În atenția Domnului Secretar de Stat Enache Jiru, Ministerul Finanțelor Publice
|
|
- Chastity Norton
- 6 years ago
- Views:
Transcription
1 17 februarie 2017 În atenția Domnului Secretar de Stat Enache Jiru, Ministerul Finanțelor Publice Ref. Document de poziție AmCham România privind promovarea mecanismului Parteneriatului Public-Privat (PPP) Stimate Domnule Secretar de Stat, După cum știți, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a sprijinit în mod activ adoptarea unor reglementări legislative coerente în domeniul PPP-urilor, în scopul de a crea oportunități mai atractive atât pentru investitori, cât și pentru autoritățile publice, permițând în același timp o posibilitate mai mare de selecție a modalității de punere în aplicare a proiectelor. De asemenea, AmCham România pledează pentru o legislație națională unitară și univocă în domeniul PPP-urilor, achizițiilor publice și finanțelor publice. Scopul prezentului document este de a promova utilizarea mecanismului PPP la nivel național, dat fiind rolul său de instrument de finanțare în contextul perioadei de programare financiară a U.E și luând de asemenea în considerare situația economică locală, caracterizată de constrângeri bugetare considerabile în ceea ce privește investițiile semnificative în infrastructură. 1. Mecanismul PPP în strategia U.E. Comisia Europeană și Grupul Băncii Europene de Investiții au lansat Planul de Investiții pentru Europa (PIE) pentru a sprijinii redresarea economică prin stimularea investițiilor suplimentare în economie, preconizând un interes mai concentrat în accelerarea investițiilor în infrastructură, prin mobilizarea resurselor financiare din sectorul public și cel privat, prin intermediul PPP-urilor. Aceasta se explică deoarece, pe baza experienței la nivelul U.E., sunt dovezi considerabile în privința PPP-urilor conform cărora aceste mecanisme pot: a. îmbunătăți livrarea proiectelor (PPP-urile au un istoric de livrare la timp și cu respectarea limitărilor bugetare); b. aduce un raport de calitate-preț mai bun în ceea ce privește infrastructura, prin valorificarea eficacității și potențialului inovativ al sectorului privat; c. distribui costul finanțării infrastructurii pe durata de viață a proiectului, îmbunătățind și împărțirea riscurilor (un management al riscurilor mai eficient poate reduce și costul total al proiectului). Comisia Europeană și Centrul European de Expertiză în domeniul PPP-urilor (CEEP) au întreprins pași semnificativi în vederea pregătirii perioadei bugetare curente, începând cu 2014, cu scopul de a încerca să faciliteze combinarea PPP-urilor cu fondurile structurale și cu alte resurse publice de finanțare relevante. În timp ce, printre condițiile esențiale, în angajarea structurilor PPP, se numără un mai bun raport calitate-preț, alocarea adecvată a riscurilor și eficiența operațională, sarcinile suplimentare administrative și operaționale trebuie depășite, în scopul de a livra o investiție publică solidă și stabilă prin intermediul structurilor PPP. Page 1
2 Regulile Eurostat pentru tratamentul statistic al PPP-urilor s-au dezvoltat mai mult arătând cum PPP-urile pot afecta bilanțul statelor membre U.E. și cum pot afecta criteriile fiscale prevăzute la nivelul Tratatului de la Maastricht. Dezvoltările recente în acest domeniu includ ghiduri comprehensive privind impactul PPP-urile în ceea ce privește bilanțul guvernamental (ex. A Guide to the Statistical Treatment of PPP Septembrie 2016 ). 2. Principalele evoluții în România ale legislației în domeniul PPP În urma examinării și a recomandărilor Comisiei Europene, Legea privind parteneriatul public-privat nr. 178/2010 a fost abrogată. Având în vedere aceste aspecte, în data de 25 noiembrie, 2016, un nou act legislativ privind mecanismul PPP a fost publicat în Monitorul Oficial, respectiv Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat ( Legea PPP ), care a intrat în vigoare în 30 de zile de la publicare. Potrivit noului cadru legal, parteneriatul public-privat poate îmbrăca două forme: (i) (ii) Parteneriat public-privat contractual, fiind fundamentat pe bazele unui contract tripartit încheiat între partenerul public, partenerul privat și compania de proiect cu capital social 100% privat. Parteneriat public-privat instituțional, fiind fundamentat pe bazele unui contract între partenerul public și partenerul privat, prin care o nouă companie compania de proiect va fi înființată, urmând să devină parte la contractul de parteneriat. Îmbunătățiri legislative și operaționale au fost incluse sub Legea nr. 233/2016 în ceea ce privește mecanismul PPP, astfel fiind posibilă încheierea contractelor de PPP și pentru efectuarea unor activități relevante în sectoarele de utilitate publică prevăzute de Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, precum și în vederea realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006. Mai mult, în acord cu noua legislație, proiectele de parteneriat public-privat vor fi atribuite în acord cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale sau Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, după caz. 3. Propuneri în legătură cu abordarea legislativă privind implementarea Legii PPP 3.1 Stabilirea mecanismul PPP (articolele 3 și 4 alin. 2 din Legea PPP): Este recomandabil ca în legislația secundară în domeniul PPP să abordeze în continuare principiile generale ale cooperării dintre partenerul public și partenerul privat, în sensul de a încuraja simplificarea (mai ales în ceea ce-l privește pe partenerul public) deciziilor luate în cadrul proiectului și a operațiilor în ansamblu, precum și de a stabili o durată maximă a contractului de PPP. În legătură cu acest aspect, ar trebui să se facă referire la bunurile publice operate în cadrul acordului PPP și potențialul de aplicare a termenului de 49 ani prevăzut în conformitate cu OUG 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri publice. 3.2 Finanțarea și plățile de operare (articolele din Legea PPP): În timp ce un număr tot mai mare de proiecte PPP din regiunea CEE înclină să includă o structură de finanțare bazată pe plăți periodice fixe efectuate de partenerul din sectorul public către partenerul din sectorul privat, legislația secundară în domeniul PPP, precum și legea finanțelor publice ar trebui să determine, pe lângă posibilitatea partenerului public de a aloca fonduri pe durata de utilizare/disponibilitate a proiectului, și posibilitatea (în mod excepțional) de a aloca astfel de plăți în faza de construcție a Page 2
