BULETIN DE AFACERI EUROPENE

Transcription

1 BULETIN DE AFACERI EUROPENE INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ Numărul 1 (73) IANUARIE 2018 Legea bugetului pe 2018 promulgată Președintele țării a promulgat recent Legea bugetului de stat pe 2018, cât și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În același timp, Președinția atrage atenția asupra unor vulnerabilități ale construcției bugetare, avertizând decidenții politici și guvernamentali să nu repete greșelile sau tentațiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice. Aceasta în condițiile în care, mai mult ca oricând, România are nevoie de un buget credibil și echilibrat, care să urmărească, în mod consecvent, menținerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate și sustenabilitate fiscalbugetară. Astfel, pentru țara noastră este esențial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate și prudență, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu și lung. România trebuie să evite capcana unei creșteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare și acumularea de datorie publică, cu atât mai mult cu cât actuala construcție bugetară ignoră recomandările pe care Comisia le-a formulat, în acest sens fiind indicat să se facă ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB. Căci, deși se înregistrează rate record de creștere economică, există dificultăți și unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ținta de 3% din PIB, iar țara noastră înregistrează cele mai ample deviații ale deficitului structural dintre toate țările UE. De asemenea, analiza proiectului de buget pentru 2018 evidențiază anumite vulnerabilități ale construcției bugetare atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli. Astfel în ceea ce privește veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecția unei creșteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puțin două considerente. Pe de o parte, experiența fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creșteri economice peste cea prognozată inițial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului - fiind bazată preponderent pe consum - veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul În același timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creștere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcția bugetului este lipsită de estimări și calcule realiste privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deși în prezent mult atenuată în raport cu versiunea inițială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble față de cele estimate în prima variant. Totodată, se consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie, în continuare, îmbunătățirea semnificativă a colectării veniturilor fiscal. Cât privește cheltuielile bugetare, se consider că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiționale, ci trebuie ca investițiile să fie și realizate conform programării bugetare. Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârșitul anului 2017, în încercarea de a se încadra în programul de guvernare - unificarea sistemului de contribuții sociale la nivelul angajatului sau reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10% (măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creșterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate și predictibilitate). BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

2 Toate acestea trebuie să conducă, însă, la un buget credibil și sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor. Faţă de proiectul aprobat iniţial de Guvern, Parlamentul a suplimentat bugetele mai multor instituţii, cea mai mare sumă, 350 de milioane de lei, fiind transferată fondului de rezervă al Guvernului (banii luaţi din bugetul alocat pentru contribuţia României la UE). Au fost acordate 60 de milioane de lei în plus Secretariatului General al Guvernului pentru finanţarea cultelor religioase şi alte 5 milioane pentru minorităţi, iar Ministerul Culturii a primit în plus 8 milioane de lei pentru construirea monumentului Unirii de la Alba Iulia. Tot 10 milioane de lei în plus a primit şi Ministerul Energiei pentru un program de cercetare în domeniul nuclear. Radioul public a primit 3 milioane de lei în plus faţă de ce dăduse Guvernul initial, sumă alocată suplimentar şi bugetului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în timp ce Curtea Constituţională a primit 2 milioane de lei în plus faţă de varianta aprobată iniţial de Guvern. În schimb, plenul reunit al Parlamentului a respins amendamentul - adoptat în Comisiile de buget-finanţe - privind creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care merg la bugetele locale. Acest amendament stabilea că în anul prin derogare de la prevederile art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare - impozitul pe venit (cu excepţia impozitului din venituri din pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat) se repartizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale astfel: a) 18% la bugetul local al judeţului; b) 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice / administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ. Reamintim faptul că proiectul de buget estima o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% în 2018, până la 907,85 miliarde lei (196 miliarde euro), ritm în scădere faţă de estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) de 6,1%. De altfel, proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. De remarcat și faptul că în proiectul de buget au fost prevăzute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacanţă pentru toţi salariaţii din sistemul public, creşterea salariului minim şi mediu net în întreaga economie (public şi privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% şi a pensiei minime cu 23%. În plus, legat de persoanele cu dizabilităţi, bugetul prevede creşterea indemnizaţiei acestora cu 30% (de la 1 ianuarie) și, în acelaşi timp, în buget s-au alocat 4,5 miliarde lei pentru programele de ajutor de stat care vor demara în Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 au fost estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în veniturile bugetare pe 2018 le înregistrează contribuţiile sociale, cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8%, accize cu 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit cu 2,3% din PIB. În altă ordine de idei, cheltuielile bugetare pentru anul 2018 au fost estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei (ceea ce reprezintă 34,6% din PIB), în timp ce cheltuielile de personal au fost estimate la 81,2 miliarde lei, o creştere de 11,6 miliarde lei faţă de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Tot legat de cheltuieli, cele cu asistenţa socială ajung în 2018 la 98,6 miliarde lei (10,9% din PIB), cele cu bunurile şi serviciile vor fi de 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), iar cele cu datoria publică sunt estimate la 12,1 miliarde lei (1,3 % din PIB), potrivit proiectului. În aceste condiții, cheltuielile cu investiţiile în anul 2018 vor fi de 38,5 miliarde lei (4,2% din PIB), în creştere cu 13 miliarde lei faţă de anul (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 2

3 Ce îi aşteaptă pe români în 2018? Economia României va continua să crească susţinut, însă cu o inflaţie semnificativ mai mare decât în 2017, iar deficitul bugetului de stat se va menţine în jurul limitei de 3% din PIB, arată prognozele pe Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a estimat că în 2018 România va avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,5%. Iar Guvernul a construit bugetul de stat pe anul 2018 pornind de la această prognoză şi de la necesitatea de a asigura un deficit bugetar de 2,9% din PIB. Plenul Parlamentului a votat proiectul de buget pentru anul 2018 construit pe o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 3,1%, un curs mediu de 4,55 lei/euro şi un câştig salarial mediu net lunar de lei. Conform proiectului, sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde de lei, cu 30,9 miliarde de lei mai mari faţă de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăşi nivelul de 200 de miliarde de euro. Din cele 30,9 miliarde de lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde de lei vor merge către bugetul sănătăţii, care va avea o creştere de 17% faţă de 2017, bugetul educaţiei, care va avea o creştere de 16%, şi bugetul alocat investiţiilor, care va avea o creştere de 42%. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoze, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%, iar formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze cu 7,9%. Inflaţia ar urma să fie de 2,6% la sfârşitul anului 2018, cu o medie anuală de 3,1%, iar cursul de schimb va oscila în jurul mediei de 4,55 lei/euro. Numărul mediu de salariaţi ar urma să urce cu 4,2% faţă de 2017, la 5,13 milioane de persoane, iar salariul mediu pe economie va avansa cu 11%, până la lei net lunar. Salariul real câştigul net ajustat cu inflaţia ar urma să crească cu 7,7%. Sectoarele cu cele mai mari creşteri în 2018 ar fi - potrivit CNP - construcţiile (+7%), serviciile - care includ şi comerţul, şi transporturile (+6,2%) - şi industria (+5,2%). Importurile vor creşte cu 7,9% şi exporturile cu doar 6,5%, ceea ce ar conduce la o scădere a exportului net cu 1,4%, acesta fiind singurul indicator care ar putea frâna creşterea economică în CNP a estimat un PIB potenţial de 5,2% în 2018 (faţă de 4,6% în 2017) şi un Venit Naţional Brut de 196,1 miliarde de euro în 2018 (faţă de 181 de miliarde de euro în 2017). În luna noiembrie, şi Comisia Europeană (CE) a majorat prognozele de creştere a economiei României pentru 2017, de la 4,3% la 5,7% şi pentru 2018, de la 3,7% la 4,4%. Comisia prognozase, în primăvară, o creştere economică de 4,3% în 2017 şi de 3,7% în 2018, pentru România. Potrivit previziunilor de toamnă, CE se aşteaptă la menţinerea creşterii economice atât în zona euro, cât şi în UE la 2,1 % în 2018 şi la 1,9 % în Potrivit raportului din primăvară, previziunile pentru 2018 erau de 1,8% în zona euro şi 1,9% în Uniunea Europeană. Revenind la România, majoritatea economiştilor şi analiştilor financiar-bancari se aşteaptă la o inflaţie de peste 3% în 2018 şi anticipează că BNR va lăsa leul să se deprecieze sau va mări dobânda-cheie pentru a atenua presiunea scumpirilor. Inflaţia va ajunge la 3% în ianuarie 2018 şi va urca spre 4% în vară, după care va reveni pe un trend de scădere, iar principalul factor al scumpirilor este cel fiscal majorarea accizelor şi a preţurilor la gaze şi energie opinează analiștii bancari. Se anticipează și că BNR va mări în 2018 dobânda-cheie la 2,5% (faţă de 1,75% în 2017). Vor fi trei creşteri, până la 2,50%, astfel încât rata reală a dobânzii să fie zero. De fapt, BNR are în faţă două scenarii - să lase cursul liber (acesta ajungând în banda 4,6-4,7 lei/euro,) sau să mărească dobânzile, din punct de vedere social deprecierea leului fiind mai puţin costisitoare decât majorarea dobânzilor. Saltul inflației peste 3% (în primul trimestru din 2018), ce ar plasa România în fruntea clasamentului din Europa, este văzut și ca o materializare a unor presiuni din partea excesului de cerere (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari - AAFBR a publicat un sondaj intern din care se aşteaptă ca inflaţia să urce la 3,3%), astfel că nivelul mediu al dobânzii de politică monetară pentru finalul anului 2018 va ajunge la 2,25%. Şi BNR a revizuit prognoza la 3,2% și 3,5% la începutul lui 2018), în timp ce FMI a crescut, de la 3,4% la 4,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018 (FMI a modificat şi prognoza privind deficitul de cont curent la 2,9% în 2018 (de la 2,5% previzionat în aprilie), anticipând o scădere a ratei somajului la 5,2%. (Sursa. BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 3

4 Menținerea bugetului PAC și în viitorul exercițiu financiar În urma ieșirii Marii Britanii din UE, bugetul Uniunii ar putea scădea, dar eurodeputații vor ca fondurile pentru agricultură să nu fie afectate. Politica Agricolă Comună (PAC) este cel mai important capitol bugetar din Uniunea Europeană, reprezentând aproape 40% din fondurile alocate de UE, iar deputații din Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European vor să se asigure că finanțarea pentru fermieri și comunitățile rurale nu va avea de suferit din cauza Brexit. Ieșirea din UE a Marii Britanii - contributor net la bugetul Uniunii - va avea un impact estimat între 3,8 și 4,1 miliarde de euro pe an asupra PAC, iar eurodeputații au cerut Comisiei să găsească forme alternative de finanțare, de exemplu, prin creșterea contribuțiilor statelor membre ca procent din venitul național brut. Este imperios necesar să se crească finanțarea pentru a răspunde la diferitele crize ciclice în sectoare sensibile, cum ar fi sectoarele laptelui, cărnii de porc și fructelor și legumelor, precum și de a crea instrumente care să poată reduce volatilitatea prețurilor. Comisia va analiza posibilitatea de a transfera din alte capitole bugetare pentru menținerea bugetului dedicat agriculturii în viitorul Cadru Financiar Multianual. Autoritățile europene discută în prezent următorul Cadru Financiar Multianual (CFM), post-2020, în contextul în care Brexit va duce la o scădere a bugetului disponibil, dar UE trebuie să aloce sume în direcții pe care nu le-a finanțat până acum, precum securitatea sau combaterea migrației. Potrivit europarlamentarilor, PAC este esențială pentru securitatea alimentară, conservarea populațiilor rurale și dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, iar, la nivelul Uniunii, necesarul de alimente a crescut și este tot mai mare nevoie să se dezvolte practici agricole ecologice și să se atenueze efectele schimbărilor climatice. Un alt amendament subliniază nevoia de a păstra intacte plățile directe de către Comisie, dat fiind că acestea contribuie la evitarea denaturării concurenței între statele membre, pentru menținerea competitivității produselor agricole din UE pe plan extern și să le mențină fără cofinanțare națională. Poziția europarlamentarilor este similară cu cea susținută de oficialii români la o întrunire a statelor din estul Europei cu comisarul european pentru agricultură. La reuniunea de la Budapesta - la care au participat statele Grupului de la Vișegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia) și Bulgaria, Croația, România și Slovenia - pe tema unor aspecte financiare ale PAC după 2020, reprezentantul României a subliniat necesitatea ca PAC să fie finanțată cel puțin la același nivel ca în prezent și a arătat importanța menținerii plăților directe fără cofinanțare națională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Un pilon de dezvoltare rurală puternic va asigura continuarea modernizării și crearea locurilor de muncă, necesare pentru vitalitatea acestor zone. O filă de buget PAC distinctă trebuie alocată cercetării agricole. România a mai susținut că măsuri ca plafonarea plăților directe și co-finanțarea din bugetele naționale vor afecta capacitatea PAC de a asigura un acces egal pe piața unică și la fondurile UE în domeniul agricol. Pentru țara noastră este esențială continuarea SAPS și a plăților cuplate, precum și continuarea investițiilor în zonele rurale, care contribuie la creșterea gradului de ocupare și la reducerea disparităților între statele membre. (Sursa: Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN Consilier pentru Afaceri Europene, Instituția Prefectului județul Timiș lia.crisan@prefecturatimis.ro BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 4

