Curs pentru studenți, anul V, Disciplina de Sănătate Publică i Management, Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila An universitar

Transcription

1 Starea de s n tate, factorii care o influenţeaz şi indicatorii de m surare a st rii de s n tate. Starea de s n tate a populaţiei din România. Surse de morbiditate. Strategia OMS pentru secolul XXI. Curs pentru studenți, anul V, Disciplina de Sănătate Publică i Management Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila An universitar

2 Obiective educa ionale: La sfâr itul cursului, studenții vor fi capabili să: Ințeleagă conceptele de stare de s n tate, determinant al st rii de s n tate, s n tate public, Cunoască indicatorii de m surare a st rii de s n tate, Ințeleagă principalele direc ii ale politicilor de s n tate la nivel interna ional. 2

3 Starea de s n tate definiţie OMS stare complet de bine din punct de vedere fizic, mintal şi social i nu numai absenţa bolii sau a infirmit ţii (Constitu ia OMS, 1946) Caracteristici ale definiţiei : este universal acceptată ca o aspiraţie, subliniază caracterul pozitiv şi multiaxial al sănătăţii, realizarea ei presupune responsabilizarea societăţii, sănătatea este o componentă şi o măsură a calităţii vieţii. Criteriile utilizate in cont de: bunăstarea funcţională, capacitatea organismului de a se adapta la condiţiile variate de viaţă şi muncă, condiţia umană care îl face pe individ creativ. 3

4 Starea de s n tate vs. boal Boala - imposibilitatea de adaptare la multitudinea de condiţii ambientale: de mediu fizic, psihic, social. Aprecierea bolii: illness percep ia individului, subiectivă (persoana se autodefine te bolnavă). În unele situații nu există concordanță între subiectiv (percepția persoanei) şi obiectiv (evaluarea medicală); disease încadrarea profesioni tilor; definit dup criterii biomedicale (un ansamblu de semne şi simptome); sickness - expresia bolii în raport cu normele sociale. 4

5 Determinanţii st rii de s n tate cauze şi factori care pot influenţa riscul de îmbolnăvire. (J. Last) orice factor sau condiţie care are efect asupra sănătăţii, sau, în termeni cantitativi măsurabili, are un efect asupra stării de sănătate. (D.Ruwaard,1997) 5

6 Modelul epidemiologic al factorilor care determin starea de s n tate (Lalonde, A. Dever) Sist. int. complexe Maturizare/ îmbătrânire Biologia Mat. genetic de recuperare fizic social Mediul Starea de s n tate Sistemul de s n tate curativ psihologic preventiv Riscuri profesionale Comportamente Riscuri în timpul liber Modele de consum 6

7 Modelul Dever - Determinanţii s n t ţii şi repartizarea resurselor Contribuţia potenţială la reducerea mortalităţii (în procentaj) Repartizarea actuală a cheltuielilor pentru sănătate în S.U.A. (în procentaj) BIOLOGIE UMAN MEDIU STIL DE VIAŢ 90 SISTEM DE ÎNGRIJIRI 11 Dup : Dever G.E.A. în Le planification de la Santé; Rayneed Pineault 7

8 S n tatea public (defini ie OMS) tiința i arta prevenirii bolilor, prelungirii vieții i promovării sănătății, prin efortul organizat al societății (Acheson, 1988, WHO) the science and art of preventing disease, prolonging life and promoting health and efficiency through organized community effort for the sanitation of the environment, the control of communicable infections, the education of the individual in personal hygiene, the organization of medical and nursing services for the early diagnosis and preventive treatment of disease, and for the development of the social machinery to insure everyone a standard of living adequate for the maintenance of health, so organizing these benefits as to enable every citizen to realize his birthright of health and longevity.(ce Winslow, 1920) 8

9 Noua Sănătate publică Frenk (1993): const în eforturile sistematice pentru a identifica nevoile de s n tate i pentru a organiza servicii de s n tate care s r spund adecvat nevoilor popula iei. Sunt incluse: Procesarea informațiilor necesare pentru caracterizarea statusului populației, Mobilizarea resurselor necesare pentru a răspunde adecvat. Esența sănătății publice este reprezentată de sănătatea populației; Sănătatea Publică include facilități pentru furnizarea tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătății, prevenirea bolilor, diagnosticul i tratamentul bolilor i reabilitarea fizică, socială i vocațională. 9

