Evoluţii în domeniul condiţiilor de muncă

Transcription

1 Evoluţii în domeniul condiţiilor de muncă Accidente de muncă În anul 2014, a fost înregistrat un număr de persoane accidentate, cu 15,4 % mai puţin decât în anul 2013, când au fost persoane accidentate. EVOLUŢIA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ÎN PERIOADA: Nr. total de accidentaţi 2000 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul Indice de frecvenţă ( ) 0.05 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Indicele de frecvenţă (numărul de accidentaţi care revine la 1000 de lucrători) a fost 0,76 pentru totalul persoanelor accidentate, în scădere cu 14,6% faţă de anul 2013, când a fost 0,89. EVOLUŢIA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ MORTALE ÎN PERIOADA: Nr.accidentaţi mortal Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Indice de frecvenţă ( ) Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul

2 În anul 2014 a fost înregistrat un număr de 185 persoane accidentate mortal, cu 40,7% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 312 persoane accidentate mortal. Indicele de frecvenţă (numărul de accidentaţi mortal care revine la 1000 de lucrători) a fost 0,04 pentru totalul persoanelor accidentate mortal, în scădere cu 33,3% faţă de anul 2013, când a fost 0,06. ACCIDENTAŢI ÎN ANUL 2014 Repartizare pe SECTOARE ECONOMICE (DIVIZIUNI) Com. cu amănuntul (fără auto-moto) Transp. Terestre/Prin conducte Construcţii de clădiri Industria alimentară Prod. Fz. Energ. Electrică/Termică/Gaze/Apă caldă Com. cu ridicata (fãrã auto-moto) Prel. lemn/prod lemn/pluta Lucrări speciale de construcţii Fabr. auto transp. rutier, remorci şi semiremorci Ind. Construcţii Metalice/Prod Metal Alte activităţi 6,4% I.F.= ,2% I.F.=1,25 6,2% I.F.=1,34 4,4% I.F.=0,94 4,3% I.F.=2,00 4,3% I.F.= 0,47 3,7% I.F.= 2,90 3,6% I.F.= 1,10 3,4% I.F.= 0,75 3,1% I.F.= 1,55 54,6% Nr. total de accidentaţi pe economie: Indice de frecvenţă (I.F.): 0,76 Sectoarele economiei naţionale în care au fost cele mai multe accidente de muncă în anul 2014 sunt: Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor de accidentaţi, reprezentând 6,4% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 14,8% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 270 de accidentaţi; Transporturi terestre şi transporturi prin conducte de accidentaţi, reprezentând 6,2% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 15,2% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 264 de accidentaţi; Construcţii de clădiri de accidentaţi, reprezentând 6,2% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 22,6% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 287 de accidentaţi; Industria alimentară de accidentaţi, reprezentând 4,4% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 20,2% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 198 de accidentaţi; Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat de accidentaţi, reprezentând 4,3% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 11,5% mai mult decât în anul 2013, când au fost 139 de accidentaţi; Comerţul cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete de accidentaţi, reprezentând 4,3% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 7,2% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 167 de accidentaţi. 2

3 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei de accidentaţi, reprezentând 3,7% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 23,3% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 172 de accidentaţi. Lucrări speciale de construcţii de accidentaţi, reprezentând 3,6% din totalul accidentaţilor din economia naţională, cu 6,6% mai mult decât în anul 2013, când au fost 122 de accidentaţi. ACCIDENTAŢI MORTAL ÎN N ANUL 2014 Repartizare pe SECTOARE ECONOMICE (DIVIZIUNI) Construcţii de clădiri Transp terestre/prin conducte Silvicultură şi exploatare forestieră Lucrări de geniu civil Lucrări speciale de construcţii Agricultură, vânătoare şi servicii anexe Com. cu ridicata (fără auto-moto) Prelucrare lemn, fabr. prod. din lemn Activ. de investigaţie şi protecţie Comerţ cu amănuntul (fara auto-moto) Administraţie publică şi apărare Alte activitati 5,9% 5,9% 4,9% 4,9% 3,8% 3,8% 2,2% 2,2% 11,4% I.F.=0,13 9,7% I.F.=0,10 8,6% I.F.=0,54 I.F.=0,12 I.F.=0,09 I.F.=0,11 I.F.=0,03 I.F.=0,15 I.F.=0,06 I.F.=0,01 I.F.=0,02 36,8% Nr. accidentaţi mortal pe economie: 185 Indice de frecvenţă (I.F.): 0,04 Sectoarele economiei naţionale în care au fost cele mai multe accidente mortale de muncă în anul 2014 sunt: Construcţii de clădiri - 21 accidentaţi mortal, reprezentând 11,4% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 22,2% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 27 accidentaţi mortal; Transporturi terestre şi transporturi prin conducte - 18 accidentaţi mortal, reprezentând 9,7% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 45,5% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 33 accidentaţi mortal; Silvicultură şi exploatare forestieră - 16 accidentaţi mortal, reprezentând 8,6% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 6,7% mai mult decât în anul 2013 când au fost 15 accidentaţi mortal; Lucrări de geniu civil - 11 accidentaţi mortal, reprezentând 5,9% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 35,3% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 17 accidentaţi mortal; Lucrări speciale de construcţii - 11 accidentaţi mortal reprezentând 5,9% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 42,1% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 19 accidentaţi mortal; Agricultură, vânătoare şi servicii anexe - 9 accidentaţi mortal reprezentând 4,9% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 40% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 15 accidentaţi mortal; 3

4 Comerţul cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete - 9 accidentaţi mortal, reprezentând 4,9% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 43,7% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 16 accidentaţi mortal; Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei - 7 accidentaţi mortal reprezentând 3,8% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 50% mai puţin decât în anul 2013, când au fost 14 accidentaţi mortal; Activităţi de investigaţii şi protecţie - 7 accidentaţi mortal reprezentând 3,8% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, cu 40% mai mult decât în anul 2013, când au fost 5 accidentaţi mortal. Nr. total de accidentaţi pe economie: Indice de frecvenţă: 0, accidentaţi accidentaţi accidentaţi accidentaţi TM 139 AR 52 BH 94 CS 28 ACCIDENTAŢI ÎN ANUL 2014 SM 55 HD 43 Repartizare pe JUDEŢE PETR 140 MH 25 SJ 41 GJ 62 CJ 93 AB 92 DJ 51 MM 94 SB 75 VL 66 BN 59 MS 126 OT 52 AG 118 BV 174 TR 14 SV 44 HR 29 DB 33 CV 28 PH 87 NT 53 IF 122 BUC 847 GR 19 BT 37 BC 74 BZ 52 VN 24 IS 60 IL 21 CL 25 VS 27 GL 94 BR 35 TL 44 CT 156 În anul 2014 un număr mare de accidentaţi în muncă s-a înregistrat în judeţele : Bucureşti 847 accidentaţi reprezentând 23,6% din totalul accidentaţilor pe ţară, cu 13,2% mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 976 de accidentaţi; Braşov 174 accidentaţi, reprezentând 4,8% din totalul accidentaţilor pe ţară, cu 4,2% mai mult faţă de anul 2013, când au fost 167 de accidentaţi; Constanţa 156 accidentaţi, reprezentând 4,3% din totalul accidentaţilor pe ţară, cu 16,6% mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 187 de accidentaţi; Petroşani (zona se evidenţiază separat în cadrul judeţului Hunedoara, deoarece activitatea de securitate şi sănătate în muncă este gestionată separat, de către punctul de lucru Petroşani) 140 accidentaţi, reprezentând 3,9% din totalul accidentaţilor pe ţară, cu 24,3 % mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 185 de accidentaţi; 4

