17057/13 AA/pp 1 DG D 2B

Transcription

1 CONSILIUL UNIUNII EUROPENE Bruxelles, 4 decembrie 2013 (OR. en) 17057/13 FREMP 202 JAI 1091 COPEN 223 DROIPEN 152 SOC 998 NOTĂ Sursă: Președinția Destinatar: Consiliul Nr. doc. ant.: 16573/13 FREMP 188 JAI 1032 COPEN 211 DROIPEN 143 SOC /13 FREMP 179 JAI 1000 COPEN 198 DROIPEN 138 SOC /13 FREMP 164 JAI 941 DROIPEN 130 COPEN 172 Subiect: Proiect de concluzii ale Consiliului privind combaterea infracțiunilor săvârșite din ură în Uniunea Europeană I. INTRODUCERE 1. Pe parcursul anului 2013, începând cu reuniunea informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne desfășurată la ianuarie 2013 la Dublin, acțiunea UE de combatere a infracțiunilor săvârșite din ură, a rasismului, a antisemitismului și a homofobiei s-a aflat în centrul atenției. La 6 iunie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a adoptat concluzii privind drepturile fundamentale și statul de drept, precum și privind raportul Comisiei pe 2012 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, menționând la punctul 8 al acestora infracțiunile săvârșite din ură și necesitatea evaluării eficacității normelor juridice existente ale UE privind combaterea infracțiunilor săvârșite din ură /13 AA/pp 1 DG D 2B RO

2 2. În conformitate cu obiectivele urmărite de Uniunea Europeană, au fost adoptate o serie de instrumente care interzic discriminarea. În domeniul dreptului penal, Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal 1 definește o abordare comună la nivelul întregii UE bazată pe dreptul penal și pe justiția penală pentru a combate rasismul și xenofobia. Această decizie-cadru, limitată la combaterea unor forme deosebit de grave de rasism și de xenofobie, trebuia să fie transpusă în dreptul național de statele membre până la 28 noiembrie Articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (b) din această decizie-cadru impune statelor membre să ia măsuri pentru pedepsirea instigării publice la violență sau la ură împotriva unei persoane sau a unor persoane aparținând unui grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică, precum și pentru pedepsirea unor astfel de acte prin difuzarea publică sau distribuirea de înscrisuri, imagini sau alte materiale. De asemenea, articolul 1 alineatul (1) literele (c) și (d) impune statelor membre să ia măsuri pentru pedepsirea oricărei fapte care constituie apologie publică, negarea în mod public sau minimizarea vădită în mod public a gravității crimelor de genocid, a crimelor contra umanității și a crimelor de război, astfel cum sunt definite la articolele 6, 7 și 8 din Statutul Curții Penale Internaționale, și a crimelor definite la articolul 6 al Cartei Tribunalului Militar Internațional anexate la Acordul de la Londra din 8 august 1945, atunci când comportamentul respectiv este de natură să incite la violență sau ură împotriva unei persoane sau a unor persoane aparținând unui grup menționat la articolul 1 alineatul (1) litera (a). Pentru alte infracțiuni, de exemplu agresiunea, vătămarea corporală, omorul sau distrugerea de bunuri etc. motivate de rasism sau xenofobie, decizia-cadru prevede la articolul 4: [...] statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că motivația rasistă și xenofobă este considerată o circumstanță agravantă sau, dacă este cazul, pentru a se asigura că instanțele judecătorești pot ține seama de această motivație în stabilirea pedepselor. 1 JO L 328, , p /13 AA/pp 2 DG D 2B RO