10 The Newest Public Health / cea mai nou S n tate Public 2003, Utilizarea teoriei, experienței i dovezilor derivate din științele populației, utilizate pentru a îmbunătăți sănătatea populației într-un mod care asigură cea mai bună acoperire a nevoilor implicite și explicite ale comunității (publicul). 10

11 SP bazat pe dovezi Valori sociale, politice, economice Cele mai bune dovezi din cercetare Expertiz Cunoa tere Decizii pentru practica SP: - Intervenții - Programe de sănătate - Politici de sănătate Source: Jenicek, 1997 Brownson,

12 Piramida dovezilor 12

13 Lumea real a s n t ii publice Să evaluăm în ce circumstan e să recomandăm abord ri specifice de SP. Să susținem managerii de programe s aplice abord rile recomandate în circumstan ele specifice. 13

14 SP interven ii complexe în situa ii complexe Context: variabilitate mare, influențe culturale, stratificare socială, aspecte economice, resurse limitate în sistemul de sănătate. Servicii: furnizate sub forme diferite. 14

15 SP obiective ambi ioase Sc derea Mortalit ii infantile Al ptare Vaccinare MAXIMIZAREA EFICACIT Antibiotice pt tratamentul pneumoniei II COLECTIVE 15

16 SP Intreb ri complexe 16

17 Obiectul s n t ţii publice Grupurile populaţionale starea de sănătate, problemele de sănătate, managementul serviciilor de sănătate, cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile privind starea de sănătate. 17

18 Domeniile s n t ţii publice Biostatistica, Demografia, Epidemiologia, Etica, Legislaţia şi dreptul, tiinţe sociale şi comportamentale, Managementul serviciilor medico-sociale. 18

19 Scopurile s n t ţii publice promovarea sănătăţii ocrotirea sănătăţii: prevenirea îmboln virii, menţinerea s n t ţii. controlul morbidităţii (combaterea bolilor şi a consecinţelor acestora), redobândirea sănătăţii. Startegia OMS: Health for ALL - Sănătate pentru toţi 19

20 Func iile s n t ii publice (1) CDC WHO - PAHO Monitorizarea stării de sănătate pt a identifica problemele de sănătate, Dg, investigarea problemelor de sanătate i a riscurilor din comunitate, Informare, educare, împuternicirea cetățenilor pt SP, Mobilizarea comunității, parteneriatul pt identificarea i rezolvarea problemelor de sănătate, Dezvoltarea de politici care susțin eforturile individuale i comunitare Monitorizarea, evaluarea, analiza stării de sănătate, Supravegherea SP, cercetarea i controlul riscurilor i amenințărilor pt SP, Promovarea sănătății, Participarea socială în sănătate, Dezvoltarea de politici i de capacitate instituțională pt planificarea i managementul Sănătății Publice. 20

21 Func iile s n t ii publice (2) CDC WHO - PAHO Implementarea de reglementări care asigură protecția sănătății, Asigurarea serviciilor necesare, în acord cu nevoile populației, Asigurarea de resurse umane competente în SP, Evaluarea eficacității, accesului i calității serviciilor de sănătate individuale i populaționale, Cercetare pt soluții inovative la problemele de sănătate Intărirea capacității instituționale pt planificarea i managementul SP, Evaluarea i promovarea accesului echitabil la serviciile necesare, Dezvoltarea resurselor umane i training în SP, Asigurarea calității serviciilor furnizate la nivel individual i populațional, Cercetare în Sănătate Publică, Scăderea urgențelor i dezastrelor, prin prevenire, riscuri, pregătire, răspuns. 21

22 Niveluri de intervenţie tipuri de preven ie Preven ia primordial (modificarea distribuției factorilor de risc în populație) Prevenţie primordială Factori de risc Prevenţie prim Preven ia primar (evitarea apariției bolii la nivel de individ) r Boală Preven ia secundar (dg. precoce pt.evitarea cursului nefavorabil şi consecințelor bolii) Preven ia ter iar (reinserția socio- profesională) a Prevenţie secundară Complicaţii * P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r Deteriorarea calităţii vieţii D e c e s 22

