăţământul preşcolar pentru toţi copii, Guvernul Moldovei, în parteneriat cu partenerii externi de dezvoltate, a întreprins o serie de acţiuni pentru reanimarea instituţiilor preşcolare, stabilirea centrelor comunitare în regiuni unde lipsesc astfel de instituţii, precum şi pentru asigurarea acestor instituţii cu materiale didactice şi educative. ONU a acordat asistenţă tehnică Ministerului Educaţiei pentru revizuirea Strategiei consolidate de dezvoltare a învăţământului. În mod similar, ONU a acordat suport tehnic pentru revizuirea Planului de acţiuni cu privire la învăţământ, ajustarea modelelor de simulare pentru noul Cadru bugetar pe termen mediu şi pentru promovarea modificărilor la Codul Muncii cu scopul de a îmbunătăţi managementul resurselor umane în sistemul educaţional. În 2011 a fost lansat un proiect nou, "Acces echitabil la servicii de educaţie timpurie de calitate pentru copiii din localităţile rurale", susţinut de UNICEF şi compania suedeză IKEA. Pe parcursul implementării proiectului vor fi create centre comunitare în 50 de comunităţi rurale, vor fi dotate cu ceea ce este necesar şi vor fi instruiţi educatorii. În rezultatul acestui proiect, peste două mii de copii în vârstă de 3-7 ani vor merge la grădiniţă. Toate centrele comunitare vor fi dotate cu mobilier, jucării, echipament şi literatură pentru copii, părinţi şi educatori. 29

30 Un parteneriat dinte UNICEF şi Fundaţia LEGO a rezultat în faptul că copii mici din 400 cele mai sărace comunităţi au primit jucării cognitive în sumă totală de USD 0,57 milioane. Au fost negociate şi acceptate condiţiile celei de-a treia tranşe a proiectului Băncii Mondiale Parteneriat Global pentru Educaţie, cunoscut anterior ca "Educaţie pentru toţi - iniţiativa de acţiune rapidă" (FTI), care este unicul parteneriat global axat pe asigurarea accesului la educaţie de calitate pentru toţi copiii. A fost lansat un proiect comun al UNICEF şi Agenţiei Austriece pentru Dezvoltare şi HOPE'87, care are drept scop crearea unui centru educaţional pentru copiii trataţi de cancer. Anual, în jur de 150 de copii vor beneficia de suport psihologic şi educaţional în cadrul acestui centru. Au fost elaborate materiale didactice pentru profesorii care se ocupă cu copii bolnavi, iar 10 cadre didactice au fost instruite în domeniul unor metodologii specifice de lucru cu copii bolnavi. Date fiind tendinţele, statul a intensificat reforma sistemului educaţional şi a aprobat Planul naţional de acţiuni pentru implementarea reformei structurale în domeniul educaţiei. Conform documentului respectiv, raţionalizarea şi reorganizarea a 1044 clase din 378 de şcoli va genera economii de circa 230 milioane lei, bani ce vor fi investiţi în îmbunătăţirea calităţii educaţiei. În acelaşi context, în afară de procurarea a 10 autobuze pentru raioanele pilot şi raioanele Căuşeni şi Rîşcani anul trecut, din resursele oferite de partenerii de dezvoltate şi a 10 autobuze procurate în baza resurselor bugetare, au mai fost cumpărate 35 unităţi de transport şi oferite pentru 14 raioane din ţară. În Republica Moldova există 34 instituţii de învăţământ superior, din care 19 sunt de stat, iar 15 sunt private. La începutul anului de studii numărul total de studenţi era în jur de , inclusiv circa studenţi finanţaţi din bugetul de stat şi în jur de studenţi în bază de contract (71,9%). În urma aderării sistemului de învăţământ superior din Moldova la procesul de la Bologna, reformarea / modernizarea s-a axat preponderent pe îmbunătăţirea şi modificarea standardelor de învăţământ superior, structura învăţământului superior pe cicluri, modernizarea şi corelarea curriculum-ului universitar cu cerinţele economiei de piaţă, promovarea unor strategii noi de implementare şi evaluare a metodelor de predare, implementarea Sistemului european de transfer al creditelor etc. Elaborarea unei generaţii noi de curriculum-uri universitate este una din priorităţile învăţământului superior de calitate. Odată cu implementarea noului Plan-cadru pentru studii superioare, în anul de studii au fost elaborate şi publicate primele cinci programe. Aceste curriculum-uri au fost elaborate în cadrul proiectului "Educaţie specială centrată pe elev" finanţat de UNICEF. În cazul unor chestionare privind proiectele de AE, respondenţii au clasificat anumite proiecte ca fiind încadrate în măsura pentru strategia de învăţământ. Totuşi, chiar dacă aceste proiecte au fost implementate în şcoli, obiectivele lor sunt promovarea modului sănătos de viaţă, combaterea traficului de fiinţe umane şi promovarea protecţiei mediului. Ele deja au fost discutate în cadrul sectoarelor de sănătate, mediu sau justiţie din cadrul secţiunii 4. 30