3 Deși această decizie este limitată la rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică, o serie de state membre au ales să includă în legislația lor alte motive, cum ar fi orientarea sexuală 2 și handicapul, în dispozițiile din codul lor penal care incriminează discursul de incitare la ură și infracțiunile săvârșite din ură. Potrivit articolului 10 alineatul (3), Consiliul reexaminează respectiva decizie-cadru înainte de 28 noiembrie În vederea pregătirii acestei reexaminări, Consiliul consultă statele membre pentru a afla dacă au întâmpinat sau nu dificultăți în cooperarea judiciară în ceea ce privește faptele menționate la articolul 1 alineatul (1); rezultatul acestui exercițiu de evaluare figurează în documentul 16068/13, concluzia fiind că statele membre fie nu au nicio experiență referitoare la articolul 1 alineatul (1) din decizia-cadru, fie nu au întâmpinat dificultăți în cooperarea judiciară. Potrivit articolului 10 alineatul (2) din decizia-cadru, până la 28 noiembrie 2013, pe baza unui raport întocmit de către Consiliu și a unui raport scris din partea Comisiei 3, Consiliul evaluează măsura în care statele membre s-au conformat dispozițiilor deciziei-cadru. Într-un context legislativ, ar trebui menționată și Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității 4, întrucât se referă în mod explicit la victimele infracțiunilor săvârșite din ură și la necesitățile specifice de protecție pe care aceste victime le-ar putea avea. În final, articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale interzice în mod clar discriminarea de orice fel bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală Până în prezent, cel puțin 10 state membre pedepsesc infracțiunile homofobice săvârșite din ură. Comisia a precizat faptul că un astfel de raport va fi disponibil numai în JO L 315, , p /13 AA/pp 3 DG D 2B RO

4 3. Eficacitatea reacțiilor justiției penale la infracțiunile săvârșite din ură este diminuată de denunțarea insuficientă a acestor infracțiuni de către victime. Sondaje extinse la nivelul întregii UE realizate de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) referitoare la infracțiunile săvârșite din ură insuficient denunțate 5 au arătat că infracțiunile motivate de rasa, convingerile religioase, handicapul, orientarea sexuală sau identitatea de gen (percepute) ale unei persoane sunt o realitate cotidiană în întreaga UE, acestea fiind denunțate numai într-o mică proporție autorităților competente. Sondajul FRA arată faptul că între 60% și 90% dintre victimelor infracțiunilor motivate de prejudecăți nu denunță incidentul niciunei organizații, fie că este vorba de agenții de aplicare a legii, sistemul de justiție penală, servicii de sprijinire a victimelor sau organizații neguvernamentale. Principalele motive declarate de victime pentru nedenunțarea incidentelor sunt adesea rezumate în declarații precum: nu s-ar schimba nimic ca urmare a denunțării incidentelor, astfel de incidente se întâmplă mereu sau că victimele nu au încredere în poliție. 4. În luna iunie a acestui an, Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) i-a fost solicitat un aviz cu privire la Decizia-cadru 2008/913/JAI. Solicitarea a fost formulată sub forma a două întrebări 6, prima fiind o evaluare a impactului deciziei-cadru, o atenție deosebită fiind acordată drepturilor victimelor infracțiunilor, iar cea de a doua fiind dacă FRA consideră că trebuie efectuate acțiuni suplimentare la nivelul UE. Avizul FRA privind deciziacadru a fost publicat la 28 octombrie De exemplu, FRA (2010), UE-MIDIS: Raportul privind principalele rezultate, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații; FRA (2013), Sondajul UE privind LGBT. Rezultatele pe scurt, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații /13 FREMP 98 JAI 573 COSCE 7 COHOM /13 FREMP 164 JAI 941 DROIPEN 130 COPEN /13 AA/pp 4 DG D 2B RO

