Actiunile in daune legate de nerespectarea regulilor antitrust ale Uniunii Europene - Introducere din perspectiva legilatiei romane -

Transcription

1 Actiunile in daune legate de nerespectarea regulilor antitrust ale Uniunii Europene - Introducere din perspectiva legilatiei romane - Oana Denisa ALEXANDROAIEI 1 LLM. Eur. (Legum Magister in Drept european) Bursier DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst / German Academic Exchange Service) Universitatea Würzburg Germania In anul 2001, dupa mai mult de zece ani de judecata, dl. Crehan, un hangiu, subiect al unei conventii de neconcurenta 2, a obtinut o hotarare favorabila pronuntata de Curtea Europeana de Justitie, privind posibilitatea acordarii de despagubiri pentru pierderile suferite ca urmare a incalcarii dispozitiilor art. 81 din Tratatul CE. Doi ani mai tarziu, Curtea suprema din Anglia, instanta nationala, a respins cererea de recuperare a prejudiciilor 3. Instanta nationala nici macar nu facut vreo referire, in decizia sa, cu privire la hotararea Curtii Europene de Justitie. Solutionarea acestei spete a reprezentat un puternic semnal de alarma pentru Comisie in sensul accentuarii importantei politicilor pe care le promoveaza in materia punerii in executare a hotararilor judecatoresti. Introducerea cererilor de recuperare a prejudiciilor cauzate prin incalcari ale legislatiei europene in materia concurentei, a devenit posibila din 1962, odata cu intrarea in vigoare a sistemului antitrust al CE. In cauza AG Van Greven din , s-a statuat ca: Instanta nationala este obligata, in principiu, avand in vedere normele comunitare, sa acorde despagubiri pentru pierderile suferite ca urmare a incalcarilor unei norme de drept concurential direct aplicabila. Un studiu comandat de Comisie (mentionat in continuare ca Raportul Ashurst) 5 a concluzionat ca, pe parcursul celor 40 de ani de implementare a sistemului antitrust, doar in douasprezece cauze avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru incalcarea legislatiei CE in domeniul concurentei solutia a fost favorabila. Un numar similar de cauze a fost inregistrat si la nivelul aplicarii legislatiei nationale in materia concurentei. 1 Traducerea si adaptarea Daniela Madalina Stanica, MA. 2 ECJ, Cauza C-453/99 Courage v Crehan [2001] ECR I Intr-o actiune in recupararea prejudiciului suferit ca umare a neachitarii facturilor pentru berea livrata, dl. Crehan a sustinut ca solicitarea de a cumpara bere exclusiv de la firma Courage incalca dispozitiile art. 81 ale Tratatului CE (vanzare legata). El a mai cerut, de asemenea, despagubiri, sustinand ca firma Courage a vandut berea pe care o producea in pub-uri care nu erau subiect al vanzarii legate, la preturi substantial reduse celor existente pe lista de preturi, precum si ca aceasta diferenta de pret a redus rata de profitabilitate, excluzandu-l din afacerea respectiva. 3 Judecatorul a decis ca nu a avut loc nicio incalcare a art.81 din Tratatul CE, de catre compania producatoare de bere.crehan v Inntrepreneur Pub Co [2004] EWCA Civ AG Van Gerven, Cauza C 128/92, Banks v. British Coal, 1994 E.C.R. I Desi cauza a vizat numai dispozitiile art. 65 si 66 din Tratatul Comunitatilor Europene a Carbunelui si Otelului (CECO) si nu daca instantele nationale erau competente sa stabileasca incalcarea acestor articole. 5 RAPORT COMPARATIV, Studiu cu privire la conditiile introducerii actiunilor in despagubiri in cazul incalcarii regulilor CE in materialul concurentei (cunoscut ca Raportul Ashurst), 2004, available at: actions_for_damages/ study.html. 78

2 Dupa cum a subliniat si Curtea Europeana de Justitie, in cauza Crehan, este esentiala, pentru implementarea deplina a legislatiei in materie concurentiala, existenta posibilitatii pentru fiecare justitiabil de a introduce o cerere in despagubiri pentru pierderile cauzate ca urmare a neexecutarii clauzelor contractuale sau ca rezultat al unui comportament ce urmareste sa restrictioneze sau sa distorsioneze mediul concurential. Pornind de la modelul american, dar incercand totodata sa elimine deficientele acestuia, Comisia a publicat in decembrie 2005 un document intitulat Cartea Verde a actiunilor in daune pentru incalcarea legislatiei antitrust a CE (Green paper). Colectivul redactional al acestui document a remarcat ca sistemul judiciar antitrust al SUA pune la dispozitie intsrumente puternice de actionare in instanta in materia antitrust, inclusiv prin acordarea asa-numitelor treble damages (sau posibilitatea de a acorda triplul daunelor suferite) sau prin introducerea actiunilor colective. Pe de alta parte, sistemul american este deseori perceput ca incurajand litigiile neintemeiate ori sicanatoare, astfel incat acesta trebuie analizat cu atentie pentru a controla litigiile ce ar putea aparea excesiv, ca rezultat al abuzului de drept si pentru a incerca mentinerea sistemului intr-un ton moderat. 