31 4.14 Consolidarea unei societăţi sănătoase Obiectivele SND Îmbunătăţirea stării de sănătate a naţiunii trebuie urmărită ţinînd seama şi de faptul că în familii sănătoase şi informate se nasc şi copii sănătoşi. Creşterea unei naţiuni sănătoase se poate obţine prin investiţii, în primul rînd, în copii, primii ani de viaţă fiind cruciali. Pe lîngă aceasta, sănătatea are şi o valoare economică esenţială. O forţă de muncă sănătoasă este în stare să utilizeze cu maximă eficienţă capacităţile sale profesionale şi să fie mai competitivă atunci cînd concurează pentru ocuparea unor locuri de muncă accesibile. Timpul individual alocat pentru muncă pe parcursul anului tinde să crească odată cu îmbunătăţirea stării de sănătate a angajatului. În sfîrşit, cetăţenii sănătoşi au o viaţă economică mai lungă şi contribuie mai plenar la dezvoltarea economică a naţiunii. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Pe parcursul anului 2011, activităţile comune ale autorităţilor publice şi donatorilor în domeniul sănătăţii au fost orientate preponderent spre mărirea accesului populaţiei la serviciile de sănătate şi îmbunătăţirea calităţii de prestare a serviciilor. Majoritatea acţiunilor planificate au fost realizate, ceea ce a avut un impact benefic asupra sănătăţii populaţiei. În perioada de raportare, pentru a îmbunătăţi calitatea asistenţei medicale, a continuat, cu susţinerea Băncii Mondiale, construcţia şi reabilitarea instituţiilor medico-sanitare, în special a centrelor de sănătate din regiunile rurale. Astfel, în 2011 au fost construite / renovate 14 centre de sănătate. Alte 5 centre de sănătate sunt în curs de construcţie / renovare, iar pentru alte 35 de centre a fost elaborată documentaţia de proiect. Asistenţa tehnică a ONU acordată Guvernului pentru reforma sistemului de sănătate publică a continuat şi în 2011, cu atenţie mărită pentru tratarea şi prevenirea maladiilor netransmisibile. Prima activitate de pregătire a fost întreprinsă pentru elaborarea unei noi strategii de sănătate publică, revizuirea legislaţiei privind sănătatea publică şi elaborarea cadrului de monitorizare a performanţei, iar Guvernul a fost susţinut în elaborarea planurilor naţionale de control al tutunului şi alcoolului şi în analizele de costeficienţă a strategiilor de control al tutunului şi alcoolului. Secţia radioterapie a Institutului Oncologic a fost modernizată, astfel fiind îmbunătăţite şi extinse serviciile de radioterapie prestate pacienţilor cu cancer. Sporirea asigurării calităţii, controlului şi securităţii în administrarea radioterapiei externe a fost susţinută de misiuni ale experţilor şi instruirea personalului, pentru a atinge standardele Centrului de Competenţă. În 2011 a început construcţia noului bloc de chirurgie al Spitalului Clinic Republican din contul finanţării de la Banca Mondială, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi de la Uniunea Europeană. Alte zece centre comunitare au început să funcţioneze, destinate să susţină tratarea pacienţilor cu tuberculoză. 31

32 USAID, UNAIDS, OMS şi UNICEF au acordat asistenţă Moldovei în combaterea HIV/SIDA. Activităţile au inclus campanii informaţionale în mass media, instruirea lucrătorilor medicali, programe educaţionale în şcoli, precum şi consilierea şi tratarea victimelor. Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare de asemenea a fost activă în acest domeniu prin intermediul a patru proiecte. Proiectul "Generaţie Sănătoasă" a continuat să contribuie la creşterea accesului la servicii de sănătate prietenoase tinerilor, sănătatea sexuală şi reproductivă în rândul tinerilor şi la reducerea nivelurilor de mortalitate şi morbiditate a mamei şi copilului. Apropiat de proiectul anterior, un proiect de modernizare a sistemului perinatologic a oferit instruiri pentru practic toate maternităţile din Moldova privind oferirea de asistenţă obstetrică şi neonatală de bază şi de urgenţă. Proiectul de sănătate mintală a contribuit la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi mintale prin accesul mărit la servicii comunitare adecvate, de ambulator, în domeniul sănătăţii mintale. Serviciile de asistenţă urgentă au fost consolidate prin suportul proiectului SDC de regionalizare a serviciilor de asistenţă pediatrică de urgenţă. În acest sector a fost înregistrată compatibilitatea totală a diverselor agenţii donatoare ce activează în acest sector, datorită unui mecanism de coordonare ce funcţionează bine. Performanţa pozitivă e datorată şi implicării active a beneficiarilor proiectelor la toate etapele proiectelor şi bunei comunicări dintre Minister şi comunitatea donatoare Creşterea gradului de ocupare prin racordarea ofertei educaţionale la cererea de pe piaţa de muncă Obiectivele SND Dezvoltarea continuă a resurselor umane de calitate reprezintă o condiţie fundamentală pentru asigurarea competitivităţii economiei şi pentru dezvoltarea durabilă pe termen lung. Tendinţele negative care se manifestă pe parcursul ultimilor ani în Moldova denotă un caracter migratoriu al forţei de muncă. Aceasta implică costuri sociale în creştere şi ameninţă să devină o constrîngere serioasă a creşterii economice pe viitor, soluţionarea ei devenind astfel o sarcină importantă în sporirea atractivităţii muncii în ţară şi în restructurarea sectorului educaţional, pentru a asigura pregătirea cadrelor în conformitate cu cerinţele pieţei de muncă. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 ADC, Liechtenstein, GIZ şi UNICEF sunt cei mai activi parteneri externi de dezvoltare ce susţin dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale (VET) în Moldova. Pentru a realiza obiectivul de dezvoltare a unui sistem de învăţământ profesional consolidat, care să formeze resursele umane conform cerinţelor actuale competitive de pe piaţa muncii, a fost întreprinsă o gamă impresionantă de acţiuni pentru a moderniza învăţământul profesional. În acest sens, cu susţinerea Serviciului de Dezvoltare al Liechtensteinului (LED), 5 şcoli şi un colegiu au primit materiale didactice şi echipament specializat. Au fost elaborate curriculum-uri de meserii pentru un anumit număr de profesii. 32