5 II. Conferința privind drepturile fundamentale, noiembrie 2013: combaterea infracțiunilor săvârșite din ură în Uniunea Europeană 5. FRA, în cooperare cu Președinția, a organizat la Vilnius la noiembrie o conferință privind combaterea infracțiunilor săvârșite din ură în UE, care a reunit peste 400 de factori de decizie și practicieni din partea guvernelor naționale, a organizațiilor internaționale, a societății civile, a instituțiilor și organismelor UE. Dezbaterile din cadrul conferinței s-au axat în special pe rapoartele FRA intitulate Making hate crime visible in the European Union: acknowledging victims rights 8 ( Asigurarea vizibilității infracțiunilor săvârșite din ură în cadrul Uniunii Europene: recunoașterea drepturilor victimelor ) și Minorities as victims of crimes ( Minoritățile ca victime ale infracțiunilor ) (UE-MIDIS Data in Focus 6) 9, precum și pe rezultatele sondajelor FRA privind LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și transgender) și antisemitismul 10, printre altele. Pe lângă un schimb de idei și de bune practici privind modalitățile de combatere a infracțiunilor săvârșite din ură, obiectivele au fost în special elaborarea unor propuneri concrete pentru a da curs avizelor FRA referitoare la infracțiunile săvârșite din ură și analizarea unor soluții practice pentru combaterea infracțiunilor săvârșite din ură la nivelul UE și la nivelul statelor membre. 6. Concluziile conferinței 11 au solicitat instituțiilor UE să utilizeze mijloacele conforme cu articolul 83 alineatul (1) din TFUE pentru a extinde infracțiunile de instigare la violență sau la ură, precum și de negaționism, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (1) din Deciziacadru privind rasismul și xenofobia, la toate motivele de discriminare de la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale și pentru a include în sfera formelor de discriminare incriminate toate tentativele de reanimare a ideologiilor autoritare și totalitare /13 FREMP 186 JAI 1011 COPEN 206 DROIPEN 141 SOC /13 AA/pp 5 DG D 2B RO

6 Dezbaterile din cadrul conferinței au evidențiat importanța drepturilor victimelor infracțiunilor săvârșite din ură, a demascării motivelor determinate de prejudecăți și a sporirii vizibilității acestora printr-o denunțare îmbunătățită a infracțiunilor săvârșite din ură, printr-o cercetare și urmărire penală eficace și prin intermediul unor hotărâri judecătorești care recunosc motivele determinate de prejudecăți. Pentru ca dreptul victimelor de a avea acces la justiție să devină efectiv în practică, este deosebit de important ca victimele să fie consiliate și sprijinite și să poată avea încredere în poliție și în sistemele de justiție penală. În acest scop, sunt de cea mai mare importanță măsurile de consolidare a capacităților pentru agențiile de aplicare a legii și sistemele de justiție penală. Au fost propuse o serie de măsuri concrete în aceste domenii și în alte domenii și au fost incluse în raportul conferinței. III. CONCLUZIE 7. În temeiul celor descrise anterior, Președinția a pregătit un proiect de concluzii ale Consiliului privind combaterea infracțiunilor săvârșite din ură în UE. FREMP a examinat respectivul proiect de concluzii cu ocazia reuniunii sale din 21 noiembrie La 3 decembrie, Coreper a convenit să transmită Consiliului (JAI), în vederea adoptării, concluziile revizuite, astfel cum figurează în anexa la prezenta notă. Consiliul este invitat să adopte concluziile cu ocazia reuniunii sale din 6 decembrie /13 AA/pp 6 DG D 2B RO

7 ANEXĂ PROIECT DE CONCLUZII ALE CONSILIULUI privind combaterea infracțiunilor săvârșite din ură în Uniunea Europeană CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, EVIDENȚIIND faptul că, în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați; REAMINTIND angajamentul ferm exprimat în Programul de la Stockholm 12 : Întrucât diversitatea reprezintă o bogăție a Uniunii, Uniunea și statele sale membre trebuie să ofere un mediu sigur, în care diferențele sunt respectate și cei mai vulnerabili sunt protejați. Lupta împotriva discriminării, a rasismului, a antisemitismului, a xenofobiei și a homofobiei trebuie să continue cu fermitate. RECUNOSCÂND legătura clară dintre promovarea egalității și combaterea discriminării, pe de o parte, și combaterea infracțiunilor săvârșite din ură, pe de altă parte; ȚINÂND SEAMA DE legislația Uniunii existentă în domeniul rasismului și xenofobiei, în special Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal care definește o abordare comună la nivelul întregii UE bazată pe dreptul penal și pe justiția penală pentru a combate rasismul și xenofobia, precum și directivele împotriva discriminării 13 ; Programul de la Stockholm - O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora (JO C 115, , p. 1). De exemplu, Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, , p.22) /13 AA/pp 7