3 proiectului. Mai mult decât atât, în ceea ce privește garanțiile, structurile PPP ar trebui să ofere posibilitatea de a constitui garanții asupra unor active aflate în domeniul privat al statului, luând astfel în considerare modificările legislative relevante care trebuie aduse în acest sens. O astfel de posibilitate ar extinde opțiunile care sunt disponibile pentru a face PPP-urile atractive financiar. Cu toate acestea, o armonizare legislativă ar fi necesară în ceea ce privește legislația relevantă a ajutorului de stat precum și în ceea ce privește tarifele serviciilor reglementate. 3.3 Distribuția și alocarea riscului (articolele 3 și 19 din Legea PPP): Este recomandabil ca la nivelul legislației secundare a PPP-urilor, să fie incluse categoriile specifice de risc care pot afecta un proiect PPP și alocarea acestora, precum și un mecanism comprehensiv de alocare a riscurilor, punând accent în principal pe riscuri comerciale relevante (spre ex: riscul de construcție, ofertă și cerere, etc). În legătură cu acestea, pentru a facilita evaluarea naturii proiectului ca fiind PPP/concesiune, o matrice de distribuire a riscurilor ar trebui să fie prevăzută, cu referire la normele de aplicare ale concesiunii, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 867/ Clasificarea proiectului de PPP bilanțier ori extra-bilanțier (articolele 13.2, 19.2, 22 din Legea PPP): În concordanță cu regulile și procedurile Eurostat, evaluarea ponderii în care partenerul public controlează activitatea economică a unei societăți de proiect, din cadrul unui PPP, este esențială pentru a determina clasificarea unor astfel de structuri. În timp ce din perspectivă contrabilă, tratamentul structurii PPP bilanțier ori extra-bilanțier este ghidat de evoluția construcției, riscul de cerere și riscul de ofertă, dispozițiile relevante din legislația secundară privind PPP, precum și legislația finanțelor publice ar trebuie să reglementeze mai detaliat mecanismul de cooperare și asistență folosit de autoritatea națională de statistică (INS), în vederea obținerii asistenței ex ante pentru un proiect de PPP, din partea Eurostat, pentru a stabili eventualele alocări bugetare ce trebuie avute în vedere, la momentul inițierii proiectului. 3.5 Documentația de atribuire corespunzătoare unui proiect de tip PPP trebuie să permită un grad crescut de flexibilitate pentru a ajusta structura la evoluția și realitatea piețelor (articolele 31, 32, 35 în conformitate cu Legea PPP): În procedurile de atribuire derulate anterior de către diverse autorități contractante, în ceea ce privește proiectele PPP, autoritățile publice au folosit abordarea de a propune ofertanților modele de contract foarte detaliate și inflexibile, ca parte a documentației de atribuire (care nu erau neapărat fezabile) permițând ofertanților foarte puțin sau deloc posibilitatea de negociere. În acest context, este recomandabil să se includă un model de acord PPP general, anexă la legislația secundară în domeniul PPP, permițând în același timp, în mod expres, partenerilor publici și privați să poarte negocieri comerciale relevante cu privire la un astfel de acord șablon. 3.6 Procedura de inițiere a unui proiect de tip PPP trebuie clarificată pentru a nu limita oportunitățile de dezvoltare a infrastructurii locale. În Legea 233/2016 nu se specifică condițiile în baza cărora se va demara inițierea licitației pentru un proiect de tip PPP de către autoritățile publice. Având în vedere faptul că există un potențial mare pentru a dezvolta infrastructura publică la nivel local și județean prin mecanisme de tip PPP, legislația secundară trebuie să prevadă cu exactitate pașii necesari pe care o autoritate publică trebuie să îi parcurgă pentru a iniția un astfel de proiect. Page 3
4 Nr. Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat. Comentarii 1. Art. 3 Mecanismul parteneriatului public privat este caracterizat de următoarele elemente, care se vor detalia în normele de aplicare a prezentei legi: a) cooperarea dintre partenerul public și privat, în vederea implementării unui proiect public; b) durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, care să permit partenerului privat recuperarea investiției și realizarea unui profit rezonabil; c) finanțarea proiectului, în principal din fonduri private și, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice; d) atingerea scopului urmărit de partenerul public și partenerul privat; e) distribuirea riscurilor între partenerul public și partenerul privat, în funcție de capacitatea fiecărei părți contractante de a evalua, gestiona și controla un anumit risc. a. Ar trebui stabilite liniile directoare ale cooperării, respectiv principiile ce trebuie să guverneze această formă de asociere. Unul dintre principii ar trebui să fie simplificarea luării deciziilor și efectuării operațiilor (plăți, transferul drepturilor, acordarea autorizațiilor, centralizarea informațiilor, etc), mai ales din partea partenerului public, în ceea ce privește implementarea parteneriatului public privat. Totodată, un alt principiu al cooperării ar trebui să fie regăsit în stabilirea obiectului contractului, partenerul public stabilind liniile directoare ale acestuia, lăsând totuși o marjă relativ mare de manevră partenerului privat pentru proiectarea și realizarea lucrării, numai astfel putându-se profita de tehnologia, inovația și managementul sectorului privat. Totuși, nu trebuie să se ajungă la denaturarea competiției prin oferirea unei marje prea mari, în vederea realizării lucrării. Totodată, partenerul privat trebuie să se conformeze specificațiile cerute de partenerul public, astfel că orice amendare a proiectului ar trebuie să fie luată în considerare. b. Ar trebui, în cazul în care, în temeiul art. 13 alin. 1 lit. a, partenerul public acordă un drept de concesiune asupra unui bun proprietate publică) să se aibă în vedere (eventual) o durata maximă de 49 de ani (durată maximă admisă pentru concesiunea unui bun proprietate publică în conformitate cu O.U.G. 54/2006) a contractului de parteneriat public-privat, fără posibilitatea prelungirii contractului, această perioadă cuprinzând și timpul necesar realizării lucrării (altfel, de principiu, nu ar fi posibil un contract de PPP care să fie dus la bun sfârșit fără cel puțin un act adițional, în cazul acesta, al constituirii