33 În prezent proiectul lucrează la adaptarea metodelor de predare şi a curriculum-ului în domeniul agriculturii şi construcţiilor, pentru ca acestea să corespundă aşteptărilor şi necesităţilor de pe piaţa muncii. ADC a continuat să ofere suport în pilotarea şcolilor profesionale ca centre regionale de cunoştinţe. Odată creat, centrul regional va oferi instruire pentru studenţi şi instruire avansată pentru adulţi, şomeri, lucrători, fermieri şi vinificatori. ADC a susţinut şi consolidarea calificărilor şi capacităţilor necesare pentru investirea în întreţinerea adecvată şi durabilitatea infrastructurii, precum şi sectorul de apă şi canalizare. În cadrul Parteneriatului Estic, a fost asigurată cooperarea eficientă cu Fundaţia Europeană pentru Instruire (ETF) a Comisiei Europene, ceea ce a contribuit la realizarea următoarelor rezultate: (i) dezvoltarea sistemului de validare a studiilor non-formale şi informale, (ii) iniţierea de proiecte pentru elaborarea cadrului legal în sectorul VET în contextul instruirii continue, (iii) promovarea educaţiei antreprenoriale. Moldova a fost menţionată drept o ţară cu cea mai bună practică în rândul membrilor din Parteneriatul Estic. Centrului Republican de Dezvoltare a Învăţămîntului Profesional a început elaborarea curriculum-ului ocupaţional şi educaţional pentru instituţiile de învăţământ mediu profesional, pentru a ajusta sistemul de învăţământ profesional la cerinţele pieţei muncii, naţionale şi internaţionale. A început elaborarea Curriculumului Naţional de Formare Continuă pentru profesori, în baza învăţământului centrat pe copil şi a metodologiei de evaluare şi certificare a aptitudinilor adulţilor. Cu suportul proiectului "Şcoala profesională ca furnizor de instruire şi formare pentru sectorul apă şi canalizare al Republicii Moldova", finanţat de Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare şi implementat de Institutul de Consolidare a Capacităţilor Profesionale, în două instituţii de învăţământ au fost echipate atelierele de lucru, au fost oferite instruiri în domeniul întreţinerii şi reparaţiei echipamentului electric, mecanică, sudurii şi ingineriei sanitare (Şcoala profesională nr. 9 din Chişinău şi Liceul profesional nr. 2 din Chişinău) Asigurarea incluziunii şi protecţiei sociale la un nivel mai înalt Obiectivele SND Sărăcia şi excluziunea socială sunt factorii majori care împiedică dezvoltarea resurselor umane. Eliminarea discriminărilor de pe piaţa muncii este o condiţie necesară pentru a asigura o incluziune socială mai înaltă. De asemenea, dezvoltarea resurselor umane implică şi o politică de protecţie socială care, în mod eficient şi ţintit, ar ajuta persoanele nevoiaşe să scape din capcana sărăciei. Ţinând cont de resursele publice foarte limitate, aceste politici trebuie să se orienteze, în principal, asupra persoanelor cu adevărat sărace, nu asupra persoanelor cu merite în faţa statului sau a societăţii. Suportul prin asistenţă externă în anul

34 Datorită programului de suport bugetar al UE, Guvernul Republicii Moldova a putut să susţină păturile vulnerabile de populaţie pe parcursul perioadei reci a anului. Aceasta este o parte a reformelor implementate cu susţinerea UE pentru reformarea asistenţei sociale în Moldova. Unul din proiectele importante în acest domeniu este proiectul "Comunitate pentru Toţi: Moldova", finanţat de Fundaţia Soros Moldova. Proiectul a fost elaborat pentru a susţine reforma sistemului de bunăstare socială a persoanelor cu dizabilităţi mintale din Republica Moldova, cu scopul de a îmbunătăţi incluziunea lor socială şi a contribui direct la realizarea obiectivelor stabilite în Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi pentru anii Proiectul a oferit asistenţă tehnică la elaborarea Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, cadrului legal (regulamente, standarde de calitate etc.) al noilor servicii pentru persoanele cu dizabilităţi. În acelaşi timp, în parteneriat cu autorităţile publice locale şi centrale, proiectul a promovat principiile de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi prin susţinerea familiilor biologice, extinse sau a asistenţilor parentali profesionişti la reintegrarea persoanelor cu dizabilităţi; a oferit comunităţilor asistenţă tehnică şi materială pentru dezvoltarea (crearea şi extinderea) serviciilor alternative de protecţie socială; a susţinut comunităţile în procesul de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi mintale, precum a şi dezvoltat capacitatea părinţilor, asistenţilor sociali, prestatorilor de servicii sociale şi a autorităţilor publice locale în domeniul asistenţei sociale pentru persoane cu dizabilităţi. În anul de referinţă, Parlamentul a adoptat Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Mai mult ca atât, reţeaua de servicii sociale a fost suplinită cu un serviciu specializat nou - "Echipa mobilă" - care oferă susţinere şi consiliere socială la domiciliu pentru orice beneficiar. În ceea ce priveşte protecţia copiilor, în 2010 a fost stabilit cadrul normativ şi instituţional pentru dezvoltarea îngrijirii alternative a copiilor, de tip familie, ca de exemplu servicii de asistenţă parentală profesionistă şi case de copii de tip familial. Acest fapt a încurajat dezvoltarea serviciilor de tip respectiv în majoritatea unităţilor administrative locale pe parcursul anului de raportare. Astfel, până la sfârşitul anului 2011 au fost realizate următoarele: 164 de familii foster de serviciile cărora au beneficiat 239 copii, comparativ cu 105 familii şi 142 copii în plasament la sfârşitul anului 2010; 80 de case de copii de tip familial, unde au fost plasaţi 342 copii, comparativ cu 78 servicii şi 298 copii în plasament la sfârşitul anului În urma elaborării şi implementării politicii de asistenţă socială ţintită, susţinută de UE (suport bugetar sectorial), Banca Mondială, DFID, în anul 2011 numărul beneficiarilor de asistenţă s-a dublat comparativ cu anul 2009 când a fost lansat programul, ceea ce înseamnă familii sărace care au primit cel puţin o alocaţie socială comparativ cu familii în anul 2009, iar suma totală a fondurilor folosite 34

