Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 4/2010

Transcription

1 ASPECTE PRIVIND COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ ÎN LUMINA TRATATULUI DE LA LISABONA ASPECTS REGARDING JUDICIAL COOPERATION IN CRIMINAL MATTERS IN THE LIGHT OF THE LISBON TREATY Dr. Valerică BÎNDAR Avocat, Baroul Bucureşti Dr. Valerică BÎNDAR Lawyer, Bucharest Bar Rezumat: Articolul de faţă evidenţiază şi analizează aspecte privind cooperarea judiciară în materie penală prin prisma reglementărilor aduse de Tratatul de la Lisabona. Cuvinte cheie: Tratatul de la Lisabona, cooperarea judiciară în materie penală, hotărâri judecătoreşti, drept penal, infracţiuni, Eurojust, Parchet european. Abstract: This paper reveals and analyzes aspects regarding the judicial cooperation in criminal matters through the regulations made by the Lisbon Treaty. Key-words: Lisbon Treaty, judicial cooperation in criminal matters, judicial decisions, criminal law, offences, Eurojust, European Prosecutor s Office. Tratatul de Reformă semnat la Lisabona de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene reglementează domeniul cooperării judiciare în materie penală dintro altă perspectivă, realistă şi pragmatică, în concordanţă cu evoluţia societăţii în ansamblu. Asigurarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie în Uniunea Europeană impune, în primul rând perfecţionarea cooperării judiciare în materie penală între statele membre, prin respectarea drepturilor fundamentale, precum şi a diferitelor sisteme şi tradiţii juridice ale statelor membre. În acest sens, Uniunea dezvoltă politici comune în materie de imigraţie şi control al frontierelor exterioare, adoptă măsuri pentru prevenirea criminalităţii de mare amploare, exercită coordonarea şi cooperarea între autorităţile poliţieneşti şi judiciare competente. Uniunea Europeană, spaţiu de justiţie presupune recunoaşterea mutuală a deciziilor jurisdicţionale, apropierea legislaţiilor şi garantarea The Reform Treaty signed at Lisbon by the 27 member states of the European Union regulates the field of judicial cooperation in criminal matters from a different perspective, realistic and pragmatic in accordance with the evolution of the society as a whole. Providing a space of freedom, safety and justice in the European Union requires first of all the improvement of the judicial cooperation in criminal matters between member states, by complying with the fundamental rights as well as with various juridical systems and traditions of member states. With this purpose in mind, the Union develops common policies in matters of immigration and control of exterior borders, it adopts measures for preventing criminality, it exercises coordination and cooperation between the relevant police and judicial authorities. The European Union, which is a space of justice, supposes mutual recognition of jurisdictional decisions, legislations 201

2 accesului la justiţie. Noul document european reglementează în art.82 TFUE (ex.art.31 TUE) recunoaşterea reciprocă, cooperarea judiciară şi procedura penală. Astfel, încă din primul alineat se evidenţiază principiul recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor judiciare, principiu ce stă la baza cooperării judiciare în materie penală. Textul tratatului precizează că, Parlamentul European şi Consiliul, hotărând conform procedurii legislative ordinare, adoptă în domeniul cooperării măsuri privind: - instituirea unor norme şi proceduri care să asigure recunoaşterea, în întreaga Uniune, a tuturor categoriilor de hotărâri judecătoreşti şi decizii judiciare; - prevenirea şi soluţionarea conflictelor de competenţă între statele membre; - sprijinirea formării profesionale a magistraţilor şi a personalului din justiţie; - facilitarea cooperării dintre autorităţile judiciare sau echivalente ale statelor membre în materie de urmărire penală şi executare a deciziilor. În măsura în care este necesar pentru a facilita recunoaşterea reciprocă a hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor judiciare, precum şi cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală cu dimensiune transfrontalieră, Parlamentul European şi Consiliul, hotărând prin directive în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot stabili norme minime. Aceste norme iau în considerare diferenţele existente între tradiţiile juridice şi sistemele de drept ale statelor membre şi se referă la: admisibilitatea reciprocă a probelor între statele membre, drepturile persoanelor în procedura penală, drepturile victimelor criminalităţii, alte evenimente speciale ale procedurii penale pe care Consiliul le-a identificat în prealabil printro decizie.