SECŢIUNEA: VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE

Transcription

1 CZU: 634.8(478) SECŢIUNEA: VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE DEZVOLTAREA VITICULTURII ȘI VINIFICAȚIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA DEVELOPMENT OF VITICULTURE AND WINEMAKING SECTOR IN REPUBLIC OF MOLDOVA SULA I. 1, NICOLAESCU, Gh. 2, BRATCO D. 1, CEBOTARI V. 1, NICOLAESCU, Ana 2, GODOROJA, Mariana 2, PROCOPENCO, Valeria 2, MOGÂLDEA, Olga 2, MIHOV, Dmitri 2 1 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova, 2 Universitatea Agrară de Stat din Moldova Summary. Viticulture and winemaking are main branches from agroindustrial sector. Viticulture area constitutes about hectares. The table grapes area constitutes about hectares. Export of grapes and different kinds of wines varies high in the analysed period, depending on many factors - climatic, political etc. Key words. Table grapes, sparkling wines, vermouths, viticulture, wines, winemaking Binecuvântată fie viţa de vie şi femeia, singurele daruri ale naturii, care produc bucurie deopotrivă şi săracului şi bogatului Maria TEREZA 1 Viticultura și vinificația în Moldova au tradiții multiseculare cu rădăcini adânci în trecutul veacurilor istorice. Studii aprofundate și detaliate despre apariția și dezvoltarea culturii viței de vie în Moldova întâlnim la M. Peleah (1979), P.Makarenko (1988) ș.a. Conform Legii Viei şi Vinului 2 (art. 2) sunt următoarele noțiuni principale ce caracterizează complexul vitivinicol: areal vitivinicol, unitate vinicolă, mic producător de vin, pepinieră viticolă, şcoală de viţe, material de înmulţire viticol, material săditor viticol, plantaţie viticolă, plantaţie viticolă pentru struguri, plantaţie portaltoi, plantaţie altoi, plantaţie viticolă pentru producţie marfă, viticultură ecologică, soiuri de struguri pentru masă, soiuri de struguri pentru vin, soiuri de struguri cu destinaţie mixtă, soiuri de struguri apirene, struguri proaspeţi, must de struguri proaspăt, vin de hibrizi, vin de casă, produse secundare vinicole, produs vinicol falsificat. Milioane de oameni consumă strugurii viţei de vie în stare proaspătă și produsele obținute din prelucrarea strugurilor, fiindcă sunt universale după însuşirile gustative şi curative şi se deosebesc prin conţinut unical al compuşilor utili, adaptivitate înaltă la condiţiile mediului ambiant, îngrijire relativ simplă, eficacitate economică sporită, etc. În strugurii viţei de vie sau depistat mai mult de 600 componenţi utili. După datele medicilor, boabele viţei de vie se află pe prim plan după acţiunea asupra organismului omului din gama vastă de fructe existente. Consumând 1 kg de struguri omul primeşte kcal (1/3 din necesarul zilnic), iar 8-10 kg asigură necesitatea anuală în vitamine şi substanţe biologic active. O zicătoare românească spune: Cine consumă struguri, acela consumă soare condensat. Viticultura pentru struguri de masă este o ramură eficace din cadrul complexului agroindustrial. Aceasta se confirmă prin experienţa multiseculară a viticultorilor din mai multe ţări: Italia, Franţa, Spania, Germania şi, în deosebi, prin sporirea bruscă a viticulturii în ultimul Legea Viei şi Vinului (Legea nr. 57 / în MO nr / art. 314) 3