8 REAMINTIND declarația Consiliului consemnată în procesul-verbal al Consiliului în momentul adoptării Deciziei-cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal 14 în cadrul căreia Consiliul deplânge toate crimele de genocid, crimele contra umanității și crimele de război, inclusiv cele comise de regimurile totalitare; REAMINTIND concluziile Consiliului din 25 februarie 2011 privind rolul Consiliului Uniunii Europene în garantarea punerii în aplicare efective a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 15, concluziile acestuia din 23 mai 2011 privind acțiunile și inițiativele Consiliului pentru punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 16, precum și concluziile acestuia din 6 iunie 2013 privind drepturile fundamentale și statul de drept, precum și privind Raportul Comisiei pe 2012 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 17 ; LUÂND ACT de Programul de la Stockholm, care subliniază că Uniunea reprezintă un spațiu al valorilor împărtășite, valori care sunt incompatibile cu crimele împotriva umanității, cu genocidul și cu crimele de război, inclusiv crimele comise de regimurile totalitare. Fiecare stat membru are propria abordare privind aceste chestiuni, dar din perspectiva reconcilierii memoria acelor crime trebuie să fie o memorie colectivă, împărtășită și promovată, atunci când este posibil, de noi toți. Uniunea trebuie să joace rolul de mediator ; REAMINTIND concluziile Consiliului din 9 iunie 2011 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa și REAFIRMÂND importanța sensibilizării cu privire la crimele comise de regimurile totalitare prin promovarea unei memorii împărtășite a respectivelor crime în întreaga Uniune și subliniind rolul semnificativ pe care aceasta îl poate juca în prevenirea reabilitării sau al renașterii ideologiilor totalitare, evidențiată prin instituirea unei Zile europene a comemorării (23 august) victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare; JO L 328, , p /11 FREMP 13 JAI 101 COHOM 44 JUSTCIV 19 JURINFO /1/11 FREMP 53 JAI 318 COHOM 131 JUSTCIV 128 JURINFO /13 FREMP 73 JAI 430 COHOM 99 JUSTCIV 139 EJUSTICE 53 SOC 386 CULT 65 DROIPEN /13 AA/pp 8

9 SALUTÂND rolul important pe care Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene îl joacă în oferirea de expertiză și analiză independentă în domeniul drepturilor fundamentale, în cadrul mandatului său în acest domeniu, și ATRĂGÂND ATENȚIA asupra rapoartelor recente ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale care prezintă gradul de răspândire și impactul[...] infracțiunilor săvârșite din ură[...] în Europa, care recomandă acțiuni care să sporească vizibilitatea[...] acestora și să recunoască drepturile victimelor la trei niveluri: legislativ, politic și practic; SUBLINIIND importanța activității întreprinse de alte organizații internaționale, în special Consiliul Europei (CoE) și rolul central al acestuia în promovarea și dezvoltarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, AVÂND ÎN VEDERE Convenția europeană a drepturilor omului, în special articolul 14 al acesteia și jurisprudența în materie, precum și activitatea întreprinsă de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și EVIDENȚIIND importanța creării de sinergii; În acest sens, LUÂND ACT de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și de cerința de a face vizibile - de a demasca - motivele rasiste și determinate de prejudecăți ale infracțiunilor 18, reflectată în articolul 4 din decizia-cadru care solicită statelor membre ale UE să ia în considerare, la stabilirea pedepselor, orice fel de motive rasiste sau xenofobe care au condus la săvârșirea unei infracțiuni[...]; EVIDENȚIIND importanța vitală a libertății de exprimare (articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale), menționată și la articolul 7 din decizia-cadru, recunoscând în același timp jurisprudența relevantă a CEDO conform căreia anumite forme specifice de exprimare, inclusiv cele care constituie discurs de incitare la ură, nu sunt protejate de articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului 19 ; De exemplu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Nachova și alții/bulgaria, nr /98 și 43579/98, 6 iulie 2005 și Stoica/România, nr /98. De exemplu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Gunduz/Turcia, nr /97, 4 decembrie 2003 și Garaudy/Franța, nr /01, 24 iunie /13 AA/pp 9