[1] approximation and guaranteeing the access to justice. The new European document regulates in art.82 TFUE (ex.art.31 TUE) mutual recognition, judicial cooperation and criminal procedure. Therefore, the first paragraph reveals the principle of mutual recognition of judicial sentences and judicial decisions, a principle which is at the bases of judicial cooperation in criminal matters. The text of the treaty stipulates that the European Parliament and Council, by deciding in accordance with the ordinary legislative procedure, adopt measures in the field of cooperation regarding: - establishing norms and procedures that provide recognition of all the categories of judicial resolutions and judicial decisions in the entire Union; - preventing and settling competence conflicts between member states; - supporting professional training of magistrates and justice staff; - facilitating the cooperation between judicial or equivalent authorities of member states in matter of criminal pursuit and decisions execution. If it is necessary in order to facilitate mutual recognition of judicial resolutions and judicial decisions, as well as police and judicial cooperation in crossborder criminal matters, the European Parliament and Council, deciding through directives in accordance with the ordinary legislative procedure, can establish minimal norms. These norms take into consideration the differences existing between judicial traditions and law systems from the member states and refer to: mutual admissibility of evidence between member states, persons rights in criminal procedure, rights of criminality victims, other special events of the criminal procedure that the Council has identified in a decision.[1] 202

3 Trebuie remarcat faptul că, suntem 27 de state membre ale Uniunii Europene, 27 de protagonişti aşezaţi pe o imensă scenă, cu apartenenţă la religii, cultură şi tradiţii diferite. Diferenţa ne conferă unitate, diferenţa alimentează puternic spiritul de unitate europeană. Nu suntem 27 de sisteme de drept pentru că aparţinem, fiecare, unui subsistem al marelui drept european: dreptul continental (romano-germanic, cu subsistemele lui: francez, german, scandinav) şi dreptul insular (anglo-saxon). [2] Din acest punct de vedere autorităţile statelor membre se vor confrunta cu o serie de probleme procedurale, spre exemplu transmiterea hotărârilor judecătoreşti, a certificatului menţionat în anexa actului normativ european[3], ordinului de expulzare, ş.a., precum şi a recunoaşterii dublei incriminări.[4] În acest sens se impune o cunoaştere mai aprofundată a dreptului statelor membre şi o colaborare instituţională mai eficientă. Apropierea normelor de drept penal material este un alt element pe care îl regăsim în noul document european, şi în acest sens textul art.83 TFUE (ex.art.31 TUE) arată că, Parlamentul şi Consiliul pot stabili norme cu privire la definirea infracţiunilor şi a sancţiunilor în domenii ale criminalităţii de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră ce rezultă din natura sau impactul acestor infracţiuni ori din nevoia specială de a le combate pornind de la o bază comună. Această diversitate terminologică şi lipsa unor definiţii comune a infracţiunilor, precum şi a sancţiunilor, respectiv a celorlalţi termeni juridici specifici, reprezintă un impediment în realizarea cooperării judiciare în materie penală şi poliţienească. Cu toate acestea, se remarcă totuşi o definire unitară a unor termeni, şi în acest sens sunt enumerate domeniile criminalităţii, astfel: terorismul, traficul de persoane şi exploatarea sexuală a femeilor şi a copiilor, traficul ilicit de droguri, traficul We have to notice that we are 27 member states of the European Union, 27 actors sitting on a huge scene, with appurtenance to different religions, cultures and traditions. The difference is the one uniting us, strongly feeding the spirit of European union. We are not 27 law systems because each of us belongs to a subsystem of the great European law: the continental law (Romano-Germanic, with its subsystems: French, German, Scandinavian) and insular law (Anglo- Saxon). [2] From this point of view, the authorities of member states will face a series of procedural problems, for instance judicial resolutions transmission, as well as the transmission of the certificate indicated in the appendix of the European normative deed [3], expulsion order transmission as well as double incrimination recognition.[4] In this sense a better knowledge of member states law is required as well as a more efficient institutional collaboration. Approximation of the material criminal law norms is another element that we can find in the new European document, and in this sense the text of art.83 TFUE (ex.art.31 TUE) shows that the Parliament and the Council can establish norms in relation to offences and penalties definition in fields of crossborder criminality that have special gravity which result from the nature or the impact of these offences or from the special need to fight against them starting from a common base. This terminological diversity and the lack of common definitions for offences as well as for penalties, respectively of other specific legal terms, is an impediment in achieving judicial cooperation in criminal and police matters. Nevertheless, we notice a unitary definition of certain terms, and in this sense fields of criminality are enumerated, like: terrorism, persons illicit trading, women and 203