5 Timiş 139 accidentaţi, reprezentând 3,9% din totalul accidentaţilor pe ţară, cu 26,1% mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 188 de accidentaţi; Mureş 126 accidentaţi, reprezentând 3,5% din totalul accidentaţilor pe ţară, cu 1,6 % mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 128 de accidentaţi; Ilfov 122 accidentaţi, reprezentând 3,4% din totalul accidentaţilor pe ţară, cu 2,4% mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 125 de accidentaţi; Argeş 118 accidentaţi, reprezentând 3,3 % din totalul accidentaţilor pe ţară, cu 4,8% mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 124 de accidentaţi. ACCIDENTAŢI MORTAL ÎN ANUL 2014 Repartizare pe JUDEŢE Nr. accidentaţi mortal pe economie: 185 Indice de frecvenţă: 0,04 25 accidentaţi 5-12 accidentaţi 1-4 accidentaţi TM 3 AR 4 CS 5 BH 6 SM 4 HD 6 SJ 3 PETR 0 MH 1 GJ 4 CJ 5 AB 3 DJ 2 MM 7 BN 5 MS 3 SB 3 BV 5 VL 2 OT 1 AG 11 TR 2 SV 4 HR 2 DB 1 CV 2 PH 3 GR 3 NT 12 IF 4 BUC 25 BT 6 BC 6 VN 2 BZ 4 IS 6 IL 0 CL 2 VS 3 GL 7 BR 4 CT 4 TL 0 Un număr mare de accidentaţi mortal în muncă s-a înregistrat în anul 2014 în judeţele : Bucureşti 25 accidentaţi mortal, reprezentând 13,5% din totalul persoanelor accidentate mortal pe ţară, cu 53,7% mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 54 de accidentaţi mortal; Neamţ 12 accidentaţi mortal, reprezentând 6,5% din totalul persoanelor accidentate mortal pe ţară, cu 20 % mai mult faţă de anul 2013, când au fost 10 accidentaţi mortal; Argeş 11 accidentaţi mortal, reprezentând 5,9% din totalul persoanelor accidentate mortal pe ţară, la fel ca în anul 2013, când au fost 11 accidentaţi mortal; Galaţi 7 accidentaţi mortal, reprezentând 3,8% din totalul persoanelor accidentate mortal pe ţară, cu 36,4 % mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 11 accidentaţi mortal. Maramureş 7 accidentaţi mortal, reprezentând 3,8% din totalul persoanelor accidentate mortal pe ţară, la fel ca în anul 2013, când au fost 7 accidentaţi mortal. 5

6 Bacău 6 accidentaţi mortal, reprezentând 3,2 % din totalul persoanelor accidentate mortal pe ţară, cu 25% mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 8 accidentaţi mortal; Bihor 6 accidentaţi mortal, reprezentând 3,2% din totalul persoanelor accidentate mortal pe ţară, cu 33,3 % mai puţin faţă de anul 2013, când au fost 9 accidentaţi mortal. INDICII II DE GRAVITATE ŞI I DE DURATĂ MEDIE ÎNCHEIERI ITM ÎN PERIOADA: Indice de gravitate 10 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul Indice de durată medie Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Pentru persoanele care au încheiat incapacitatea de muncă în anul 2014, indicele de durată medie (numărul de zile pierdute, în medie, de un accidentat) a fost de 61,9 zile, cu 1,45% mai mic faţă de anul 2013, când a fost de 62,8 zile. Indicele de gravitate (numărul total de zile de incapacitate de muncă, raportat la 1000 de angajaţi) a fost de 39,5, cu 14,7% mai mic faţă de anul 2013, când a fost 46,3. ACCIDENTAŢI ÎN ANUL 2014 Repartizare pe grupe de vârste TOTAL ACCIDENTAŢI ACCIDENTAŢI MORTAL Ani Ani Ani Ani <17;>60Ani 1,2 % 3,9 % 19,6% 23,6% Ani <17,>60 Ani 9,2% 9,7% 21,6% 20,7% 31,0% 25,4% 34,1% Ani Ani Ani Ani 6

7 Din punct de vedere al vârstei persoanelor accidentate, analiza accidentelor de muncă a evidenţiat faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă între de ani deţin ponderea cea mai mare, de 31%, urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între de ani, care au ponderea de 23,6% din totalul persoanelor accidentate în anul De asemenea, persoanele din grupa de vârsta de ani au procentul cel mai mare, de 34,1%, din totalul accidentaţilor mortal în anul ACCIDENTAŢI ÎN ANUL 2014 Repartizare pe grupe de vechime la locul de muncă 5 la 10 Ani 13,0% 3 la 5 Ani 18,3% 65,0% < 5 Ani 28,5% 1 la 3 Ani 10,2% 10 la 20 Ani 6,5% >20 Ani 23,5% < 1 An Din analiza accidentelor de muncă, din punct de vedere al vechimii la locul de muncă al accidentaţilor, rezultă faptul că 65%, adică 2342 de lucrători din totalul accidentaţilor, sunt persoane cu vechime de până la 5 ani (din care 28,5%, adică 1027 lucrători accidentaţi au vechime la locul de muncă între 1 şi 3 ani), iar cei din grupa de vechime mai mică de un an reprezintă 23,5% din totalul accidentaţilor. Principalii indicatori din domeniul relaţiilor de muncă în anul 2014 În toate acţiunile de control, indiferent de tipul controlului, se verifică: îndeplinirea cerinţelor legale privind încadrarea în muncă; legalitatea clauzelor stipulate în contractele individuale de muncă, respectiv executarea acestora; modul de executare a contractelor individuale de muncă, timpul de lucru şi timpul de odihnă, precum şi drepturile salariale acordate. Cu ocazia acţiunilor de control, are loc o informare permanentă a angajatorilor cu privire la obligaţiile ce le revin în domeniul relaţiilor de muncă şi în special cu privire la consecinţele practicării muncii nedeclarate. 7

8 Astfel, în anul 2014, Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă a desfăşurat acţiuni de control tip campanie, tematice şi de fond, cu caracter preventiv, la toate categoriile de angajatori, având la bază Programul Cadru Anual de Acţiuni al instituţiei, rezultatele fiind următoarele: Indicatori Anul 2014 Număr total controale efectuate Număr total angajatori sanctionaţi Număr sancţiuni aplicate total, din care: număr amenzi număr averismente scrise număr amenzi aplicate, din care: amenzi aplicate angajatorilor amenzi aplicate persoanelor fizice 330 Valoarea amenzilor aplicate (lei), din care: valoarea amenzilor aplicate angajatorilor valoarea amenzilor aplicate persoanelor fizice Din cele controale efectuate, au fost controale desfășurate în timpul nopții. Depistarea cazurilor de muncă nedeclarată reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Inspecţiei Muncii, având în vedere că măsurile dispuse de către inspectorii de muncă şi sancţiunile contravenţionale aplicate, conduc la descurajarea practicării muncii nedeclarate. Inspecţia Muncii acţionează cu precădere pentru prevenirea, depistarea şi sancţionarea muncii nedeclarate, urmărind ca prin mijloace proprii să combată şi să diminueze acest fenomen, scopul final fiind încadrarea unui număr cât mai mare de angajaţi cu contracte individuale de muncă în vederea reducerii riscurilor generate de practicarea muncii nedeclarate în toate domeniile economico sociale. Acţiunile de control care au ca obiectiv identificarea şi combaterea muncii nedeclarate, se efectuează atât în cadrul activităţii curente, regăsindu-se ca obiectiv obligatoriu în 97,8% din numărul total de controale efectuate în anul 2014, cât şi prin organizarea şi desfăşurarea de campanii naţionale pentru identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată în domenii susceptibile utilizării frecvente a acesteia, a muncii tinerilor şi copiilor, respectiv, construcţii, industria textilă, prestări servicii, industria alimentară şi panificaţie, industria lemnului, comerţ, pază, transport rutier de marfă şi persoane, unităţi care desfăşoară activităţi în staţiuni montane şi de pe litoral, cabinete medicale, fabricarea băuturilor alcoolice şi răcoritoare, unităţi care desfăşoară activitate pe timpul nopţii (baruri, discoteci, jocuri de noroc, unităţi de comerţ cu program non stop, unităţi distribuţie carbruant), grădiniţe cu program prelungit, etc. în conformitate cu Programul Cadru Anual de Acţiuni al Inspecţiei Muncii. In anul 2014 acțiunile de control privind identificarea și combaterea muncii nedeclarate s-au concretizat în următoarele rezultate: Nr. crt. Indicatori Anul Număr controale efectuate pentru combaterea muncii nedeclarate din care: Număr angajatori sancţionaţi pentru utilizarea forţei de muncă fără forme legale de angajare, din care: angajatori sancționați care folosesc la muncă tineri între ani fără forme legale de angajare 57 8