10 LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul că internetul reprezintă un instrument utilizat în mod obișnuit pentru răspândirea discursurilor de incitare la ură și că multe din cele mai grave de acte de hărțuire au loc pe internet, și SUBLINIIND importanța Protocolului adițional la Convenția privind cibercriminalitatea a CoE referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă comise prin intermediul sistemelor informatice; EVIDENȚIIND necesitatea de a asista, sprijini și proteja victimele infracțiunilor săvârșite din ură, AVÂND în vedere Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor, care face trimitere în mod specific la victimele infracțiunilor săvârșite din ură 20 ; EVIDENȚIIND necesitatea unei colectări eficace și sistematice de date fiabile și comparabile referitoare la infracțiunile săvârșite din ură inclusiv, pe cât posibil, numărul unor astfel de incidente denunțate de persoane și înregistrate de autorități; numărul de condamnări; motivele determinate de prejudecăți ale respectivelor infracțiuni; și pedepsele aplicate făptuitorilor; SUBLINIIND importanța formării practicienilor care vin în contact cu victimele infracțiunilor săvârșite din ură pentru a spori sensibilizarea acestora în legătură cu nevoile victimelor respectivelor infracțiuni și pentru a le permite să interacționeze cu acestea în mod respectuos și profesional, între altele pentru a facilita denunțarea acestui tip de infracțiuni; LUÂND ACT DE atenția acordată de Parlamentul European combaterii rasismului, xenofobiei, homofobiei și infracțiunilor săvârșite din ură. Rezoluția Parlamentului adoptată la 14 martie 2013 solicită o strategie cuprinzătoare pentru combaterea infracțiunilor săvârșite din ură, a violenței determinate de prejudecăți și a discriminării și pentru consolidarea eforturilor la nivel european și național în acest sens, în special în ceea ce privește o mai bună colectare a datelor, sprijinirea victimelor și încurajarea victimelor să denunțe incidentele. De asemenea, Parlamentul reamintește îndemnul său pentru un cadru mai solid pentru protecția persoanelor LGBT și pentru o mai bună punere în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor; 20 JO L 315, , p. 57. Danemarca nu a participat la adoptarea acestei directive și nu are obligații în temeiul acesteia /13 AA/pp 10

11 AȘTEPTÂND CU INTERES primirea raportului Comisiei în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal referitor la evaluarea eficacității actualelor norme juridice ale UE în combaterea infracțiunilor săvârșite din ură, pentru a permite Consiliului să evalueze măsura în care statele au respectat dispozițiile deciziei-cadru; LUÂND ACT de intențiile Comisiei, astfel cum sunt precizate în raportul către Parlamentul European și Consiliu intitulat Memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa, din 22 decembrie 2010, de a continua examinarea condițiilor pentru un instrument juridic suplimentar, inclusiv din perspectiva constatărilor viitorului raport. INVITĂ STATELE MEMBRE: 1. să se asigure că Decizia-cadru 2008/913/JAI a fost pe deplin transpusă în legislația națională și pe deplin pusă în aplicare la nivel practic; 2. să aibă în vedere experiența altor state membre în ceea ce privește extinderea, în cadrul legislației lor în materie penală, a domeniului de aplicare al infracțiunilor săvârșite din ură și includerea altor motive determinate de prejudecăți care conduc la săvârșirea acestor infracțiuni; 3. să asigure cercetarea și urmărirea penală la timp și eficace a infracțiunilor săvârșite din ură[...], garantând luarea în considerare pe toată durata procedurilor a motivelor determinate de prejudecăți; 4. să adopte măsuri adecvate pentru a facilita denunțarea infracțiunilor săvârșite din ură de către victime și, pe cât posibil, susținerea asociațiilor de sprijinire a acestora, inclusiv măsuri de consolidare a încrederii în poliție și în alte instituții ale statului; 5. să colecteze și să publice date cuprinzătoare și comparabile referitoare la infracțiunile săvârșite din ură inclusiv, pe cât posibil incluzând numărul unor astfel de incidente denunțate de persoane și înregistrate de autorități; numărul de condamnări; motivele determinate de prejudecăți ale respectivelor infracțiuni; și pedepsele aplicate făptuitorilor; 6. să se asigure că victimele infracțiunilor săvârșite din ură sun asistate, sprijinite și protejate, cu luarea în considerare a Directivei privind victimele, care trebuie pusă în aplicare până la 16 noiembrie 2015, în special a evaluării în funcție de fiecare caz în parte a nevoilor de protecție a victimei, astfel cum se prevede la articolul 22 din directivă; 17057/13 AA/pp 11