4 ilicit de arme, spălarea banilor, corupţia, contrafacerea mijloacelor de plată, criminalitatea informatică şi criminalitatea organizată. În funcţie de evoluţia criminalităţii, Consiliul poate adopta o decizie care să identifice şi alte domenii ale criminalităţii care îndeplinesc criteriile sus amintite. Tratatul de la Lisabona consacră două hotărâri pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în materie (C176/03 Comisia/Consiliul şi C440/05 Comisia/Consiliul), anume stabilirea prin directive a normelor minime referitoare la definirea infracţiunilor şi a sancţiunilor, în situaţia în care apropierea actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre în materie penală se dovedeşte indispensabilă pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a unei politici a Uniunii Europene într-un domeniu care a făcut obiectul unor măsuri de armonizare.[5] Trebuie elucidată în acest sens problematica apropierii infracţiunilor penale, şi în acest sens precizăm că: - apropierea legislaţiilor penale nu constă într-o adoptare a unei legislaţii penale comune pe care judecătorii din diferite ţări ar putea să o aplice direct. Fiecare stat membru păstrează propriul său cod penal, însă acesta trebuie armonizat cu dreptul Uniunii Europene, astfel că, apropierea în materie practicată în cadrul Uniunii reduce deosebirile între diferitele legislaţii penale, şi nu elimină aceste diferenţe. - tehnica utilizată constă într-o apropiere a legislaţiei şi nu într-o unificare a dreptului penal. Statele membre se obligă să incrimineze cel puţin anumite practici, însă sunt libere să incrimineze oricare altele. Apropierea nu merge niciodată până la definiţie care, după caz, ar impune şi statelor să dezincrimineze o practică. Decizia de apropiere a codurilor a reprezentat dintotdeauna un obiectiv politic.[6] children s sexual abuse, money laundry, corruption, payment means counterfeiting, computer criminality and organized criminality. Depending on the evolution of criminality, the Council may adopt a decision that identifies other fields of criminality that meet the above criteria. The Treaty of Lisbon establishes two resolutions sentenced by the European Union s Court of Justice in the matter (C176/03 Commission/Council and C440/05 Commission/Council), that is establishing the minimal norms for defining offences and penalties through directives, if the approximation of deeds with the power of law and administrative norms of member states in criminal matters proves to be indispensable in order to provide efficiently enforcement of an European Union s policy in a field that has been the subject of harmonization measures.[5] Therefore, we have to elucidate the matter of criminal offences approximation, and we mention that: - criminal legislations approximation does not consist in the adoption of a common criminal legislation that judges from different countries could apply directly. Every member state keeps its own criminal code, but this has to be harmonized with the European Union s law, so that, approximation in the matter practiced within the European Union reduces the differences between various criminal legislations, and does not eliminate these differences. - the used technique consists in legislation approximation and not in the unification of the criminal law. Member states undertake to incriminate at least some practices, but they are free to incriminate any other ones. Approximation does never go to a definition that, as the case may be, requires states to disincriminate a practice. Codes approximation decision has 204