35 pentru a plăti ajutorul social practic s-a triplat - 330,6 milioane lei în 2011 comparativ cu 118,1 milioane lei în Guvernul Republicii Moldova acordă atenţie specială creşterii accesului populaţiei la loc de trai decent şi disponibil, în special pentru grupurile de populaţie cu venit mic. Cu suportul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, au fost construite 249 apartamente pentru păturile vulnerabile de populaţie, din care 149 în Chişinău, 30 în Glodeni şi 70 în Criuleni. La sfârşitul anului, Banca a aprobat a doua etapă a proiectului, în sumă de EUR 13,4 milioane, care vor permite construirea a încă 701 apartamente noi în Sîngerei, Glodeni, Basarabeasca, Chişinău, Briceni, Anenii Noi, Ceadîr-Lunga, Călăraşi, Hînceşti, Făleşti şi Drochia. Efortul de ajutor în domeniul asistenţei sociale s-a mai axat şi pe: dezvoltarea unor servicii durabile de asistenţă socială, în special în regiunile rurale; elaborarea modelelor de îngrijire alternativă a copiilor şi protecţie socială pentru copii în situaţie de risc; şi pe prevenirea traficului de fiinţe umane Dezvoltarea regională Din cauza faptului că dezvoltarea regională se află la o etapă incipientă, în sensul prezentului raport a fost luată decizia de a uni priorităţile "Participarea echilibrată a tuturor regiunilor la dezvoltarea socialeconomică a ţării, cu accent prioritar pe regiunile Nord, Centru şi Sud" şi prioritatea "Accelerarea dezvoltării oraşelor mici în calitate de poli de creştere ai regiunilor" în secţiunea "Dezvoltare regională". Obiectivele SND Crearea şi menţinerea unui cadru de gestiune, de implementare, de finanţare, de monitorizare şi de evaluare a dezvoltării regionale, fără a detalia conţinutul strategiilor regionale de dezvoltare sau modalitatea în care regiunile îşi vor concepe dezvoltarea. Selectarea localităţilor care, printr-o dezvoltare focusată, să se transforme în centre regionale trebuie bazată pe potenţialul acestora de a stimula creşterea economică în orăşelele şi în satele care intră în zona de influenţă şi pe calitatea legăturilor de transport cu alte părţi ale ţării. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 discrepanţelor inter-regionale. Asistenţa externă în acest sector s-a concentrat pe dezvoltarea aspectelor conceptuale, legislative şi instituţionale ale politicii de dezvoltare regională. În multe cazuri lucrul a trebuit să fie luat de la zero, deoarece pe parcursul ultimilor ani nu au fost create mecanisme durabile şi eficiente pentru elaborarea unor politici regionale adecvate şi pentru crearea unor instituţii autonome. Astfel, proiectele AE au susţinut primii paşi făcuţi de Guvernul Moldovei în sensul introducerii abordării de dezvoltare regională şi eliminării 35

36 Dezvoltarea regională se află la o etapă incipientă a evoluţiei sale. Totuşi, pe parcursul perioadei de raportare au fost realizate următoarele rezultate semnificative: au început să fie implementate 26 proiecte de dezvoltare regională, din care 21 de proiecte cu finanţare de la Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională şi 5 proiecte finanţare de GIZ (Societatea Germană pentru Cooperare Internaţională); Au fost armonizate Strategia Naţională de Dezvoltare Regională şi Strategiile de Dezvoltare Regională pentru regiunile Nord, Centru şi Sud, pentru a îmbunătăţi planificarea teritorială şi determinarea locurilor pentru investiţii; Au fost iniţiate proceduri de ajustare a strategiilor locale (sectoriale) cu cele regionale; A fost aprobat Manualul operaţional pentru agenţiile de dezvoltare regională, care stipulează procedurile de monitorizare, evaluare şi raportare a activităţilor implementate şi în curs de desfăşurare; A început procesul de actualizare a strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Moldova pentru anii ; În cadrul primei solicitări de propuneri de proiecte în cadrul CBC Programul Operaţional Comun Ro-Ua-Md pentru anii , din 422 de aplicaţii de proiect, 112 au fost prezentate de solicitanţi principali moldoveni, iar numărul partenerilor moldoveni este impresionant În urma procedurilor de evaluare (care au finalizat în aprilie 2011) a primei runde de propuneri de proiecte pentru POC Ro-Ua-Md , Republica Moldova a câştigat 7 proiecte în sumă totală de aproximativ EUR 12 milioane în domeniul promovării turismului, protecţiei mediului, managementului deşeurilor, infrastructurii drumurilor şi susţinerii afacerilor. A doua cerere de propuneri din cadrul proiectului a fost lansată în noiembrie 2001, iar procesul de evaluare încă continuă. În cadrul acestei runde din 1060 propuneri de proiecte primite, 272 au fost prezentate de solicitanţi principali moldoveni. În ceea ce priveşte POC Bazinul Mării Negre pentru , în cadrul apelului doi de proiecte, din 173 propuneri de proiecte primite, 10 au fost prezentate de solicitanţi moldoveni. În rezultat, 10 parteneri moldoveni sunt implicaţi în proiectele selectate. Bugetul accesat de instituţiile moldoveneşti este în jur de EUR 1 milion. Majoritatea proiectelor selectate în cadrul primului apel au fost atribuite pe parcursul anului În august 2011 a fost lansat al doilea apel pentru propuneri de proiecte. În rezultat, 12 propuneri de proiecte din totalul de 173 primite au fost prezentate de solicitanţi moldoveni, iar 75 instituţii moldoveneşti sunt implicate ca parteneri. 18 instituţii moldoveneşti au participat la al 3-lea apel strategic al PCT ESE , lansat în aprilie 2011, iar 30 de instituţii au participat în a 4-a rundă lansată în octombrie Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în agricultură Obiectivele SND Principalele obiective de securitate agrară şi alimentară în context rural sunt următoarele: Sporirea performanţei agriculturii şi creşterea competitivităţii produselor alimentare; 36