2 ,1 15,8 16,1 15,9 16,2 15, , ,6 15,5 14,9 14,7 13,8 14,2 13,1 14,6 13,4 12,6 13,1 12,5 12,2 15,3 15,9 15,2 14,7 15, ,6 115,1 110,3 109,6 108,2 108,5 110,2 109,6 106,1 106,6 106,9 101,9 102,2 96,5 92, , , ,6 104,1 102,3 103, ,7 96,2 96,1 92,5 92,2 87, ,8 148,1 146,4 145,1 138,4 140,6 137,6 133,5 176,1 154,4 150,2 143,4 138,1 129,1 170,8 166,5 timp în SUA, China, Africa de Sud, America Latină, Australia ş.a. Dinamica suprafeţei plantaţiilor viticole şi a volumelor de producere a strugurilor nu sunt stabile, fiind în funcţie de un şir de factori, cât obiectivi, atât şi subiectivi. În Republica Moldova în ultimii ani indicii eficienţei economice a producerii strugurilor, şi anume suprafaţa, producţia globală de struguri de masă, recolta au variat în limite considerabile (fig. 1; 2) Suprafata totală a plantatiilor viticole Fig. 1. Dinamica suprafeţei totale şi pe rod a plantaţiilor viticole pentru producţie - marfă în Republica Moldova, în anii , mii ha (Nicolaescu Gh., Cazac F., 2012) Sursa: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova Suprafata totală Surafata pe rod Fig. 2. Dinamica suprafeţei plantaţiilor viticole cu struguri de masă, totale şi pe rod în Republica Moldova, în anii , mii ha (Nicolaescu Gh., Cazac F., 2012) 3 Sursa: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova 3 Nicolaescu, Gh., Cazac, F. Producerea strugurilor de masă. soiuri cu bobul roze şi negru (ghid practic) / Gheorghe, Nicolaescu, Fiodor, Cazac. Ch.: S. n., Tipogr. Elan Poligraf. 248 p. ISBN

3 Din cele prezentate se observă, că suprafaţa plantaţiilor viticole s-a redus considerabil până în anul 2002, după care a suferit o uşoară stabilizare ca rezultat al Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii Suprafaţa totală a plantaţiilor viticole în gospodăriile de producţie-marfă în anul 2014 constituind 92,0, iar cea pe rod 85,8 mii ha. Suprafaţa totală a plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru masă în perioada anilor a variat în limitele 14,2 mii ha (2008) şi 16,2 mii ha (2003). În anul 2014 aceasta constituind 14,7 mii ha (fig. 2.). Suprafaţa pe rod a plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru masă în aceiaşi perioadă a variat în limitele 12,0 mii ha (2012) şi 15,9 mii ha (2002). În anul 2014 aceasta constituind 12,2 mii ha, sau cca 83% (fig. 2.). Pe parcursul anilor producţia globală de struguri şi respectiv cantitatea prelucrată de către întreprinderile industriei prelucrătoare variază în limite foarte largi (fig. 3.). Aceasta se datoreşte în mare măsură condiţiilor climatice ale Republicii Moldova, care în ultimii ani sunt foarte diversificate şi variate. Factorii climatici decisivi şi distructivi de care depinde dezvoltarea cu succes a viticulturii, şi care s-au înteţit în ultimii ani, sunt: gerurile din timpul iernii, îngheţurile târzii de primăvară, grindina în primele faze de vegetaţie, seceta îndelungată în perioada de vară (în special din fenofaza înfloritului şi creşterii boabelor), ploile din perioada de toamnă (fenofaza maturării boabelor) şi îngheţurile timpurii de toamnă. Fig. 3. Dinamica producţiei globale de struguri şi a prelucrării acesteia în Republica Moldova, în anii , mii ha (Nicolaescu Gh., Cazac F., 2012) 5 Sursa: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova În perioada de după aprobarea Programului menţionat mai sus producţia globală de struguri (fig. 3.) a variat în limitele 248,7 mii tone (2010) şi 484,3 mii tone (2004), iar cantitatea de struguri prelucrată de la 125,0 mii tone (2010) şi 425,7 mii tone (2003). În anul 2014 aceşti indici au avut valori de 345,5 şi 295,0 mii tone respectiv, sau producţia prelucrată a constituit 85,46%. 4 Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii / HG nr / (MO 142 / , art. 1448) 5 Nicolaescu, Gh., Cazac, F. Producerea strugurilor de masă. soiuri cu bobul roze şi negru (ghid practic) / Gheorghe, Nicolaescu, Fiodor, Cazac. Ch.: S. n., Tipogr. Elan Poligraf. 248 p. ISBN