5 Împrumuturi pe piața internă Ministerul Finanţelor va împrumuta aproximativ de miliarde de lei de pe piaţa internă în anul următor, similar cu nivelul propus pentru acest an, în timp ce aproximativ 4,5-5 miliarde de euro urmează să fie atraşi de pe pieţele externe, în creştere comparativ cu 2017, potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului Aceștia vor fi atrași în funcţie de evoluţiile, condiţiile şi oportunităţile oferite de aceste pieţe, şi efectuarea de trageri din împrumuturi contractate de la instituţiile financiare internaţionale în valoare de aproximativ 0,2 miliarde de euro. Ministerul Finanţelor Publice are în vedere, de asemenea, emiterea unui volum de titluri de stat pe piaţa internă în anul 2018 în sumă de de miliarde de lei, cu o structură a maturităţilor 30 %/ 50 % (termen scurt versus termen mediu şi lung). Împrumuturile de pe piaţa internă vor fi realizate prin emiterea de certificate de trezorerie cu discont pe termen scurt, de până la un an, inclusiv, obligaţiuni de stat de tip benchmark pe termene medii şi lungi precum şi titluri de stat pentru populaţie, care să reprezinte circa 8% din valoarea titlurilor de stat emise pe piaţa internă, de 4 miliarde de lei. În anul 2018, necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 74 miliarde de lei iar volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Finanţe este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de -2,97% din produsul intern brut (aproximativ 27 miliarde de lei) şi de volumul datoriei de refinanţat anul viitor, în sumă de aproximativ 47 miliarde de lei. Ţinând cont de obiectivul limitării riscului valutar, cât şi de cel al dezvoltării pieţei titlurilor de stat, deficitul bugetar urmează să fie finanţat în proporţie de circa 75% de pe piaţa internă şi respectiv 25% de pe piaţa externă. Ministerul Finanţelor menţionează că poate relansa emisiuni de titluri de stat denominate în euro pe piaţa internă care să poată fi redeschise periodic, în contextul identificării unei cereri importante pentru astfel de instrumente din partea investitorilor locali. Volumul indicativ al emisiunilor de titluri de stat pe piaţa internă va fi anunţat trimestrial. Pentru trimestrul I acest volum este între 12 şi 14 miliarde de lei, reprezentând titluri de stat lansate pe piaţa interbancară. În ceea ce priveşte programul Tezaur, de emisiuni de titluri de stat destinate populaţiei, în primele trei luni ale anului viitor va fi lansată o emisiune cu scadenţa la 2 ani, care va avea perioada de subscriere între 22 ianuarie şi 16 februarie, şi alta, cu scadenţa la 3 ani şi perioada de subscriere 5-30 martie. Începând cu al doilea trimestru al anului 2018, persoanele fizice rezidente vor putea subscrie în fiecare lună titluri de stat emise în cadrul programului Tezaur, perioadele de subscriere şi caracteristicile specifice titlurilor de stat oferite urmând să fie menţionate în cadrul prospectelor de emisiune. Pentru anul 2017, Ministerul Finanţelor a programat împrumuturi de 2,3-3 miliarde de euro (echivalent) de pe piaţa externă şi de miliarde de lei de pe piaţa internă. În 2017, Ministerul Finanţelor a "ieşit" de două ori pe pieţele externe. În luna aprilie, Finanţele au atras 1,75 miliarde de euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranşe. Prima a fost o emisiune nouă, în valoare de 1 miliard de euro, cu o maturitate de 10 ani şi un cupon de 2,375%. Cea de-a doua, de 750 de milioane de euro, a reprezentat redeschiderea emisiunii lansate în octombrie 2015, cu maturitatea iniţială de 20 ani şi cu un cupon de 3,875%. Ulterior, în octombrie, statul a vândut obligaţiuni de un miliard de euro pe pieţele internaţionale, prin redeschiderea emisiunii din aprilie, randamentul, în octombrie, fiind de 2,16% astfel încât cererea totală a fost mai mare de 2,7 de ori decât oferta. În aprilie, obligaţiunile au fost plasate la randamente de 2,375%, în cazul emisiunii noi, şi de de 3,875% pentru cea de-a doua. România beneficiază de un rating favorabil investiţiilor, "investment grade", din partea celor 4 agenţii de evaluare financiară. Astfel, Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală ale României la "BBB minus/a-3", perspectiva asociată fiind stabilă. De la Moody's, România beneficiază de calificativul BAA3 pentru datoria pe termen lung, din partea Fitch Ratings, ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României sunt "BBB minus" iar agenţia de rating japoneză JCR a reconfirmat în primăvară calificativul ţării la BBB/BBB+ pentru datoria pe termen lung în valută şi în moneda locală și, în plus, perspectiva asociată ratingurilor este stabilă. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 5

6 Finanțarea a 10 proiecte începute în Executivul UE va acorda României suma de 800 de milioane de euro pentru finalizarea a zece proiecte începute în perioada din domeniile transport, managementul deşeurilor, infrastructura de apă şi prevenirea dezastrelor naturale. Aceste proiecte reprezintă mai mult decât simple investiţii în infrastructură, căci, folosite în mod eficient, pot deveni catalizatori ai dezvoltării la nivel local, regional şi naţional și, de aceea este cu atât mai important ca fondurile UE să fie folosite în mod strategic. Mai ales că România a întârziat mai multe proiecte, ceea ce a dus la fazarea unor proiecte începute în exercițiul financiar finanțate din fondurile alocate pentru exercițiul Din cele 20 de miliarde de euro alocate pentru , 2,8 miliarde de euro sunt proiecte fazate care trebuiau finanțate din exercițiul anterior. Comisia va acorda finanţare pentru construcţia şoselei de centură a municipiului Braşov şi reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria, componentă a coridorului pan-european IV, tronsonul Sighişoara-Coşlariu, în domeniul transporturilor. În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, se continuă lucrările la proiectele ce vizează implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţele Caraş-Severin, Constanţa şi Iaşi. În domeniul infrastructurii de apă se continuă lucrările la proiectele de extindere şi modernizare a sistemelor de apă şi apă uzată în judeţele Covasna, Sibiu, Braşov şi Teleorman, dar şi la proiectele de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de apă şi a sistemului de canalizare în judeţele Constanţa şi Ialomiţ. În ceea ce priveşte prevenirea dezastrelor naturale se continuă proiectul WATMAN - Sistem informaţional pentru managementul integrat al apelor - Etapa I. (Sursa: Mai mulți bani pentru promovarea produselor agricole din UE Executivul european va acorda o finanțare suplimentară de 169 milioane de euro, cu 27 milioane de euro mai mult decât în 2017, pentru a promova produsele agricole din UE în întreaga lume. Comisia Europeană a lansat cereri de propuneri privind programe pentru promovarea produselor agricole europene, atât la nivel mondial, cât și în cadrul UE. Programele pot viza o gamă amplă de tematici, de la campanii generale privind alimentația sănătoasă la sectoare de piață specifice. Aproximativ 2/3 din suma disponibilă ar urma să fie folosită pentru promovarea produselor alimentare din UE în țările din afara blocului, în special în cele în care există un mare potențial de creștere a exporturilor agroalimentare, precum Canada, Japonia, China, Mexicul și Columbia. În schimb, în cadrul UE, accentul se va pune pe informarea consumatorilor cu privire la diferitele sisteme și etichete de calitate ale UE, precum indicațiile geografice sau produsele ecologice. Finanțarea sectorială va fi dedicată programelor care promovează creșterea durabilă, inclusiv a ovinelor și a caprinelor. De asemenea, este prevăzută alocarea unei finanțări pentru campaniile menite să promoveze alimentația sănătoasă și creșterea consumului de fructe și legume. UE este cel mai mare comerciant de produse agroalimentare la nivel mondial și se plasează pe primul loc în lume în privința al ofertei de alimente de înaltă calitate. Aceste noi programe de promovare au deschis în trecut oportunități pentru noi candidați și au sporit vizibilitatea UE în întreaga lume. Anul trecut, ofertele de programe de promovare a produselor agroalimentare au depășit de 10 ori bugetul disponibil. Pentru finanțare pot aplica organizații comerciale, organizații de producători și organisme agroalimentare responsabile pentru activități de promovare. Propunerile ar trebui să fie prezentate până la data de 12 aprilie 2018 prin intermediul portalului specific, iar Comisia va anunța în toamnă care vor fi beneficiarii, după evaluarea propunerilor. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 6

7 Fonduri pentru apicultori și oprirea importurilor de miere contrafăcută În ultimii ani, apicultorii au avertizat în legătură cu scăderea numărului de albine și stupi, pe fondul agriculturii intensive și utilizării pesticidelor, dar și ca urmare a schimbărilor climatice, bolilor și atacurilor invazive. Comisia pentru agricultură a Parlamentului European a adoptat recent, un raport care cere măsuri pentru a proteja și sprijini mai bine sectorul apicol european, precum: creșterea fondurilor pentru programele naționale de apicultură; îmbunătățirea sănătății albinelor (de exemplu prin interzicerea pesticidelor dăunătoare, prin mai multe programe de cercetare sau reproducere), dar și protejarea mai bună a varietăților locale și regionale de albine. Deși este al doilea producător mondial, după China, UE importă miere pentru a-și asigura consumul intern, dar un kilogram din cinci nu respectă standardele europene. Conform testelor efectuate de UE, 20% din eșantioanele prelevate la frontierele externe ale UE și la sediile importatorilor nu respectă standardele înalte ale UE. Este vorba de produsele care includ sirop de zahăr sau de mierea care a fost recoltată prea devreme și apoi uscată artificial. Eurodeputații vor să combată răspândirea de miere contrafăcută pe piața UE, deoarece aceasta pune presiune asupra apicultorilor europeni, duce la scăderea prețurilor și ridică întrebări cu privire la protecția consumatorilor. UE solicită măsuri de îmbunătățire a procedurilor de testare și de intensificare a inspecțiilor la import pentru a detecta mai bine cazurile de falsificare a mierii și pentru sancțiuni mai mari pentru fraudatori. De asemenea, deputații europeni doresc îmbunătățirea etichetării, în acest fel consumatorii cunoscând țara din care provine produsul. Raportul adoptat de comisia pentru agricultură solicită, de asemenea, să se promoveze mai bine consumul de miere și beneficiile sale pentru sănătate, în special în rândul copiilor din școli. În UE sunt aproximativ 17 milioane de stupi și de apicultori, care produc aproximativ de tone de miere în fiecare an. UE este, după China, al doilea mare producător de miere (principalii producători de miere fiind Spania, România și Polonia), dar importă semnificativ pentru a-și acoperi consumul intern. (Sursa: 27 de milioane de euro pentru o linie electrică de înaltă tensiune Transelectrica va primi de la Uniunea Europeană un grant de 27 milioane de euro pentru contrucția liniei electrice dintre Cernavodă și Stâlpu. Finanțarea face parte dintr-un pachet mai amplu anunțat de Comisia Europeană privind dezvoltarea infrastructurii energetice din UE, în valoare de 873 milioane de euro. Cele 27 de milioane de euro alocate de UE vor sprijini construirea liniei electrice interne de 400 kv între Cernavodă și Stâlpu, care va contribui la creșterea capacității de interconexiune dintre România și Bulgaria și la integrarea energiei eoliene de pe litoralul Mării Negre. Linia de înaltă tensiune va avea o lungime de circa 160 de kilometri și va traversa trei județe: Constanța, Ialomița și Buzău, legând stațiile de transformare Cernavodă, Gura Ialomiței și Stâlpu. În cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, UE a alocat 5 miliarde de euro infrastructurii energetice transeuropene pentru perioada Pentru a fi eligibilă pentru un grant, o propunere trebuie să fie un proiect de interes comun (PIC), care să aducă beneficii semnificative pentru cel puțin două state membre, să crească securitatea aprovizionării cu energie, și să contribuie la integrarea pieței, la intensificarea concurenței, precum și la reducerea emisiilor de CO2. Mecanismul pentru interconectarea Europei (Energie) a acordat deja 647 de milioane de euro pentru 34 de proiecte în 2014, 366 de milioane de euro pentru 35 de proiecte în 2015 și 707 milioane de euro pentru 27 de proiecte în (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 7