37 Dezvoltarea unui climat favorabil pentru consolidarea ÎMM şi capacităţilor antreprenoriale în zonele rurale. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Agricultura continuă să fie unul din cele mai importante sectoare în economia Moldovei, deoarece persoane sau 27,5% din populaţia lucrătoare este implicată în agricultură. În anul 2011, produsul agrar agregat în preţuri comparabile a ajuns la 12,7 miliarde lei sau cu 4,6% mai mult decât în Exportul de produse alimentare a atins suma de USD 917,1 milioane, cu 25,3% mai mult decât în În anul 2011, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a început discuţiile asupra unui capitol nou al Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, şi anume "Agricultura şi dezvoltarea rurală". În contextul negocierilor privind stabilirea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, a fost desfăşurată o serie de activităţi cu suportul partenerilor externi de dezvoltare: Elaborarea şi aprobarea Strategiei privind siguranţa alimentelor pentru anii ; Actualizarea Legii privind identificarea şi înregistrarea animalelor conform prevederilor directivelor SANCO; A început procesul de evaluare a capacităţilor curente şi funcţionalităţii laboratoarelor existente, cu recomandări privind crearea sistemului de laboratoare conform cerinţelor şi standardelor UE. O altă prioritate importantă pentru Guvern este armonizarea cadrului legislativ şi normativ la normele şi standardele UE. Până în prezent, cu susţinerea UE, USAID şi a altor parteneri, au fost elaborate 160 de acte normative naţionale (regulamente tehnice, sanitar-veterinare şi fitosanitare), care au asigurat armonizarea cu şi transpunerea a 215 acte ale UE. În anul 2011, Sistemul de Identificare şi Trasabilitate a Animalelor (SITA) a fost adaptat la Sistemul de Alertă Rapidă a Bolilor Transmisibile la Animale (SARBTA). Totuşi, cu susţinerea FAO au fost consolidate capacităţile de implementare la nivel naţional a sistemului informaţional de management al supravegherii veterinare. Ulterior Guvernul planifică să realizeze în viitorul apropiat reorganizarea întreprinderii de stat "Registrul Animalelor", ÎS "Centrul Republican de Informaţie şi Calcul pentru prelucrarea şi colectarea cerealelor" şi ÎS Întreprinderea Ştiinţifico Tehnologică Agroinsistem prin crearea întreprinderii noi Centrul Informaţional Agricol - în calitate de viitor operator naţional unic al tuturor sistemelor informaţionale din sectorul agricol. Cu suportul Băncii Europene de Investiţii a început Programul de susţinere a creşterii calităţii industriei viti-vinicole moldoveneşti. Împrumutul de EUR 76 milioane abordează vulnerabilităţile structurale ale industriei vinicole moldoveneşti, de la viţa de vie până la ambalarea finală şi transportarea vinului. Programul finanţează proiecte ale întreprinderilor mici şi mijlocii ce activează în acest sector, inclusiv viticultori locali, vinificatori şi industrii asociate, precum producerea sticlelor. Fondurile BEI sunt disponibile exclusiv pentru investiţii referitoare la producerea vinurilor îmbuteliate de calitate cu "denumirile de origine protejate" sau "indicațiile geografice protejate" şi nu vor fi utilizate pentru 37

38 extinderea terenurilor de viţă-de-vie din Moldova. Programul a fost lansat la începutul anului 2011 şi va finaliza în În 2011 IFAD a lansat al cincilea Program în Republica Moldova - Proiectul de Servicii Financiare Rurale şi Dezvoltare a Businessului Agricol, cu un buget de USD 19,5 milioane, cofinanţat de Regatul Danemarcei cu o contribuţie de USD 4,5 milioane, ca granturi pentru susţinerea tinerilor antreprenori din regiunile rurale ale Moldovei. Proiectul are drept scop satisfacerea cererii de pe piaţa internă şi de a asigura producătorii agricoli cu servicii financiare atractive. Având trei componente principale de abordat - Dezvoltarea businessului agricol favorabil populaţiei sărace, Servicii financiare rurale şi Infrastructura rurală de scară mică, se aşteaptă ca impactul proiectului asupra comunităţilor rurale va rezulta în reducerea cu 10% a numărului de populaţie rurală ce trăieşte cu mai puţin de USD 2,5/zi, cel puţin 20% din gospodăriile casnice să fie implicate în activităţile IFAD V, mărirea proprietăţii gospodăriilor, o creştere de cel puţin 10% în producţia agricolă de calitate potrivită pentru export, cel puţin 10% de agricultori săraci orientaţi comercial să stabilească acorduri contractuale, cel puţin 1500 de locuri de muncă sezoniere şi cu program întreg să fie create, până la sfârşitul proiectului minimum 1500 de agricultori săraci cu puţină proprietate din regiunile rurale să preia cel puţin una din tehnologiile îmbunătăţite. În perioada de raportare a demarat proiectul Competitivitatea agricolă şi dezvoltarea întreprinderilor" (ACED), proiect lansat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în parteneriat cu Corporaţia Provocările Mileniului (MCC). Proiectul lucrează asupra îmbunătăţirii competitivităţii agriculturii performante (AP) moldoveneşti, abordând constrângerile din cadrul lanţurilor valorice de fructe şi legume selectate la nivel de marketing, producere şi politici. ACED de asemenea reprezintă primul efort substanţial al USAID pentru dezvoltarea întreprinderilor în regiunea transnistreană şi se axează pe întreprinderile micro, mici şi medii din Transnistria. Un proiect de biomasă a început în anul 2011 cu susţinerea Guvernului Japoniei. Proiectul prevede instalarea unor cazane de încălzire cu biomasă în instituţii sociale din aproximativ 100 de comunităţi rurale. La începutul anului, cu suportul Agenţiei Turceşti pentru Colaborare şi Dezvoltare (TIKA), a fost lansat un program nou ce are drept scop dezvoltarea abilităţilor instituţionale şi practice ale institutelor de cercetare ce activează în Moldova în domeniul creşterii animalelor, asociaţiilor de fermieri, precum şi ale întreprinderilor şi instituţiilor de învăţământ; oferirea de asistenţă specialiştilor în formarea lor profesională; şi mărirea veniturilor familiilor ce locuiesc în regiuni rurale. Până la sfârşitul anului au fost finalizate negocierile privind proiectul de twinning, finanţat de UE, în domeniul fitosanitar şi al controlului reziduurilor de pesticide. Consorţiul câştigător al instituţiilor omoloage din Marea Britanie şi Lituania au propus să îmbunătăţească capacităţile Inspectoratului General pentru Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer de a defini, planifica, organiza şi realiza obiective strategice şi operaţionale în domeniu, în conformitate cu practicile Uniunii Europene. Cu susţinerea financiară din partea Guvernului Suediei, Guvernului României şi asistenţa tehnică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO), în anul 2011 a fost desfăşurat primul Recensămînt General Agricol din Republica Moldova. Odată prezentate rezultatele finale ale acestuia, Guvernul va beneficia de noi date structurale în domeniul culturilor agricole şi al sectorului zootehnic, ce vor servi drept suport de bază în procesul unei planificări şi monitorizări mai eficiente a dezvoltării sectorului agricol şi în realizarea securităţii alimentare a populaţiei. 38