4 Din datele prezentate mai sus se constată faptul majorării producţiei globale de struguri de masă începând cu anul În acest context în anul 2009 producţia globală a constituit 70 mii tone şi ,3 mii tone, acestea fiind valorile maxime pentru perioada respectivă. În anul 2010, ca rezultat a afectării de către gerurile din iarna , aceasta a constituit 24,5 mii tone, atingând astfel nivelul minim pentru perioada respectivă. În anul 2014 producţia globală de struguri de masă a constituit 71,3 mii tone, sau 20,65% din producţia globală de struguri. Fig. 4. Dinamica recoltei medii de struguri la 1 ha în Republica Moldova, în anii , kg/ha, (Nicolaescu Gh., Cazac F., 2012) 6 Sursa: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova Fig. 5. Dinamica importului şi exportului de struguri ( ) - cod 0806, mii tone 7 În acelaşi timp cele menţionate mai sus au influenţat direct şi recolta de struguri la unitate de suprafaţă - 1 ha (fig. 4.), care a înregistrat valori de la kg/ha (2010) până la kg/ha 6 ibidem 7 ( / 10-00) 6

5 (2004). De asemenea menţionăm faptul ca în sectorul strugurilor de masă recolta minimă a constituit de la 1860 kg/ha (2006, 2010) până la 6960 kg/ha (2013). Producţia de struguri de masă este comercializată cât pe piaţa internă, atât şi pe cea externă. Tot odată pe piaţa internă sunt comercializaţi şi struguri importaţi din alte regiuni viticole. Importul şi exportul strugurilor de masă este reflectat în următoarele figuri: Fig. 6. Dinamica importului şi exportului de struguri ( ) - cod 0806, mii USD 8 Fig. 7. Balanţa comercială (export-import) a producţiei de struguri ( ) - cod 0806 Exportul producţiei de struguri din Republica Moldova în perioada anilor , cantitativ, a variat în limitele 7551 tone (2000) şi tone (2014), sau de 6,7 ori mai mult comparativ cu anul Importul producţiei de struguri în Republica Moldova în perioada anilor , cantitativ, a variat în limitele 53,1 tone (2000) şi 3093,1 tone (2014), sau de 58 ori mai mult comparativ cu anul Exportul producţiei de struguri din Republica Moldova în perioada anilor , 8 Ibidem. 7

6 valoric, a variat în limitele 1605,4 mii USD (2000) şi 20123,5 mii USD (2014), sau de 12,5 ori mai mult comparativ cu anul Importul producţiei de struguri în Republica Moldova în perioada anilor , valoric, a variat în limitele 57,8 mii USD (2000) şi 3522,6 mii USD (2014), sau de cca. 61 ori mai mult comparativ cu anul Fig. 8. Cota exportului cantitativ de struguri (2010 / 2014) - cod 0806, % Fig. 9. Cota din valoarea exportului de struguri (2010 / 2014) - cod 0806, % Fig. 10. Cota importului cantitativ de struguri (2014) - cod 0806, % 11 Balanţa comercială, cantitativ, pentru perioada a fost pozitivă cu valori cuprinse 9 Ibidem. 10 Ibidem. 11 Ibidem. 8