6 I. Informatii generale Prin Regulamentul Consiliului nr.1/ Comisia a renuntat la monopolul in ceea ce priveste acordarea de exceptii in baza Articolului 81(3) TCE. Ca rezultat, a fost inlaturat un obstacol major in aplicarea la nivel extins al regulilor de drept concurential de catre instantele nationale (respectiv de catre autoritatile nationale in materie de concurenta). 8 Actiunile introduse in fata instantelor nationale au fost blocate atat timp cat Comisia avea de analizat oportunitatea acordarii unor exceptii. Comisia a analizat cu mare discretie cauzele 9, fapt ce a presupus scurgerea unei perioade mari de timp si care deseori a transformat cauzele aflate in fata instantelor nationale in unele superflue 10. In prezent, pe langa legislatia nationala, instantele trebuie sa aplice pe deplin dispozitiile art. 81 si 82 ale Tratatului CE atunci cand o practica sau un acord afecteaza comertul intre Statele membre. 11 Ca si in sistemul vechi, acestea sunt indreptatite sa analizeze sustinerile fiecareia dintre parti cu privire la incalcarile legislatiei concurentei sub incidenta dispozitiilor art 81 (1) al CE. Noutatea consta in aceea ca trebuie de asemenea analizata apararea celeilate parti in baza dispozitiilor art 81 (3) CE fara ca interventia Comisiei sa fie necesara. Dupa cum este statuat la punctul 7 al Regulamentului nr. 1/2003, instantele nationale au rolul esential in aplicarea regulilor concurentiale ale Comunitatii Europene. Cand decid cu privire la litigiile intervenite intre persoane private, acestea trebuie sa protejeze drepturile subiective reglementate de normele comunitare, un exemplu in acest sens fiind acordarea de despagubiri victimelor incalcarilor constatate. Punctul 7 al Regulamentului accentueaza conceptele de modernizare si descentralizare fiind elaborat pentru a intari posibilitatile subiectilor de drept privat de a cauta si obtine ajutor in fata instantelor nationale. Implementarea normelor de dreptul concurentei aduce beneficii directe functionarii pietei interne, are un efect puternic de stopare a practicilor neconcurentiale si promoveaza 6 Documentul de lucru al Comisiei anexa la Cartea Verde (Green Paper) a actiunilor in despagubiri pentru incalcarea leguislatiei antitrust a CE, Bruxelles, SEC(2005) Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 1/2003 din 16 decembrie 2002 cu privire la aplicarea articolelor 81 si 82 TCE in materie de concurenta. 8 Deselaers/ Obst, EWS 2000, S. 41, CFI, Cauza T-39/92 and T-40/92 [1994] ECR II-49, para. 109 Groupement des cartes bancaires (CB) and Europay International S.A. v. Commission. 10 Prelegere/04/403, Mario Monti. Judecata in materie de drept privat ca element cheie complementar punerii in executare a normelor de dreptul concurentei si primele concluzii ale implementarii noilor Regulamente de Fuziune IBA a-8-a Conferinta Anuala in materie de Concurenta Fiesole, 17 septembrie Art. 6, Regulamentul 1/

3 cultura concurentiala. 12 Face posibila acordarea de compensatii directe acelora care au suferit prejudicii din cauza incalcarilor normelor de drept concurential si creste gradul de acces la justitie; instantele sunt obligate sa solutioneze cauzele deduse judecatii, in timp ce o autoritate administrativa are puterea de a se preocupa de alte prioritati. Intrebarea formulata de Neelie Kroes de ce sunt atat de putine cauze in Europa care sa vizeze pretinse incalcari ale legislatiei in materia concurentei? ramane inca valabila. Raspunsul: din pacate, nu cred ca aceasta situatie se datoreaza numarului redus de incalcari ale legislatiei 13 a fost confirmat de Raportul Ashurst: actiunile in despagubire pentru incalcarea legislatiei in materie de concurenta in Uniunea Europeana extinsa sunt de o diversitate uimitoare si in plina dezvoltare. Probatoriul, aflat, in general, la indemana paratului, sub controlul acestuia, scade posibilitatea de a dovedi pretinsa incalcare. Determinarea valorii prejudiciului (care trebuie sa fie direct si sigur) precum si legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu sunt dificil de stabilit. Gradul de nesiguranta cu privire la rezultatul actiunii in instanta, riscul suportarii cheltuielilor de judecata care nu sunt niciodata pe deplin compensate 14 sunt in continuare elemente care sa justifice gradul ridicat al cauzelor nereclamate. II. Initiative ale Statelor membre Statele membre au oferit deja o serie de solutii in aceasta materie. Acestea si-au adaptat normele nationale in vederea facilitarii accesului la promovarea unor actiuni in despagubiri privind domeniul antitrust: - In Regatul Unit al Marii Britanii a fost creata o instanta specializata, Competition Appeal Tribunal ( CAT ), care poate judeca actiunile in despagubiri atunci cand exista o decizie anterioara a Biroului de Comert - Office of Fair Trading ( OFT ) sau a Comisiei Europene. - Multe dintre Statele Membre au norme care dispun cu privire la desemnarea unor instante competente care deroga de la competenta generala, de exemplu prin folosirea jurisdictiilor superioare in grad. 15 Romania este un alt exemplu in acest sens. Conform Art. 7 din Legea concurentei nr. 21/1996 (LC), instanta ordinara competenta sa solutioneze cauzele de dreptul concurentei este Curtea de Apel, ca prima instanta. Hotararea acesteia poate fi apelata numai in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca instanta de ultim grad. - In Suedia, actiunile colective de tip opt in au fost introduse in anul De curand, au fost recomandate o serie de masuri pentru sprijinirea in continuare a implementarii, incluzand extinderea actiunilor colective la grupuri de consumatori si alte persoane fizice afectate de incalcarea normelor de drept concurential. 