39 La sfârșitul anului 2011 a fost semnat cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) Acordul privind proiectul Dezvoltarea Sectorului Semincer în contextul Schimbărilor Climatice şi Diminuării Riscurilor Calamităţilor Naturale. Proiectul are drept obiectiv consolidarea sectorului semincer, astfel încât fermierii să aibă acces la seminţe de calitate, de varietăţi adaptate şi îmbunătăţite, şi susţinerea Guvernului şi a altor factori de decizie în crearea unei baze solide pentru dezvoltarea industriei semincere, eventual poziţionând producţia seminceră drept activitate generatoare de venituri pentru ţară Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii regionale şi promovarea parteneriatului publicprivat Obiectivele SND Fiecare regiune de dezvoltare va defini principalele domenii deficitare şi priorităţi în dezvoltarea propriei infrastructuri, bazîndu-se pe analiza statutului şi a rolului său în asigurarea dezvoltării social-economice durabile. În identificarea priorităţilor, regiunile se vor axa pe utilizarea maximă a oportunităţilor de cooperare interregională şi transfrontalieră. În acelaşi timp, experienţa ţărilor europene ne demonstrează că cea mai eficientă politică regională combină eforturile autorităţilor centrale, regionale şi locale, ale sectorului privat şi ale organizaţiilor neguvernamentale. Parteneriatele publice-private pot, de asemenea, fi un instrument eficient de prestare a serviciilor publice acolo unde sînt necesare investiţii substanţiale, pe care statul nu le poate asigura. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 În anul 2011 au continuat pregătirile pentru punerea în funcţie a trei agenţii de dezvoltare regională în Chişinău, Găgăuzia şi Transnistria. Este planificat de înfiinţat agenţiile în anul Guvernul de asemenea va căuta să îmbunătăţească mecanismul de finanţare a proiectelor regionale din bugetul de stat prin intermediul Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională. Multe intervenţii externe au avut drept obiectiv asigurarea utilizării eficiente a fondurilor direcţionate spre proiectele regionale, precum şi facilitarea şi susţinerea autorităţilor locale la aplicarea pentru finanţare de la programele europene de cooperare transfrontalieră şi alte fonduri externe. Cu susţinerea UE şi GIZ, în ţară a fost organizată o serie de evenimente publice întru mărirea cunoştinţelor despre programele şi oportunităţile CBC, precum şi pentru consolidarea capacităţilor în domeniul documentelor de aplicare. În rezultat, au fost primite în total 272 de aplicaţii (propuneri) din Moldova în cadrul celui de-al doilea apel de propuneri de proiecte al Programului CBC România-Ucraina-Moldova. Pe parcursul anului de raportare a fost organizată o serie de conferinţe şi seminare pentru a promova parteneriatul public-privat, cu participarea diferitor funcţionari publici şi reprezentanţi ai comunităţii de afaceri. Astfel, cu suportul Fundaţiei Soros, în martie 2011 a fost organizată conferinţa internaţională 39

40 Parteneriatul Public Privat instrument modern şi eficient de dezvoltare a comunităţilor locale. Centrul de e-guvernare în parteneriat cu Banca Mondială a organizat un atelier la subiectul parteneriatelor public-private (PPP) în contextul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC). La sfârşitul lunii noiembrie 2011, Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova şi Magnific SRL au semnat un parteneriat public-privat pentru prestarea serviciilor de radiologie şi imagistică în cadrul IMSP Spitalul Republican din Chişinău, de care vor beneficia peste pacienţi anual. Acordul de PPP dintre Ministerul Sănătăţii şi Magnific SRL va permite Spitalului Clinic Republican din Chişinău să presteze servicii moderne şi eficiente de diagnostic imagistic. Echipamentul diagnostic modern este crucial pentru a stabili la timp diagnoza şi ajută la îmbunătăţirea îngrijirii, dar şi la reducerea preţurilor. Magnific SRL va investi o sumă estimată la USD 7 milioane în următorul echipament de la Siemens: scanare CT, fluoroscopie digitală (2 dispozitive), radiologie digitală (2 dispozitive), aparat de radiologie mobil (2 dispozitive) şi braţ în C mobil. Adiţional, compania va angaja lucrătorii care momentan activează în secţia de radiologie a spitalului. A mai fost convenit că spitalului îi vor fi întoarse 5 la sută din veniturile anuale de la pacienţii îndreptaţi la spital Prevenirea poluării mediului înconjurător şi utilizarea eficientă a resurselor naturale în vederea creşterii calităţii vieţii Obiectivele SND Dezvoltarea durabilă a ţării şi a întregii societăţi este posibilă numai prin asigurarea unor factori de mediu calitativi care să contribuie la menţinerea calităţii vieţii şi sănătăţii. Calitatea mediului are o legătură directă şi cu performanţa economică a ţării, afectând producţia agricolă şi dezvoltarea economică rurală. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 domeniul apă şi canalizare. Un volum semnificativ de asistenţă din partea donatorilor externi a fost orientat spre domeniul aprovizionării cu apă şi canalizării, precum şi spre managementul deşeurilor şi protecţia biodiversităţii. În legătură cu aceasta au fost alocate USD 141,4 milioane şi EUR 33,9 milioane pentru implementarea reformelor de apă şi canalizare, după cum este prevăzut de matricea de politici convenită cu Uniunea Europeană, pentru implementarea Programului de suport direct bugetului în În iunie 2011, Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare, Delegaţia UE şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare au semnat acordul cu privire la implementarea programului comun Reabilitarea sistemului de aprovizionare cu apă în raionul Nisporeni: localităţile Nisporeni, Vărzăreşti şi Grozeşti. Proiectul este estimat la suma de EUR 11,3 milioane. Implementarea lui va oferi acces nelimitat la apă potabilă de calitate pentru mai mult de de rezidenţi ai raionului Nisporeni. 40