8 România trebuie să accelereze absorbția fondurilor UE În ultimele luni, România a progresat la capitolul absorbției de bani europeni, dar procesul trebuie amplificat pentru a nu pierde o parte din fonduri prin dezangajare, pericol care există în continuare, motiv pentru care au fost propuse o serie de măsuri. Progresele din ultima jumătate de an a lui 2017 au fost evidente, inclusiv autorizarea autorităților de management a PO și creșterea sumelor atrase de la UE (din august până la începutul lui 2018, Comisia a transferat guvernului României peste un miliard de euro). Totuși, din punctul de vedere al Comisiei, procesul de implementare pe teren este foarte lent, România pierzând deja sume de bani de la UE din cauza derulării greoaie a multor proiecte începute în exercițiul financiar , care au trebuit fazate în exercițiul multianual curent (din cele 20 de miliarde de euro alocate pentru , 2,8 sunt proiecte fazate ce trebuiau finanțate din exercițiul anterior). Dincolo de bani, însă, UE nu este doar un bancomat, ci o alianță care apără valori precum democrație, libertate, solidaritate, care să ajute la reducerea decalajelor, ca România să poată trece la o etapă următoare în dezvoltarea ei. Opinie împărtășită și de conducerea BNR, care consideră că proiectul european nu se limitează la fonduri, ceea ce unește statele membre fiind valorile UE. Dar fondurile sunt extrem de importante pentru pentru dezvoltarea economică și socială a României, chiar și cursul valutar având de beneficiat de pe urma lor. Cu condiția ca absorbţia de fonduri europene să fie sistematic ţintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate ca să sprijine creşterea economică durabilă. Investiţiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci şi unul social, politic, chiar un rol naţional prin reducerea decalajelor între regiuni, în condițiile în care România are cea mai mare disparitate între regiuni din UE, adâncită în ultimul deceniu. Astfel, chiar dacă România a atras sume importante de la Bruxelles, ele nu au contribuit la apropierea decalajelor dintre regiuni. Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze regiunile istorice acționează în sensul permanentizării acestor decalaje, problemă devenind de securitate națională. După 4 ani din exercițiul financiar curent, România mai are miliarde de euro de luat de la UE, asta în contextul în care abia a atras 5,5% din fondurile pe care le are la dispoziție. Conducerea BNR a amintit că, în perioada , România a beneficiat de fonduri europene de 45,7 miliarde de euro, reprezentând în medie anual 2,8% din PIB. Pentru România, aceste fonduri au reprezentat nu numai niște cifre, ci şi şansa privind modernizarea economiei şi a ţării, şansa creării unei infrastructuri atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă. Absorbția fondurilor se vede imediat în indicatorii macroeconomici, de la investiții la deficit de cont curent și chiar în cursul leului. Căci atunci când sunt întârziate intrările de bani europeni sau vin numai parţial, lucrul se observă zilnic în echilibrul de pe piaţa valutară. Pe de altă parte, este absolut normal să fie dorită o creștere mai rapidă, dar că aceasta trebuie să fie sustenabilă, sănătoasă, să nu determine acumularea de riscuri, dezechilibre, de corecţii atunci când acestea se acumulează. Pentru ca o dezvoltare şi rapidă dar şi sănătoasă să aibe loc este nevoie de o orientare spre o creştere, mai degrabă, calitativă, şi nu doar cantitativă, care să determine o convergenţă a structurilor de producţie, a dotării cu infrastructuri, și nu doar creşterea veniturilor pentru perioada următoare. Acest deziderat presupune o creştere a înzestrării cu factori de producţie - factorul capital, alături de forţa de muncă, eficienţa utilizării acestora, respectiv productivitatea. Reamintim că România a beneficiat de fonduri europene de 45,7 miliarde de euro (o medie anuală 2,8% din PIB), din care 37,1 miliarde de euro au reprezentat fonduri primite de la bugetul UE pentru , restul de 8,6 fiind primite în cadrul financiar Ca valoare netă, dacă luăm în considerare şi contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an. În perioada , fondurile structurale şi de investiţii au reprezentat în medie aproximativ 27% din totalul investiţiilor administraţiei publice. Potrivit estimărilor FMI, efectul cumulat al atragerii de fonduri europene structurale şi de investiţii asupra creşterii PIB pentru perioada s-a situat între 1,2 puncte procentuale şi 1,6 puncte procentuale din PIB. O rată de absorbţie a acestor fonduri de 95% în actualul cadru financiar multianual ar conduce la o rată de creştere a PIB-ului potenţial în 2022 mai ridicată cu aproximativ 1,7 puncte procentuale şi s-ar ajunge la un PIB potenţial de aproximativ 5% anual. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 8

9 UE oferă fonduri pentru integrarea migranților Comisia a publicat o serie de instrumente destinate autorităților naționale și regionale cu scopul de a le ajuta să elaboreze strategii și proiecte de integrare a migranților și să identifice resursele disponibile, dar și să definească strategii locale de integrare, sprijinite prin resurse ale UE utilizate concertat și încadrate în actuala perioadă bugetară Uniunea Europeană are, astfel, ambiția de a transforma provocarea reprezentată de migrație într-o oportunitate pentru societățile și economiile noastre, setul de instrumente fiind un aport la concretizarea acestei ambiții și la integrarea cu succes a migranților la nivel local. Setul de instrumente identifică 5 priorități pentru elaborarea de strategii de integrare pe termen lung holistice și eficiente - primirea; educația; găsirea unui loc de muncă; găsirea unei locuințe și accesul la serviciile publice care generează o serie de provocări foarte presante. De exemplu, în domeniul educației, se pot utiliza împreună diferite fonduri ale UE pentru ca școlile să fie mai favorabile incluziunii și mai puțin segregate: Fondul European de Dezvoltare Regională pentru finanțarea unităților de învățământ modernizate și accesibile, Fondul social european și cel pentru azil, migrație și integrare pentru acțiuni speciale de formare a cadrelor didactice care să ajute la combaterea abandonului școlar, Fondul de ajutor european destinat persoanelor defavorizate pentru ajutor material studenților și elevilor cu dificultăți materiale. Așadar, statele membre și regiunile din UE au o la dispoziție o gamă largă de instrumente de finanțare din partea UE pe care le pot folosi pentru a sprijini diferite tipuri de proiecte în domeniul integrării - fondurile structurale și de investiții europene (fondurile FESI), FAMI sau FEAD. (Sursa: UE plănuieşte să schimbe modul de acordare al plăţilor Conform ultimelor date EUROSTAT, fermele din UE se bazeaza tot mai mult pe angajaţii sezonieri şi pe munca familială. În acest context, numarul persoanelor angajate în sectorul agricol a suferit o scădere continuă din 2005, ajungând de la 11,7 la doar 9,5 milioane de angajaţi cu normă întreagă, pe tot teritoriul UE. După previziunile Comisiei, numărul muncitorilor cu normă întreagă din agricultură va scădea şi mai mult şi va ajunge la doar 6,6 milioane până în Această scădere de personal va fi cauzată în mare parte de progresele tehnologice tot mai accentuate, care vor reduce necesitatea de personal în agricultură. De asemenea, CE consideră că şi caracteristicile socio-demografice vor contribui la această reducere de personal, în condiţiile în care agricultorul mediu din UE este bărbat şi trecut de vârsta a doua. Conform constărilor Băncii Mondiale, măsurile PAC au avut un impact pozitiv atât asupra agriculturii cât şi asupra nivelului de trai din comunităţile rurale, pentru cel puţin jumătate din statele membre. Politica Agricolă Comună a ajutat la crearea a noi locuri de muncă şi a oferit un sprijin financiar însemnat deţinătorilor de teren agricol, prin plăţile directe. Conform unui studiu, plăţile directe s-au dovedit cele mai bune mecanisme de gestionare a riscurilor din interiorul UE, prin instrumentele de stabilizare a veniturilor şi asigurare a culturillor, pentru fermierii care au suferit fenomene meteo nefavorabile. Plăţile directe s-au dovedit cruciale pentru fermierii care au suferit pierderi parţiale şi totale de recoltă în urma unor calamităţi naturale, ajuntându-i pe aceştia săşi stabilizeze veniturile şi să dispună de capitalul necesar investiţiilor din anul agricol viitor. Reprezentantul Agenţiei Europene de Mediu consideră că furnizarea datelor privind terenurile ar trebui să devină o condiţie prealabilă pentru încasarea plăţilor directe. Această schimbare precum şi alte modificări ale PAC, au fost discutate în cadrul Conferinţei Agri Outlook. Confinanţarea naţională pentru plăţile directe este o altă schimbare cerută în cadrul noii PAC, francezii opunându-se confinanţării naţionale a plăţilor directe după anul Atunci când Comisia Europeană a explicat că plăţile directe ale agricultorilor ar putea fi constituite din confinanţare naţională pentru noul PAC, tot francezii și-au exprimat opoziţia faţă de această schimbare. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 9