12 Prelegere/05/613, Neelie Kroes membru al Comisiei Europene in materie de Actiuni in despagubire pentru incalcarea dreptului concurential european: realitati si posibilitati, prelegere de deschidere in cadrul conferintei Repararea prejudiciului cauzat de practicile anticoncurentiale in Franta si in strainatate: bilant si perspective, Curtea de Casatie, Paris 17 Octombrie Prelegere/06/158, Neelie Kroes. O implementare mai buna a masurilor antitrust prin facilitarea accesului la introducerea actiunilor in despagubiri: invitatie la dezbatere deschisa. 14 In dreptul francez, de exemplu, in baza art. 700 din Codul de procedura civila, instantele pot decide ca partea care a cazut in pretentii sa suporte toate cheltuielile de judecata; in practica, partii care a castigat nu i se ramburseaza niciodata pe deplin aceste cheltuieli, exemplu: cauza Eco-System/ Peugeot, (Curtea Comerciala din Paris, 22 octombrie1996) doar 240,000 au fost rambursati din cele 15 M solicitati. 15 Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, marea Britanie. 80

4 - Noua lege a concurentei din Germania (GWB 16 ) dispune cu privire la facilitatile existente pentru punerea in aplicare a art. 81 si 82 din cadrul Tratatului CE, astfel: 1. aplicarea de o maniera relaxata a conceptului de scop protectiv, care limiteaza cercul prezumptivilor reclamanti la cei direct vizati de subiectul activ al incalcarii normelor; 2. permisiunea luarii in consideratie a profitului realizat de cel care a incalcat normele in materie cu ocazia evaluarii daunelor; 3. ideea acordarii dobazilor de la data producerii prejudiciului; 4. efectul obligatoriu la nivelul instantelor civile al Deciziilor Finale ale Consiliului Concurentei din Germania (German Federal Cartel Office), ale Comisiei Europene, ale autoritatilor responsabile in domeniul concurentei existente la nivelul celorlate State Membre, precum si ale instantelor lor nationale atunci cand se constata incalcari ale normelor juridice in domeniul concurentei; 5. reducerea taxelor judiciare si a onorariilor avocatilor, in situatia in care o parte nu poate suporta din motive obiective costurile pe care le presupune actionarea in instanta. 17 III. Propuneri Cartea Verde (Green Paper) stabileste o serie de alternative care sa fie avute in vedere pentru modificarea cadrului actual in ceea ce priveste acordarea de daune in materie antitrust, cadru considerat a fi unul restrictiv. Aceste alternative vizeaza: 1. Accesul la probe pentru reclamant. Dificultatea pentru subiectele de drept, privite individual, de a dovedi aplicabilitatea dispozitiilor Art. 81 CE este evidentiata in cauza Delimitis v. Henninger Bräu 18 si confirmata de Raportul Ashurst, fiind de asemenea in stransa legatura cu accesul partilor la probatoriul relevant in cauza: Cativa reporteri nationali au sesizat dificultatea obtinerii de probe, ca fiind unul dintre obstacolele majore, din pricina scopului limitat pentru care este posibila punerea la dispozitie a unor documente in majoritatea Statelor Membre. Cartea Verde face distinctia intre: a) Actiunile continue, atunci cand o autoritate in materie de concurenta a luat deja o decizie, stabilind existenta unei incalcari a legislatiei concurentiale europene, si reclamantul incepe subsecvent procedurile in fata unei instante nationale in vederea obtinerii de despagubiri. Instantele nationale sunt tinute sa respecte o decizie a Comisiei de drept comunitar. 19 Intrebarea este daca reclamantul poate, de asemenea, sa foloseasca o decizie a unei autoritati administrative in materie de concurenta ca dovada a incalcarii, in chestiuni ce tin de dreptul national, dar si de cel comunitar. 20 b) Actiunile individuale, atunci cand nu suntem in prezenta unei decizii a unei autoritati in materia concurentei si reclamantul trebuie sa dovedeasca singur incalcarea normelor concurentiale europene. In acest caz solutiile ar trebui sa fie gasite astfel incat, probatoriul, 16 Al 7-lea Amendament al legii Germane cu privire la restrictiile in materie de concurenta (Gesetz gegen Wettbewerbsbechränkungen). 17 Raportul Ashurst, supra, nota de subsol Delimitis v. Henninger Bräu, C-234/89 [1991] ECR I-935, para 26 (3). 19 Regulamentul nr. 1/2003, art De exemplu, cazul Marii Britanii, in care instantele nationale deja aplica deciziile OFT. 81