41 Pe parcursul anului 2011 a mai fost elaborat un proiect în domeniul apă şi canalizare. BERD, BEI şi NIF au extins o finanţare în sumă de EUR 30 milioane (din care 10 milioane euro sunt grant NIF) pentru a susţine modernizarea sistemului de aprovizionare cu apă în şase oraşe din Moldova - Floreşti, Soroca, Hînceşti, Orhei, Leova şi Ceadîr-Lunga. Ţinând cont de faptul că până acum nu a existat o viziune strategică asupra dezvoltării sectorului de protecţie a mediului înconjurător, precum şi că legislaţia este destul de învechită şi necesită să fie armonizată cu legislaţia europeană, a fost elaborată o nouă Strategie de protecţie a mediului înconjurător pentru anii Obiectivele principale ale Strategiei sunt optimizarea colectării şi procesării datelor, sistemul informaţional în domeniul mediului, reorganizarea sistemului de monitorizare şi raportare la nivel naţional şi internaţional şi asigurarea accesului la informaţii privind mediul înconjurător, inclusiv elaborarea unei astfel de baze de date. Proiectul naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare finanţat de Banca Mondială are drept scop construirea/reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare în 19 sate şi 3 oraşe. În anul de raportare au fost restabilite reţele de aprovizionare cu apă cu lungimea de 38 km în patru raioane, au fost procurate vehicule speciale pentru gospodăriile comunale din patru sate, precum a fost cumpărat şi echipament specializat pentru 9 localităţi. La general, asistenţa tehnică a rezultat în îmbunătăţirea infrastructurii de aprovizionare cu apă în unele localităţi ale Republicii Moldova. Scara proiectelor a variat de la mic la mare, iar rezultatele realizate au caracter local şi regional. În ceea ce priveşte infrastructura, principala direcţie a fost îmbunătăţirea echipamentului de pompare a apei şi restabilirea reţelei existente de conducte de apă. De asemenea, au fost înregistrate progrese în domeniul sistemelor de canalizare. A fost realizată o bună performanţă cu scop de a alinia standardele naţionale la cerinţele şi practicile internaţionale prin modificarea cadrului legislativ existent şi propunerea de noi acte legislative Asigurarea stabilităţii macroeconomice Obiectivele SND O premisă esenţială a creşterii economice durabile şi echilibrate este asigurarea stabilităţii macroeconomice prin intermediul unei politici fiscale şi monetare stabile şi previzibile. Stabilitatea macroeconomică oferă oamenilor şi agenţilor economici încredere în durabilitatea creşterii economice, stimulându-i astfel să-şi dezvolte activitatea, să mărească eficienţa producerii, să facă investiţii etc. Mai mult decât atât, stabilitatea macroeconomică este o condiţie importantă a implementării eficiente a politicilor sociale şi creşterii nivelului de trai al populaţiei. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 După criza serioasă din 2009, economia a trecut printr-o relansare robustă şi a crescut cu 7,1% în 2010 şi cu aproximativ 6,4% în Economia a fost susţinută de un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi un nivel înalt al asistenţei acordate de donatori (inclusiv un grant al UE pentru Asistenţă Macroeconomică în sumă de EUR 90 milioane). În anul 2011 creşterea a fost determinată atât de cererea internă puternică, cât şi de 41

42 creşterea semnificativă a exporturilor, cu aproximativ 44% faţă de anul precedent. Consumul privat s-a mărit datorită unei creşteri de două cifre atât a remitenţelor, cât şi a creditelor interne. Tulburarea financiară din zona euro şi efectele ei recesionale asupra economiei UE ar putea afecta Republica Moldova fie direct prin intermediul comerţului cu şi a remitenţelor din UE, fie indirect din cauza impactului crizei asupra Rusiei. Rata medie a inflaţiei a atins în anul 2011 cifra de 7,6% (în 2010 a fost 7,4%), determinată fiind de creşterea preţurilor la alimente şi costurile mai scumpe ale electricităţii şi gazelor naturale la nivel global şi naţional. Procesul de consolidare fiscală a continuat în 2011 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB, care e planificat să fie redus şi mai mult în la 0,9% din PIB. Va fi majorată o serie de accize şi va fi reintrodus impozitul pe venit corporativ în sumă de 12%. În anul 2011, datorită disciplinei financiare şi eforturilor de asigurare a creşterii veniturilor, Guvernul a reuşit să reducă deficitul bugetar până la 2,4% din PIB, păstrând obiectivul de a-l mai reduce pe parcursul următorilor trei ani. Acest fapt va permite bugetului să nu depindă de asistenţa externă şi să aibă o poziţie fiscală mai puternică pentru a face faţă oricăror riscuri macroeconomice. În acest context, veniturile au fost consolidate prin măsuri specifice ale politicii fiscale şi o bună administrare a impozitelor şi vamei. Rezervele oficiale au crescut până la aproximativ 1,96 miliarde dolari SUA (1,5 miliarde euro), acoperind 4,5 luni de importuri. Sistemul bancar a continuat să fie stabil şi bine capitalizat cu o rată de adecvare a capitalului peste 30%. Ponderea împrumuturilor neperformante a scăzut, dar mai există o oarecare vulnerabilitate a bilanţului contabil. Pe parcursul anului 2011, autorităţile publice centrale au încasat venituri în sumă de 30,1 miliarde lei, ceea ce e cu 9,4% sau 2,6 miliarde mai mult decât în În dinamică, pe parcursul ultimilor trei ani ( ), venitul bugetului de stat a crescut cu 28,8%. Cheltuielile bugetului public naţional au însumat 32,1 miliarde lei. Însă, cheltuielile au crescut cu 2,8 miliarde sau 9,5% comparativ cu anul În timpul ultimilor trei ani cheltuielile suportate de stat au crescut cu 17,4%, ceea ce confirmă o creştere mai rapidă a veniturilor generale de stat (28,2%) comparativ cu cheltuielile. Pe parcursul perioadei de raportare, FMI a desfăşurat două misiuni de revizuire a performanţei economice a Moldovei în cadrul aranjamentelor Facilităţii de Creditare Extinsă (FCE) şi Facilităţii de Finanţare Extinsă (FFE) care în total ajung la o sumă echivalentă cu 50 milioane DST (în jur de 79 milioane dolari SUA) şi respectiv o sumă de 50 milioane DST (în jur de 79 milioane SUA) disponibile imediat autorităţilor din Moldova. Uniunea Europeană a mai susţinut Moldova prin intermediul unui Program de asistenţă macro-financiară cu durata de trei ani. Debursările către bugetul de stat au însumat 20 milioane euro în anul Alţi parteneri de dezvoltare au susţinut Moldova în asigurarea stabilităţii macro-financiare, ca de exemplu Banca Mondială, Sida şi programele de suport bugetar ale UE. Astfel, capacităţile autorităţilor publice în domeniul planificării cheltuielilor pe termen mediu au fost consolidate prin suportul acordat la desfăşurarea analizei macroeconomice şi fiscale, analiza tendinţelor şi aspectelor bugetare principale şi revizuirea programelor de cheltuieli pe sectoare. A fost îmbunătăţit modelul macro-fiscal şi a fost transformat în instrument principal pentru prognozarea veniturilor. 42