5 Din acest punct de vedere apropierea normelor în materie penală este posibilă în măsura în care acest lucru este necesar pentru facilitarea recunoaşterii reciproce a deciziilor şi hotărârilor judecătoreşti, precum şi a cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie transfrontalieră, cu atât mai mult cu cât în acest moment ne confruntăm cu o serie de infracţiuni care lezează interesele Uniunii Europene, falsificarea monedei euro, fraudele împotriva intereselor financiare ale Uniunii, contrabanda cu bunuri, traficul de persoane, prejudicierea mediului înconjurător, ş.a. În acest sens se impune elaborarea unui set de norme juridice în materie penală, comune la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să nu mai creeze diferenţe legislative care să favorizeze săvârşirea unor infracţiuni în anumite state cu o legislaţie penală mai favorabilă. [7] Tratatul de la Lisabona reglementează în art.85 TFUE (ex.art.31 alin.2 TUE), într-un mod mai elaborat aspecte privind Eurojust.[8] În perspectivă instituţia va avea atribuţii în ceea ce priveşte: - începerea de cercetări penale, precum şi propunerea de începerea urmăririi penale efectuate de autorităţile naţionale competente, în special cele referitoare la infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii; - coordonarea cercetărilor şi a urmăririlor penale pentru infracţiunile mai sus menţionate; - consolidarea cooperării judiciare, inclusiv prin soluţionarea conflictelor de competenţă şi prin strânsă cooperare cu Reţeaua Judiciară Europeană. Cooperarea judiciară prin intermediul Eurojust produce o serie de efecte, astfel: - contribuie la o mai bună coordonare între autorităţile naţionale ale statelor membre, însărcinate cu activitatea de urmărire penală; - sprijină anchetele ce privesc always been a political goal.[6] From this point of view, norms approximation in criminal matters is possible to the extent in which this is necessary for facilitating mutual recognition of judicial resolutions and decisions, as well as police and judicial cooperation in cross-border matters, especially because at this moment we are facing a series of offences against the financial interests of the Union that affect the interests of the European Union, Euro counterfeiting, embezzlement, goods smuggling, persons trade, environmental prejudices. Therefore, the elaboration of a set of judicial norms in criminal matters is required, common at the level of the European Union, in order to prevent the occurrence of legislative differences that allow offences in certain states that have a more favourable criminal legislation. [7] The Treaty of Lisbon regulates in art.85 TFUE (ex.art.31 par.2 TUE), aspects regarding Eurojust in a more elaborated manner.[8] In the future, the institution will have attributions in relation to: - initiation of criminal investigations, as well as proposal of penal pursuit developed by the relevant national authorities, especially regarding offences that damage the financial interests of the Union; - coordination of criminal investigations and pursuits for the above offences; - consolidation of judicial cooperation, including through competence conflicts settlement and through close cooperation with the European Judicial Network. Judicial cooperation through Eurojust has a series of effects, like: - it contributes to a better coordination between the national authorities of member states assigned with the activity of penal pursuit; - it supports the investigations 205

6 cazurile de criminalitate transfrontalieră gravă, ţinând seama şi de activitatea efectuată de Europol; - facilitează cooperarea între Eurojust şi reţeaua judiciară europeană[9], în special în scopul de a înlesni executarea comisiilor rogatorii şi punerea în aplicare a cererilor de extrădare. Textul tratatului face pentru prima dată referire la introducerea Eurojust în jurisdicţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ceea ce extinde şi consolidează pe de o parte competenţele autorităţii judecătoreşti a Uniunii Europene, iar pe de altă parte creează un control al legalităţii activităţii acestei instituţii a Uniunii Europene. Alături de această instituţie, Tratatul de la Lisabona introduce printr-un articol nou, art.86 TFUE instituţia Parchetului european. Scopul instituirii sale este de combatere a infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. În acest sens, instituţia are competenţa de a cerceta, de a urmări şi de a trimite în judecată, după caz, în colaborare cu Europol, autorii şi coautorii infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Deşi textul Tratatului nu defineşte noţiunea de infracţiune care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, suntem de părere că, acestea fac referire la faptele săvârşite de cetăţenii statelor membre care îşi desfăşoară activitatea în cadrul organizaţiilor ce au ca obiect de activitate fondurile structurale, respectiv scrierea de proiecte cu finanţare europeană, intermedierea în vederea atragerii de fonduri structurale, beneficiarii unor astfel de proiecte finanţate din bugetul Uniunii Europene. De asemenea, trebuie să precizăm că, Parchetul european în temeiul competenţelor atribuie de Tratat exercită în faţa