5 care este de obicei la indemana paratului sa poata fi administrat, fara a-l impovara peste masura pe acesta. Avand in vedere aceasta distinctie, Comisia a pus in discutie: normele speciale care guverneaza administrarea probatoriului 21 daca ar trebui sa existe masuri speciale care sa previna distrugerea probelor si daca sarcina probei ar trebui sa fie usurata, de exemplu prin diminuarea standardului cerut in materie de probe, atunci cand exista o disproportie a informatiilor detinute de reclamant sau parat. Art. 172 din Codul de procedura civila roman (CPC) stipuleaza urmatoarele: Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona infatisarea lui. Pana in momentul in care reclamantul prezinta in mod expres dovezile relevante aflate in posesia sa, interesul pentru infatisarea inscrisurilor solicitate este considerat demonstrat. Conform dispozitiilor art. 169 CPC, probele trebuie sa fie administrate in fata instantei de judecata, daca legea nu stipuleaza altfel. Ca arbitru al celor doua parti, in virtutea rolului sau activ si pentru a evita alte consecinte ce ar excede limitele actiunii in despagubiri instanta trebuie sa stabileasca relevanta fiecaruia dintre inscrisurile invocate/solicitate a fi prezentate, (pentru a crea premisele care sa permita solutionarea cauzei) precum si concludenta acestora (probele trebuie sa aiba legatura cu obiectul procesului) in cadrul procedurii judiciare: Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin intarziere. 22 In situatia in care instanta dispune infatisarea inscrsurilor, trebuie sa aiba in vedere caracterul de confidentialitate al anumitor inscrsuri, conform dispozitiilor art. 173, alin 2 CPC: Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau in parte, cand: ( ) infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul. Daca una dintre parti refuza prezentarea unui inscris sau a unui bun, la termenul fixat in acest scop de instanta 23, precum si in cazul refuzului sau omisiunii unei autoritati in materie de concurenta ori a altei persoane de a comunica la cererea instantei, la termenul fixat, datele care rezulta din actele si evidentele ei 24, sanctiunea poate fi amenda judiciara. Pe langa aceasta, refuzul nejustificat de a prezenta probele poate conduce la prezumarea absoluta sau reltiva a dovedirii pretentiilor partii: Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus (...), instanta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cerut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui inscris. 25 Mai mult, dispozitiile legale privind asigurarea dovezilor relevante sunt imperative. In Romania, asigurarea dovezilor este reglementata de Codul de procedura civila, in cadrul art. 235 si urmatoarele. Articolul 272 din Codul penal incrimineaza retinerea sau distrugerea de inscrisuri necesare solutionarii unei cauze aflte pe rol. Pornind de la premisa ca actiunea de drept privat nu este urmata de o actiune de drept public, existenta unei disproportii a informatiilor intre parti, bazata pe faptul ca prezumptivul autor al practicilor anticoncurentiale are la dispozitie informatii inaccesibile reclamantului si care in acord cu dreptul comun ar fi necesare solutionarii cauzei deduse judecatii, justifica favorizarea sarcinii probei pentru reclamant Mai putin relevant pentru statele in care se aplica common law unde aceste obligatii exista deja. 22 Art. 167 Codul de procedura civila. 23 Art. 108 paragraf 1, pct. 2, lit. e/ Codul de procedura civila. 24 Art. 108 paragraf 1, pct. 2, lit. f/ Codul de procedura civila. 25 Art. 174 / Codul de procedura civila. 26 Pozitia exprimata de Consiliul Concurentei din Romania cu privire la Cartea Verde a Comisiei Europene in material actiunilor in daune pentru incalcarea legilatiei antitrust a CE, Aprilie 2006, p

6 2. Vinovatia. Unele dintre statele Uniunii Europene solicita in plus existenta vinovatiei (culpei) pentru dovedirea incalcarii legislatiei antitrust. Comisia a pus in discutie: daca doar dovedirea incalcarii ar trebui sa fie suficienta, sau daca ar trebui ca unul dintre motivele invocate in aparare sa fie eroarea scuzabila Analiza acestei propuneri ar trebui sa fie divizata pe cele doua tipuri de actiuni: actiunile continue si respectiv cele individuale. In Romania, decizia autoritatii in materie de concurenta este un act administrativ avand un caracter obligatoriu. Aceasta reprezinta, in sistemul actual, o simpla prezumptie de vinovatie. Consiliul Concurentei, in documentul de pozitie privind Cartea Verde 27 a propus ca in acest caz simpla incalcare sa fie suficienta; prezumptiei simple ar trebui sa i se dea un caracter absolut, indiferent de gravitatea incalcarii. In cazul actiunilor individuale precum si in situatia in care nu exista o decizie a autoritatilor competente in materie de concurenta, legislatia nationala ar trebui sa gestioneze problematica vinovatiei in sensul in care inexistenta acesteia sa atraga lipsa de raspundere. O discriminare pozitiva intre partile-subiect ale incalcarilor legislatiei concurentiale si partile-subiect al incalcarilor altor reguli nu ar fi justificata. 