43 Consolidarea capacităţilor administraţiei publice Obiectivele SND Îmbunătăţirea performanţei administraţiei publice la nivel central şi local reprezintă o altă condiţie importantă pentru realizarea cu succes a agendei ambiţioase de dezvoltare. Sporirea competitivităţii economiei naţionale nu poate avea loc în condiţiile unei administraţii publice ineficiente, cu structură depăşită şi personal necalificat. Dimpotrivă, crearea condiţiilor pentru sporirea competitivităţii, în situaţia unei economii marcate de dezechilibre serioase şi resurse interne limitate, în contextul concurenţei acerbe pe pieţele regionale şi mondiale, reprezintă o provocare serioasă şi pentru o administraţie publică bine pregătită şi eficientă. Suportul prin asistenţă externă în anul 2011 Reforma administraţiei publice centrale Banca Mondială şi Sida (Suedia) şi-au unit eforturile pentru a susţine Guvernul Moldovei în implementarea Reformei administraţiei publice centrale prin intermediul unui Fond Fiduciar creat special pentru acest scop. În rezultatul reorganizării instituţionale a administraţiei publice centrale implementate în 2011, a fost asigurată delimitarea funcţiilor de elaborare şi implementare a politicilor. Astfel există o distincţie clară - doar ministerele sunt responsabile pentru elaborarea de politici, iar funcţiile de implementare a acestor politici revin instituţiilor subordonate. În acelaşi timp, a fost asigurată şi delimitarea competenţelor Guvernului şi autorităţilor centrale privind stabilirea structurii, numărului de personal şi schemei de încadrare cu personal a instituţiilor publice. În anul de raportare a fost elaborată şi aprobată de Guvern Legea privind administraţia publică centrală. În prezent proiectul de lege este transmis Parlamentului spre examinare. Adoptarea unui singur cadru pentru autorităţile publice centrale, aliniat la cele mai bune practici ale UE, va permite îmbunătăţirea structurii acestor autorităţi conform practicilor europene. Pentru a perfecţiona procesul de planificare strategică la nivelul autorităţilor publice centrale, Guvernul a aprobat Metodologia de elaborare a Programelor de dezvoltare strategică. Conform acesteia, autorităţile publice centrale au elaborat programe care să le ajute la planificarea bugetară şi identificarea necesităţilor lor, pentru ca obiectivele să fie realizate în mod eficient, efectiv şi durabil. Planificarea strategică naţională a fost consolidată de elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare "Moldova-2020", care a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 187 din 3 aprilie 2012 şi a fost prezentată Parlamentului spre aprobare. Pentru prima dată Guvernul a realizat planificarea dezvoltării de lungă durată a ţării, în baza dezvoltării economice şi reducerii sărăciei, cu şapte priorităţi principale. Dacă 43

44 toate obiectivele stabilite în document vor fi realizate, acest fapt va mări PIB-ul cu până la 12% în 2020 şi va reduce sărăcia cu 12,7%. Procesul decizional la nivel de stat este perfecţionat constant, datorită modificărilor în legislaţia existentă şi implementarea legislaţiei secundare, conform Legii nr. 239 din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional. Aprobarea legislaţiei secundare pentru transparenţa în procesul decizional are un efect semnificativ asupra măririi transparenţei şi a procesului de consultare publică. Astfel, în 2011, procesului de consultare au fost supuse peste 90% din proiectele de acte legislative şi normative, comparativ cu 83% în 2010 şi 38% în 2009, ceea ce are un impact pozitiv asupra hotărârilor autorităţilor de stat şi reflectă o creştere substanţială a implicării societăţii civile în procesul decizional. Prin intermediul Legii nr.155 din 21 iulie 2011 fost aprobat Clasificatorul unic al funcţiilor publice. Acesta clasifică şi gradează structurile şi funcţiile publice conform misiunii statutului autorităţii publice, categoriei de serviciu public, tipului şi nivelului de complexitate a atribuţiilor. Prin urmare, autorităţile publice au început să realizeze încadrarea cu personal conform noului Clasificator. Prin Legea nr. 48 din 22 martie 2012 (în vigoare din 1 aprilie 2012) a fost aprobat un nou sistem de salarizare a funcţionarilor publici, care prevede 23 de grade de salarizare şi complexitate a responsabilităţilor de serviciu, iar pentru fiecare grad de salarizare există o scară de salariu, care oferă funcţionarilor publici oportunitatea de a promova la un nivel de salarizare mai mare, în funcţie de rezultatele performanţei profesionale anuale. A început să fie dominantă angajarea în bază de merit şi ocuparea funcţiilor în bază de concurs în toate autorităţile publice (AP), inclusiv autorităţile publice centrale şi locale. Reforma administraţiei publice locale Pe parcursul perioadei de raportare cei mai activi parteneri de dezvoltare în acest domeniu au fost PNUD UN Women şi Sida. Activităţile în domeniul descentralizării şi consolidării autonomiei locale au progresat în perioada de raportare şi au finalizat cu aprobarea Strategiei Naţionale de Descentralizare de către Guvern şi Parlament. Principalele domenii de intervenţie prevăzute în Strategie sunt următoarele: (i) Descentralizarea serviciilor şi competenţelor; (ii) Descentralizarea financiară; (iii) Descentralizarea patrimonială; (iv) Dezvoltarea locală; (v) Capacitatea administrativă; (vi) Capacitatea instituţională; şi (vii) Democraţie, etică, drepturile omului şi egalitate de gen. În acelaşi timp, Guvernul a reuşit să elaboreze cadrul instituţional al strategiilor sectoriale cu privire la domeniile de descentralizare. În cadrul acestor platforme de comunicare a fost extinsă cooperarea cu reprezentanţii autorităţilor publice locale de nivelul unu şi doi. Revizuirea pe parcursul anului 2011 a autorităţilor acordate municipiilor şi consiliilor locale conform principiilor de descentralizare a permis elaborarea nomenclatorului competenţelor proprii ale autorităţilor publice locale, care va sta la baza descentralizării fiscale şi patrimoniale. 44