instanţelor competente ale statelor membre acţiunea publică în legătură cu aceste infracţiuni, prin urmare autorităţile regarding the cases of serious cross-border criminality, taking into consideration Europol s activity as well; - it facilitates the cooperation between Eurojust and the European judicial network [9], especially in order to make it easier to execute the rogatory commission and enforce extradition requests. The text of the treaty refers for the first time to the introduction of Eurojust in the jurisdiction of the European Union s Court of Justice, which extends and consolidates the competences of European Union s judicial authority, on one hand, and creates a control of the legislative activity of this European Union s institution. Along with this institution, the Treaty of Lisbon introduced in its new article, art.86 TFUE the institution of the European Prosecutor s Office. The purpose of its establishment is to fight against the offences that damage the financial interests of the Union. In this sense, the institution is competent is investigating, pursuing and suing, as the case may be, in collaboration with Europol, the authors and co-authors of the offences that damage the financial interests of the European Union. Although the Treaty text does not define the notion of offence that damages the financial interests of the European Union, we feel that they refer to the actions committed by the citizens of member states that carry their activity within the organizations having the activity of structural funds, respectively European funded projects, intermediation in order to draw structural funds, beneficiaries of such projects financed from the European Union s budget. We also have to say that the European Prosecutor s Office, based on its competences assigned by the Treaty, exercises a public action regarding these offences in front of the relevant courts of law of member states, therefore member states authorities will continue to judge 206

7 statelor membre vor continua judecarea dosarelor ce se vor afla pe masa Parchetului european, nu autoritatea judecătorească a Uniunii Europene. Apreciem că, este dificil de realizat o urmărire penală şi o judecată penală la nivel european, şi acest lucru este justificat de problema suveranităţii naţionale a statelor membre ale Uniunii Europene, având în vedere faptul că actele oficiale, atât cele de acuzare, cât şi cele de executare sunt conforme cu procedurile judiciare din statele membre. Construcţia unui sistem de justiţie penală europeană presupune: armonizarea dispoziţiilor de drept penal prin raportare în special la obiectul incriminării şi la sancţiunile penale aplicabile, adică crearea unui drept penal european de pe o bază comună de valori protejate, crearea unei structuri judiciare şi poliţieneşti europene, recunoaşterea mutuală a deciziilor judiciare în materie penală.[10] În concluzie, Uniunea Europeană trebuie să asigure cetăţenilor săi un înalt nivel de siguranţă într-un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, prin dezvoltarea acţiunii comune între statele membre în domeniul cooperării judiciare în materie penală şi prin consolidarea instituţiilor înfiinţate prin Tratatul de Reformă de la Lisabona. Bibliografie: 1. Sinay Cytermann A., La coopération judiciaire en Europe, în Union Européenne, integration et coopération, Editure PUF, 1995, p. 87; 2. Voicu C., Activitatea de cooperare judiciară în materie penală şi cooperarea poliţienească în reglementarea Tratatului de la Lisabona, Revista de investigare a criminalităţii, nr.1/2008, Editura Sitech, Craiova, 2008, p.11; 3. Actul normativ European stipulează că, autoritatea competentă din statul de executare recunoaşte o hotărâre upon the files which are on the table of the European Prosecutor s Office, and not the judicial authority of the European Union. We appreciate that penal pursuit and penal judgment are difficult to achieve at European level, and this is justified by the matter of national sovereignty of European Union s member states, taking into consideration that official deeds, both accusation and execution ones, are in compliance with the judicial procedures from member states. Building a system of European criminal justice supposes: harmonization of criminal law provisions especially in relation to the subject of incrimination and to applicable penal sanctions, that is the creation of an European criminal law on a common base of protected values, the creation of an European judicial and police structure, mutual recognition of judicial decisions in criminal matters.