9 Nr. crt. Indicatori Anul Număr persoane depistate fără forme legale de angajare Număr sancţiuni aplicate angajatorilor care folosesc munca fără forme legale Număr sancțiuni aplicate persoanelor fizice care prestau muncă fără încheierea unui contract individual de muncă Valoarea amenzilor aplicate angajatorilor pentru folosirea muncii fără forme legale (lei) Valoarea amenzilor aplicate persoanelor fizice care prestau muncă fără încheierea unui contract individual de muncă(lei) Număr măsuri dispuse ca urmare a neconformitătilor depistate Număr fapte prevăzute de Codul muncii ca fiind infracţiuni (primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără încheierea de contracte individuale de muncă anterior începerii activităţii) Număr fapte prevăzute ca infracțiuni pentru încadrarea în muncă a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de vârstă sau nerespectarea regimului de muncă al minorilor 25 În anul 2014, acţiunile de control privind combaterea muncii nedeclarate s-au intensificat prin: 1. desfășurarea Campaniei naţionale organizată în unităţile care au ca obiect de activitate fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase (25-26 februarie 2014); 2. reluarea în luna februarie a Campaniei naţionale,,o zi pe săptămână, care cuprinde acțiuni de control desfăşurate într-o anumită zi a săptămânii, de inspectoratele teritoriale de muncă în vederea identificării cazurilor de muncă nedeclarată pe diferite domenii de activitate sau pe zone teritoriale. Rezultatele obţinute în acţiunile de control tip campanie privind combaterea muncii nedeclarate, sunt următoarele: Nr. Perioada/ Indicatori crt. rezultate 1. Campania naţională organizată în unităţile care au ca obiect de activitate fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase februarie nr. unităţi controlate nr. sancţiuni aplicate în total, din care: nr. sancţiuni contravenţionale pt. muncă nedeclarată 20 -nr.măsuri dispuse valoarea totală a amenzilor aplicate (lei), din care: valoarea amenzilor aplicate pt. munca nedeclarată (lei) nr. persoane depistate fara forme legale de angajare 23 - nr. infracţiuni pentru prrimirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără încheierae - contractelor individuale de muncă anterior începerii activităţii 2. Campania nationala O zi pe săptămână ianuarie noiembrie nr. unităţi controlate nr. sancţiuni aplicate în total, din care: nr. sancţiuni contravenţionale pt. muncă nedeclarată valoarea totală a amenzilor aplicate (lei), din care: valoarea amenzilor aplicate pt. munca nedeclarată (lei) nr. persoane depistate fara forme legale de angajare nr. infracţiuni pentru prrimirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără încheierea contractelor individuale de muncă anterior începerii activităţii 3. efectuarea unor actiuni de control specifice: 3.1.Urmare a Protocolului de cooperare pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale în domeniul depozitării și comercializării produselor cerealiere și a produselor de panificație incheiat cu ANAF, incepând cu luna martie s-au desfășurat acțiuni in acest domeniu, rezultatele acestor actiuni sunt: 9 59

10 Nr. crt. Indicatori Anul Nr. total controale efectuate Nr. total sanctiuni aplicate: Nr. persoane depistate fără forme legale de angajare Valoarea totala a amenzilor aplicate angajatorilor (lei) din care: valoare amenzi aplicate pentru munca fără forme legale Nr. fapte prevăzute de Codul muncii ca fiind infracţiuni (primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără încheierea de contracte individuale de muncă anterior începerii activităţii) În perioada și s-a desfășurat Campania Națională privind respectarea de către transportatorii rutieri a prevederilor legale referitoare la încheierea și executarea contractelor individuale de muncă, a timpului de muncă și de odihnă a conducătorilor auto (lucrători mobili), rezultatele fiind următoarele: Nr. crt. Indicatori Etapa I ( ) și Etapa II ( ) 1. Nr.angajatori controlati Nr.total sanctiuni aplicate, din care: 547 -nr.sanctiuni aplicate cf.art.260 alin.1 din Codul Muncii, republicat 316 -nr.sanctiuni aplicate cf. HG nr. 500/2011, modificat și completat Valoare totala amenzi aplicate (lei), din care: valoare amenzi aplicate cf.art.260 alin.1 din Codul Muncii, republicat (lei) valoare amenzi aplicate cf. HG nr. 500/2011, modificat și completat (lei) Nr.total măsuri dispuse nr. infracţiuni pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără încheiere contractelor individuale de muncă anterior începerii activităţii În perioada s-au desfășurat acțiuni comune de control efectuate de inspectori de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă și reprezentanți ai inspectoratelor de poliție județene (polițiști din cadrul formațiunilor de investigare a fraudelor) la angajatori ce activează în diverse domenii de activitate, în special dintre cele cunoscute ca având o incidență mai mare în utilizarea forței de muncă nedeclarate (construcții, reparatii și intreținere mașini, industria lemnului, confecții, etc) conform Planului Comun de Acțiune BLACK MARKET. Scopul acțiunilor comune de control a fost acela de a identifica și sancționa atât cazurile de muncă la negru (muncă nedeclarată și nefiscalizată) și muncă la gri (parțial evidențiată) cât și combaterea evaziunii fiscale rezultată din respectivele practici ilegale. Nr. Perioada Indicatori crt Nr. total controale efectuate in comun Nr. total angajatori sancţionaţi : Nr. persoane depistate fără forme legale de angajare Nr. total sancţiuni aplicate angajatorilor Valoarea totala a amenzilor aplicate angajatorilor (lei) din care: valoare amenzi aplicate pentru munca fără forme legale Nr. măsuri dispuse ca urmare a neconformitătilor depistate