10 Fondurile europene în atenția responsabililor bancari Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene şi scăderea dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste reprezintă riscuri la adresa perspectivei creşterii economice este opinia responsabililor Băncii Naționale a României. Au fost semnalate incertitudinile şi riscurile de sens opus la adresa perspectivei creşterii economice ce decurg din eventuala necompensare integrală de către unii angajatori a transferului către angajat a obligaţiilor privind contribuţiile sociale, dar şi din posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB. A fost punctat, de asemenea, riscul prelungirii caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene aferente cadrului financiar , precum şi cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste directe şi indirecte ale şocurilor pe partea ofertei. Din perspectiva mediului extern, a fost evidenţiată evoluţia sub aşteptări a inflaţiei în zona euro şi în alte state dezvoltate, în pofida expansiunii economice robuste. Responsabilii bancari au discutat despre posibilele implicaţii ale noilor evaluări privind creşterea economică pe orizontul scurt de timp, care indică pentru trimestrele IV 2017 şi I 2018 un ritm anual sensibil mai alert decât cel prognozat anterior, reconfirmând însă, concomitent, perspectiva reintrării lui pe un trend de decelerare, chiar uşor mai accentuat decât cel anticipat în noiembrie S-a observat că previziunile corespund unei foarte uşoare revizuiri în sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele două trimestre, care, asociată cu accelerarea mult peste aşteptări a expansiunii economice în trimestrul III, face probabilă o creştere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste în acest interval, raportat la prognoza pe termen mediu. În plus, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat continuă probabil şi în trimestrul IV 2017 să constituie principalul determinant al creşterii economice robuste. El poate fi secondat de o contribuţie modestă a formării brute de capital fix, eventual alimentată de mărirea considerabilă a cheltuielilor publice spre finalul anului, însă în condiţiile unei foarte probabile încadrări a deficitului bugetar în parametrii programaţi. În cazul exportului net este însă de aşteptat o mărire a aportului negativ, dată fiind ampla creştere consemnată în octombrie de soldul negativ al balanţei comerciale, contribuind la puternica accelerare a trendului de adâncire a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. În urma analizei, reponsablii bancari au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la nivelul de 2,00%. Ca argumente adiţionale au fost invocate riscul creşterii peste aşteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale şi a celei de venituri în 2018, sau cel de înrăutăţire cronică a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o reducere spre valori critice a investiţiilor publice în favoarea susţinerii consumului, de natură să prejudicieze potenţialul de creştere a economiei româneşti şi să conducă la valori ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar şi ale deficitului de cont curent. Conducerea BNR a subliniat importanţa unui mix echilibrat de politici macroeconomice, esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Unii responsabili au menţionat între asemenea efecte un eventual proces de reeuroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară. Au fost menţionate, de asemenea, riscurile în sus la adresa perspectivei inflaţiei venite din direcţia unei posibile creşteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influenţa noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieţei muncii. S-a făcut referire şi la potenţiala expansiune peste aşteptări a economiei zonei euro şi a celei globale pe orizontul scurt de timp, inclusiv în contextul persistenţei inflaţiei scăzute, de natură să susţină perspectiva unei normalizări lente a conduitei politicilor monetare ale băncilor centrale majore. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 10

11 Flexibilitate în stabilirea TVA și reducerea birocrației pentru IMM-uri Noile norme propuse de Comisia Europeană permite statelor membre o mai mare flexibilitate în stabilirea cotelor de taxă pe valoarea adăugată (TVA), precum și crearea unui mediu fiscal îmbunătățit pentru dezvoltarea IMM-urilor. Propunerile reprezintă pașii finali în revizuirea normelor în materie de TVA, în scopul reducerii semnificative a pierderilor de miliarde de euro cauzate la nivelul UE de fraudarea TVA. Se mai face încă un pas în direcția creării unui spațiu unic pentru TVA în Europa, cu norme mai simple pentru statele membre și pentru întreprinderi. Aceste propuneri vor oferi țărilor UE o mai mare libertate de a aplica cote reduse de TVA pentru produse sau servicii specifice. În același timp, ele vor reduce birocrația pentru întreprinderile mici care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, ajutându-le să se dezvolte și să creeze locuri de muncă. Noile norme oferă: mai multă flexibilitate pentru statele membre, prin posibilitatea de a institui, pe lângă o cotă de TVA standard de minimum 15%, două cote reduse distincte (între 5% și cota standard națională), o scutire de TVA și încă o cotă redusă înscrisă în intervalul 0% - cote reduse; în plus, media ponderată a cotei TVA va trebui să fie de cel puțin 12%; reducerea costurilor pentru IMM-uri, prin introducerea unui prag de venituri pentru măsurile de simplificare aplicabile sau de cifră de afaceri pentru scutirea de TVA în cazul unor activități transfrontaliere, precum și posibilitatea de exonerare în ce privește obligațiile de identificare, facturare, contabilitate sau declarare. Propunerile legislative vor fi transmise Parlamentului European și Comitetului Economic și Social European pentru consultare și Consiliului UE pentru adoptare. Sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) joacă un rol important în cadrul pieței unice europene. TVA reprezintă o sursă majoră și tot mai consistentă de venituri pentru UE, generând peste o mie de miliarde de euro în 2015, adică 7% din PIB-ul UE. Una dintre resursele proprii ale UE se bazează, de asemenea, pe TVA. (Sursa: Sumele pentru proiecte în bugetele unităților administrativ teritoriale Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale recomandă Unităților Administrativ Teritoriale să ia în considerare articolul 6 din Legea nr. 2/ 2018 pentru elaborarea corectă a bugetelor locale aferente anului Articolul 6 din Legea nr. 2/ 2018 a bugetului de stat pe anul 2018 prevede diminuarea excedentului bugetelor locale, înregistrat la data de 31 decembrie 2017, cu sumele destinate implementării proiectelor care beneficiază de finanțare din fonduri externe nerambursabile. Această diminuare se poate realiza încă de la faza de proiect a bugetului local (faza publicării pentru transparență), cu respectarea condiției încadrării sumelor destinate implementării proiectelor ce beneficiază de finanțare din fonduri externe nerambursabile, prevăzute în excedent, la Titlul 58 Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar Avansurile acordate prin PNDR pot fi utilizate exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor care fac obiectul contractelor de finanțare încheiate între beneficiarii publici și AFIR, până la terminarea duratei de execuție a contractelor de finanțare, respectiv 24 sau 36 de luni. Aceste avansuri asigură finalizarea în termen și în bune condiții a proiectelor de utilitate publică finanțate prin PNDR. Conform comunicatului oficial, modalitatea de înregistrare a sumelor destinate implementării proiectelor ce beneficiază de finanțare din fonduri externe nerambursabile (avansuri acordate în baza contractelor de finanțare, sume destinate cofinanțării proiectelor, sume destinate acoperirii cheltuielilor neeligibile, sume destinate angajării de credite pentru susținerea proiectelor etc.) este foarte importantă în contextul prevederilor art. 6 (15) din legea bugetului de stat pe anul (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 11

12 Creștere rapidă bazată pe consum Creșterea economică s-a accelerat în România, în 2017, PIB-ul real fiind estimat să înregistreze o cifră record în perioada post-criză 6,7% creștere. Principalul motor al creșterii a fost consumul privat, sprijinit indirect de reducerile de taxe și creșterile salariale. După o perioadă de scădere în 2016, investițiile totale au început din nou să crească în 2017, însă într-un ritm mai lent, datorat în principal scăderii serioase a investițiilor publice pentru al doilea an la rând. Creșterea explozivă a consumului privat a determinat mărirea volumului de importuri, acest lucru făcând ca exporturile nete să acționeze ca o frână în calea creșterii PIB-ului real, în ciuda creșterii relativ puternice a exporturilor pe ansamblu iată cîteva din principalele concluzii ale previziunilor economice intermediare de iarnă. De altfel, economia Europei a intrat în 2018 cu o sănătate solidă, în zona euro se înregistrează o rată de creștere neatinsă de dinainte de criza financiară, nivelul șomajului și al deficitelor continuă să scadă, iar investițiile cresc simțitor. Creșterea economică este, la rândul său, mai echilibrată decât era acum un deceniu și poate deveni mai durabilă, cu condiția să continuăm reformele structurale inteligente și politicile bugetare responsabile. O astfel de oportunitate de reformă nu apare tot timpul, motiv ca să se ia deciziile cele mai ambițioase de care este nevoie pentru a consolida uniunea economică și monetară. Pe ansamblu, ratele de creștere pentru UE și pentru zona euro au depășit estimările formulate anul trecut, continuându-se tranziția de la redresarea economică la expansiune. Se estimează că economiile din UE și din zona euro au crescut cu 2,4% în 2017, cel mai rapid ritm de creștere din ultimul deceniu. De asemenea, se estimează că aceste rezultate solide se vor menține pentru întreaga UE și pentru zona euro în 2018 cu o rată de creștere de 2,3% și respectiv de 2,0% în Reamintim faptul că previziunile economice europene intermediare se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 26 ianuarie Comisia va reveni astfel la publicarea, în fiecare an, a două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară și în toamnă) și a două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară), în locul celor trei (iarnă, primăvară și toamnă) publicate începând din Previziunile intermediare vor examina evoluția anuală și trimestrială a PIB-ului și evoluția inflației, pentru anul în curs și următorii, pentru toate statele membre și pentru zona euro, precum și datele agregate la nivelul UE. (Sursa: Plăți electronice mai ieftine, sigure și inovatoare Consumatorii europeni vor beneficia de toate avantajele oferite de plata online a bunurilor și serviciilor, datorită noilor norme intrate în vigoare în 2018 (Directiva revizuită privind serviciile de plată DSP2), care permit plăți electronice mai ieftine, simple și sigure și au ca scop modernizarea serviciilor de plată din întreaga Europă. Acest act legislativ este încă un pas în direcția realizării pieței unice digitale în UE și va promova dezvoltarea de sisteme de plată mobile și online inovatoare, stimulând economia și creșterea. Prin intrarea în aplicare a DSP2, se interzic comisioanele adiționale pentru plățile efectuate de consumatori cu cardurile de debit și de credit. Acest lucru ar putea duce la economii de peste 550 de milioane de euro pe an pentru consumatorii din UE, care vor fi mai bine protejați atunci când fac plăți. Noile norme au în vedere interzicerea suprataxării, respectiv a comisioanelor adiționale pentru plățile efectuate cu carduri de debit sau de credit, atât în magazine, cât și online, deschiderea pieței UE către companiile care oferă servicii de plată, prin accesul la informații privind conturile de plăți, introducerea de cerințe stricte de securitate pentru plățile electronice și pentru protecția datelor financiare ale consumatorilor și mai buna protecție a drepturilor consumatorilor în numeroase domenii. Noile norme sunt aplicate prin intermediul unor dispoziții introduse de statele membre în legislația lor națională în vederea armonizării cu cea europeană. Directiva revizuită privind serviciile de plată include și abrogă Directiva privind serviciile de plată (DSP1) - temei juridic pentru crearea unei piețe unice a serviciilor de plată și adaptează normele pentru a ține cont de serviciile de plată emergente și inovatoare, inclusiv plățile mobile și prin internet. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 12