unor drepturi de concesiune asupra bunurilor proprietate public, la momentul încheierii contractului). De asemenea, orice depășire a termenului contractual prevăzut pentru prima fază a contractului - realizarea lucrării - nu trebuie să ducă la o prelungire a contractului de PPP ci mai mult, ar putea, în anumite cazuri, să atragă penalități de întârziere în sarcina partenerului privat. Totodată, o realizare a bunului și începerea operării acestuia mai devreme decât termenul stabilit, în anumite cazuri, ar trebui să poată fi recompensată. Orice întârziere în realizarea contractului determinată de partenerul public (ex: exproprierea neefectuată în termenul asumat prin contract, întârzieri în obținerea autorizațiilor ce intră în sarcina sa, etc.) atrage răspundere acestuia, dând dreptul la despăgubiri partenerului privat. O prelungire a contractului ar trebui să echivaleze cu o nouă atribuire a contractului, așa cum reiese și din Cartea verde privind Page 4
5 parteneriatul public-privat și dreptul comunitar privind piețele publice și concesiunile a Comisiei Europene. Astfel, o nouă achiziție/concesiune a serviciului ar trebui să se realizeze cu respectarea prevederilor privind legislația achizițiilor, achizițiilor sectoriale sau concesiunilor. Totodată, ar trebui să se prevadă faptul că la stabilirea duratei contractului trebuie să se țină cont de durata de viață economică a bunului care face obiectul contractului, aceasta neputând fi depășită, și, de asemenea, durata contractului nu trebuie să ducă la o distorsionare a concurenței pe piață. c. Ar trebui definită categoria scopului urmărit de partenerul public, printr-o enumerare neexhaustivă care să stabilească limitele de aplicabilitate a parteneriatului public-privat, din perspectiva luării deciziei de a apela la acesta. Ar trebui să se prevadă că scopul urmărit de partenerul public poate consta în: realizarea, reabilitarea sau extinderea unui bun/bunuri, component/e a/ale infrastructurii destinate prestării unui serviciu public precum și în menținerea acestor bunuri în parametrii corespunzători prestării sau/și operării serviciului public; modernizarea serviciului public; eficientizarea serviciului public prin implementarea unor tehnologii noi, axate și pe protecția mediului, altele asemenea. d. Ar trebui detaliate principalele riscuri care pot plana asupra proiectului, și mecanismul concret prin care se stabilește distribuirea riscurilor în funcție de capacitatea părților contractante de a evalua, gestiona și controla riscurile. Astfel, ar trebuie să se prevadă că orice contract de parteneriat publicprivat implică, pe lângă alte riscuri, întotdeauna un risc de construcție/lucrare (o componentă esențială a contractului, așa cum reiese din art. 1 al Legii nr. 233/2016, fiind realizarea unei lucrări, lucrare ce poate consta fie în realizarea unui bun/bunuri, fie într-o lucrare ce are ca obiect reabilitarea sau/și extinderea unui bun sau unor bunuri) și riscul de operare de natură economică (un alt element esențial al contractului, dat fiind faptul că bunul/bunurile ce fac obiectul contractului sunt destinate prestării sau operării unui serviciu public ). Riscul de operare trebuie înțeles într-un context strâns legate de cel prevăzut în art. 6 alin. 3 și 4 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, comportând totuși unele particularități, cum ar fi spre exemplu faptul că în cazul riscului de operare nu este inclus și riscul construcției, acesta fiind prezent întotdeauna în cadrul unui contract de parteneriat public privat, autonomizându-se astfel. Pentru o înțelegere mai clară ar trebui delimitată sfera acestor categorii de riscuri printr-o enumerare neexhaustivă. Astfel, în conformitate cu Manualul Privind Deficitul și Datoria Guvernamentală emis de Eurostat (2016), ar trebuie să se arate că: Page 5
6 Riscul de construcție se poate referi la posibile dificultăți întâlnite în faza de construcție și la starea bunului/bunurilor la momentul la care începe prestarea/operarea serviciului, cum ar fi: întârzieri în livrare lucrării, nerespectarea unor standarde specifice, costuri adiționale semnificative, dificultăți ce țin de legislație și mediu, deficiențe tehnice și efecte negative externe ce declanșează răspunderea față de terțe persoane. Riscul de ofertă sau disponibilitate este riscul legat de faptul că prestarea/operarea serviciilor nu va fi corespunzătoare cererii, și se poate referi la cazurile în care, pe parcursul operării bunului, este antrenată responsabilitatea operatorului ca urmare a managementului defectuos ce a determinat un volum mai redus al prestațiilor decât cel stabilit prin contract, fie din punct de vedere cantitativ sau calitativ, fie atât cantitativ cât și calitativ. Riscul de cerere sau de utilizare este riscul legat de cererea reală a serviciului sau de utilizarea bunului, această cerere/utilizare putând consta într-un volum mai mare sau mai mic decât cel estimat la momentul încheierii contractului, chiar și independent de performanța operatorului, precum: ciclicitatea afacerii, noi trenduri în piață, învechirea tehnologiei, noi preferințe ale utilizatorului. Acest risc trebuie privit ca parte din riscul economic uzual la care este supusă orice entitate privată care acționează într-o piață economică. 2. Art. 4 (3) Asumarea de către entitatea publică a obligaţiei/obligaţiilor, în conformitate cu prevederile alin. (2), se poate face în condiţiile stabilite prin normele de aplicare, după caz: a) după desemnarea de către partenerul public a câştigătorului procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, dar mai înainte de semnarea contractului, situaţie în care entitatea publică devine astfel parte a contractului respectiv de Ar trebui stabilit un mecanism pentru fiecare din cele două situații prevăzute la literele a) și b) din cadrul art. 4, alin. 3, ori un mecanism comun, care să permită entității publice asumarea obligației/obligațiilor cu celeritate (acest mecanism ar trebui să privească inclusiv obligativitatea introducerii obligațiilor în bugetul entității, cu respectarea legislației privind finanțele publice). Spre ex: în cazul realizării unui spital în cadrul parteneriatului publicprivat, casele de asigurări de sănătate să poată interveni cu celeritate în realizarea serviciului public. Page 6