3. Evaluarea daunelor. Statele Membre abordeaza in mod diferit evaluarea, estimarea daunelor, principiul fiind acela al compensarii sau recuperarii castigului nejustificat. Comisia a raspuns intrebarilor privind cea mai buna modalitate de stabilire si evaluare a daunelor: pe baza pierderilor suferite de catre reclamant sau a castigului nejustificat realizat de catre parat; daca ar trebui acordat cartelurilor dublul pagubelor suferite intre competitori. In Statele Unite reclamantul poate recupera triplul daunelor; 28 daca dobanda ar trebui calculata de la data incalcarii normelor sau de la data producerii efective a pagubei. In legislatia nationala raspunderea civila are un rol reparator si nu unul sanctionator. De aceea, despagubirea trebuie sa acopere integral si echitabil atat pierderea efectiva, cat si castigul nerealizat 29 ; aceasta solutie trebuie sa fie mentinuta si in cazul in care cartelistul nu a obtinut (inca) vreun castig sau atunci cand castigul realizat este inferior prejudiciului suferit. In ceea ce priveste calculul daunelor, Consiliul Concurentei din Romania 30 a sustinut ca rolul Comisei este acela de a defini numai principiile care sa stea la baza cuantificarii daunelor; detaliile privind procedurile de implementare a acestor principii ar trebui sa revina Statelor Membre, conform legislatiei lor nationale. Cartea Verde ridica, de asemenea, problema folosirii unor modele economice complexe sau a unor metode mai simple in materia probatoriului existentei si intinderii daunelor. Curtea Europeana de Justitie se pare ca a decis in cauza Crehan, ca de altfel si instantele nationale engleze, 31 in favoarea folosirii abordarii comune, fara a considera necesara o analiza econometrica sofisticata. 27 Pozitia exprimata de Consiliul Concurentei din Romania cu privire la Cartea Verde a Comisiei Europene in material actiunilor in daune pentru incalcarea legilatiei antitrust a CE, Aprilie 2006, p Am. Soc y of Mech. Eng rs v. Hydrolevel Corp., 456 U.S. 556 (1982). 29 Calculata de la momentul la care obligatia a devenit certa conform art Codul Civil roman. 30 Pozitia exprimata de Consiliul Concurentei din Romania cu privire la Cartea Verde a Comisiei Europene in material actiunilor in daune pentru incalcarea legilatiei antitrust a CE, Aprilie 2006, p In Arkin v. Borchard Lines Ltd. et al., [2003] All E.R. (D) 173, [2003]E.W.H.C. 687 (Comm. 10 Apr. 2003). 83

7 In cauza sus-mentionata, marturia contabilului d-lui Crehan a valorat mai mult decat un studiu de natura econometrica. 32 Metodele econometrice complexe de cuantificare a daunelor pot complica si descuraja, in consecinta, actiunile individuale. Pe de alta parte, metodele de calcul disponibile in cadrul procedurilor civile ordinare pot genera intarzieri si pot provoca confuzii din cauza naturii complexe pe care o prezinta spetele de dreptul concurentei. Diferentele existente la nivelul procedurilor nationale pot conduce, de asemenea, la obtinerea unor rezultate diferite privind cuantumul daunelor. Provocarea majora pentru fiecare dintre partile care doresc sa-si sustina afirmatiile prin administrarea unor probe privind chestiuni de natura economica va fi aceea de a aduce dovezi clare, pertinente si concludente in fata judecatorului. 4. Cheltuielile judiciare. Cartea Verde pune in discutie existenta unor reguli care sa conduca la reducerea riscurilor de cost pentru reclamanti, de exemplu, reclamantul care a pierdut procesul sa plateasca numai cheltuilelile cauzate prin maniera abuziva si nerezonabila in care a inteles sa-si exercite dreptul la actiune. In Statele Unite cheltuielile efectuate de parat nu trebuie sa fie suportate de catre reclamant nici chiar in situatia in care acesta pierde procesul. In majoritatea tarilor Uniunii Europene, precum si in jurisdictia din Romania cheltuielile de judecata ale partii castigatoare sunt platite, cel putin partial, de cel care a cazut in pretentii. 5. Apararea de tip passing-on ( da mai departe ) si situatia cumparatorului indirect. Apararea de tip passing-on se refera la abordarea legala a situatiei in care un reclamant care cump[ra de la un furnizor avand un comportament anticoncurential a transferat in totalitate sau intr-o masura substantiala suprapretul companiilor carora le revindea produsele. Asadar pierderile sale sunt evitate sau reduse substantial. Principalele probleme sunt: - daca acest tip de aparare poate fi permis paratului; - daca li se permite cumparatorilor indirecti sa solicite despagubiri pentru pierderile suferite. In ceea ce priveste prima chestiune, sistemul legislativ din Romania are o serie de prevederi in acest sens; legislatia Statelor Membre propune solutii diferite. In Italia, in cauza Indaba Incentive Company/Juventus, 33 apararea paratului a fost una de succes avand in vedere ca reclamantul, un furnizor de servicii de distributie a biletelor, transferase efectele comportamentului anticoncurential al paratului la consumatorii finali. Speta evidentiaza faptul