13 Proiecte în al treilea apel de proiecte Urban Innovative Actions! La București a avut loc seminarul dedicat programului Acțiuni Urbane Inovatoare, unde au fost discutate principalele aspecte privind al treilea apel de proiecte dedicat dezvoltării urbane. La seminar au participat reprezentanți ai Comisiei Europene și ai proiectelor din apelurile trecute (SASMob - Smart Alliance For Sustainable Mobility din Szeged și OpenAgri - New Skills For New Jobs In Peri-Urban Agriculture din Milano), care au vorbit despre experiența lor și au răspuns întrebărilor adresate de către participanți. Urban Innovative Actions - UIA este o inițiativă lansată de Comisia Europeană care are ca principal scop să identifice și să testeze soluții noi care se adresează problemelor legate de dezvoltarea urbană sustenabilă. Aceste soluții trebuie să fie relevante la nivelul întregii Uniuni, nu doar la nivel local și vizează următoarele subiecte: adaptarea la schimbările climatice, calitatea aerului, locuințe, locuri de muncă și competențe în economia locală. Durata unui proiect este de maxim 3 ani (+1), iar aplicațiile se pot depune în orice limbă UE. Proiectele trebuie să abordeze tema dezvoltării urbane sustenabile, să fie relevante la nivelul Uniunii Europene și să sprijine temele, obiectivele și prioritățile de investiții FEDR. Criteriile care trebuie să fie îndeplinite sunt: Inovare 40% acesta este cel mai important criteriu, având și cea mai mare pondere în punctaj (soluțiile propuse nu au mai fost testate și implementate), Parteneriat 15% (proiectele trebuie să asigure calitatea parteneriatului), Măsurarea rezultatelor 15% (rezultatele așteptate trebuie să poată fi cuantificate), Caracter transferabil 10% (rezultatele trebuie să poată fi transferate la nivelul UE), Calitatea planului de lucru 10% (planul este realist, consistent și coerent). (Sursa: Lucrări de cadastru la licitaţie Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) va începe, în 2018, procedurile pentru scoaterea la licitaţie a lucrărilor de cadastrare din 660 de comune operaţiuni achitate din fonduri europene. Astfel, imobilele din aceste comune vor fi înregistrate în evidenţele de cadastru şi carte funciară cu ajutorul fondurilor europene, urmând ca acestea să fie împărţite în trei loturi. Lista celor 660 de unităţi administrativteritoriale (UAT) din mediul rural, în care vor începe lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregului UAT - care vor fi achitate din fonduri europene, în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) a fost publicată încă din ANCPI va grăbi, în acest an, înregistrarea gratuită a imobilelor în evidenţele de cadastru şi carte funciară și, astfel, datorită funcţionării instituţiei în regim de autofinanţare, suma alocată fiecărei primării va creşte la de lei, iar autorităţile locale vor putea semna contractele de finanţare cu oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară (OCPI). Prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF), în anul 2017, ANCPI a semnat, prin oficiile teritoriale, contracte de finanţare cu peste de primării din mediul rural. Astfel, fiecare comună care a reuşit să încheie contracte de prestări servicii cu persoane fizice şi juridice autorizate a primit de lei pentru realizarea lucrărilor de cadastru general, gratuit pentru cetăţeni. În prezent, din totalul de de UATuri din România, 38 de comune sunt cadastrate integral, iar în 189 de comune se desfăşoară lucrări de cadastru general la nivel de UAT. Totodată, au fost finalizate lucrările în de sectoare cadastrale din 582 de UATuri şi sunt în desfăşurare lucrări de cadastru general în de sectoare cadastrale din de UAT-uri. Obiectivul principal al PNCCF este înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor (terenuri, case, apartamente) în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. PNCCF este finanţat din veniturile proprii ale ANCPI peste 4 miliarde de lei, dar şi din fonduri externe obţinute prin POR Regional, în cuantum de aproximativ 312 de milioane de euro (în cadrul acestui proiect o altă sursă de finanţare poate fi bugetul local). Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a înregistrat, prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF), de imobile. Dintre acestea, au fost înregistrate în 2016 şi în anul (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 13

14 Progrese la nivel mondial privind dezvoltarea urbană durabilă La Forumul Urban Mondial, in Malaezia, Comisia a analizat realizările în cadrul celor trei angajamente luate de UE și partenerii săi cu 15 luni în urmă, la Conferința Națiunilor Unite Habitat III. Cele 3 angajamente menționate contribuie la implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris și fac parte din Noua agendă urbană, prezentată, de asemenea, cu 15 luni în urmă. Fiecare dintre aceste angajamente are o sferă de aplicare, realizări și rezultate preconizate specifice. Ca și în cazul combaterii schimbărilor climatice, UE este pregătită să arate calea spre dezvoltarea în întreaga lume a unor orașe curate, sigure și prospere. Europa și partenerii săi obțin rapid rezultate în cadrul acestor trei angajamente concrete, contribuind la modelarea marilor orașe ale viitorului, în sensul valorificării potențialului urbanizării rapide. Orașe de pe continente diferite cooperează unul cu celălalt, au fost parcurse etape importante în sensul stabilirii unei definiții unice a orașelor mari la nivel mondial, iar UE indică lumii calea spre dezvoltarea urbană durabilă, prin implementarea Agendei Urbane a UE. Prezentăm, pe scurt, ce s-a realizat de la sfârșitul anului 2016 și până în prezent. Astfel, în cadrul Agendei Urbane a UE, au fost deja elaborate 3 din cele 12 planuri de acțiune - privind sărăcia urbană, integrarea migranților și calitatea aerului. Planurile de acțiune includ recomandări de politică, bune practici și proiecte care să fie reproduse în întreaga UE și în lume. Se preconizează că toate planurile de acțiune să finalizate în Dincolo de planurile de acțiune, însăși metodologia Agendei Urbane a UE poate inspira reforme în privința modului în care sunt guvernate orașele mari în întreaga lume, deoarece pune pe același plan marile orașe, întreprinderile, ONG-urile și reprezentanții statelor membre ale UE și ai instituțiilor UE, pentru o abordare integrată și echilibrată a dezvoltării urbane durabile. Pe de altă parte, pentru facilitarea monitorizării, a analizei comparative și, în cele din urmă, a elaborării de politici, este important ca în întreaga lume să se utilizeze aceeași definiție a marilor orașe. În parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și cu Banca Mondială, UE lucrează la o astfel de definiție, care va fi prezentată la ONU în martie Până în prezent, Comisia a colectat estimări privind nivelul de urbanizare al fiecărei țări din lume și a oferit acces nerestricționat la aceste date pentru a facilita comparația cu definițiile naționale. Cu ocazia Forumului Urban Mondial, Comisia publică, prin intermediul propriului Centru Comun de Cercetare, baza de date a marilor centre urbane din întreaga lume, care conține date privind toate cele de centre urbane răspândite pe glob și este cea mai mare și mai cuprinzătoare bază de date referitoare la marile orașe publicată vreodată. În prezent, se efectuează un sondaj în 20 de țări, pentru a se obține feedback privind definiția aplicabilă la nivel mondial. În 12 țări există proiecte-pilot în desfășurare pentru compararea definiției aplicabile la nivel mondial cu cele naționale și pentru evaluarea diferențelor. În 2018, Comisia și partenerii săi vor elabora un instrument online gratuit care să ajute țările să testeze definiția pe teritoriile lor. Programul de cooperare urbană internațională (IUC) al UE a fost lansat în 2016 pentru a sprijini acest angajament și pentru a dezvolta cooperarea dintre marile orașe din jurul lumii. În prezent, în cadrul programului există 35 de perechi de mari orașe, fiind astfel implicate 70 de mari orașe, 35 din UE și 35 din afara UE. Printre acestea se numără Frankfurt (Germania) și Yokohama (Japonia), Bologna (Italia) și Austin (SUA) și Almada (Portugalia) și Belo Horizonte (Brazilia). Toate parteneriatele elaborează planuri de acțiune locală bazate pe priorități urbane comune, precum accesul la apă, transport sau sănătate, împărtășind cunoștințe și bune practici pentru îndeplinirea obiectivelor. Forumului Urban Mondial a lansat un nou apel pentru crearea a cel puțin 25 de noi perechi, orașele putându-și prezenta candidaturile online, până la 9 martie (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 14

15 Obiectiv materiale plastice recuperabile/reciclabile 100% Prima strategie la nivel european privind materialele plastice, adoptată la 16 ianuarie, se înscrie în eforturile de tranziție către o economie mai circulară. Aceasta va proteja mediul de poluarea cu plastic și, în același timp, va stimula creșterea și inovarea. Conform noilor planuri, toate ambalajele din plastic de pe piața UE vor deveni reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosință va fi redus, iar utilizarea intenționată a microplasticului va fi limitată. Căci dacă nu se schimbă modul în care materialele plastice sunt produse și folosite, în 2050 oceanele vor conține mai mult plastic decât pește, motiv ca să se ia măsuri pentru ca aceste materiale să nu mai ajungă în apă, mâncare și în organism. Singura soluție pe termen lung este reducerea deșeurilor din plastic, printr-o reciclare și o reutilizare sporite - o provocare pe care cetățenii, industria și guvernele trebuie să o soluționeze împreună. Prin Strategia UE privind materialele plastice se propune, astfel, un model economic nou și mai circular. Trebuie investit în noi tehnologii inovatoare, care să asigure protecția cetățenilor și a mediului, menținând în același timp competitivitatea industriei. Inițiativele adoptate includ: o comunicare privind o strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară; o comunicare privind interfața dintre legislațiile referitoare la substanțe chimice, produse și deșeuri; un cadru de monitorizare privind economia circulară; o nouă directivă privind instalațiile portuare de preluare. Acestea sunt completate de un raport privind materiile prime critice și de unul privind plasticul oxodegradabil. Strategia va transforma modul în care produsele sunt concepute, fabricate, folosite și reciclate în UE. Obiectivul este de a proteja mediul și, în același timp, de a pune bazele unei noi economii a materialelor plastice, bazată pe metode de concepție și producție care să respecte pe deplin necesitățile de reutilizare, reparare și reciclare și pe elaborarea unor materiale durabile. Prin noua strategie, UE: reciclarea poate deveni profitabilă pentru companii, prin intermediul unor noi norme privind ambalajele, modernizarea instalațiilor de reciclare și instituirea unui sistem optimizat de colectare selectivă; va reduce deșeurile din plastic, prin planuri axate pe alte tipuri de materiale de unică folosință, campanii de sensibilizare, limitarea utilizării microplasticului și stabilirea sferei de aplicare a viitoarelor norme UE; va pune capăt poluării cu deșeuri a mărilor, prin noi norme privind instalațiile portuare de preluare, măsuri de gestionare pe uscat a deșeurilor generate sau acumulate pe nave și de reducere a sarcinii administrative a porturilor, navelor și autorităților competente; va stimula investițiile și inovarea, prin elaborarea de orientări privind reducerea la minimum a deșeurilor din plastic și prin majorarea sprijinului pentru inovare; va încuraja schimbarea în întreaga lume, prin colaborarea cu parteneri de pe întregul glob pentru găsirea de soluții la nivel mondial și dezvoltarea de standarde internaționale. Noua Directivă privind instalațiile portuare de preluare va fi transmisă Parlamentului și Consiliului în vederea adoptării, iar, în 2018, Comisia va prezenta, de asemenea, o propunere privind articolele din plastic de unică folosință. Comisia va lansa procesul de revizuire a Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje și va pregăti orientări privind colectarea separată și sortarea deșeurilor, care vor fi publicate în (Sursa BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 15

16 Dezvoltarea durabilă pe agenda Comisiei Europene Recent a avut loc prima reuniune a noii platforme multipartite la nivel înalt a Comisiei privind acțiunile ulterioare de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite. Reprezentanți ai mediului academic, organizațiilor neguvernamentale (ONG), mediului de afaceri, societății civile, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor s-au reunit în scopul de a sprijini și consilia Comisia cu privire la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) la nivelul UE, în timp ce organizațiile internaționale, precum Banca Mondială, ONU și Rețeaua europeană pentru dezvoltare durabilă, au participat în calitate de observatori. Aceasta întrucât durabilitatea este o marcă europeană, iar dezvoltarea durabilă se află în centrul agendei Comisiei Europene, motiv pentru care trebuie acționat de la nivelul cetățeanului în sus, valorificând cunoștințele și competențele unei game largi de părți interesate, astfel încât să se restructureze economiile și societățile. Ori, o platformă multipartită oferă experților posibilitatea de a se reuni și învăța unii de la alții, pentru a dezvolta viziunea și instrumentele necesare pentru îndeplinirea obiectivele de dezvoltare durabilă. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele de dezvoltare durabilă reprezintă un plan de acțiune cuprinzător, pe care UE îl partajează cu toți partenerii săi, și sunt integrate în toate activitățile Comisiei. Prin faptul că reunește un grup divers de experți cu profesiuni și domenii de expertiză variate, platforma multipartită completează expertiza proprie a Comisiei și oferă un forum pentru schimbul de bune practici la nivel local, regional, național și la nivelul UE. Pentru a crește gradul de transparență și pentru a deschide procesul de reflecție către toți cetățenii, aceștia pot să prezinte sugestii pentru monitorizarea cu succes a ODD, care apoi vor fi transmise membrilor. Platforma va contribui, de asemenea, la elaborarea, de către Comisie, a procesului de selecție în vederea atribuirii unui premiu anual pentru dezvoltare durabilă. La prima lor reuniune, membrii platformei au convenit să elaboreze o contribuție comună la documentul de reflecție al Comisiei intitulat Către o Europă durabilă până în De asemenea, au identificat mai multe priorități care să fie supuse discuțiilor viitoare, cum ar fi modul în care pot fi integrate ODD în contextul cadrului financiar multianual, modalitățile de generare a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii sau modul de monitorizare și raportare a progreselor. Foaie de parcurs către o economie mai verde și curată Grupul de experți la nivel înalt privind finanțarea durabilă (HLEG) a prezentat, un raport final ce cuprinde recomandări strategice pentru un sistem financiar care să sprijine investițiile durabile. În baza acestuia, Comisia Europeană va finaliza o strategie în domeniu, etapă-cheie în punerea în aplicare a obiectivelor Acordului de la Paris și a Agendei UE de dezvoltare durabilă. Semnarea Acordului de la Paris în 2015 a reprezentat o piatră de hotar pentru întreaga lume și pentru economia mondială, în condițiile în care acestea se îndreaptă către o societate cu emisii reduse de dioxid de carbon, în care energia din surse regenerabile și tehnologiile inteligente ne îmbunătățesc calitatea vieții, stimulează crearea de locuri de muncă și creșterea economică, fără a dăuna planetei noastre. Raportul propune un sistem de clasificare, sau o taxonomie, care să clarifice pentru piață ce înseamnă termenul de durabil, obligațiile investitorilor în ceea ce privește realizarea unui sistem financiar durabil, dar să și asigure îmbunătățirea informațiilor prezentate de instituțiile financiare și companii legate de locul durabilității în procesul lor decizional, o etichetă la nivel european pentru fondurile de investiții ecologice, integrarea durabilității în mandatele autorităților europene de supraveghere (ESA) și un standard european pentru obligațiunile ecologice. În baza Raportului, Comisia va propune un plan de acțiune cuprinzător privind finanțarea durabilă, ambele fiind discutate în cadrul unei conferințe la nivel înalt, în martie 2018, la Bruxelles. În acest fel, UE confirmă rolul de lider al eforturilor de construire a unui sistem financiar care sprijină creșterea economică durabilă, în consens cu obiectivele ambițioase în domeniul climei, mediului și dezvoltării durabile, prin intermediul cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030, al Uniunii energetice și al Planului de acțiune pentru economia circulară. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 16