11 În cadrul acestor campanii, inspectorii de muncă au verificat și modul în care angajatorii completează şi transmit Registrul general de evidenţă a salariaţilor. Cuprinzând informaţii referitoare la persoanele angajate cu contract individual de muncă Registrul general de evideţă a salariaţilor, reprezintă un instrument de control al inspectorilor de muncă în scopul combaterii muncii nedeclarate, prin creşterea calităţii actului de inspecţie. Evoluţia numărului de salariaţi activi înregistraţi în Registrul general de evidenţă a salariaţilor, în perioada ianuarie-decembrie 2014, se prezintă astfel: Data referinţă Număr salariaţi activi* Contracte individuale de muncă active* 31 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie *Număr existent în evidenţă la data de referinţă. Evoluţia numărului de contracte individuale de muncă active înregistrate în registrul general de evidenţă a salariaţilor în anul 2014, pe luni, se prezintă astfel: Numărul de contracte de muncă active, pe luni, în anul 2014 (la sfârșitul perioadei) TOTAL din care: Data Durată nedeterminată Durată determinată Normă Timp Normă Timp % întreagă parţial întreagă parţial % , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,3 Repartizarea pe judeţe a numărului de controale efectuate privind depistarea şi combaterea muncii nedeclarate în anul 2014 se prezintă astfel: 11

12 NUMĂR R CONTROALE EFECTUATE PRIVIND DEPISTAREA ŞI I COMBATEREA MUNCII FĂRĂ FORME LEGALE în perioada Ian-Dec 2014 Repartizare pe JUDEŢE TM 5969 AR 2510 BH 3982 SM 1935 SJ 1637 HD 2547 CJ 4573 AB 2791 MM 2717 BN 1317 SB 3513 MS 2068 BV 4696 SV 4479 HR 2052 NT 2771 CV 1228 BT 2141 BC 2775 VN 2279 IS 3979 VS 1581 GL CONTROALE CS 2056 MH 1749 GJ 2279 DJ 3173 VL 2671 OT 2387 AG 3358 DB 1669 TR 1787 PH 4015 IF 3399 BUC GR 1095 BZ 2292 IL 2432 CL 2348 BR 2696 CT 5258 TL CONTROALE CONTROALE CONTROALE Repartizarea pe judeţe a numărului de persoane depistate fără forme legale de angajare în anul 2014 se prezintă astfel: NUMĂR R PERSOANE DEPISTATE FĂRĂ FORME LEGALE DE ANGAJARE în perioada Ian-Dec 2014 Repartizare pe JUDEŢE TM 469 AR 1269 BH 1003 SM 67 SJ 91 HD 260 MM 63 CJ 273 AB 177 SB 604 BN 63 MS 550 BV 349 SV 131 HR 51 NT 316 CV 402 BT 113 BC 194 VN 100 IS 293 VS 85 GL 1029 CS 260 MH 97 GJ 139 DJ 302 VL 227 OT 306 AG 683 DB 270 TR 307 PH 231 IF 114 BUC 1172 GR 91 BZ 186 IL 322 CL 170 BR 190 CT 862 TL PERSOANE PERSOANE PERSOANE < 100 PERSOANE 12

13 Pentru atingerea obiectivelor activităţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv reducerea în mod constant şi semnificativ a numărului de accidente de muncă şi de îmbolnăviri profesionale şi îmbunătăţirea continuă a nivelului de securitate şi sănătate al fiecărui loc de muncă, în cursul anului 2014, Inspecţia Muncii a desfăşurat controale cu caracter preventiv la toate categoriile de angajatori. Indicatori Anul 2014 Număr controale efectuate Număr neconformități constatate Număr măsuri dispuse pentru remedierea deficienţelor constatate Număr sancţiuni contravenţionale aplicate Număr amenzi Valoarea sancţiunilor aplicate - lei Număr unităţi a căror activitate a fost sistată 83 Număr echipamente de muncă oprite din funcţiune 329 Campanii și acţiuni în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă desfăşurate în anul 2014 A.Campanii europene: 1.Campanie europeană coordonată de Comitetul Înalţilor Responsabili cu Inspecţia Muncii (en.:slic): Pentru prevenirea alunecărilor şi căderilor la acelaşi nivel -Perioada de desfăşurare: trim. I - IV Obiectivele campaniei: creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi angajaţilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru îmbunătăţirea securităţii şi 13

14 protecţia sănătaţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat alunecărilor şi căderilor la acelaşi nivel; stabilirea măsurilor care se impun, ca urmare a nerespectării de către angajatori şi lucrători, a prevederilor actelor normative în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în scopul prevenirii producerii evenimentelor în timpul desfăşurării activităţilor la locurile de muncă şi posturile de lucru; promovarea exemplelor de bune practici şi a soluţiilor pentru prevenirea alunecărilor şi căderilor la acelaşi nivel pentru întreprinderile mici, mijlocii şi mari, cu capital de stat, privat şi mixt din sectoarele economice stabilite pentru această campanie. Campania europeană se va desfăşura în următoarele sectoare economice: Industria alimentară; Fabricarea băuturilor alcoolice; Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii; Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială cu cazare; Horeca (hoteluri, restaurante, catering); Restaurante şi alte activităţi de servicii, de alimentaţie; Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete; Comerţ cu amănuntul cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete; În semestrul I 2014 au fost desfăşurate următoarele etape: a.pregătirea Campaniei europeane pentru prevenirea alunecărilor şi căderilor la acelaşi nivel - Acţiunile de pregătire au fost următoarele: Elaborarea metodologiei campaniei de grupul central de lucru al Inspecţiei Muncii şi transmiterea acesteia către inspectoratele teritoriale de muncă care vor utiliza această metodologie; Nominalizarea la nivelul fiecărui inspectorat teritorial de muncă a inspectorilor de muncă, ce formează grupul local de lucru şi comunicarea datelor de contact ale membrilor grupului local de lucru, în format electronic, la grupul central de lucru; Prezentarea metodologiei campaniei, de către grupul local de lucru din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, inspectorilor de muncă din Compartimentele de control securitate şi sănătătate în muncă, în vederea pregătirii acţiunilor de informare, conştientizare şi control; Întocmirea rapoartelor privind situaţia grupurilor locale de lucru de la nivelul fiecărui inspectorat teritorial de muncă şi stabilirea numărului de unităţi în care au fost planificate acţiuni de control şi repartizarea acestora pe domenii de activitate. b.informarea şi conştietizarea angajatorilor - Pentru realizarea acestei etape, grupurile locale de coordonare a campaniei stabilite la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă au prezentat întreprinderilor mici, mijlocii şi mari, cu capital de stat, privat şi mixt din sectoarele economice stabilite pentru desfăşurarea campaniei: obiectivele, motivarea organizării acestei campanii şi celelate elemente din cadrul metodologiei campaniei europene. Rezultate obţinute pentru această etapă pe baza raportărilor transmise de inspectoratele teritoriale de muncă cu privire la informarea şi conştientizarea angajatorilor sunt următoarele: 14