[10] In conclusion, the European Union has to provide a high safety level to its citizens in an environment of freedom, safety and justice, by developing joint actions between member states in the field of judicial cooperation in criminal matters and by consolidating the institutions established through the Reform Treaty from Lisbon. References: 1. Sinay Cytermann A., La coopération judiciaire en Europe, in Union Européenne, integration et coopération, Editure PUF, 1995, p. 87; 2. Voicu C., Judicial cooperation activity in criminal matters and police cooperation in the regulation of the Treaty of Lisbon, Criminality Investigation Magazine, nr.1/2008, Sitech Press, Craiova, 2008, p.11; 3. The European normative deed stipulates that the relevant authority from the execution state admits a judicial resolution and will take all the necessary measures for 207

8 judecătorească transmisă şi va lua toate măsurile necesare pentru executarea pedepsei, excepţie fac două situaţii în care autorităţile statului de executare pot modifica cuantumul pedepsei: când pedeapsa este incompatibilă cu legislaţia statului de executare în ceea ce priveşte durata, şi a doua situaţie când acesta este incompatibilă cu legislaţia statului de executare în ceea ce priveşte natura acesteia, Rusu I., Rusu M.I., Observaţii critice referitoare la aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti care impugn pedepse sau măsuri privative de libertate, în scopul executării lor într-un stat membru al Uniunii Europene, Revista Dreptul, nr.2/2010, p.231; 4. Recunoaşterea şi executarea unei pedepse sau a unei alte măsuri privative de libertate se vor realiza de către statul de executare, fără verificarea dublei incriminări, pentru următoarele infracţiuni (grupe de infracţiuni), dacă acestea sunt prevăzute în legislaţia statului emitent cu pedepse a căror durată maximă este de cel puţin trei ani: participarea la un grup criminal organizat, terorismul, traficul de persoane, exploatarea sexuală a copiilor şi pornografia infantilă, traficul illicit de droguri şi substanţe psihotrope, traficul ilicit de arme, muniţii şi substanţe explosive, corupţia, frauda, inclusive cea care adduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în sensul Convenţiei din 26 iulie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, spălarea produselor infracţiunii, falsificarea de monedă, inclusive contrafacerea monedei euro, faptele legate de criminalitatea informatică, infracţiunile împotriva mediului, inclusive traficul illicit de specii animale pe cale de dispariţie şi de specii şi soiuri de plante pe cale de dispariţie, facilitarea intrării şi şederii ilegale, omorul, loviturile şi vătămările corporale grave, traficul illegal de organe şi ţesuturi umane, răpirea, lipsirea de libertate în mod illegal şi luarea de ostateci, rasismul executing the penalty, except for two circumstances in which the authorities of the execution state can amend the period of the penalty: when the penalty is incompatible with the execution state legislation regarding the duration and the second circumstance when it is incompatible with the execution state legislation in relation to its nature, Rusu I., Rusu M.I., Critical observations regarding the application of the mutual recognition principle for those judicial resolutions that require freedom depriving penalties or measures, in order to execute them in a member state of the European Union, Law Magazine, nr.2/2010, p.231; 4. Recognition and execution of a penalty or a freedom depriving measure will be made by the execution state, without checking double incrimination, for the following offences (groups of offences), if they are provided in the issuing state legislation with penalties whose maximal duration is of at least three years: participation to an organized criminal group, terrorism, persons trading, children s sexual abuse and infantile pornography, illicit trading of drugs and narcotic substances, illicit trading of weapons, ammunition and explosive substances, corruption, embezzlement, inclusive the one damaging the financial interests of the Union within the meaning of the Convention from July 26 th, 1995 regarding the protection of the European Union s financial interests, offence products laundry, money forgery, inclusive Euro currency forfeiting, actions regarding informatics criminality, offences against the environment, inclusive illicit trading of disappearing animal species and disappearing plants, facilitation of illegal entry and stay, murder, hitting, serious body injuring, illegal trading of human organs and tissues, kidnapping, illegal freedom depriving and hostage taking, racism and xenophobia, organized or armed robbery, illicit trading of cultural assets, 208