17 Revizuirea Directivei europene privind apa potabilă Propusă de Comisia Europeană, noua Directivă va îmbunătăți calitatea apei potabile și va facilita accesul la aceasta, permițând totodată o mai bună informare a cetățenilor. Propunerea legislativă are ca obiectiv garantarea dreptului de acces la servicii esențiale de calitate, inclusiv în ce privește alimentarea cu apă. Ea constituie astfel răspunsul la prima inițiativă cetățenească încununată de succes Right2Water, care a reunit 1,6 milioane de semnături în sprijinul îmbunătățirii accesului la o apă potabilă sigură pentru toți europenii. Această propunere vizează obiectivul de a îmbunătăți accesul la apa potabilă pe întreg cuprinsul Europei. De exemplu, în România, doar în perioada , au fost investite aproximativ 2,4 miliarde de euro în infrastructura relevantă din fondurile structurale și de investiții europene, 287 de localități beneficiind de fonduri pentru reabilitarea sau extinderea infrastructurii atât de alimentare, cât și de tratare a apei, numărul celor ce au beneficiat de investiții într-unul din domenii fiind mult mai mare. Acest lucru a însemnat, în termeni concreți, 142 de unități de tratare a apelor reziduale noi sau reabilitate, un procent de 63,7% din populație conectată la servicii regionale de alimentare cu apă, un nivel de tratare a apelor reziduale de 60,87%. De asemenea, nu în ultimul rând, 43 de companii regionale de administrare a apei nou create pentru a gestiona investițiile la aceste nivele și cu performanțe superioare. Pentru perioada , sunt alocate 2,7 miliarde de euro, cele 28 de proiecte fazate fiind aprobate și în implementare. De asemenea, au fost aprobate și 4 proiecte noi, unul dintre proiectele majore de investiție fiind localizat în București și beneficiind de 200 milioane euro. Noile norme au în vedere: îmbunătățirea calității și siguranței apei prin adăugarea de substanțe noi și emergente la lista de criterii pentru determinarea siguranței apei, în concordanță cunoștințele științifice și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății; îmbunătățirea accesului la apă potabilă pentru toți cetățenii și, în special, pentru grupurile vulnerabile și marginalizate, prin instalarea, în spațiile publice, a unor echipamente care să permită acest acces, lansarea unor campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei și încurajarea administrațiilor și clădirilor publice să ofere acces la apă potabilă; acces ușor și comod pentru utilizatori, inclusiv online, la informații despre calitatea apei potabile și aprovizionarea cu apă potabilă în zonele în care locuiesc, sporind astfel încrederea în apa de robinet; o mai bună gestionare a apei potabile de către statele membre, ce va permite evitarea pierderilor inutile de apă și va contribui la reducerea amprentei de carbon, respectiv realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 (obiectivul 6) și a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Reamintim faptul că politica europeană din domeniu garantează faptul că apa destinată consumului uman poate fi consumată în condiții de siguranță, protejând astfel sănătatea cetățenilor. Principalii piloni ai acestei politici sunt: asigurarea controlului calității apei potabile în conformitate cu standarde bazate pe cele mai recente dovezi științifice; asigurarea eficienței și eficacității monitorizării, evaluării și punerii în aplicare a calității apei potabile; punerea la dispoziția consumatorilor a unor informații adecvate, furnizate în timp util și în mod corespunzător. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 17

18 Cei mai călduroşi din istoria măsurătorilor meteo Ultimii trei ani au fost cei mai călduroşi din istoria măsurătorilor meteo, a anunţat Organizaţia Meteorologică Mondială (WMO), un organism specializat al ONU. În 2017, temperatura medie globală a fost cu 1,1 grade Celsius peste nivelul înregistrat înainte de Revoluţia Industrială. Recordul de temperatură a fost înregistrat în 2016, iar în 2017 şi 2015 datele au fost similare. 17 dintre 18 cei mai călduroşi ani din istorie au fost în acest secol, iar gradul de încălzire din ultimii trei ani a fost excepţional. SUA au avut anul cel mai scump din perspectiva catastrofelor meteorologice şi climatice, în timp ce dezvoltarea altor ţări a fost încetinită sau inversată de cicloane tropicale, inundaţii şi secetă. Încălzirea arctică a fost pronunţată şi va avea repercusiuni profunde şi de lungă durată asupra nivelurilor mărilor şi asupra modelelor meteorologice din alte părţi. Temperaturile medii din 2016 şi 2015 au fost afectate de fenomenul El Nino, care se produce in zona tropicală, sudică, a Oceanului Pacific, din cauza încălzirii la suprafaţă a apelor oceanului şi a deplasării acestora dinspre partea vestică spre partea estică (spre vestul Americii de Sud). Fenomenul meteo generează secete, furtuni şi inundaţii și, doar în Statele Unite, vremea extremă şi dezastrele climatice au generat pagube record de 306 miliarde de dolari în 2017, în special din cauza incendiilor şi a uraganelor (Harvey, Maria şi Irma), potrivit datelor ONU. (Sursa: Lege pentru reducerea emisiilor de carbon Parlamentul European a adoptat un act normativ pentru reducerea emisiilor de CO2 din industrie în UE, pentru a începe implementarea angajamentelor din Acordul de la Paris. Noua lege va accelera retragerea certificatelor de emisii aflate pe piața de carbon din sistemul UE de comercializare a emisiilor (ETS) care acoperă 40% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Astfel, reducerea anuală a certificatelor pentru emisii de carbon tranzacționabile plasate pe piaţă (așa-numitul factor linear de reducere ) fi de 2,2% din 2021, față de 1,74% cum este planificat acum, iar acest factor va fi analizat permanent pentru a putea evalua creșterea lui la o dată ulterioară. Pe altă parte, legislația adoptată de Parlament prevede dublarea capacității rezervei de stabilitate a pieței ETS pentru a elimina certificatele aflate în exces pe piață (ceea ce va permite absorbția a până la 24% din certificatele aflate în surplus). Vor fi create și două fonduri pentru creşterea inovaţiei şi încurajarea tranziţiei la o economie mai puțin bazată pe carbon, iar un fond de modernizare va ajuta la actualizarea sistemelor energetice din statele membre ale UE cu venituri mici, de care va beneficia inclusiv România. Fondul nu poate fi utilizat pentru proiecte implicând cărbune, cu excepţia încălzirii centralizate în statele membre sărace - cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 30% din media UE în astfel că de această derogare vor beneficia România şi Bulgaria, care vor avea voie să-l folosească pentru modernizarea instalaţiilor ce produc electricitate pe bază de cărbune, între Dacă cele două state vor utiliza acest fond pentru a-şi moderniza sistemele bazate pe combustibili fosili, vor fi obligate să folosească un număr echivalent de certificate gratuite pentru investiţii în surse de energie de alt tip. Un alt fond va fi utilizat pentru inovaţii şi va oferi sprijin financiar pentru energii regenerabile, proiecte de captare şi înmagazinare a carbonului şi proiectele de inovaţie în domeniul energiei bazate într-o mică măsură pe carbon. ETS rămâne astfel, în ciuda mulților detractori avuți de-a lungul timpului, principalul pilon al politicii UE de combatere a schimbării climatice. În același timp, s-au abordat mai multe probleme - de la prețul carbonului care era clar prea mic pentru a face piața funcțională la tema extrem de dificilă a unui echilibru între ambițiile noastre privind mediul și protecția industriei europene - mare consumatoare de energie. Pentru a intra în vigoare, Consiliul UE trebuie să adopte formal legea adoptată de Parlament, obiectivele inițiativei fiind de a atinge ținta UE pentru 2030 de a reduce emisia de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40%, protejând în același timp industria UE de riscul scurgerilor de carbon (emitenții să se mute spre terțe state cu limite mai puțin stricte) și de a promova inovația și modernizarea sectoarelor industriale și energetice în următoarea decadă după (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 18