7 între 7497,9 tone (2000) şi 47304,0 tone (2014). Valoarea minimă a constituit 5315,9 tone (2002) şi maximă 47304,0 tone (2014). Valoric balanţa comercială a fost cuprinsă de valori între 1547,6 mii USD (2000) şi 16600,8 mii USD (2014). Linia trend-ului exponenţial fiind pozitivă cât cantitativ, atât şi valoric Fig. 11. Cota din valoarea importului de struguri (2010 / 2014) - cod 0806, % 12 Exportul strugurilor (cod 0806) în anul 2010 a constituit 26737,56 tone în valoare de 12989,68 mii USD. În anul 2014 exportul strugurilor a constituit 50397,03 tone sau cu 23659,47 tone mai mult comparativ cu anul Valoarea exportului de struguri în 2014 a constituit 20123,48 mii USD, sau cu 7133,8 mii USD mai mult comparativ cu anul În anul 2010 cca. 75 % sau cca tone struguri au fost exportaţi în Federaţia Rusă, cca. 17 % sau cca tone - în Belarus, cca. 6% sau cca tone - în Bulgaria. În anul 2014 structura exportului a constituit cca. 57% sau tone struguri au fost exportaţi în Federaţia Rusă sau cu cca tone mai mult comparativ cu anul 2010, cca. 20% sau cca tone în România, cca. 17% sau cca tone în Belarus, sau cu cca tone mai mult comparativ cu anul Valoarea maximă a exportului de struguri în anul 2010 a revenit Federaţiei Ruse cca. 76% sau cca mii USD. Cca. 19% sau cca mii USD din valoarea exportului de struguri a revenit pentru Belarus, şi cca. 3% sau cca. 365 mii USD din valoarea exportului de struguri a revenit pentru Bulgaria. Fig. 12. Dinamica exportului de struguri ( ) din Republica Moldova către Federaţia rusă - cod Ibidem. 13 Ibidem. 9

8 În anul 2010 valoarea maximă a exportului de struguri a revenit de asemenea Federaţiei Ruse cca. 59% sau mii USD, sau cu cca mii USD mai mult comparativ cu anul Valoarea exportului către Belarus a constituit cca mii USD sau cca. 21%, sau cu 1900 mii USD mai mult comparativ cu anul Valoarea exportului către România a constituit cca mii USD sau cca. 15%. Importul strugurilor (cod 0806) în anul 2010 a constituit 2113,45 tone în valoare de 2715,37 mii USD. În anul 2014 importul strugurilor a constituit 3093,07 tone sau cu 979,62 tone mai mult comparativ cu anul Valoarea importului de struguri în 2014 a constituit 3522,64 mii USD, sau cu 807,27 mii USD mai mult comparativ cu anul Cantități mari de struguri, în anul 2010, au fost importate din Turcia (cca. 58% sau 1200 tone), Iran (cca. 15% sau cca. 330 tone), Uzbekistan (cca. 11% sau 230 tone), Grecia (cca. 8% sau cca. 175 tone). În anul 2014 strugurii au fost importaţi în cantităţi mari din Turcia (cca. 65% sau 2000 tone, cu cca. 800 tone mai mult de cât în anul 2010), Iran (cca. 10% sau cca. 320 tone, sau cu cca. 90 tone mai mult comparativ cu anul 2010), Uzbekistan (cca. 9% sau 280 tone, sau cu cca. 50 tone mai mult comparativ cu anul 2010), India (cca. 6% sau cca. 180 tone). Fig. 13. Dinamica importului de struguri ( ) din Federaţia rusă către Republica Moldova - cod Fig. 14. Dinamica importului şi exportului total de băuturi ( ) - cod 22, mii USD 15 Analizând dinamica exportului de struguri către Federaţia Rusă în perioada , constatăm faptul că aceasta este în creştere continuă cu uşoare devieri de la trend. În anul 2000 exportul de struguri a constituit 3339 tone, iar în anul tone sau de 8,7 ori mai mult 14 Ibidem. 15 Ibidem. 10