15 număr total de participanţi: persoane - din care: persoane au fost reprezentanţi ai angajatorilor cu funcţii de conducere; lucrători cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din sectoarele de activitate: producţie alimentară; prelucrarea metalelor; îngrijirea sănătăţii; horeca (hoteluri, restaurante, catering); vânzarea cu amănuntul şi en-gros (depozitare). c.desfăşurarea controalelor - Acţiunile de control s-au desfăşurat în perioada , conform planificărilor lunare stabilite la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă pentru agenţii economici care efectuează activităţile economice mai susprezentate. Astfel, au fost planificate acţiuni de control în unităţi, din care: 997 unităţi pentru producţia alimentară; 567 unităţi pentru prelucrarea metalelor; 789 unităţi pentru îngrijirea sănătăţii; unităţi pentru horeca(hoteluri, restaurante, catering) unităţi pentru vânzarea cu amănuntul şi en-gros. Rezultate finale (inclusiv acţiuni desfăşurate în sem. II 2014) s-au concretizat în vizite de inspecţie întreprinse în întreprinderile mici, mijloci şi mari; Din totalul de de întreprinderi controlate au fost constatate abateri privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la locul de muncă pentru: 788 unităţi în care nu s-a efectuat o evaluare a riscurilor de alunecări, împiedicări şi căderi la acelaşi nivel specifice locului de muncă; 454 întreprinderi care nu îndeplinesc cerinţele minime de securitate pentru pardoselile locurilor de muncă; 472 unităţi în care nu se respectă prevederile legale de securitate şi sănătate în muncă privind căile, ieşirile de urgenţă şi căile de circulaţie; 518 întreprinderi care nu îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la asigurarea temperaturii în încăperi şi a iluminatului natural şi artificial; 542 unităţi în care lucrătorii care se ocupă de curăţenie nu au primit instruire şi formare corespunzătoare cu privire la toate măsurile ce trebuie luate în domeniul securităţii şi sănătăţii pentru locul de muncă; 440 întreprinderi la care angajatorii nu au dotat lucrătorii cu încălţăminte antiderapantă în vederea eliminării potenţialelor riscuri datorate alunecărilor şi căderilor la acelaşi nivel; 247 unităţi în care nu sunt luate măsuri pentru ca lucrătorii să poată sesiza pericolele de alunecari şi căderi la acelaşi nivel; întreprinderi în care nu a fost necesară nicio acţiune în domeniul securităţii pentru eliminarea abaterilor de la legislaţia în vigoare; în 245 unităţi au fost efectuate 372 remedieri pentru abaterile de la legislaţia în vigoare în timpul acestor controale; la întreprinderi au fost stabilite măsuri de prevenire şi protecţie pentru aducerea în conformitate cu legislaţia în vigoare; 15

16 4.271 sancţiuni contravenţionale, din care amenzi contravenţionale şi avertismente; Valoarea sancţiunilor contravenţionale au fost în cuantum de lei. 2.Organizarea şi desfăşurarea Săptămânii Europene de Securitate şi Sănătate în muncă sub egida Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă: Stresul sub control -Perioada de desfăşurare: trim.iii-iv În anul 2014, campania organizată la nivelul Uniunii Europene de către Agenţia Europeană de Securitate şi Sănătate în Muncă a avut ca temă Locuri de muncă sigure și sănătoase gestionarea stresului și al riscurilor psihosociale la locul de muncă. Aceasta se desfăşoară pe parcursul a doi ani, 2014 şi 2015 şi vizează în principal furnizarea de informaţii şi promovarea utilizării unor instrumente simple şi practice pentru gestionarea riscurilor psihosociale şi a stresului la locul de muncă în scopul reducerii impactului acestora asupra lucrătorilor. Alăturându-se iniţiativelor Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă de la Bilbao, Inspecţia Muncii a prevăzut în fiecare an, printre activităţile prioritare ale Programului cadru de acţiuni, organizarea Săptămânii europene pentru securitate şi sănătate în muncă. Promovarea securităţii şi sănătăţii la locurile de muncă a fost întotdeauna unul dintre principiile de bază ale integrării europene, strategia comunitară având ca fundament principiile de prevenire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Din statisticile elaborate la nivelul uniunii europene s-a identificat stresul asociat cu munca ca cea de-a doua problemă ca frecvenţă, printre problemele de sănătate asociate cu munca în Europa după afecţiunile musculo-scheletale. Aproximativ jumătate dintre lucrători consideră că stresul este un aspect obişnuit la locul lor de muncă; un procent cuprins între 50% şi 60% din numărul total de zile de lucru pierdute poate fi atribuit stresului la locul de muncă. Într-un sondaj european recent efectuat de EU-OSHA, cele mai comune cauze ale stresului la locul de muncă au fost reorganizarea sau nesiguranţa locului de muncă (72% dintre respondenţi), programul de lucru prelungit sau volumul de lucru excesiv (66%) şi hărţuirea la locul de muncă (59%); acelaşi sondaj a arătat că aproximativ patru din zece lucrători consideră că stresul nu este bine gestionat la locul lor de muncă. De regulă, absenţele legate de stres tind să fie mai îndelungate decât cele generate de alte cauze. Potrivit datelor EUROSTAT, pe o perioadă de nouă ani, 28% dintre lucrătorii europeni au raportat faptul că expunerea la riscuri psihosociale le-au afectat sănătatea psihică. Unul dintre obiectivele campaniei a fost acela de promovare a evenimentului prin distribuirea materialelor şi informaţiilor privind stresul şi riscurile psihosociale la locurile de muncă, puse la dispoziţie de punctul focal al Agenţiei Europene de Securitate şi Sănătate în Muncă. În acest scop Inspecţia Muncii a mediatizat această Campanie Europeană prin mass-media şi prin website-urile Inspecţiei Muncii şi ale inspectoratelor teritoriale de muncă şi revista Obiectiv. Totodată au fost organizate acţiuni specifice la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă (sesiuni de instruire - informare - conştientizare, de conferinţe, workshop-uri, competiţii de postere, de fotografii, conferinţe de presă) la care au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai angajatorilor, ai partenerilor sociali (sindicate, patronate), institutelor de cercetare şi de învăţământ, serviciilor externe de prevenire şi protecţie precum şi alţi factori interesaţi. În cadrul acestora au fost diseminate informaţii privind aceste riscuri şi au fost prezentate metode şi instrumente de evaluare a riscurilor psihosociale de la locurile de muncă. De 16

17 asemenea s-a urmărit creşterea gradului de sensibilizare privind problema tot mai serioasă a stresului şi a riscurilor psihosociale la locurile de muncă precum şi sublinierea efectelor pozitive ale gestionării riscurilor psihosociale şi a stresului, inclusiv prin prezentarea unor argumente de ordin economic. B.Campanii naţionale în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) 1.Campanie: privind implementarea în sistemul de învăţământ a proiectului Valenţe culturale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă - Perioada de desfăşurare: trim. I - IV Campania a fost demarată în trim III al anului 2013 şi s-a încheiat la sfârşitul trim. II al anului S- a desfăşurat pe doi ani de studiu, clasele a X-a şi a XI-a. În primul semestru al anului 2014 s-au derulat cursurile organizate câte o oră pe săptămână sau câte două ore la două săptămâni. Acestea au fost complete până la 15 ore cu recapitulări, testări, exerciţii, concursuri etc. În aceeaşi perioadă inspectorii de muncă coordonatori locali au participat prin sondaj la cel puţin 3 ore predate de profesori. De asemenea, cadrele didactice şi elevii participanţi au completatat chestionare de opinie care urmează să fie prelucrate de inspectorii de muncă din grupul local de lucru şi transmise Inspecţiei Muncii care a întocmit un raport final al acestei acţiuni.. Tot în sem. I s-au demarat concursurile Ştiu şi aplic la nivel judeţean, care se vor desfaşura şi în anul şcolar viitor. Proiectul urmează să se desfăşoare începând din primul semestru al anului şcolar elevii şi cadrele didactice participante la Campania Valenţe culturale ale SSM având posibilitatea de a participa la concursul de specialitate Ştiu şi aplic. Punctul nr. 3 din cadrul programului de acţiuni al Inspecţiei Muncii pe anul 2014 VALENŢE CULTURALE ale Securităţii şi Sănătăţii în muncă, program iniţiat şi dezvoltat pentru prevenirea accidentelor de muncă în rândul tinerilor. 2.Campanie: de verificare a respectării prevederilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă la desfăşurarea activităţilor cu articole pirotehnice - Perioada de desfăşurare: trim. IV Obiectivul campaniei - Identificarea şi verificarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de deţinere, transport, manipulare, depozitare şi comercializare a articolelor pirotehnice precum şi modul în care aceştia respectă prevederile legale în vigoare. Rezultatele acestei etape: 480 angajatori controlaţi, 183 număr deficienţe constatate, 191 măsuri dispuse, 147 angajatori sancţionaţi, 173 sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor aplicate. C. Acţiuni în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) 1.Acţiune: Verificarea modului de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcţiilor - Perioada de desfăşurare: trimestrele II - III Obiectivele generale ale acţiuni: creşterea gradului de conştientizare al angajatorilor şi al lucrătorilor din domeniul construcţiilor în ceea ce priveşte respectarea prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, 17