ca legislatia italiana permite paratului sa sustina ca reclamantul nu a suferit nicio pierdere din cauza comportamentului sau anticoncurential, transferand efectele cumparatorilor ulteriori. Situatia este diferita in legislatia germana, unde, Sec. 33 GWB statueaza ca producatorilor aflati in amonte le este in mod explicit interzisa folosirea apararii de tip passing-on. 34 In ceea ce priveste cea de-a doua chestiune, privind posibilitatea pentru cumparatorii indirecti de a solicita despagubiri pentru pierderile suferite, CEJ a decis in cazul Crehan urmatoarele: 35 Curtea a aratat ca dreptul comunitar nu impiedica instantele nationale sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca protectia drepturilor garatate la nivel european nu indreptateste la imbogatirea fara justa cauza a celor care le invoca. Asa incat, sustinut de principiul interzicerii imbogatirii fara justa cauza, consumatorul final, orice persoana fizica 36 poate introduce o actiune individuala pentru denuntarea 32 There was no sign of any detailed analysis. 33 Judgment of the Italian Court of Appeal, Corte d Appello di Torino, in Danno e Responsabilità, p.46 (6 July 2000). 34 Sec. 33 (3) GWB; judecatorul trebuie sa ia in considerare acest aspect atunci cand evalueaza nivelul rezonabil al daunelor. 35 Paragraful 30 din decizia pronuntata in cauza Crehan. 36 Dupa cum s-a statuat in cauza Crehan, paragraful

8 incalcarilor legislatiei concurentei. Aceasta decizie orientata spre protejarea consumatorului permite actionarea in judecata de catre cumparatorul indirect. Legea romana 37 prevede ca [ ] dreptul la actiune al persoanelor fizice si/sau juridice pentru repararea integrala a prejudiciului cauzat lor printr-o practica anticoncurentiala prohibita de prezenta lege ramane rezervat[ ]. In Statele Membre, de exemplu in Irlanda, legislatia in domeniul concurentei prevede ca orice persoana care suporta consecintele negative ale unui acord, ale unei decizii sau ale unei practici concertate interzise de art. 81 and 82 TCE trebuie sa aiba drept la actiune. 38 Asa dupa cum a s-a mentionat in cauza The State (Lynch) v Cooney, conceptul de persoana afectata este un termen ce trebuie interpretat cu generozitate care sa includa la modul general orice temei rezonabil necesar demararii procedurilor. 39 In Germania, conform Sec. 33(1) oricine, fie competitor fie alt participant pe piata, care a fost afectat de incalcarea normelor anticoncurentiale germane sau europene are la indemana o actiune in daune. Nu mai putin importnat, problematica cumparatorilor indirecti este strans corelata de cea a transferarii apararii; daca achizitorii/cumparatorii indirecti (cei aflati in aval) au drept la actiune pe baza efectelor produse de incalcarea normelor in materia concurentei, efecte ce se rasfrang asupra lor, ar trebui sa existe un model care sa identifice cu precizie supra-pretul transferat asupra lor. Dupa cum s-a sugerat si in Raportul Ashurst si a fost experimentat in legislatia americana, calculul suprapretului transferat poate fi o operatiune extrem de complexa si costisitoare si poate cauza o serie de neajunsuri actiunilor individuale: Acceptarea teoriilor privind transferul (pass-on theories) va transforma esential actiunile ce permiteau acordarea triplului daunelor suferite intr-un efort masiv de a repartiza despagubirile intre toti potentialii reclamanti, care ar fi suportat transferul unei parti a supra-pretului de la cumparatorii directi, la cei mijlocii, respectiv consumatorii finali. Acest tip de abordare va adauga noi valente complexitatii cauzelor ce au ca obiect acordarea triplului daunelor suferite si va submina la modul serios eficacitatea acestora. 40 In Statele Unite al Americii, din cauza jurisprudentei create in cauzele Illinois Brick v. Illinois and Hanover Shoe v. United Shoe Machinery Corp 41, cumparatorii indirecti sunt, in principiu, impiedicati sa introduca actiuni in daune. Utilizarea procedurii de transfer al apararii este in principiu interzisa. Aceste solutii sunt contestate in SUA. Avand in vedere, insa, hotararea pronuntata in cauza Crehan se asteapta ca solutia europeana in aceasta privinta sa fie una diferita. 6. Apararea intereselor consumatorilor. Raportul Ashurst evidentiaza faptul ca in nici unul dintre Statele Membre nu exista un remediu ca cel existent in sistemul american actiune colectiva. 42 Actiunile colective vizeaza strangerea unui numar mic de actiuni individuale intr-una singura (se 37 Art. 61 Legea concurentei din Romania - republicata. 38 Ireland Competition Act (2002), Sec. 14(1). 39 The State (Lynch) v Cooney [1982] IR Illinois Brick v Illinois, 431 US 720 (1977). 41 Hanover Shoe Inc. v. United Shoe Machinery Corp., 392 U.S. 481 (1968). Hanover Shoe a recunosut ca dificultatile in materie de probatoriu nu sunt suficiente pentru a preintapina folosirea apararii de tip pass-on, de exemplu cand un cumparator care a achizitionat marfa la supra-pret a avut un contract preexistent de tip cost-plus, este suficient pentru a se demonstra ca nu a suferit un prejudiciu. 42 William Page, J. Woodbury, Cartea Verde a Comisiei Europene: actiunile in daune pentru incalcarea legislatiei antitrust, disponibila la: www. antitrustsource.com_january