9 comparativ cu anul O cădere considerabilă a exportului s-a constatat în anii , dar şi Aceasta a fost cauzată de condiţiile meteorologice nefavorabile în aceşti ani, care au influenţat direct reducerea producţiei globale de struguri. Totodată putem menţiona că Republica Moldova a importat struguri din Federaţia Rusă în perioada în cantităţi şi valori diferite. Cantitatea maximală importată a constituit 1015 tone (2006) sau valoric mii USD. În ultimii ani cît cantitativ, atât şi valoric importul de struguri s-a diminuat considerabil. Exportul băuturilor (cod 22) până în anul 2006 a fost în continuă creștere, atingând valoarea de cca 314,5 mil. USD în anul 2005 (fig. 14), din care cca. 278 mil. USD sau cca. 88,4% a revenit vinurilor din struguri (cod 2204), iar din cauza embargoului impus vinurilor acesta a scăzut brusc până la cca. 187 mil. USD, din care cca. 107 mil. USD a constituit vinurile din struguri (fig. 15), sau cca. 57,2%. Importul băuturilor (cod 22) are tendință de creștere, valoarea maximă fiind atinsă în anul 2013 și a constituit cca. 106 mil. USD (fig. 14), din care cca. 6 mil. USD sau cca. 6% a revenit vinurilor din struguri (cod 2204). Importul vinurilor este instabil, în ultimii ani având tendința de micșorare. Fig. 15. Dinamica importului şi exportului total de vinuri din struguri ( ) - cod 2204, mii USD 16 Fig. 16. Dinamica importului şi exportului total de vinuri din struguri ( ) - cod 2204, mii dal Ibidem. 17 Ibidem. 11

10 Fig. 17. Balanţa comercială (export-import) a producţiei totale de vinuri din struguri ( ) - cod Balanța comercială în anul 2005 a constituit cca. 270 mil. USD, după care s-a redus considerabil stabilindu-se la limita de cca. 140 mil. USD. Între balanța comercială valorică și cantitativă există o corelație direct proporțională. Fig. 18. Dinamica importului şi exportului total de vinuri spumante ( ) - cod , mii USD 19 Valoric exportul vinurilor spumante (cod ) în perioada analizată ( ) a variat în limite foarte largi, de la 3,3 mil. USD (2006) până la 11,4 mil. USD (2004). În ultimii ani reducându-se volumul exportului cu tendința de reducere în continuare. În anul 2014 acesta a constituit cca. 1,1 mil. USD sau cu cca. 90% mai puțin față de anul Importul vinurilor spumante (cod ) în perioada analizată ( ) a variat în limite foarte largi, de la 0,011 mil. USD (2004) până la 1,1 mil. USD (2013). În ultimii ani stabilindu-se la valoarea de cca. 1 mil. USD (2014) având tendința de creștere. Cantitativ exportul vinurilor spumante (cod ) în perioada analizată ( ) a variat în limite foarte largi, de la 18 mil. dal (2006) până la 78 mil. dal (2004). În ultimii ani reducându-se considerabil volumul exportului, până la cca. 22 mil. dal (2014) sau cu cca. 70% 18 Ibidem. 19 Ibidem. 12

11 mai puțin față de anul Fig. 19. Dinamica importului şi exportului total de vinuri spumante ( ) - cod , mii dal 20 Importul vinurilor spumante (cod ) în perioada analizată ( ) a variat în limite foarte largi, de la 0,009 mil. dal (2004) până la 2 mil. dal (2008). În ultimii ani stabilinduse la volumul de cca. 1 mil. dal (2014) sau cu cca. 50% mai puțin față de anul Fig. 20. Balanţa comercială (export-import) a producţiei totale de vinuri spumante ( ) - cod Pentru toată perioada de analiză, balanța comercială a fost pozitivă, atât valoric, cât și cantitativ. Balanța valorică minimă a revenit anului 2006 și a constituit cca. 3,2 mil. USD, iar cantitativ de cca. 18,1 mil. dal. În anul 2014 balanța a constituit 4,3 mil. USD și 21,1 mil. dal. Valoric exportul vinurilor aromatizate (cod 2205) în perioada analizată ( ) a variat în limite foarte largi, având tendința de reducere, de la 1,5 mil. USD (2000) până la 0,1 mil. USD (2009). În ultimii ani se constată o ușoară tendință de sporire. În anul 2014 acesta a constituit cca. 0,5 mil. USD sau cu cca. 77% mai puțin față de anul Ibidem. 21 Ibidem. 13