7 la momentul încheierii acestuia; sau b) după semnarea contractului de parteneriat public-privat, în timpul executării acestuia, situaţie în care entitatea publică încheie cu părţile contractului respectiv un act adiţional, ce stabileşte drepturile şi obligaţiile reciproce, entitatea publică devenind parte a contractului în cauză de la momentul încheierii actului adiţional respectiv. 3. Art (1) Partenerul public va putea contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-privat prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi, în condiţiile specificate în normele de aplicare a prezentei legi: a) constituirea anumitor drepturi în favoarea societăţii de proiect sau partenerului privat, în condiţiile legii; b) aporturi în numerar la capitalul social al societăţii de proiect; c) asumarea unor obligaţii de plată faţă de partenerul privat sau societatea de proiect; d) acordarea de garanţii, în condiţiile legii, în favoarea finanţatorilor proiectului de parteneriat public-privat care sunt instituţii de credit sau instituţii financiare. (2) Contribuţia partenerului public la proiectul de parteneriat public-privat se va face în condiţiile reglementărilor privind ajutorul de stat, utilizarea fondurilor publice şi, respectiv, încadrarea în limitele prevăzute i. Ar trebui detaliate modalitățile enumerate de art. 13, astfel: a. Ar trebui prevăzută, ca parte inerentă a contractului de parteneriat public privat, constituirea, în favoarea societății de proiect, a dreptului de concesiune asupra terenului pe care urmează să fie realizat bunul ce face obiectul contractului, sau constituirea dreptului de concesiune asupra bunului, ce urmează a fi reabilitat/extins, destinat prestării unui serviciu public sau operării unui serviciu public, pe o durată egală cu cea a contractului de PPP. Totodată, în cazurile în care se impune, trebuie să se prevadă posibilitatea partenerul public de a-și asuma obligația de a expropria, cu respectarea legislației în materia exproprierii, bunul/bunurile (terenul aferent pe care urmează să se construiască bunul ce face obiectul contractului, etc) necesare realizării contractului, urmând a fi concesionate partenerului privat. Alte drepturi pe care le poate constitui partenerul public în favoarea societății de proiect sau partenerului privat pot consta în acordarea dreptului de a percepe o taxă de la beneficiarul serviciului public. b. Printre obligațiile de plată asumate de partenerul public se vor regăsi întotdeauna plățile operaționale asumate față de societatea de proiect, în conformitate cu art. 2 din lege, acestea fiind de esența oricărui contract de parteneriat public-privat și trebuind să reprezinte cea mai mare parte din plățile pe care partenerul public le efectuează în baza contractului. Astfel, aceste plăți pot consta fie în: Plățile de disponibilitate, acestea fiind plățile pe care partenerul public și le asumă față de societatea de proiect sau partenerul privat, în contrapartidă pentru asigurarea/punerea la dispoziție, de către partenerul privat, a bunului/serviciului la parametrii cantitativi și Page 7
8 de lege cu privire la deficitul bugetelor publice şi datoria publică. calitativi prevăzuți în contract. Trebuie prevăzută o metodă de calcul pentru acest tip de plată, ținând cont și de A Guide to the Statistical Treatment of PPPs), astfel încât neîndeplinirea parametrilor să poată fi cuantificată într-un mod obiectiv ducând astfel la o reducere corespunzătoare a plăților, eventual automat, putând ajunge chiar până la reducerea în totalitatea a plăților pentru perioadele în care disponibilitatea bunului/serviciului este extrem de limitată sau lipsește cu totul. Astfel, o disponibilitate de 100% determină întreaga plată stabilită prin contract, în timp ce o disponibilitate de 0% trebuie să nu determine angajarea de plăți în sarcina partenerului public. Astfel, plățile trebuie făcute în mod proporțional cu disponibilitatea bunului/serviciului, stabilită pe criterii obiective. Partenerul public trebuie să aibă accesul/posibilitatea de a evalua disponibilitatea bunului/serviciului. Orice neînțelegeri privind parametrii constatați trebuie soluționate cu celeritate de instanța de judecată competentă. Plățile de utilizare, acestea fiind plățile pe care partenerul public și le asumă față de societatea de proiect sau partenerul privat, în contrapartidă pentru utilizarea bunului sau serviciului, aflat în operarea partenerului privat, de către partenerul public, o altă entitate publică sau de public, în general. La fel ca în cazul plăților de disponibilitate, trebuie stabilit un mecanism conform căruia dacă utilizarea este de 100%, se va plăti întreaga suma, iar dacă utilizarea bunului/serviciului este de 0% nu se va angaja vreo plată. Ambele categorii de plăți. ii. În ceea ce privește încadrarea sau neîncadrarea contractului de PPP încă din faza sa incipientă (faza de realizare a lucrării) în deficitul public și datoria publică, trebuie să se țină cont de dispozițiile de la nivel european, și de clarificările emise de EUROSTAT. Astfel, EUROSTAT se pronunță în sensul în care acest contract de parteneriat public privat nu va afecta imediat deficitul public și datoria publică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: Partenerul privat suportă riscul construcției, așa cum a fost definit mai sus Partenerul privat suportă fie riscul disponibilității, fie riscul utilizării, sau, în unele cazuri, ambele riscuri. Această ultimă situație apare ca incidentă dacă cele două categorii de riscuri nu sunt asumate de către partenerul public prin alte Page 8
9 mecanisme contractuale cum ar fi asigurarea de finanțare, garanții, ori includerea unor clauze de răscumpărare. iii. Ar trebui să se prevadă un mecanism de armonizare a obligațiilor pe care și le va asuma partenerul public, cu dispozițiile privitoare la ajutorul de stat, precum și cele referitoare la finanțele publice. Astfel, ar trebui instituit un mecanism pentru prevederea creditelor bugetare și a angajamentelor legale în bugetul partenerului public, cel puțin pentru faza de operare, când majoritatea sau toate plățile către societate vor fi realizate de o entitate publică, indiferent dacă proiectul este introdus încă de la început sau nu în bugetul entității. 