18 având obiectiv declarat instaurarea stării de bine la locul de muncă, cu consecinţe benefice în plan social şi profesional; diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale menţionate de către angajatorii din domeniul construcţiilor. Obiectivulspecific al acțiunii - Verificarea respectării, de către angajatorii din construcţii, a cerinţelor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la şantierele temporare şi mobile în care se desfăşoară: lucrări de săpături și lucrări de termoizolaţii. Rezultatele acestei acțiuni au constat în: angajatori controlaţi, număr 18 deficienţe constatate, măsuri dispuse, angajatori sancţionaţi, sancţiuni contravenţionale, 10 echipamente de muncă oprite din funcţiune și lei, valoarea totală a amenzilor aplicate. 2.Acţiune: Verificarea respectării prevederilor legale referitoare la expunerea lucrătorilor la agenţi chimici la locul de muncă, ţinând cont de modificările legislative în domeniu (Regulamentul REACH şi CLP) - Perioada de desfăşurare: trim. II şi trim. IV Obiectivele acţiuni - Motivată de faptul că substanţele chimice fac parte integrantă din viaţa de zi cu zi a lumii contemporane, iar industriile care produc şi utilizează substanţe chimice au un impact semnificativ asupra ocupării forţei de muncă, a comerţului şi a creşterii economice la nivel mondial dar, în acelaşi timp, cu efecte adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului, acţiunea are următoarele obiective: monitorizarea respectării prevederilor legale europene (Directiva agenţi chimici - DAC, Directiva cancerigeni şi mutageni - DCM şi Regulamentul nr. 1907/ REACH) privind asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor expuşi la agenţi chimici periculoşi ce îşi desfăşoară activitatea la angajatori din toate domeniile de activitate care utilizează substanţe/amestecuri chimice; centralizarea datelor necesare elaborării rapoartelor naţionale privind punerea în aplicare a directivelor/regulamentelor europene referitoare la asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor expuşi la agenţi chimici periculoşi. Indicatorii de performanţă stabiliţi conform metodologiei au fost: instruirea a minimum 2 inspectori de muncă/judeţ și realizarea a ~ 200 de controale la nivel naţional, în special: în companii în care sunt utilizate (nu produse) substanţe chimice și în IMM-uri. Rezultatele acțiunii au constat în: a)instruirea inspectorilor de muncă - Comisia doreşte o punere în aplicare a REACH detaliată, armonizată şi consistenţă. În acest sens, Agenţia Europeană pentru Substanţe Chimice (ECHA) organizează anual Stagii de formare de formatori în domeniul punerii în aplicare a regulamentelor REACH şi CLP, împreună cu Forumul pentru schimbul de informaţii privind aplicarea (FORUM). Formatorul de formatori trebuie să instruiască, la rândul său alţi inspectori din tara sa. În conformitate cu metodologia acţiunii, în perioada 15 sept. 16 oct. 2014, cu sprijinul a 6 inspectorate teritoriale de muncă s-a desfăşurat instruirea a 103 inspectori de muncă. Elementele instruirii au fost: introducere în politica UE privind substanţele chimice, regulamentele CLP şi REACH pentru protecţia sănătăţii lucrătorilor, utilizarea fişei cu date de securitate (VLE şi DNEL) pentru asigurarea SSM, verificarea utilizării substanţei în interiorul scenariului de expunere (descriptorii utilizării, standardizarea, raportul de caracterizare a riscului), autorizare/restricţionare instrumente pentru

19 managementul riscurilor chimice, regăsirea informaţiilor despre substanţe pe Site-ul ECHA, inspecţia REACH şi SSM. b) Realizarea controalelor - Au fost realizate 224 de controale de către 39 de ITM-uri, ceea ce reprezintă o participare de 93%. Din acestea, 21 controale au fost realizate la producători/importatori, 13 la producători de articole în care sunt înglobate substanţe chimice şi restul la utilizatori de substanţe chimice. Rezultatele corespund obiectivelor, în sensul că au fost acoperiţi diverşi titulari de obligaţii legale conform REACH, utilizatori din diverse sectoare economice iar controalele în companii aparţinând codului CAEN 20 Fabricarea substanţelor şi preparatelor chimice, în care lucrătorii au mai multe cunoştinţe despre substanţele chimice, au fost numai 45, ceea ce reprezintă 20 % din totalul controalelor. Din punctul de vedere al mărimii companiilor, controalele au acoperit relativ echilibrat toate tipurile de companii. Aproape jumătate s-au desfăşurat în întreprinderi mici şi în microîntreprinderi: 37 de microîntreprinderi ( 9 lucrători) - 16,5 %; 72 de întreprinderi mici (între 10 şi 49 de lucrători) - 32 % ; 65 de întreprinderi mijlocii ( lucrători) - 29 %; 50 de întreprinderi mari (>250 lucrători) - 22 %. În ceea ce priveşte verificarea respectării prevederilor REACH, s-a constat că: atât inspectorii de muncă cât şi angajatorii sunt mai familiarizaţi cu cerinţele legale care sunt stipulate şi în legislaţia specifică SSM, respectiv accesul lucrătorilor la fişa cu date de securitate (Art. 35 REACH) şi evaluarea riscurilor şi stabilirea măsurilor de prevenire şi protecţie în baza informaţiilor din fişa cu date de securitate (art. 14 REACH); în ceea ce priveşte atribuţiile noi pentru inspectorii de muncă referitoare la verificarea respectării condiţiilor de autorizare a substanţelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită se constată încă nesiguranţă din partea inspectorilor, astfel au fost constatate 90 de cazuri în care utilizarea substanţei este autorizată, în condiţiile în care Comisia Europeană a emis deocamdată o singură autorizare 1 (art. 56 REACH) şi 82 de cazuri în care titularul autorizaţiei se asigură că expunerea este redusă la cel mai scăzut nivel posibil din punct de vedere tehnic şi practic (art. 60 REACH). 3.Acţiune: Verificarea respectării modului de utilizare a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor de exploatare în parchetele forestiere, inclusiv la transportul tehnologic al masei lemnoase pe drumurile forestiere - Perioada de desfăşurare: trim. I şi trim. IV Obiectivul acţiuni - Verificarea modului în care se aplică şi se respectă, de către angajatori şi lucrători, a prevederilor legale referitoare la securitate şi sănătate în muncă în vederea prevenirii producerii evenimentelor în timpul desfăşurării activităţii de exploatare forestieră şi la transportul masei lemnoase pe drumurile forestiere. Obiectivele acţiunii sectoriale vizează în principal următoarele aspecte: conştientizarea angajatorilor din domeniul silvicultură şi exploatările forestiere privind: necesitatea angajării în meseriile de fasonatori mecanici, mecanizatori forestieri şi conducători de autospecializate pentru transportul masei lemnoase, numai a lucrătorilor care au calificare şi experienţă îndelungată în aceste meserii; necesitatea întocmirii unei documentaţi tehnice corespunzătoare, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru desfăşurarea activităţii în 1 Decizia Comisiei Europene 1/2014 companiei Rolls-Royce plc pentru DEHP (Ftalat de di(2etilhexil) utilizat la fabricarea de palete de ventilator pentru reactoare de avion. 19