9 şi xenophobia, furtul organizat sau armat, traficul illicit de bunuri culturale, inclusive antichităţi şi opera de artă, înşelăciunea, tâlhăria şi extorcarea de fonduri, contrafacerea şi pirateria produselor, falsificarea de acte oficiale şi uzul de fals, falsificarea de mijloace de plată, traficul ilicit de substanţe hormonale şi de alţi factori de creştere, traficul ilicit de materiale nucleare sau radioactive, traficul de vehicule furate, violul, incendierea cu intenţie, crimele ce ţin de competenţa Curţii Penale Internaţionale, sechestrarea ilegală de aeronave şi nave, sabotajul, Rusu I., Rusu M.I., Observaţii critice referitoare la aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti care impugn pedepse sau măsuri privative de libertate, în scopul executării lor într-un stat membru al Uniunii Europene, Revista Dreptul, nr.2/2010, p ; 5. Dragomir E., Niţă D., Tratatul de la Lisabona, Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, partea a III-a, Titlul V, Capitolul IV, Cooperarea judiciară în materie penală, Editura Nomina Lex, Bucureşti, 2009, p ; 6. Mazălu I., Apropierea legislaţiilor penale ale statelor din Uniunea Europeană, Buletin de informare legislativă, nr.1/2009, Editura Consiliului Legislativ, Bucureşti, 2009, p.3-4; 7. Se remarcă premisele adoptării unui cod penal unificat al Uniunii Europene, şi în acest sens apreciem că infracţiunile care se vor regăsi în acest act normativ trebuie să îndeplinescă în mod cumulativ următoarele trăsături: fapta penală trebuie să aibă caracter transfrontalier, urmărirea, cercetarea şi judecarea unor astfel de fapte să presupună un grad mai mare de dificultate la nivel naţional decât la nivelul Uniunii, fapta să aibă legătură cu domeniile politicii Uniunii Europene, aşa cum sunt ele enumerate în Tratat; 8. Eurojust a fost infiinţat prin decizia Consiliului nr.2002/187, ca un organism al Uniunii Europene, cu personalitate juridică, including antiquities and works of art, fraud funds extortion, products counterfeiting and piracy, counterfeiting official documents and use of forgery, counterfeiting payment, illicit trading of hormonal substances and other growth factors, illicit trading of nuclear or radioactive materials, trading of stolen vehicles, rape, intentional setting on fire, crimes that are within the competence of the International Criminal Court of Law, illegal seizing of spaceships and ships, sabotage, Rusu I., Rusu M.I., Critical observations regarding the application of the mutual recognition principle for the judicial resolutions that require freedom depriving penalties or measures for their execution in a member state of the European Union, Law Magazine, nr.2/2010, p ; 5. Dragomir E., Niţă D., Treaty of Lisbon, Operating Treaty of the European Union, 3 rd part, 5 th title, 4 th chapter, Judicial cooperation in criminal matters, Nomina Lex Press, Bucharest, 2009, p ; 6. Mazălu I., Approximation of criminal legislations of the European Union states, Legislative Information Report, nr.1/2009, Legislative Council Press, Bucharest, 2009, p.3-4; 7. We notice the premises for adopting an unified criminal code of the European Union and in this sense we appreciate that the offences found in this normative deed have to cumulatively meet the following features: the criminal offence has to be cross-border, the pursuit, investigation and judgment of such actions have to suppose a higher level of difficulty at national level than at the level of the Union, the action has to be related to the fields of the European Union s policy, as enumerated in the Treaty; 8. Eurojust was established through the decision of the Council nr.2002/187, as a body of the European Union, having juridical personality, managed by a college 209

10 fiind condus de un colegiu compus din toţi membrii naţionali, câte unul din fiecare stat membru, Manolache O., Tratat de drept comunitar, ediţia a V-a, Editura CH Beck, Bucureşti, 2006, p.521; 9. Această Reţea judiciară a fost creată prin Acţiunea comună adoptată de către Consiliu la 28 iunie 1998, este considerată ca fiind echivalentul judiciar al Europol, Gautron J.C., Droit européen, 10 édition, Editure Dalloz, Paris, 2003, p.139; 10. Udroiu M., Predescu O., Protecţia europeană a drepturilor omului şi procesul penal roman, Editura CH Beck, Bucureşti, 2008, p. 48; consisting of all the national members, one from every member state, Manolache O., Treaty of Communitarian Law, 5 th edition, CH Beck Press, Bucharest, 2006, p.521; 9. This Judicial Network was created through the joint action adopted by the Council in June 28 th, 1998, is considered the judicial equivalent of Europol, Gautron J.C., Droit européen, 10 édition, Editure Dalloz, Paris, 2003, p.139; 10. Udroiu M., Predescu O., European protection of human rights and the Romanian criminal lawsuit, CH Beck Press, Bucharest, 2008, p. 48; 210