9 formeaza un litisconsortiu) si prezinta avantaje importante precum: acordarea de compensatii pentru un numar mare de victime ale incalcarilor legislatiei antitrust, economisirea timpului si a banilor. Comisia a pus in discutie: daca actiunile de tip colectiv introduse pe seama unor grupuri de consumatori sau a consumatorilor finali (de exemplu, asociatii de consumatori), ar trebui sa fie admisibile si daca raspunsul este unul pozitiv, care ar trebui sa fie atunci cadrul procesual. In legislatia din Romania exista posibilitatea constituirii asociatiilor ad-hoc pentru a introduce actiuni in daune impotriva aceluiasi/acelorasi parat(i). 43 Conform dispozitiilor art. 47 CPC Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. Mai mult decat atat, oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane 44 si oricare dintre parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. 45 In actiunea colectiva din SUA, o persoana fizica, inclusiv un avocat, poate introduce o plangere in numele unui grup de reclamanti. In jurisdictiile UE, actiunile reprezentative in materie antitrust sunt cele ale asociatiilor cu grad de reprezentativitate. In Germania, conform Sec. 33(2) GWB organizatiile reprezentative ale competitorilor au dreptul de a introduce actiune daca membrii acestor organizatii au avut de suferit prejudicii ca urmare a incalcarilor legislatiei antitrust. Organizatiile consumatorilor nu beneficiaza de dreptul de a se plange in materia supusa discutiei. 7. Coordonarea constrangerii publice si private. Probleme delicate sunt identificate in Cartea Verde, in special cu privire la programele de dispensa in privinta constrangerii publice, care are acelasi scop ca si raspunderea civila: sa contribuie la impiedicarea formarii de carteluri. Trebuie creat un echilibru intre constrangerea publica si cea privata. Intrebarea ridicata de Comisie cu privire la cazurile de aplicare a dispensei sunt: daca se aplica, si in caz afirmativ; in ce masura trebuie sa existe o evitare a plangerilor pentru plata daunelor, fara a afecta drepturile constitutionale de liber acces la justitie. In legea romana, politica de dispensa care poate duce la o exonerare de raspundere pecuniara este consacrata in art. 56 Legea concurentei. Pe aceasta baza au fost publicate procedurile 46 care stabilesc termenele, conditiile si criteriile pentru aplicarea acestei politici. Programele de dispensa sunt aplicabile in majoritatea Statelor Membre. Departamentul de Comert si Industrie (UK), in comentariile sale cu privire la Cartea Verde sublinia ca: principalul mijloc de actiune al legii concurentei trebuie sa ramana constrangerea publica si este important sa nu fie compromis acest lucru sau sa reducem resursele alocate pentru aceasta 47. Mai mult, si pozitia Germaniei completa aceasta idee: constrangerea publica si privata in cazul legii concurentei trebuie 43 Aceasta este o interpretare ce deriva din dreptul comun (Codul de Procedura Civila); legea speciala, Legea nr. 21/96 nu ofera asemenea indicii. 44 Art. 49 CPC. Interventia este in interes propriu cind cel care intervine invoca un drept al sau. Ea este in interesul uneia dintre parti, cand sprijina numai apararea acesteia. 45 Art. 57 CPC. 46 Procedurile privind criteriile de aplicare a politicii de dispensa conform art. 56(2) din Legea concurentei nr. 121/1996 cu amendamentele si completarile ulterioare. 47 Paragraful 4 al documentului de pozitie privind cartea Verde, formulat de Departamentul pentru Comert si Industrie al Marii Britanii 86

10 coordonata in asa fel incat functionalitatea si atractivitatea cererilor de dispensa sa fie afectata in cea mai mica masura posibil Alte chestiuni. Comisia a adresat, de asemenea, intrebari privind: Posibilitatea stabilita prin Regulamentul 44/ ca paratii sa poata fi citati la domiciliu, la locul savarsirii pretinsei incalcari sau la locul producerii prejudiciului. posibilitatea pentru instante, ca modalitate de reducere a costurilor, de a solicita partilor sa agreeze un expert sau acordarea acestei prerogative instantei, in sensul numirii expertului de catre aceasta; posibilitatea suspendarii termenului limita de introducere a actiunilor individuale in timpul procedurilor de executare; posibilitatea clarificarii standardelor aferente probatoriului, pentru a se asigura ca acesta nu reprezinta un obstacol semnificativ in calea reclamantilor. IV. In loc de concluzii Intr-un caz recent 50, dl. Manfredi si alte persoane fizice au solicitat daune de la un numar de societati de asigurare italiene care au fost gasite vinovate de catre autoritatea italiana in materie de concurenta ca au facut schimb de informatii incalcand legea, pentrua determina cresterea primelor de asigurare in domeniul asigurarii de raspundere civila