23 Provoc ri actuale ale s n t ii publice Refugees Expanding EU: growing health gaps Ebola Economic crisis Citizens want more control Ageing Population Needs / resources Globalisation Climate Change, Pandemic and Bioterrorism Threats Ethics Lifestyle Related Diseases New Technology and Innovation Migration & Cross Border Healthcare 23

24 Instrumente de m surare a st rii de s n tate Indicatorii = unităţi standardizate de structurare a informaţiei care facilitează monitorizarea şi evaluarea stării de sănătate, a determinanţilor acesteia, precum şi a dinamicii acestora în raport cu diversele intervenţii destinate sănătăţii publice. În termeni generali, indicatorii sunt: instrumente sintetice, standardizate, evidenţiază informaţii relevante asupra atributelor şi dimensiunii sănătăţii sau a determinanţilor acesteia. 24

25 Tipuri de indicatori A. Indicatori de nivel ai st rii de s n tate B. Indicatori de factori C. Indicatori complec i 25

26 Indicatori de m surare a st rii de s n tate A. Indicatori de nivel sau de rezultat Demografici (natalitate, fertilitate, mortalitate): de frecvență sau riscuri (probabilități) De morbiditate (clasici, de gravitate scoruri, consecințe ale bolii-deficiență, incapacitate, handicap, combinații); Inciden a = nr. cazurilor noi de boală (caz nou de boală = cazul de boală luat în evidență pt.prima oară) Prevalen a = nr. cazurilor noi i vechi de boală. Globali ai s n t ii bazați pe incapacitate funcțională sau pe percepția sănătății/bolii. 26

27 Indicatori de m surare a st rii de s n tate B. Indicatori de factori (determinan i) Comportamentali Prevalența fumătorilor, Consumul de alcool Litri alcool pur/cap locuitor/an. Biologici De Număr anomalii cromozomiale, Număr mutații genetice. mediu fizic/social/profesional Concentrația noxe/pulberi / cm cub, Concentrația de microroganisme/ml apă, Rata de sărăcie, Rata criminalității, Km autostradă /1 milion locuitori. 27

28 Indicatori de m surare a st rii de s n tate C. Indicatori complec i Povara global a bolii / Global Burden of Disease = indicator complex care măsoară numărul de ani pierduți prin deces prematur (YLL) i numărul de ani pierduți din cauza timpului trăit într-o stare inferioară sănătății depline (YLD) pentru câteva sute de boli / factori de risc. DALY = YLL + YLD 28

29 2015 Rank Cause 2000 DALYs (000s) % DALYs DALYs per Rank Cause 100,000 population All Causes 1 Ischaemic heart disease 192,056 2 Lower respiratory infections 142,384 3 Stroke 139,874 4 Preterm birth complications 102,297 5 Diarrhoeal diseases 84, Road injury Chronic obstructive pulmonary 7 disease Diabetes mellitus 70,667 9 Birth asphyxia and birth trauma 67, , Tuberculosis 56, Depressive disorders 54, Iron-deficiency anaemia 52, Back and neck pain 52, Cirrhosis of the liver 41, Trachea, bronchus, lung cancers 41, Malaria 38, Kidney diseases 38, Self-harm 37,672 1 Lower respiratory infections 206,202 2 Diarrhoeal diseases 154,973 3 Ischaemic heart disease 153,892 4 Preterm birth complications 127,771 5 Stroke 124,386 6 Birth asphyxia and birth trauma 105, HIV/AIDS 8 Malaria 76,565 9 Tuberculosis 71, Chronic obstructive pulmonary 10 disease Road injury 12 Congenital anomalies 66, Measles 65, Iron-deficiency anaemia 52, Neonatal sepsis and infections 49, Diabetes mellitus 44, Depressive disorders 41, Back and neck pain 40, Self-harm UMF "Carol Davila" Bucure ti , Meningitis , , , , HIV/AIDS All Causes ,815 % DALYs DALYs per 100,000 population 2,805, , Congenital anomalies ,668,296 0 DALYs (000s) ,