4. Art (1) Studiul de fundamentare trebuie să evidenţieze următoarele elemente principale, care justifică, din punct de vedere economic, implementarea proiectului: a) gradul de suportabilitate a proiectului şi comparaţia opţiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului; b) structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opţiune alternativă de implementare a proiectului; c) caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul public şi la datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislaţiei Uniunii Europene; d) finanţabilitatea proiectului; e) eficienţa economică a proiectului. (2) Conţinutul şi procedura de realizare şi actualizare a studiului de fundamentare, inclusiv elementele principale prevăzute la alin. (1), se vor detalia în normele de aplicare a prezentei legi. Ar trebui să se prevadă o matrice conținând riscurile pe care le implică acest tip de contract, asemănătoare modului în care sunt prevăzute riscurile aferente unui contract de concesiune (Anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii). Totuși, ar trebui, pentru o calificare a proiectului cât mai conformă (ca fiind introdus încă de la început sau nu în cadrul deficitului bugetar și în cadrul datoriei publice) să se prevadă, mai ales, conținutul riscului de construcție/lucrare, conținutul riscului de cerere/utilizare și conținutul riscului de ofertă/disponibilitate. De asemenea, ar trebui să se aibă în vedere și recomandările emise de Eurostat la elaborarea acestor tipuri de risc. Page 9
10 5. Art Eficienţa economică a proiectului este demonstrată prin întocmirea şi includerea, în cadrul studiului de fundamentare, a unei analize cost-beneficiu, structura şi obiectivele acesteia urmând a fi realizate în conformitate cu prevederile normelor de aplicare a legii. 6. Art (3) În cazul în care modificarea ori denunţarea unilaterală a contractului îi aduce un prejudiciu, partenerul privat are dreptul la o justă despăgubire, stabilită potrivit prevederilor normelor de aplicare a legii, modalitatea de determinare fiind prevăzută în contractul de parteneriat publicprivat. 7. Art (1) La încetarea contractului de parteneriat public- privat pentru orice motive, altele decât expirarea duratei contractului, partenerul public va putea prelua acţiunile sau părţile sociale ale partenerului privat în societatea de proiect, în schimbul unui preţ stabilit în conformitate cu prevederile contractului de parteneriat public-privat şi ale normelor de aplicare. Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului privat, din valoarea preţului menţionat trebuie deduse orice sume datorate de partenerul privat drept despăgubiri, conform contractului de parteneriat public-privat. 8. Art (1) Entităţile publice care intenţionează să deruleze proiecte de parteneriat public- Prevederile enunțate urmează a fi detaliate la nivelul Normelor de aplicare a Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat. Prevederile enunțate urmează a fi detaliate la nivelul Normelor de aplicare a Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat. Prevederile enunțate urmează a fi detaliate la nivelul Normelor de aplicare a Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat. Prevederile enunțate urmează a fi detaliate la nivelul Normelor de aplicare a Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat. Page 10
11 privat pot organiza şi pune în funcţiune unităţi interne de coordonare a proiectelor de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile normelor de aplicare a prezentei legi. Solicităm pe această cale o întâlnire cu echipa Ministerului Finanțelor Publice care lucrează la elaborarea normelor de aplicare ale Legii 233/2016 pentru a detalia propunerile de mai sus și pentru a identifica modalitățile prin care AmCham România poate contribui prin expertiza membrilor la definitivarea unui cadru legislativ al PPP care sa conducă la creșterea atractivității României, la atingerea obiectivului comun de creștere economică și care să stimuleze implementarea unor proiecte relevante pentru România. Pentru detalii și stabilirea întâlnirii vă stăm la dispoziție prin Letiția Pupazeanu, lpupazeanu@amcham.ro, , Cu apreciere, Madeline Alexander Președinte Comitet Fonduri Structurale, Achiziții Publice, PPP Membru Consiliu Director AmCham România Page 11
Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii
www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului
More informationMecanismul de decontare a cererilor de plata
Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie
More informationAuditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate
Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare
More informationTitlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice
Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul
More informationVersionare - GIT ALIN ZAMFIROIU
Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control
More informationCAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET
CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,
More informationearning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom
earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare
More informationGHID DE TERMENI MEDIA
GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile
More informationPARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR L E G E. privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. CAPITOLUL I Dispoziţii generale
PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL L E G E privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziţii generale SECŢIUNEA
More informationLegea aplicabilă contractelor transfrontaliere
Legea aplicabilă contractelor transfrontaliere Introducere În cazul contractelor încheiate între persoane fizice sau juridice care au reşedinţa obişnuită sau sediul în state diferite se pune întrebarea
More informationImplicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România
www.pwc.com Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România Valentina Radu, Manager Alexandra Smedoiu, Manager Agenda Implicaţii practice în ceea ce priveşte impozitarea pieţei de
More informationReflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban
Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură
More information2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N
Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe
More informationStrategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -
Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - 25 mai 2010 - Palatul Parlamentului, Sala Avram Iancu Inovatie, Competitivitate, Succes Platforme Tehnologice
More informationNOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii.
2. Bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal sau altele asemenea,
More informationMetrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -
Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de
More informationPUNCT DE VEDERE CONSILIUL CONCURENŢEI
PUNCT DE VEDERE referitor la propunerea legislativă pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016
More informationPARLAMENTUL EUROPEAN
PARLAMENTUL EUPEAN 2004 2009 Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor 2008/0051(CNS) 6.6.2008 PIECT DE AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor destinat Comisiei
More informationProcesarea Imaginilor
Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni
More informationSemnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)
Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze
More informationMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ACHIZIȚII PUBLICE. Noiembrie 2015
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ACHIZIȚII PUBLICE Noiembrie 2015 Strategia de reforma (H.G.) Pachet de măsuri, foaie de parcurs Funcții dezvoltate în cadrul ANAP ANAP monitorizează
More informationPreţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]
Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:
More informationMANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales
MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii
More informationDiaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene
Diaspora Start Up Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene 1 Ce este Diaspora Start-Up? Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora
More informationAvând în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical
CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ORDIN privind modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 571/2011 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea
More informationministrul finanțelor publice emite următorul ordin:
ORDIN Nr. 2800/2017 din 20 octombrie 2017 pentru aprobarea Procedurii privind anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale, în cazul contribuabililor care optează pentru plata defalcată
More informationGUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E
GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol
More informationBANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Precizările din 25.05.2007 referitoare la dispoziţiile art.45 şi art.49, respectiv ale art.80 şi art.83 din O.U.G. nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului
More informationDECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE
S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului
More informationRECOMANDAREA COMISIEI. din referitoare la impozitarea societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 21.3.2018 C(2018) 1650 final RECOMANDAREA COMISIEI din 21.3.2018 referitoare la impozitarea societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale RO RO RECOMANDAREA COMISIEI
More informationPOLITICA PRIVIND TRANZIȚIA LA SR EN ISO/CEI 17065:2013. RENAR Cod: P-07.6
ASOCIAŢIA DE ACREDITARE DIN ROMÂNIA ORGANISMUL NAŢIONAL DE ACREDITARE POLITICA PRIVIND TRANZIȚIA LA RENAR Data aprobării: Data intrării în vigoare: 01.06.2013 APROBAT: Consiliu Director Exemplar nr. Pag.
More informationInformaţie privind condiţiile de eliberare a creditelor destinate persoanelor fizice - consumatori a BC MOBIASBANCĂ Groupe Société Generale S.A.
Informaţie privind condiţiile de eliberare a creditelor destinate persoanelor fizice - consumatori a BC MOBIASBANCĂ Groupe Société Generale S.A. CREDIT IMOBILIAR în MDL (procurarea/construcţia/finisarea/moderniz
More informationStrategia anuala de achizitii pe anul 2017 DAT MĂSTĂCANI
ROMANIA JUDETUL GALATI, COMUNA MASTACANI P R I MAR, COMUNA MASTACANI, JUDETUL GALATI CUI 4322254, TEL/FAX 0236/346503/346980, e-mai/:mastacaniprimarie@yahoo.com Nr.5339/05.12.2016 Strategia anuala de achizitii
More informationForma actualizata valabila la data de : 6 martie 2017 Prezenta forma actualizata este valabila de la 22 noiembrie 2016 pana la data selectata
LEGE nr. 98 din 19 mai 2016 (*actualizată*) privind achiziţiile publice EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 390 din 23 mai 2016 Data intrarii in vigoare : 26 mai 2016 Forma actualizata
More informationLEGE Nr. 98/2016 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice
LEGE Nr. 98/2016 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice Text în vigoare începând cu data de 22 noiembrie 2016 REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ Text actualizat prin produsul informatic legislativ
More informationARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)
ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)
More informationEvoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018
Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24
More informationMETODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond
More informationStructura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin
Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea
More informationFONDURILE EXTERNE NERAMBURSABILE POSTADERARE O NOUĂ ABORDARE BUGETARĂ ŞI CONTABILĂ ÎNCEPÂND CU ANUL MONOGRAFII CONTABILE
FONDURILE EXTERNE NERAMBURSABILE O NOUĂ ABORDARE BUGETARĂ ŞI CONTABILĂ ÎNCEPÂND CU ANUL 2009. MONOGRAFII CONTABILE Şef serviciu Georgeta ALECU Consilier superior Liliana REPANOVICI Direcţia Generală de
More informationPACHETE DE PROMOVARE
PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul
More informationThe driving force for your business.
Performanţă garantată The driving force for your business. Aveţi încredere în cea mai extinsă reţea de transport pentru livrarea mărfurilor în regim de grupaj. Din România către Spania în doar 5 zile!
More informationCONTRACT-CADRU privind racordarea la sistemul de distributie a gazelor naturale
CONTRACT-CADRU privind racordarea la sistemul de distributie a gazelor naturale I. PARTILE CONTRACTANTE: SC..., cu sediul în, înregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr..., cod unic de înregistrare.,
More informationManagementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și
More informationdin 19/04/2006 Versiune actualizata la data de 02/07/2010
Guvernul României Ordonanţă de urgenţă nr. 34/2006 din 19/04/2006 Versiune actualizata la data de 02/07/2010 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
More informationRegulament privind aplicarea unor prevederi ale art. 104 din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare - PROIECT -
Regulament privind aplicarea unor prevederi ale art. 104 din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare - PROIECT - În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. a)
More informationRAPORT CURENT Conform prevederilor art. 82 din Legea nr. 24/2017
RAPORT CURENT Conform prevederilor art. 82 din Legea nr. 24/2017 Data raportului: 18.12.2018 Denumirea entități emitente: SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ Sediul social: Mediaș, Piața Constantin I. Motaş, nr.1,
More informationMANAGEMENTUL PROIECTELOR ŞI PLANIFICAREA DE MARKETING
MANAGEMENTUL PROIECTELOR ŞI PLANIFICAREA DE MARKETING 1 2 ALINA SIMONA TECĂU CRISTINEL PETRIŞOR CONSTANTIN MANAGEMENTUL PROIECTELOR ŞI PLANIFICAREA DE MARKETING EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti 3 Colecţia