20 exploatarea parchetelor forestiere; necesitatea respectării prevederilor legale la instruirea lucrătorilor, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, din exploatările forestiere, sub cele trei aspecte (introductiv general, la locul de muncă şi periodic, la începerea unui nou parchet forestier). controlul respectării de către angajatori şi lucrătorii din exploatările forestiere a prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, sub toate aspectele. Rezultate etapa I trimestrul I angajatori controlaţi, număr deficienţe constatate, măsuri dispuse, 715 angajatori sancţionaţi, sancţiuni din care: 92 amenzi contravenţionale, 3 echipamente de muncă oprite din funcţiune, lei, valoarea totală a amenzilor aplicate. Rezultate etapa II trimestrul IV 2014 (verificarea realizării măsurilor stabilite în etapa I) 715 angajatori controlaţi, număr deficienţe constatate, măsuri dispuse, 83 angajatori 119 sancţiuni, în care 92 amenzi contravenţionale și lei valoarea totală a amenzilor aplicate. 20 sancţionaţi, 4.Acţiune: de verificare a modului de gestionare a riscurilor generate de stres la locurile de muncă - Perioada de desfăşurare: trim. III Concluziile Forumului de la Bilbao, Spania 25 noiembrie dedicat încheierii Săptămânii Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă arată că în Europa stresul în muncă este astăzi a doua problemă de sănătate în muncă, ca răspândire, afectând aproximativ o treime din angajaţi, respectiv peste 40 de milioane de oameni. Potrivit programului Agenţiei pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, unul din subiectele cheie este stresul determinat de muncă. Obiectivul campaniei a fost conştientizarea angajatorilor şi angajaţilor privind riscurile psihosociale la locul de muncă. Campania a fost iniţiată de către SLIC (Comitetul Superior al Inspectorilor de Muncă), sprijinită de Comisia Europeană şi au participat toate Inspecţiile Muncii din statele membre UE. Au fost vizate unităţi având ca obiect de activitate: transport, hoteluri şi restaurante și sănătate şi asistenţă socială (privată şi publică). Acţiunea a avut drept obiectiv: evaluarea riscului psihosocial, mai bună calitate a evaluărilor riscurilor psihosociale. Campania şi-a propus crearea unei baze de discuţii cu angajatorii şi angajaţii și a avut următoarele rezultatele pentru România: numărul total de inspectori care au participat la derularea campaniei inspectori de muncă; au fost organizate cursuri de formare ale inspectorilor de muncă ce au format grupurile locale de lucru, în cadrul unor reuniuni organizate în 4 centre; instruirea inspectorilor de muncă s-a realizat timp de 2 zile; au fost elaborate materiale pentru cursurile de formare. Date privind desfăşurarea acţiunii în unităţi: din care, pe sectoare de activitate: Sănătate Servicii Transport Numărul total de inspecţii (vizite de inspectare) Numărul companiilor sau institutiilor inspectate Numărul de controale (mărimea locului de muncă 1-9 angajaţi) Numărul de controale (mărimea locului de muncă angajaţi) Numărul de controale (mărimea locului de muncă > 50 angajaţi)

21 Această campanie a relevat necesitatea continuării formării inspectorilor de muncă noi metode de control şi schimburi de de bune practici cu omologii din alte state europene. Aceştia trebuie să fie conştienţi de riscurile psihosociale şi să poată aprecia (interpreta/ judeca) o evaluare a riscurilor. În formarea inspectorilor ar fi utile discuţiile pe studii de caz precum și o informare constantă a acestora asupra metodologiei și metodelor aplicate în ţările comunitare în domeniul inspecţiilor şi eventualitatea particularizării acestora condiţiilor naţionale. Problematica riscurilor psihosociale pentru lucrători, a fost privită cu interes atât de angajatori cât şi de lucrătorii implicaţi. Lucrătorii au fost interesaţi de sfaturile şi informaţiile primite (inclusiv statistice) reconsiderându-şi în multe cazuri atitudinile in ceea ce priveşte atenţia acordată riscurilor psihosociale. După parcurgerea temelor din broşurile înmânate, angajatorii au fost de acord ca în acest domeniu, chiar dacă au fost luate unele măsuri, ansamblul consecinţelor posibile trebuie tratat sub toate aspectele (sociale, economice, etc). Rezultatele şi informaţiile rezultate în urma derulării campaniei vor putea fi folosite în anul următor la elaborarea unei propuneri legislative privind factorii psihosociali din întreprinderi şi a unei metode privind evaluarea riscurilor psihosociale adecvată populaţiei din România. 5.Acţiune: Verificarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă aplicate de către angajatori pentru prevenirea incendiilor şi exploziilor în sectorul extractiv - Perioada de desfăşurare: trim. I 2014 Obiectivele acestei acţiuni: cresterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi lucrătorilor prin implicarea permanentă a tuturor factorilor care au atribuţii şi care pot să contribuie la aplicarea prevederilor legale în domeniul securităţii sănătăţii şi în muncă; stabilirea măsurilor care se impun, a fi luate pentru respectarea de către angajatori şi lucrători, a cerinţelor de sănătate şi securitate în muncă în vederea prevenirii producerii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Acţiunile de control au avut loc în toate categoriile de întreprinderi (mici, mijlocii şi mari, cu capital de stat, privat şi mixt), care efectuează activităţi de extracţie în sectorul de activitate minieră (coduri CAEN: 05, 07, 08) și s-a desfăşurat în toate judeţele unde există activităţi miniere de subteran sau suprafaţă. Această acţiune a avut trei etape şi anume: Etapa I de informare - În această etapă inspectoratele teritoriale de muncă au derulat o campanie de informare, pentru angajatorii din judeţul respectiv, ce au ca domeniu de activitate extracţia de substanţe minerale utile din subteran şi de la suprafaţă (cod CAEN: B 05, 07, 08). Această etapă s-a desfăşurat în perioada Etapa a II a de control - Controlul propriu-zis s-a derulat în perioada , pentru activităţile desfăşurate în exploatările miniere de suprafaţă şi din subteran. Această etapă s-a finalizat în data de 14 martie 2014 și a avut următoarele rezultate: 309 angajatori controlaţi; 581 număr deficienţe constatate; 582 măsuri dispuse; 21