12 7. să promoveze formarea pentru practicienii relevanți care vin în contact cu victimele infracțiunilor săvârșite din ură, permițându-le astfel acestora să asiste în mod eficace victimele în cauză; 8. să consolideze măsurile de prevenire, între altele prin reflectarea comemorării în cadrul educației în domeniul drepturilor omului, al programei de istorie și al formării relevante, adoptând măsuri de educare a publicului cu privire la valorile diversității culturale și incluziunii și urmărind ca toate sectoarele societății să joace un rol în combaterea unei astfel de intoleranțe; și 9. să aibă în vedere ratificarea Protocolului adițional la Convenția privind cibercriminalitatea a CoE referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă comise prin intermediul sistemelor informatice, în cazul în care încă nu au făcut acest lucru; INVITĂ COMISIA: 10. în conformitate cu obligațiile existente, să evalueze legislația Uniunii existentă și să înainteze un raport Consiliului; 11. să asigure monitorizarea adecvată a respectivei evaluări; 12. în momentul evaluării gradului în care statele membre au adoptat măsurile necesare pentru a pune în aplicare Directiva privind drepturile victimelor, să acorde atenția necesară modalității în care evaluarea în funcție de fiecare caz în parte a nevoilor de protecție ale victimei (articolul 22) a fost reflectată în legislația națională; 13. să faciliteze schimbul de bune practici între părțile interesate din statele membre și să ofere orientări pentru promovarea unor astfel de practici; 14. să aloce bugetul necesar pentru finanțarea proiectelor de prevenire și combatere a infracțiunilor săvârșite din ură, inclusiv proiecte referitore la comemorări și campanii de sensibilizare, în temeiul programelor de finanțare ale Uniunii; 15. să contribuie la îmbunătățirea colectării de date fiabile și comparabile și la analizei acestora; și 16. să amelioreze cooperarea strategică cu părțile interesate de la nivel extern (organizațiile internaționale și societatea civilă); 17057/13 AA/pp 12

13 INVITĂ AGENȚIILE RELEVANTE ALE UE: 17. în special în ceea ce privește Agenția pentru Drepturi Fundamentale, CEPOL, Eurojust și Europol, să își continue eforturile de combatere a infracțiunilor săvârșite din ură, ținând seama de mandatele lor respective și punându-și în comun expertiza; 18. Agenția pentru Drepturi Fundamentale să continue evaluarea, în mod obiectiv, fiabil și comparabil, a gradului de răspândire a rasismului, xenofobiei, antisemitismului și a altor forme de infracțiuni săvârșite din ură prin intermediul unor sondaje la nivelul întregii UE; 19. Agenția pentru Drepturi Fundamentale să colaboreze cu statele membre pentru a facilita schimbul de bune practici și pentru a asista statele membre, la cererea acestora, în eforturile lor de a dezvolta metode eficace de a încuraja denunțarea și de a asigura înregistrarea adecvată a infracțiunilor săvârșite din ură /13 AA/pp 13