obligatorie. Ca pas urmator, dupa solutionarea cazului Crehan, Curtea Europeana de Justitie a recunoscut explicit dreptul persoanelor fizice de a solicita despagubiri pentru pierderile suferite ca rezultat al incalcari normelor europene in materie de concurenta. Curtea a aratat ca trebuie sa existe o relatie de cauzalitate intre prejudiciul suferit si acordul sau practica anticoncurentiala interzisa de dispozitiile art. 81 TCE. Actiunile in daune sunt guvernate de normele procedurale nationale Curtea Europeana de Justitie subliniaza ca in absenta unor reguli europene privind conditiile de exercitare a dreptului la actiune pentru solicitarea daunelor, cum ar fi de exemplu competenta speciala a anumitor instante, elaborarea unor norme procedurale detaliate sau existenta unei perioade determinate inlauntrul careia sa poata fi introdusa actiunea in daune, acestea urmeaza a fi stabilite de legislatia nationala a fiecarui stat. Oricum avand in vedere jurisprudenta mentionata Grundig Italiana 51 doua conditii trebuie respectate: in primul rand, legislatia nationala cu privire la actiunile antitrust ale CE nu trebuie sa fie mai putin favorabila aceleia care guverneaza actiunile similare prevazute in legislatia nationala (principiul echivalentei) si, in al doilea rand, aceste reguli nu trebuie sa impiedice exercitarea drepturilor conferite de legislatia europeana in materie (principiul eficacitatii). Legile nationale care nu se circumscriu acestor principii trebuie sa fie interpretate prin prisma normelor europene sau chiar sa fie declarate ca inaplicabile in anumite cazuri. Linii directoare privind conceptul de daune 48 Comentarii ale Ministerului Federal de Economie si Tehnologie si al Biroului Federal al Cartelurilor privind Cartea Verde a Comisiei Europene; 49 REGULAMENTUL CONSILIULUI Nr. 44/2001, OJ 2001, L 12, p.1. In Danemarca, jurisdictia este guvernata de Conventia de la Bruxelles [OJ 1990, C 189, p. 2] amendata, care are prevederi substantiale similare cu cele ale Regulamentului 44/ Hotararea din 13 iulie 2006, Vincenzo Manfredi and Others v. Lloyd Adriatico Assicurazioni SpA and Others, joined Cases C-295/04 to C-298/04 (nepublicata inca). 51 Grundig Italiana, C-255/00, ECR 2002, I

11 Curtea Europeana de Justitie a pus in discutie, de asemenea, daca art. 81 TCE cere instantelor nationale sa acorde daune cu caracter punitiv precum si cum ar trebui evaluate daunele apentru incalcarea legislatiei europene antitrust. CEJ a statuat ca setul de criterii pentru determinarea intinderii daunelor pentru prejudiciul cauzat prin incalcarea dispozitiilor art. 81 TCE este subiect al legilor procedurale nationale cu luarea in considerare a principiilor eficacitatii si echivalentei. De aceea, conform principiului echivalentei, o instanta nationala poate aorda daune cu caracter punitiv pentru incalcarea legislatiei europene in materie de concurenta atunci cand are competenta de a acorda astfel de daune si pentru incalcarea legislatiei nationale in acelasi domeniu. Oricum, dreptul comunitar nu impiedica instantele nationale sa ia masuri pentru a se asigura ca protejarea drepturilor garantate de acesta nu conduce la folosirea nejustificata a celor care beneficiaza de ele. CEJ a aratat de asemenea, ca principiul eficacitatii cere reclamantilor in materie antitrust sa fie capabili sa solicite compensarea nu numai a pierderii actuale (damnum emergens), dar si a profitului nerealizat (lucrum cessans) plus dobanda aferenta, conform legilor nationale aplicabile. Bibliografie 1. REGULAMENTUL CONSILIULUI Nr. 44/2001, OJ 2001, L 12, p. 1. In Danemarca, jurisdictia este guvernata de Convetia de la Bruxelles [OJ 1990, C 189, p. 2] amendata, care are prevederi substantiale similare cu cele ale Regulamentului 44/ Hotararea din 13 iulie 2006, Vincenzo Manfredi and Others v. Lloyd Adriatico Assicurazioni SpA and Others, joined Cases C-295/04 to C-298/04 (nepublicata inca). 3. Grundig Italiana, C-255/00, ECR 2002, I Guidelines regarding the conditions and application criteria of a leniency policy pursuant to the provisions of the art. 56(2) of the Competition Law no. 121/1996 with subsequent amendments and completions. 5. Paragraph 4 of the Position regarding the Green Paper of the Department of Trade and Industry (UK) 6. Comments of the Federal Ministry of Economics and Technology and the Federal Cartel Office on the Green Paper of the EU Commission Damages actions for breach of the EC antitrust rules ; 7. COUNCIL REGULATION (EC) No 44/2001 on jurisdiction and the recognition and enforcement of judgments in civil and commercial matters, OJ 2001, L 12, p.1. In Denmark, jurisdiction is governed by the Brussels Convention on jurisdiction and the enforcement of judgments in civil and commercial matters [OJ 1990, C 189, p. 2] as amended, which is substantially equal to Regulation 44/ Judgment of 13 July 2006, Vincenzo Manfredi and Others v. Lloyd Adriatico Assicurazioni SpA and Others, joined Cases C-295/04 to C-298/04 (not published yet). 88