More informationTHE CONCEPT OF PUBLIC-PRIVATE PARTNERSHIP AND ITS DELIMITATION FROM OTHER LEGAL INSTITUTIONS
THE CONCEPT OF PUBLIC-PRIVATE PARTNERSHIP AND ITS DELIMITATION FROM OTHER LEGAL INSTITUTIONS Ana-Maria Țigănescu, Assist. Prof., PhD, Spiru Haret University of Constanța Abstract: The public-private partnership
More informationPag. 1 din 91 Act sintetic la data 10-Jun-2016 pentru Legea 98/2016
Pag. 1 din 91 Act sintetic la data 10-Jun-2016 pentru Legea 98/2016 LEGE nr. 98 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice Forma sintetică la data 10-Jun-2016. Acest act a fost creat utilizand tehnologia
More informationGhid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows
Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4
More informationMS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila
MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de
More informationPROIECT. În baza prevederilor art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea contabilității nr.82/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare,
PROIECT NORMĂ pentru modificarea și completarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr.39/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară,
More informationLegea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european. În vigoare de la 12 noiembrie 2016
Parlamentul României - Lege nr. 202/2016 din 04 noiembrie 2016 Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european În vigoare de la 12 noiembrie 2016
More informationGUVERNUL ROMÂNIEI. Capitolul I Dispoziții generale
GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea metodologiei de planificare strategică la nivelul instituțiilor administrației publice de la nivel central În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
More informationPag. 1 din 96 Act sintetic la data 10-Jun-2016 pentru Legea 99/2016
Pag. 1 din 96 Act sintetic la data 10-Jun-2016 pentru Legea 99/2016 LEGE nr. 99 din 19 mai 2016 privind achiziţiile sectoriale Forma sintetică la data 10-Jun-2016. Acest act a fost creat utilizand tehnologia
More informationUTILIZAREA CECULUI CA INSTRUMENT DE PLATA. Ela Breazu Corporate Transaction Banking
UTILIZAREA CECULUI CA INSTRUMENT DE PLATA Ela Breazu Corporate Transaction Banking 10 Decembrie 2013 Cuprins Cecul caracteristici Avantajele utilizarii cecului Cecul vs alte instrumente de plata Probleme
More information(Text cu relevanță pentru SEE)
L 343/48 22.12.2017 REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2017/2417 AL COMISIEI din 17 noiembrie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor
More informationLocul unei livrari de bunuri mobile corporale
NEWSLETTER NR.28 04 AUG 2017 Locul unei livrari de bunuri mobile corporale ELABORAT DE GHEORGHE STRESNA LAURENTIU STANCIU CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADER.RO Livrari de bunuri care sunt transportate Locul
More informationREGULAMENTUL (CE) NR. 987/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
30.10.2009 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 284/1 I (Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie) REGULAMENTE REGULAMENTUL (CE) NR. 987/2009 AL PARLAMENTULUI
More informationL 33/10 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene DIRECTIVE
L 33/10 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 3.2.2009 DIRECTIVE DIRECTIVA 2008/122/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 14 ianuarie 2009 privind protecția consumatorilor în ceea ce privește
More informationPropuneri pentru teme de licență
Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor
More informationINSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:
INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.
More informationTextul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND
Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document
More informationLa fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",
La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -
More informationDESPRE REGIMUL JURIDIC AL CONTRACTULUI DE CONCESIUNE IN DREPTUL ROMÂNESC CONTEMPORAN
DESPRE REGIMUL JURIDIC AL CONTRACTULUI DE CONCESIUNE IN DREPTUL ROMÂNESC CONTEMPORAN Author: Titus PRESCURE Abstract: The topic of this article is one of the species of the lease contract, that is the
More informationMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ
6 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ ORDIN pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor Certificat privind atestarea plății taxei pe valoarea adăugată, în
More informationREGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI. din
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 23.6.2017 C(2017) 4250 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din 23.6.2017 de completare a Directivei (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea
More informationModalitǎţi de clasificare a datelor cantitative
Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase
More informationLEGE. privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului
LEGE privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului CAPITOLUL I Dispoziţii generale și domeniul de aplicare Art. 1 Prezenta lege reglementează evaluarea impactului asupra
More informationPRINCIPALELE MODIFICĂRI ADUSE METODOLOGIEI DE AUDIT INTERN PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR /2013
PRINCIPALELE MODIFICĂRI ADUSE METODOLOGIEI DE AUDIT INTERN PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 1.086/2013 Marius-Gabriel TOMOIALĂ Auditor intern, CIA 1, CRMA 2 Rezumat Noile norme generale privind exercitarea
More informationMods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip
Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator
More informationSubiecte Clasa a VI-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
More information5418/16 DD/ban/neg DGD 2
Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 6 aprilie 2016 (OR. en) Dosar interinstituțional: 2012/0010 (COD) 5418/16 ACTE LEGISLATIVE ȘI ALTE INSTRUMENTE Subiect: DATAPTECT 1 JAI 37 DAPIX 8 FREMP 3 COMIX 36
More informationEvitarea corecţiilor financiare din proiectele cu finanţare europeană
Evitarea corecţiilor financiare din proiectele cu finanţare europeană Webinar INDACO Alexandru Petrovici - 25.09.2012 - NEREGULA - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport
More informationSCURTE REFLECŢII ASUPRA PROPUNERII LEGISLATIVE PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA LEGII NR. 554/2004 A CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
30 Revista Universul Juridic nr. 5, mai 2018, pp. 30-36 ANCA NIŢĂ SCURTE REFLECŢII ASUPRA PROPUNERII LEGISLATIVE PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA LEGII NR. 554/2004 A CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Anca
More informationDESPRE UNELE CONTRACTE ADMINISTRATIVE PRIN PRISMA TEORIEI GENERALE A DREPTULUI
DESPRE UNELE CONTRACTE ADMINISTRATIVE PRIN PRISMA TEORIEI GENERALE A DREPTULUI ELENA-MIHAELA FODOR * Abstract The paper is considering the role of the General Theory of law upon the coherence of a national
More informationFondul comercial reprezintă diferenţa între costul de achiziţie al participaţiei dobândite şi valoarea părţii din activele nete achiziţionate.