19 Nerespectarea unor reguli în domeniul energiei Executivul UE a constatat că România nu a implementat Directiva privind stocurile petroliere și nici normele privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, statele membre având obligația de a asigura menținerea și disponibilitatea unui nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere pentru a garanta siguranța aprovizionării UE. În noiembrie 2015, Comisia a reamintit României obligațiile care îi revin în acest sens, printre care obligația de a dispune de proceduri de urgență și de un plan de urgență în cazul apariției unei disfuncționalități majore în aprovizionare, dar și obligația de a asigura un cadru clar și eficace pentru ca operatorii să își poată delega obligațiile de stocare. Comisia a pus în discuție și faptul că legislația română interzice utilizarea stocurilor petroliere drept garanții reale, adică drept active oferite ca garanție pentru a obține un împrumut, ceea ce face mai dificilă îndeplinirea obligației operatorilor economici de a deține stocuri. În replică, oficiali ai Ministerului Energiei afirmă că legea de transpunere a Directivei privind stocurile petroliere a fost aprobată de Guvern din 2017 fiind procedură parlamentară, Comisia urmând a fi informată privind finalizarea transpunerii directivei. Pe de altă parte, Comisia va trimite Malta și România în fața Curții Europene de Justiție pentru neîndeplinirea obligației de a notifica cadrele naționale de politică, care constituie principalul instrument care asigură crearea coordonată a unei infrastructuri suficiente pentru combustibilii alternativi, inclusiv a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice și a punctelor de realimentare pentru gaze naturale și hidrogen (statelor li s-a solicitat să notifice Comisiei cadrele naționale de politică până la 18 noiembrie 2016, dar Malta și România nu au dat curs acestei solicitări). În noiembrie anul trecut, Comisia a adoptat un Pachet privind mobilitatea curată, considerat un pas decisiv în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris cu privire la reducerea obligatorie cu cel puțin 40% a emisiilor de CO2 pe plan intern până în Pachetul cuprinde o evaluare a cadrelor naționale de politică, dar și un plan de acțiune și soluții de investiții pentru infrastructura de combustibili alternativi în UE. (Sursa: Peste 35% din energia consumată în 2030 din surse regenerabile Parlamentul European a votat un proiect care prevede că 35% din consumul de energie în Europa în 2030 trebuie să fie din surse regenerabile, fiecare stat membru având o țintă de la care se va putea abate cu maximum 10%. Anterior se propusese un prag de minim 27%, o țintă obligatorie de 35% de eficiență energetică în UE, un minimum de 35% din surse regenerabile în consumul brut final de energie și, respectiv, de 12% în transport, până în Pentru a atinge aceste ținte generale, statele își stabilesc propriile ținte, care să fie monitorizate și realizate conform unei propuneri legislative, votate separat, privind guvernanța uniunii energetice. Cu toate acestea, se consideră că UE nu a fost prea ambițioasă și că dacă Europa vrea să își respecte angajamentele luate la Paris - de a lupta împotriva schimbării climatice și a conduce tranziția energetică - trebuie să se facă mai mult, căci, de pildă, decarbonizarea nu afectează creșterea economică, ci, dimpotrivă, aduce competitivitate, activitate economică și locuri de muncă. Pe de altă parte, un procent de 35% are sens din punct de vedere economic, căci consumatorii beneficiază prin energia eoliană - de cea mai ieftină formă de electricitate, iar industria este o parte esențială a sectorului productiv și a exporturilor europene (sectorul eolian susține de locuri de muncă în industria europeană și aduce 36 miliarde de euro la PIB al UE). În 2030, fiecare stat membru va trebui să se asigure că 12% din energia consumată în transporturi vine din surse regenerabile. Contribuţia aşa-numiţilor carburanţi bio de prima generaţie (din alimente şi plante alimentare) va trebui limitată la nivelul 2017, cu un maximum de 7% în transport și, în plus, din 2021se va interzice utilizarea uleiului de palmier. Parlamentul vrea ca schemele de sprijin pentru energia regenerabilă din biomasă să evite utilizarea nesustenabilă a biomasei pentru producția de energie dacă există utilizări mai bune sau materiale, întrucât carbonul stocat în lemn este eliberat în atmosferă prin ardere pentru încălzire. Până în 2022, 90% dintre staţiile de încărcare pe drumurile transeuropene trebuie să fie echipate cu puncte de reîncărcare pentru maşinile electrice, spun eurodeputaţii. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 19

20 România a parcurs pași modești în procesul de reciclare Cele mai recente statistici privind gestionarea deșeurilor municipale solide în UE demonstrează că există diferențe mari între statele membre, iar diferența cea mai izbitoare apare când se compară procentual raportul între depozitare și reciclare. Depozitarea care este cea mai rea opțiune de gestionare din ierarhia deșeurilor continuă să fie principalul mijloc de eliminare a deșeurilor în unele Statelor Membre. În conformitate cu foaia de parcurs Eficiența Utilizării Resurselor depozitarea deșeurilor trebuie să fie practic redusă la minim până în Deși Directiva cadru deșeuri a fost transpusă în anul 2011 prin Legea nr. 211, în continuare atingerea obiectivelor rămâne o provocare pentru România: minim 50%, pregătirea pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă (provenind din gospodării și eventual din alte fluxuri de deșeuri similare deșeurilor menajere), până în anul 2020; 70% pregătirea pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială pentru deşeurile nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, până în anul 2020 minimum. Această situație există deoarece practica națională este de a colecta deșeurile mixte (96% din deşeurile menajere şi similare) fără separare la sursă a materialelor reciclabile. Iar, în același timp, tratarea deșeurilor se realizează în mică măsură și doar pentru anumite fluxuri de deșeuri. Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, prin mijloace proprii sau prin concesionarea serviciului de salubrizare, trebuie să asigure colectarea separată, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri. România a parcurs pași modești în procesul de implementare a unor mecanisme eficiente de atingere a obiectivelor. Astfel, în documentele de programare a Fondurilor structurale a fost introdusă condiționalitatea ex-ante de a adopta un set de instrumente economice care să conducă la îndeplinirea obligațiilor de reciclare a deșeurilor municipale corespunzătoare anului 2020, precum și a obiectivelor din Directivele specifice pe fluxuri de deșeuri. Toate acestea coroborate și cu modificările foarte ambițioase propuse de către instituțiile Europene în Directivele privind deșeurile vor fi concretizate într-o propunere de completare și modificare a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor care va urmări: definirea modului de punere în practică a sistemului plătește pentru cât arunci cu responsabilitățile fiecărui actor implicat pe lanțul de gestionare a deșeurilor municipale; responsabilitatea extinsă a producătorului așa cum este ea definită de noua abordare Europeană în Economia circulară care conține un pachet de modificare a șase directive. Noile direcții vor crea oportunități de dezvoltare către o economie circulară, ce va stimula competitivitatea globală, creșterea economică durabilă și noi locuri de muncă. (Sursa: 96,4 milioane euro, pentru iluminat public AM POR din Ministerul Dezvoltării Regionale a lansat luni trei apeluri de proiecte, în valoare totală de aproximativ 96,4 milioane euro, pentru creșterea eficienței energetice în iluminatul public. Proiectele propuse vor avea în vedere investiții publice care cuprind înlocuirea cu lămpi cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață a lămpilor vechi, consumatoare de energie, reabilitarea instalațiilor electrice (stâlpi, rețele etc.), instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public, crearea/ extinderea/ reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane, utilizarea surselor regenerabile de energie, precum și realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) pentru proiecte din POR Unitățile administrativ-teritoriale din mediul urban, din Municipiul București și sectoarele sale pot depune cereri de finanțare timp de 6 luni, începând cu 18 februarie, prin MySMIS2014. Valoarea proiectelor trebuie să fie cuprinsă între și 5 milioane euro, 85% (80% pentru regiunea București-Ilfov) fiind suportată din fonduri europene, POR fiind este unul dintre programele operaționale din generația implementate în România care urmăresc dezoltarea comunităților locale. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 20

21 42 de oameni dețin averi cât jumătatea săracă a populației mondiale Peste 80% din avuția din 2017 a mers la cei mai bogați 1% dintre locuitorii planetei, în timp ce 3,7 miliarde de oameni din jumătatea săracă a globului nu au primit nimic. Raportul Reward Work, Not Wealth, publicat de Oxfam înainte de Forumul Economic Mondial, susține că economia mondială permite elitei bogate să acumuleze averi și mai mari în timp ce sute de milioane de oameni abia reușesc să supraviețuiască. Oxfam spune că datele din raportul său - chiar dacă oganizația a fost nevoită să actualizeze informațiile din precedentele ediții - arată că sistemul economic eșuează în atenuarea inegalităților. Averea miliardarilor a crescut în medie cu 13% anual din 2010, de 6 ori mai repede decât salariile muncitorilor obișnuiți, care au crescut cu doar 2% anual. Un director executiv al uneia dintre cele mai mari 5 companii din industria modei are nevoie de 4 zile pentru a obține cât un muncitor dintr-o fabrică de textile din Bangladesh în întreaga viață. Oxfam insistă și asupra diferențelor salariale dintre femei și bărbați, susținând că femeile se regăsesc în cele mai prost plătite slujbe, cu grad redus de siguranță. E greu de găsit un lider politic sau al mediului de afaceri care să nu spună că nu este îngrijorat de inechitate, dar este mai dificil de găsit unul care să și facă ceva în acest sens, mulți mai degrabă înrăutățesc situația prin reducerea impozitelor și eliminarea unor drepturi. (Sursa: Angajații din România muncesc mai mult decât media din UE Un angajat cu normă întreagă din UE a muncit, în medie, 40,3 ore într-o săptămână obișnuită de lucru, în timp ce în România, angajații au lucrat 40,7 ore pe săptămână. Cea mai lungă săptămână de lucru au avut-o angajații britanici (42,3 ore), urmați de ciprioți (41,7 ore), austrieci (41,4 ore) și greci (41,2 ore). La polul opus, Danemarca a avut cea mai scurtă săptămână de lucru, de 37,8 ore. În Italia, angajații au lucrat, în medie, 38,8 ore într-o săptămână obișnuită, iar cei din Franța și Olanda au lucrat câte 39 de ore în fiecare săptămână. La nivelul UE, bărbații lucrează, în medie, 41 de ore pe săptămână, în timp ce femeile petrec doar 39,3 ore la locul de muncă. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 21

22 Investiții de un miliard de euro pentru supercalculatoare europene Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri care au drept scop construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene de talie mondială. Inițiativa prevede investiții din partea UE și a statelor membre și este esențială pentru competitivitatea și independența UE în domeniul economiei datelor, precizează Comisia, explicând că, în prezent, din ce în ce mai mult, oamenii de știință și industria își procesează datele în afara UE, pentru că la nivel european nu dispun de capacitatea necesară de prelucrare a datelor. Această lipsă de independență reprezintă o amenințare pentru viața privată, protecția datelor, secretul comercial și proprietatea asupra datelor, în special în cazul aplicațiilor sensibile. Întreprinderea comună EuroHPC, o nouă structură juridică și de finanțare, va crea o infrastructură pentru calculul de înaltă performanță (High-Performance Computing - HPC), exploatată pe plan european. De asemenea, EuroHPC va sprijini un program de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de tehnologii și de mașini (hardware) și aplicații (software) instalate pe aceste supercalculatoare. Contribuția UE la EuroHPC va fi de 486 de milioane de euro în baza actualului cadru financiar multianual, statele membre și țările asociate alocând și ele o sumă similară. În total, până în 2020 urmează să fie investită o sumă de aproximativ un miliard de euro din fonduri publice, iar membrii privați ai inițiativei vor furniza contribuții în natură. Întreprinderea comună EuroHPC își propune să achiziționeze sisteme cu performanță pre-exascale (o sută de milioane de miliarde de operațiuni pe secundă) și să sprijine dezvoltarea de sisteme exascale (un miliard de miliarde de operațiuni pe secundă) bazate pe tehnologia UE, până în Activitățile EuroHPC: Achiziționarea și exploatarea a două mașini de calcul intensiv de talie mondială pre-exascale (capabile să efectueze circa 1016operațiuni pe secundă) și furnizarea și gestionarea accesului la aceste supercalculatoare pentru o gamă largă de utilizatori publici și privați, începând din Un program de cercetare și inovare cu privire la HPC: pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul, inclusiv a primei generații de microprocesoare europene cu consum redus și conceperea de aparate europene de exascale, precum și promovarea de aplicații,dezvoltarea de competențe și o utilizare mai largă a tehnicilor de calcul de înaltă performanță. Întreprinderea comună EuroHPC va funcționa în perioada Infrastructura prevăzută va fi deținută și exploatată în comun de către membrii săi, aceștia fiind, într-o primă etapă, țările care au semnat declarația EuroHPC și membrii privați din mediul academic și sectorul industriei. Alți membri se pot alătura în orice moment, furnizând o contribuție financiară. Începând din 2012, Comisia promovează inițiativele UE în acest domeniu, printre care: Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului din 19 aprilie 2016, parte a strategiei de digitalizare a industriei europene, care a promovat crearea unui ecosistem european pentru volume mari de date, bazat pe o infrastructură HPC de date și rețea de talie mondială Declarația EuroHPC, semnată la 23 martie 2017, cu ocazia Zilei digitale de la Roma de către șapte state membre (Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania și Olanda), cărora li s-au alăturat în 2017 Belgia, Bulgaria, Croația, Elveția, Grecia și Slovenia. Aceste țări au convenit să construiască o infrastructură paneuropeană de calcul intensiv exascale. Celelalte state membre și țările asociate sunt încurajate să semneze Declarația EuroHPC. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 22