22 282 angajatori sancţionaţi; 546 sancţiuni din care 29 amenzi contravenţionale; 2 echipamente de muncă oprite din funcţiune; valoarea totală a amenzilor aplicate (lei). Etapa a III-a de verificare a măsurilor dispuse anterior - S-a derulat în perioada perioadă: , în care inspectoratele teritoriale de muncă au efectuat controale de verificare a măsurilor dispuse în etapa a II și a avut următoarele rezultate: 218 angajatori controlaţi, 91 număr deficienţe neremediate, lei, valoarea totală a amenzilor aplicate. Au fost controlaţi 218 angajatori care au ca obiect de activitate extracția substanțelor minerale utile în subteran sau la suprafaţă. În urma acţiunilor desfăşurate au fost constatate următoarele: a fost verificat modul în care au fost realizate măsurile dispuse în etapa a-ii-a constatându-se un număr de 91 de deficienţe neremediate; inspectorii de muncă din cadrul următoarelor ITM-uri (Botoşani, Brăila, Giurgiu, Iaşi, Mureş, Neamţ, Olt) au constatat că societăţile comerciale controlate nu au realizate toate măsurile dispuse. Aceştia nu au dispus sancţionarea angajatorilor ce se fac vinovaţi de nerealizarea măsurilor dispuse. Doar ITM Neamţ a aplicat o sancţiune contravenţională în valoare de lei. la această acţiune, în etapa a-iii-a, au participat un număr de 82 de inspectori de muncă. 6.Acţiune: privind respectarea de către transportatorii rutieri a timpului de muncă şi de odihnă a conducătorilor auto (lucrători mobili), respectiv a prevederilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă - Perioada de desfăşurare: trim. II - IV Obiectivele acestei acţiuni au fost: stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora; utilizarea echipamentelor de muncă conform cu pregătirea și instrucțiunile primite; organizarea activităţii de prevenire și protecție; pregătirea şi instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor. Rezultatele celor două etape se prezintă astfel: angajatori controlaţi, deficienţe constatate, măsuri dispuse, angajatori sancţionaţi, sancţiuni contravenţionale, din care: avertismente și 86 amenzi în cuantum de lei, valoarea totală a amenzilor aplicate (lei). 7.Acţiuni pentru 28 aprilie - Ziua internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă. Celebrarea Zilei internaţionale a securităţii şi sănătăţii în muncă face parte Strategia Globală pentru securitate şi sănătate în muncă (SSM) a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi este un element cheie al Programului său Safe Work pentru SSM şi mediu. 28 aprilie este, de asemenea, o zi în care mişcarea sindicală din lume onorează memoria victimelor accidentelor şi bolilor profesionale şi organizează acţiuni diverse în întreaga lume. În fiecare an OIM lansează câte o temă în concordanţă cu tendinţele emergente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Tema pentru anul 2014 a fost Securitate şi sănătate la utilizarea substanţelor chimice în muncă. 22

23 Obiective: Inspecţia Muncii (IM) şi-a propus ca la nivelul fiecărui inspectorat teritorial de muncă (ITM) să realizeze cel puţin: un comunicat de presă pentru promovarea iniţiativei OIM, popularizarea campaniei pe site-urile ITM-urilor, un eveniment cu persoane pentru informarea conştientizarea factorilor interesaţi (angajatori, persoane desemnate, servicii externe, sindicate, patronate etc.). În vederea marcării în România a iniţiativei Organizația Internațională al Muncii (OIM), Inspecţia Muncii: a tradus Raportul şi a adaptat afişul elaborate de OIM, a realizat o prezentare Power Point dedicată evenimentului, cu note explicative pentru a veni în ajutorul inspectorilor de muncă din ITM-uri, a elaborat documentul Materiale de informare, instruire, conştientizare despre riscurile chimice profesionale la dispoziţia Dvs. în limba română, care a fost înmânat participanţilor la evenimentele organizate la nivelul fiecărui ITMși a popularizat Campania OIM pe site-ul propriu şi în Revista Obiectiv. 8.Acţiune naţională dispusă suplimentar faţă de programul cadru de acţiuni al inspecţiei muncii pentru anul 2014: verificarea modului în care sunt respectate cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive din silozurile de cereale şi fabricile de producere a nutreţurilor combinate - Perioada de desfăşurare: trim. III 2014 și a avut următoarele obiective: creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă, pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor prezente în activităţile din silozurile de cereale şi fabricile de producere a nutreţurilor combinate; stabilirea măsurilor care se impun, ca urmare a nerespectării a prevederilor actelor normative în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în scopul prevenirii producerii evenimentelor în timpul efectuării acestor activităţi. Rezultate acțiunii se prezintă astfel: pentru silozurile de cereale: 274 angajatori controlaţi, 412 număr deficienţe constatate, 412 măsuri dispuse, 220 angajatori sancţionaţi, 374 sancţiuni contravenţionale, din care: 351 avertismente și 23 amenzi contravenţionale; valoarea totală a amenzilor aplicate; pentru fabricile de producere a nutreţurilor combinate: 44 angajatori controlaţi, 60 număr deficienţe constatate, 60 măsuri dispuse, 38 angajatori sancţionaţi, 58 sancţiuni contravenţionale, din care: 55 avertismente, 3 amenzi contravenţionale și valoarea totală a amenzilor aplicate. 23

24 Dialog Social La 31 decembrie 2014, numărul unităţilor cu mai mult de 21 de angajați, înregistrate la Inspectoratele Teritoriale de Muncă, a fost de , cu 621 mai mult decât aceeași perioadă a anului trecut. Dintre acestea, aveau forma de proprietate de stat, forma privată, 862 formă mixtă, iar 258 alte forme. La nivel de regiuni, situația se prezintă astfel: în regiunea Bucureşti-Ilfov unități, din care în municipiul București, cu unități private și de stat. Urmează regiunea Nord-Vest cu unități, din care private și de stat, regiunea Sud-Muntenia cu unități, din care private și de stat, iar regiunea Centru unități, din care unități private. La nivel de an, numărul conflictelor de interese a fost în număr de 19, cu 3 mai puțin decât în anul 2013, iar numărul salariaţilor participanţi la conflicte a crescut de la la Pe activităţi economice, în anul 2014 au fost înregistrate 7 conflicte de interese în domeniul industriei prelucrătoare, cu 4 mai puțin față de anul 2013, iar numărul participanților a fost de 1.917, reprezentând 24,52% din totalul salariaților participanți la conflicte, în schimb în domeniul de producţie, transport şi distribuţie a energiei electrice a fost înregistrat un conflict de interese, la care au participat salariați. În domeniul ce reprezintă transporturi terestre şi transporturi prin conducte s-au înregistrat 3 conflicte de interese, la care au participat un număr de 993 salariați, reprezentând 12,70% din totalul salariaților participanți la conflicte, iar în administraţia publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public au fost înregistrate 2 conflicte cu 298 participanți. Numărul conflictelor de interese pe activităţi economice, în anul 2014 Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 11,11% Servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare 5,56% Activități de spectacole, culturale și recreative 5,56% Industria prelucrătoare 38,89% Cercetare- dezvoltare 5,56% Hoteluri și restaurante 5,56% Transport și depozitare 16,67% Construcții 5,56% Producţia și furnizarea de energie electrică, gaze, apă caldă și aer condiționat 5,56% Referitor la numărul conflictelor de interese și al salariaților care au participat la conflict și modul de soluționare a conflictelor, pe regiuni/județe, acestea au fost consemnate astfel: în regiunea Sud-Muntenia au fost înregistrate 6 conflicte de interese cu participanți, dintre care 803 au fost în județul Dâmbovița și 24

25 397 Prahova, în regiunea Sud-Est s-au înregistrat 5 conflicte cu participanți, iar în regiunea Vest au fost consemnate 3 conflicte cu participanți, din care în județul Hunedoara. În municipilu București s-au înregistrat 2 conflicte de interese cu participanți. Din analiza conflictelor de interese pe grupe de întreprinderi, în zona întreprinderilor cuprinse între salariaţi s-au înregistrat 9 conflicte la care au participat salariați, iar în grupa 0-300, au fost înregistrate 8 conflicte la care au participat 640 salariați. În grupa a fost înregistrat un conflict de interese la care au participat salariați. Din analiza lunară reiese că în luna mai au fost consemnate 3 conflicte de interese cu salariați, iar în luna octombrie 3 conflicte cu 790 salariați. La Inspecția Teritorială de Muncă au fost înregistrate 13 conflicte de interese, iar la intreprinderi 6 conflicte de interese. Numărul conflictelor de interese pe grupe de intreprinderi, anul 2013 anul 2014 Numărul salariaților care au participat la conflicte, anul 2013 anul