Anexa Ghidul practic privind tratamentul fiscal al unor operaţiuni efectuate de către contribuabilii care aplică Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară,
More informationM01-V ThesanCo
Precizare: Tabelul de analiză prezentat în paginile următoare, conţine denumirile cerinţelor din standardele în limba engleză. Notele şi observaţiile aparţin echipei ThesanCo şi sunt în limba română. După
More informationImplicarea profesiei contabile în dezvoltarea calităţii raportărilor financiare din sectorul public. 8 noiembrie 2013
Implicarea profesiei contabile în dezvoltarea calităţii raportărilor financiare din sectorul public 8 noiembrie 2013 1 Importanța raportărilor financiare în sectorul public Sectorul public generează o
More informationANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)
ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University
More informationLivrarile intracomunitare de bunuri
NEWSLETTER NR.13 10 APR 2017 Livrarile intracomunitare de bunuri ELABORAT DE GHEORGHE STRESNA CONSULTANTA@ACCOUNTING-LEADER.RO Ce este o livrare intracomunitara de bunuri? Livrarea intracomunitară reprezintă
More informationD în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm
Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor
More informationPropunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 19.12.2017 COM(2017) 783 final 2017/0349 (CNS) Propunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată,
More informationPag. 1 din 138 Act sintetic la data 10-Jun-2016 pentru Legea 98/2016
Pag. 1 din 138 Act sintetic la data 10-Jun-2016 pentru Legea 98/2016 LEGE nr. 98 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice Forma sintetică la data 10-Jun-2016. Acest act a fost creat utilizand tehnologia
More informationJurnalul Oficial al Uniunii Europene. (Acte fără caracter legislativ) REGULAMENTE
13.2.2015 L 38/1 II (Acte fără caracter legislativ) REGULAMENTE REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/207 AL COMISIEI din 20 ianuarie 2015 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare
More informationSINTEZA RAPORT AUDIT PERFORMANȚĂ
SINTEZA RAPORT AUDIT PERFORMANȚĂ Din auditul performanţei cu tema Evaluarea vulnerabilităţilor şi sustenabilităţii datoriei publice s au desprins, în principal, următoarele constatări, concluzii și recomandări:
More informationNOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 502/2017. privind organizarea şi funcţionarea comisiei pentru protecţia copilului
Hotărâre 502 2017-07-13 Guvernul României privind organizarea şi funcţionarea comisiei pentru protecţia copilului Monitorul Oficial al României nr 596 din 2017-07-25 NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului
More informationMEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE PRIVIND SCHIMBUL DE INFORMAŢII ÎNTRE COMISIA DE VALORI MOBILIARE DIN LITUANIA
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE PRIVIND SCHIMBUL DE INFORMAŢII ÎNTRE COMISIA DE VALORI MOBILIARE DIN LITUANIA ŞI COMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE DIN ROMÂNIA 1 INTRODUCERE Comisia de Valori Mobiliare din
More informationEUROPEAN PARLIAMENT. Comisia pentru afaceri juridice ***I PROIECT DE RAPORT
EUPEAN PARLIAMENT 2004 Comisia pentru afaceri juridice 2009 2009/0035(COD) 20.3.2009 ***I PIECT DE RAPORT referitor la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare, în
More informationCLAUZELE DE DREPT PUBLIC ÎN CONTRACTELE ADMINISTRATIVE
CLAUZELE DE DREPT PUBLIC ÎN CONTRACTELE ADMINISTRATIVE Cătălin-Silviu SĂRARU Cătălin-Silviu SĂRARU Lect. univ. dr., Departamentul de Drept, Academia de Studii Economice, București, România Membru în Societatea
More informationPolitica de retur valabilă pentru serviciul IKEA Click & Livrare
Politica de retur valabilă pentru serviciul IKEA Click & Livrare 1. Despre prezenta Politică de retur 2. Dreptul de a vă retrage din Contract 3. Returnarea Produselor 4. Grija rezonabilă față de Produse
More informationStandardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 )
Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 ) Gândirea bazată pe risc și informațiile documentate. Analizând standardul ISO 9001: 2015 vom identifica aspecte ca privesc abordarea sau gândirea
More information(Text cu relevanţă pentru SEE) având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (4),
REGULAMENTUL (UE) NR. 651/2014 AL COMISIEI din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa interna în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat (Text cu relevanţă
More informationREGULAMENTUL (CE) NR. 593/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI. din 17 iunie 2008
L 177/6 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 4.7.2008 REGULAMENTUL (CE) NR. 593/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale
More informationPolitica fiscală și instrumente financiare de susținere a agriculturii. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Politica fiscală și instrumente financiare de susținere a agriculturii Publicaţia Tematică Nr. 19, AN II Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale CUPRINS ABREVIERI...2 PREZENTARE...3 ACCES FACIL LA
More informationSocietatea cooperativă reglementată de Legea nr. 1/2005. Delimitări şi interferenţe în raport cu alte tipuri de societăţi comerciale sau necomerciale
Societatea cooperativă reglementată de Legea nr. 1/2005. Delimitări şi interferenţe în raport cu alte tipuri de societăţi comerciale sau necomerciale Prof. univ dr. Viorel Găină Asist. univ. drd. Alexandru
More informationRAPORTUL SG ASSET MANAGEMENT- BRD SAI PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI DESCHIS DE INVESTITII SIMFONIA 1 la data de 30 iunie 2006
RAPORTUL SG ASSET MANAGEMENT- BRD SAI PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI DESCHIS DE INVESTITII SIMFONIA 1 la data de 30 iunie 2006 Fondul SIMFONIA 1, fond deschis de investitii, este autorizat de CNVM prin
More informationENERGIEWENDE IN ROMÂNIA
ENERGIEWENDE IN ROMÂNIA Dr. Ing. Emil CALOTĂ, VICEPREŞEDINTE 12 aprilie 2016, Hotel Intercontinental, București Camera de Comerț și Industrie Româno - Germană 1 PRINCIPII ALE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMÂNIEI
More informationWho s gonna solve it?
Sistem de Gestiune a proiectelor private cu finanțare europeană Despre AQ Assist Această soluție se adresează companiilor private ce derulează proiecte de investiții cu finanțare europeană. Soluția contribuie
More information