23 50 milioane de euro pentru securitatea cibernetică Recent a fost lansat un apel (finanțat prin programul Orizont 2020) pentru propuneri de proiecte în vederea dezvoltării unei rețele de centre de competență în domeniul securității cibernetice. Volumul total de finanțare disponibilă se ridică la 50 milioane de euro, iar consorțiul câștigător, care ar putea include laboratoare universitare și centre de cercetare, va trebui să dezvolte în continuare cercetările existente pentru găsirea de soluții posibil de introdus pe piață în beneficiul securității informatice a pieței unice digitale (termenul limită pentru înscrierea propunerilor fiind 29 mai 2018). Expertiza din proiectele selectate va contribui la construirea viitoarei rețele de competențe, ce va include și un Centru european de cercetare și competențe în materie de securitate cibernetică. Acest proiect-pilot a fost anunțat încă din septembrie 2017, împreună cu o serie vastă de măsuri care să furnizeze Europei instrumentele necesare pentru a contracara atacurile cibernetice și pentru a consolida securitatea cibernetică în ansamblul ei. Un alt pas important pentru îmbunătățirea răspunsului la atacurile informatice îl reprezintă adoptarea, în data de 31 ianuarie, a regulamentului de punere în aplicare a Directivei UE 2016/1148 (Directiva NIS), care va trebui transpusă în legislația națională de toate statele membre până în data de 9 mai Directiva este principalul act normativ al UE având ca scop întărirea rezilienței la incidentele cibernetice și ea sprijină consolidarea capacităților la nivel national, stabilește modalitățile de cooperare tehnică și strategică la nivel european și introduce cerințe de notificare și securitate specifice. Noi norme de protecție a datelor Noile norme de protecția a datelor vor intra în vigoare în data de 25 mai, iar pentru a facilita aplicarea lor directă și uniformă, Comisia a publicat miercuri o serie de orientări ce precizează demersurile ce trebuie făcute atât de ea, ca instituție, cât și de autoritățile naționale pentru protecția datelor și administrațiile naționale, pentru a finaliza cu succes faza de pregătire. De asemenea, Comisia a lansat un nou instrument online de sprijinire a aplicării normelor la nivel practic. În lumea de astăzi, viitorul economic și siguranța personală vor depinde și de modul în care se gestionează datele și, de aceea, este nevoie de norme moderne care să răspundă noilor riscuri și, prin urmare, guvernele, autoritățile și întreprinderile din UE trebuie să valorifice eficient timpul rămas și să își îndeplinească rolurile care le revin. Noul regulament privind protecția datelor prevede un set unic de norme menite să se aplice direct în toate statele membre, ceea ce presupune o serie de ajustări semnificative în legislațiile naționale, iar pregătirile progresează în ritmuri diferite de la un stat membru la altul. În acest context, Comisia a făcut apel la guvernele și autoritățile pentru protecția datelor ale UE să fie pregătite și să ofere sprijin. În plus, au fost alocate 1,7 milioane de euro pentru autoritățile din domeniu și pentru formarea de specialiști. O sumă suplimentară de 2 milioane de euro este disponibilă pentru a sprijini autoritățile naționale în stabilirea de contacte cu mediul privat, în special cu IMM-urile. Comisia a lansat și un nou instrument online pentru a ajuta cetățenii, companiile, în special IMM-urile, și alte organizații să respecte și să beneficieze de noile norme privind protecția datelor, urmând să fie organizate și evenimente pentru toate părțile interesate. Regulamentul general privind protecția datelor permite libera circulație a datelor în cadrul pieței unice digitale. Orientările reamintesc principalele elemente cuprinse în el, respectiv un set unic de norme la nivelul întregului continent, aplicarea acelorași norme tuturor companiilor care oferă servicii în UE, drepturi noi și consolidate pentru cetățeni, o mai bună protecție împotriva încălcării securității datelor și norme stricte și amenzi disuasive. Până la 25 mai, Comisia va continua să sprijine în mod activ statele membre, autoritățile pentru protecția datelor și companiile pentru a se asigura că reforma poate intra în vigoare. Din mai 2018, ea va monitoriza modul în care statele membre aplică noile norme și va lua măsuri adecvate dacă va fi necesar. La un an de la intrarea în vigoare a regulamentului (2019), Comisia va organiza un eveniment pentru a face un bilanț al punerii în aplicare a regulamentului potrivit experienței părților interesate, care va fi inclus în raportul privind evaluarea și revizuirea regulamentului, care va fi finalizat și prezentat public până în mai (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 23

24 Combaterea discursurilor ilegale din mediul online România face parte dintre statele membre UE în care procentul discursurilor ilegale de incitare la ură eliminate din mediul online de companiile IT depășește media europeană (76,2% vs. 70%). Aceasta este una dintre constatările celei mai recente evaluări a Codului de conduită pe această temă, publicată de Comisie, care arată că firmele își îndeplinesc angajamentul de a elimina majoritatea acestor discursuri în 24 de ore, dar că mai sunt și aspecte de soluționat, precum un feedback sistematic utilizatorilor. Căci, Internetul trebuie să fie un loc mai sigur, fără discursuri ilegale de incitare la ură, fără conținut rasist și xenofob. Codul de conduită se dovedește a fi un instrument util de combatere rapidă și eficientă a conținutului ilegal, dovedind că dacă există o colaborare între companiile din domeniul tehnologiei, societatea civilă și factorii de decizie, se obțin rezultate și se păstrează libertatea de exprimare. În România, au fost raportate 63 de cazuri în perioada de monitorizare din a treia evaluare (6 noiembrie - 15 decembrie 2017). Pe ansamblul Uniunii, au fost trimise de notificări, dintre care de către utilizatorii obișnuiți și de raportori de încredere (trusted flaggers). Compania Facebook a primit cel mai mare număr de notificări (1.408), urmată de Twitter (794) și YouTube (780). Notificările de discursuri de incitare la ură au fost transmise de 33 de organizații și 2 autorități naționale, dar rata de eliminare a discursurilor a crescut constant, de la 28% în 2016, la prima evaluare, la 70% în prezent (81% din aceste notificări sunt examinate în primele 24 de ore, cifră dublă față de prima rundă de monitorizare). În afara de furnizarea de feedback utilizatorilor, sunt necesare progrese și în raportarea situaților notificate și către poliție sau procuratură (doar 1/5 din cazuri fiind raportate autorităților), precum și anchetarea lor promptă. Comisia a creat o rețea de cooperare și schimb de bune practici pentru autoritățile naționale, societatea civilă și companii și oferă sprijin financiar și orientări operaționale. Aproximativ 2/3 din statele membre dispun de un punct național de contact privind discursurile on-line de incitare la ură, iar în primăvara 2018 este prevăzut un dialog între autoritățile competente și companiile de IT. În plus, Instagram și Google+ au anunțat că aderă și ele la Codul de conduită. Comisia va continua să monitorizeze periodic punerea în aplicare a Codului de către companiile de IT participante, cu ajutorul organizațiilor societății civile, și intenționează să-l aplice și la alte platforme on-line. Nou Observator și forum UE pentru tehnologia blockchain Observatorul și forumul UE pentru tehnologia blockchain, lansat cu sprijinul Parlamentului, va pune accentul pe principalele evoluții din domeniu, va promova actorii europeni din acest sector și va consolida cooperarea Uniunii Europene cu diversele părți interesate. Tehnologiile de profil stochează blocuri de informații distribuite la nivelul unei întregi rețele și sunt considerate un progres major în domeniu, deoarece asigură un nivel ridicat de trasabilitate și securitate a tranzacțiilor economice online, estimându-se că vor avea un impact semnificativ asupra serviciilor digitale și vor transforma modelele de afaceri dintr-o gamă de domenii, precum sănătate, asigurări, finanțe, energie, logistică, gestionare drepturi de proprietate intelectuală sau servicii guvernamentale. Tehnologia blockchain rescrie regulile jocului iar Europa va fi unul dintre actorii-cheie care o dezvoltă, prin crearea unui mediu propice în acest sens - o piață unică digitală pentru această tehnologie, care să aducă beneficii tuturor europenilor, și nu un mozaic de inițiative disparate. Noul Oservator și forum va juca un rol activ în vederea exploatării noilor oportunități oferite de tehnologia blockchain și va culege informații, va monitoriza și analiza tendințele în domeniu, va propune soluții la provocările care apar și va examina potențialul socioeconomic al tehnologiei. El va permite cooperarea transfrontalieră privind cazurile de utilizare practică, reunind cei mai buni experți din Europa și oferind un forum deschis pentru experții din domeniu, inovatori, cetățeni, părți interesate, precum și pentru autoritățile publice, de reglementare și de supraveghere. ConsenSys, un actor de talie mondială, a fost selectat ca partener, în urma unei cereri de oferte lansate anul trecut, pentru a sprijini acțiunile de comunicare cu publicul larg în Europa. De asemenea, Comisia finanțează din 2013 proiecte în domeniul tehnologiei blockchain prin programele PC7 și Orizont 2020, până în 2020 valoarea ajungând la 340 milioane de euro. (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 24

25 Topul exploatațiilor agricole România deţine 33% din numărul total de exploataţii agricole la nivelul UE, o singură ţară, Polonia, având o pondere mai mare de 10%, respectiv 13,2%. Într-o perioadă scurtă de timp, de aproape 7 ani, la nivel european, numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 26%, iar suprafaţa agricolă a scăzut, dar foarte foarte puţin, cu 0,1% la nivelul unui an. Rezultă exploataţii agricole cu o dimensiune mai mare. Celelalte ţări au un număr mai mic, indiferent de dimensiunea agricolă a ţării. Din punct de vedere al suprafeţei utilizate în agricultură, cu 7,5%, România se află în spatele altor ţări, pe primele locuri fiind Franţa, cu 15,9%, Spania, cu 13,3%, Marea Britanie, cu 9,9%, Germania, cu 9,6% şi Polonia, cu 8,3%. Conform datelor INS, numărul exploataţiilor agricole a ajuns în România la 3,422 milioane anul trecut, cu 5,7% mai mic faţă de în 2013 şi cu 11,3% faţă de Numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 3,396 milioane, cu 5,7% mai mic decât în anul 2013, iar cel al exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de , cu 6,4% mai mic decât în anul Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiilor a fost în scădere cu 4,2% faţă de cea înregistrată la Ancheta Structurală în Agricultură 2013 şi cu 6% faţă de Recensământul General Agricol (Sursa: 40 milioane euro pentru producători români de roșii Producătorii români de roșii în sere și solarii vor putea primi și în anul 2018 ajutoarele nerambursabile de maximum de euro fiecare, în cadrul schemei de minimis pentru tomate, cu o valoare totală de 183 milioane lei (circa 40 milioane euro) în acest an, potrivit unei HG publicată în Monitorul Oficial. Schema "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate" pentru anul 2018 se finanțează din bugetul pe anul Ca și anul trecut, programul de sprijin prevăzut de HG 943/2017, publicată în Monitorul oficial nr. 8/ , partea I, este implementat de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ). Beneficiari sunt producătorii agricoli persoane fizice ce deţin atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite cf. OUG nr. 44/2008 și producătorii agricoli persoane juridice. Valoarea ajutorului de minims este de euro/beneficiar/an, iar sumele se plătesc într-o singură tranşă. Pentru evaluarea producției de tomate a fost inclusă în cerere obligativitatea producătorilor ca la finalul recoltării să comunice DAJ cantitatea totală de tomate obținută pe suprafața de mp. Pentru a fi eligibili acordării acestui sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile: Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată Program susținere tomate, 2018 și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării; Să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției; Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere; Să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv, și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv. Fermierii interesați și care îndeplinesc cumulativ criteriile necesare pot depune solicitari de înscriere în Program încă de la începutul anului Potrivit Guvernului, în anul 2017, în programul pentru tomate s-au înregistrat următoarea situație: beneficiari s-au înscris în program, beneficiari au încheiat ciclul I (suma plătită beneficiarilor a fost de ,80 lei), beneficiari au fost plătiți în ciclul II, cu suma de lei (la data de ). (Sursa: BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 25