30 Popula ia State Membre UE + parteneri 1 ian 2017 Liechtenstein Iceland Malta Luxembourg Cyprus Estonia Latvia Slovenia Lithuania Croatia Ireland Norway Slovakia Finland Denmark Bulgaria Switzerland Austria Hungary Sweden Portugal Czech Republic Greece Belgium Netherlands Romania Poland Spain Italy United Kingdom France Turkey Germany Russia Sursa: Eurostat, oct

31 Evolu ia ratei de natalitate, UE i România, , Eurostat EU (28 countries) Romania nascuti vii/1000 locuitori Ani calendaristici 31

32 Speranta de viata, 2015, Eurostat Bulgaria Romania Ungaria Polonia Croatia Republica Ceha EU (28 countries) Germania Danemarca Slovenia UK Grecia Belgia Portugalia Austria Finlanda Olanda Malta Suedia Norvegia Luxembourg Franta Islanda Liechtenstein Italia Spania

33 33

34 34

35 35

36 S n tate perceput (% din popula ie BUNA+F. BUNA, Eurobarometru) Cyprus Greece Ireland Iceland Switzerland Sweden Norway United Kingdom Austria Belgium 28.0 Romania Denmark Luxembourg Croatia France Netherlands European Union (28 countries) Finland Slovenia Slovakia Malta Czech Republic Hungary Poland Spain Germany Bulgaria Italy Estonia Portugal Lithuania Latvia

37 Surse de indicatori ai st rii de s n tate Health for all (EURO) EUROSTAT Global Health Observatory (WHO) 37

38 WHO WHO SIS 38

39 Surse de indicatori ai st rii de s n tate (2) OECD Indicators World Bank Indicators European Core Health Indicators (ECHI) 39

40 EC Health indicators - ECHI 88 indicatori in 5 domenii Demografie i situa ie socio-economic, Stare de s n tate, Determinan ii s n t ii, Interven ii de s n tate: servicii de s n tate, Interven ii de s n tate: promovarea s n t ii. 40

41 Indicatori UE: European Core Health Indicators (ECHI) Grupe Exemple Demografici i socioeconomici Populație, natalitate, rata omajului, rata de sărăcie Stare de s n tate Speranța de viață, Speranța de viață sănătoasă, Mortalitate infantilă, mortaliatate specifică pe cauze, HIV/AIDS, Inicidența cancerelor, prevalența diabetului, accidente de circulație Determinan i ai s n t ii % fumători, consum de fructe, expunerea la particule Servicii de s n tate Acoperire cu asigurări de sănătate, Acoperire vaccinală, paturi de spital, screening cancer col, colon Interven ii de s n tate, Politici de sănătate nutrițională promovarea s n t ii 41

42 Politici de s n tate Health 2020: the European policy for health and well-being 42

43 OMS Europa: S n tatea 2020 Cadru politic european de acțiune pentru sănătate i bunăstare (Malda 2012, 62 sesion) Obiective Strategice: Imbunătățirea sănătății pentru toți i reducerea inegalităților, Imbunătățirea leadership-ului i a guvernării participative pentru sănătate. 43

44 Arii prioritare Investiția în sănătate pe tot parcursul vieții i împuternicirea cetățenilor, Controlul poverii bolilor netransmisibile i transmisibile în Europa, Intărirea sistemelor de sănătate centrate pe populație i a capacității de sănătate publică, inclusiv capacitatea de pregătire i răspuns la situații de urgență, Crearea de medii i comunități favorabile sănătății. 44

45 45

46 Europa 2020: Investing in health Principii Sănătatea este o valoare în sine, Investiția în sănătate favorizează dezvoltarea. Direc ii Investiția în sisteme de sănătate sustenabile, Investiția în sănătatea oamenilor, ca i capital uman, Investiția în reducerea inegalităților în sănătate. 46

47 Strategia de s n tate a UE: Together for health: A strategic approach for EU Obiective strategice Principii Valori comune în sănătate, Sănătatea = cea mai mare valoare, Sănătatea în toate politicile (HIAP) UE - voce mai puternică în sănătatea globală. Menținerea unei bune sănătăți într-o Europă care îmbătrâne te, Protecția cetățenilor de amenințările la starea de sănătate, Susținerea dinamismului sistemelor de sănătate i a noilor tehnologii. 47