12 Importul vinurilor aromatizate (cod 2205) în perioada analizată ( ) a variat în limite foarte largi, constatând o tendință de creștere, de la cca. 0,01 mil. USD (2000) până la 0,6 mil. USD (2013). În ultimii ani stabilindu-se la valoarea de cca. 0,5 mil. USD (2014) având tendința de ușoară creștere. Fig. 21. Dinamica importului şi exportului total de vinuri aromatizate ( ) - cod 2205, mii USD 22 Fig. 22. Dinamica importului şi exportului total de vinuri aromatizate ( ) - cod 2205, mii dal 23 Cantitativ exportul vinurilor aromatizate (cod 2205) în perioada analizată ( ) a variat de asemenea în limite foarte largi, micșorându-se de la cca. 17,1 mil. dal (2000) până la 0,8 mil. dal (2009), în ultimii ani stabilindu-se la nivelul de cca. 3,0 mil. dal. Importul vinurilor aromatizate (cod 2205) în perioada analizată ( ) a variat în limite foarte largi, având tendința de o ușoară creștere, de la 0,029 mil. dal (2000) până la 1,5 mil. dal (2006). În ultimii ani stabilindu-se la volumul de cca. 1 mil. dal (2014). 22 Ibidem. 23 Ibidem. 14

13 Fig. 23 Balanţa comercială (export-import) a producţiei totale de vinuri aromatizate ( ) - cod Pentru toată perioada de analiză, balanța comercială a fost și pozitivă și negativă sub aspect valoric, și pozitivă sub aspect cantitativ. Balanța valorică minimă a revenit anului 2011 și a constituit cca. - 0,078 mil. USD, iar cantitativ de cca. 0,13 mil. dal pentru anul În anul 2014 balanța a constituit 0,183 mil. USD și 1,7 mil. dal. Începând cu anul 2006, în Republica Moldova se manifestă o atenţie mai mare asupra dezvoltării viticulturii, inclusiv sectorului pentru struguri de masă. Calculele demonstrează, că Republica Moldova este în stare să producă anual mii t. de struguri pentru consum în stare proaspătă, inclusiv mii t struguri marfă, din care cca. 30 mii t pentru comercializare după păstrare. Valorificarea strugurilor pe piaţă poate ajunge mii t, iar la export mii t. (Nicolaescu G., Cazac F., 2012) Pentru asigurarea producţiei de struguri în acest volum este necesar de mii ha plantaţii cu soiuri de masă, din care pe rod mii ha, cu recolta medie de 8-9 t/ha. Este necesar, în primul rând, de fondat plantaţii noi de soiuri tipice pentru masă, înalt productive şi cu calităţi solicitate de consumatori şi de creat gospodării şi întreprinderi specializate cu infrastructura tehnologică contemporană respectivă. Astfel, la etapa actuală, cultura soiurilor de masă pentru Republica Moldova a devenit o problemă actuală complexă. Realizarea acestei probleme în mare măsură v-a depinde de interesul economic şi asigurarea material-financiară a producătorilor, de alegerea corectă a soiurilor pentru cultivare (calitate, rezistenţă, stabilitate productivă) şi utilizarea celor mai avansate tehnologii privind cultivarea, recoltarea, păstrarea şi punerea la licitaţie a strugurilor-marfă. Direcţiile şi organizarea producerii strugurilor pentru masă: - asigurarea consumatorilor locali şi din alte ţări cu struguri în stare proaspătă și produse obținute de la prelucrarea strugurilor, conform normelor şi stabilirea suprafeţei respective a plantaţiilor viticole, a volumelor orientative privind recolta de struguri, dezvoltarea infrastructurii tehnologice, pregătirea specialiştilor şi lucrătorilor calificaţi; - perfecţionarea continuă a sortimentului viţei de vie, inclusiv pentru struguri de masă şi tehnologiei de producere; - perfecționarea continuă a pepinieritului viticol în vederea producerii materialului săditor devirusat; - extinderea la maximum a perioadei de consum a strugurilor de masă în stare proaspătă prin crearea unor conveiere varietale, asigurării păstrării strugurilor în frigidere şi cultivării 24 Ibidem. 15

14 soiurilor de masă în spaţii protejate; - perfecţionarea tehnologiilor existente şi elaborarea procedeelor tehnologice zonale noi, care ar asigura productivitate şi calitate stabilă, minimalizarea consumurilor materiale şi de muncă, sporirea rentabilităţii şi cotei strugurilor-marfă a producţiei globale etc. Trebuie de luat în consideraţie că în condiţiile noastre recolta medie la 1 ha de struguri de masă este de cca. 8-9 t / ha, iar cheltuielile de producţie sunt de 2-2,5 mai mari în comparaţie cu soiurile pentru vin. Din acest motiv un lucrător calificat la starea actuală de utilizare a mijloacelor mecanizate poate asigura îngrijirea la nivelul cerinţelor 1,5 1,8 ha de vie cu soiuri de masă pe când soiuri tehnice 2,5-3,0 ha. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 1. Legea Viei şi Vinului (Legea nr. 57 / în MO nr / art. 314) 2. Nicolaescu, Gh., Cazac, F. Producerea strugurilor de masă. soiuri cu bobul roze şi negru (ghid practic) / Gheorghe, Nicolaescu, Fiodor, Cazac. Ch.: S. n., Tipogr. Elan Poligraf. 248 p. ISBN Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii / HG nr / (MO 142 / , art. 1448) ( / 10-00) CZU: :[ ](478) REFORMA SECTORULUI VITIVINICOL AL REPUBLICII MOLDOVA Vladimir COROBCA, Elizaveta BREAHNĂ, ONVV Sectorul vitivinicol (care include trei subsectoare: pepinieritul viticol, viticultura şi vinificația) a fost şi rămîne unul strategic pentru economia națională a Republicii Moldova (RM). În perioadele stabile de dezvoltare a RM, acest sector asigură cca 20-25% din defalcările totale la bugetul de stat și cca 55 65% din suma totală a defalcărilor efectuate de complexul agroindustrial al țării. În RM sunt cca 350 mii ha terenuri agricole în pantă, care sunt sărace în elemente nutritive, supuse erodării, problematice pentru deplasarea tehnicii agricole și, care pot fi eficient exploatate doar dacă sunt cultivate cu viță de vie. Urmare a privatizării a fostelor gospodării agricole (anii 90, conform programului naţional Pămînt ), în prezent, în sectorul vitivinicol al RM activează peste 52 mii persoane fizce şi juridice, inclusiv în domeniul: pepinieritului viticol cca 20, viticulturii cca 51,8 mii, vinificaţiei cca 200. În acest sector sunt antrenaţi cca 250 de mii de angajați sau cca 14% din toţi angajaţii din economia naţională. Pe parcursul anilor, după privatizare, suprafaţa totală a plantaţilor viticole a variat între mii ha, inclusiv de producţie-marfă (cu suprafaţa mai mare de 0,15 ha), cu soiuri pentru vin mii ha. Producţia globală de struguri de soiuri pentru vin, în plantaţiile de producţia-marfă a variat între mii tone. Vinăriile procesau anual între mii tone de struguri. Începând cu anul 2006, sectorul vitivinicol al RM înregistrează o evoluţie instabilă. Vinăriile cad intr-o criză profundă, generată de o serie de factori: embargoul impus de Federaţia Rusă (în martie 2006) asupra importului de vinuri moldoveneşti; criza financiară mondială (în anul 2008); competiţia sporită pe piaţa vinicolă mondială; cadrul intern regulatoriu vinicol este 16