Efectele încălzirii globale în România

Transcription

1 Efectele încălzirii globale în România Pâna în 2030, consumul de energie pe perioada verii ar putea creste cu 28% din cauza temperaturilor ridicate, fenomen cu atat mai grav, cu cat centrala nucleara de la Cernavoda nu va fi functionala daca nivelul Dunarii va scadea semnificativ.schimbarile climatice preconizate de specialisti pentru urmatorul secol vor afecta din plin Romania. Desi studiile fenomenului de incalzire globala pe teritoriul tarii noastre au inceput inca din 2005, rezultatele se lasa asteptate. Potrivit publicatiei National Geographic, zona continentala cea mai expusa efectelor schimbarilor climatice va fi partea estica a Europei, tarile cele mai afectate fiind Romania, Bulgaria si Ungaria. Scenariile specialistilor români arata ca tara noastra se va confrunta cu cresterea temperaturii medii anuale, inundatii, seceta si desertificari. DIN CUPRINS: 1. Seceta agresivă va afecta sudul si sudestul ţării 2. Schimbările climatice - o problemă globală 3. Cele mai recente evaluări ale Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice(IPCC) 4. Adaptarea la schimbările climatice 5. Reducerea emisiilor ce cauzează schimbările climatice 6. Rolul sectorului privat în conturarea soluţiilor 7. Următorii paşi în abordarea globală a schimbărilor climatice Totusi, studiile globale arata ca nivelul oceanelor va urca pana la sase metri in actualul secol, fapt care ar avea consecinte ireversibile in majoritatea regiunilor. Marea Neagra pare a fi ferita intrucatva de pericole, este o mare inchisa, astfel incat nu ne asteptam sa ne creeze probleme. Fenomenul de incalzire a climei se va resimti prin intensificarea secetei prelungite si cresterea frecventei zilelor cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius in sudul tarii si in zona vestica. pagina 1

2 Potrivit specialistilor, nivelul Marii Negre ar putea creste cu pana la cinci metri, fapt care ar duce la inundarea Deltei Dunarii, dar si a localitatilor Sulina, Tulcea, Braila, Chilia Veche, Ismail si Reni. Planul National de Adaptare la efectele schimbarilor climatice, realizat de Ministerul Mediului, arata ca litoralul va fi cel mai afectat. Acesta va fi influentat de eroziunea costiera si cresterea nivelului marii. In cazul plajei din Mamaia, conform datelor Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Marina Grigore Antipa, ritmul mediu anual de modificare a liniei tarmului a fost de -2,3m/an. Potrivit directorului Administratiei Nationale Apele Romane, Marius Postelnicescu, litoralul va beneficia de investitii in perioada urmatoare, avand in vedere ca Marea Neagra a crescut in ultimii 60 de ani cu aproximativ 12 metri. 1. Seceta agresiva va afecta sudul si sud-estul tarii Din punct de vedere pluviometric, pentru perioada , peste 90% din modelele de analiza proiecteaza secete pronuntate în timpul verii în zona României, în special în sudul si sud-estul tarii. Desertificarea va influenta zonele sudice si sud-estice ale Romaniei, insa nu trebuie inteles in sensul subtropical al fenomenului. Prin desertificare putem intelege degradarea vegetatiei, reducerea surselor de apa si degradarea panzei freatice, ne-a declarat prof. Dan Balteanu. Potrivit reprezentantilor ANAR, prima zona desertificata din Romania este triunghiul Craiova-Dabuleni- Corabia. Pe langa impactul direct asupra agriculturii, urmarile schimbarilor climatice vor fi foarte grave in sectorul energetic, unde vor aparea probleme mai ales în privinta energiei hidro. Incalzirea globala va avea ca efect cresterea pe termen scurt a numarului de decese si acutizarea unor afectiuni cronice, în special cele cardiovasculare si respiratorii. Populatia mai putin înstarita a societatii va fi mai vulnerabila la schimbari. De asemenea, copiii si batranii vor avea cel mai mult de suferit. Zonele cele mai afectate de valurile de caldura vor fi mai ales cele urbane, în care spatiile verzi s-au diminuat, iar constructiile din beton si asfaltul strazilor duc la absorbtia intensa a radiatiei solare. Verile mai fierbinti si iernile mai blânde vor influenta dezvoltarea agentilor patogeni, a bacteriilor si va determina cresterea numarului de boli infectioase si chiar aparitia de epidemii. De asemenea, modificarea climei va conduce la cresterea expunerii la radiatii UV, cu efecte directe asupra sanatatii pielii. Totodata, verile fierbinti vor determina cresterea incidentei afectiunilor respiratorii, cardiovasculare, cutanate si endocrine si va avea impact asupra sanatatii mintale. pagina 2

3 2. Schimbarile climatice - o problema globala Temperatura medie globala a crescut in ultimul secol cu 0.74 C. Oamenii de stiinta afirma ca aceasta este cea mai ascendenta tendinta din istoria planetei. Actualele prognoze arata ca trendul va continua si chiar se va accelera. Cele mai optimiste estimari indica faptul ca Pamantul s-ar putea incalzi pe parcursul secolului XXI cu 3 C. Cercetatorii recunosc acum ca majoritatea schimbarilor produse de gazele cu efect de sera au drept cauza factorul antropic. Gazele respective, cel mai important dintre ele fiind dioxidul de carbon, retin caldura in atmosfera, rezultand cresterea in ansamblu a temperaturilor globale care sunt susceptibile sa deturneze modelele climatice obisnuite. Intr-o ierarhie a ultimilor 150 de ani, cei mai caldurosi au fost ultimii 11. Incalzirea a afectat deja toate continentele si oceanele. Cel mai recent raport, elaborat anul acesta de catre Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), a clarificat multe probleme. Schimbarile climatice au deja un impact semnificativ asupra unor regiuni ale lumii, in special asupra tarilor in curs de dezvoltare si asupra majoritatii ecosistemelor. Aceasta va impiedica tarile in curs de dezvoltare sa-si indeplineasca Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Raportul arata insa ca exista solutii pentru o temperare a situatiei prezente. Evaluarile economice indica faptul ca fuga de raspundere are costuri care vor depasi de cateva ori costul actiunilor de prevenire. Abordarea schimbarilor climatice este o necesitate economica si are menirea de a evita distrugerile semnificative ale economiei si activitatilor sociale globale si nationale. Problema actuala consta in gasirea unei solutii rezonabile si eficiente pentru noua cerinta globala. Cateva dintre cele mai sumbre scenarii prezentate in IPCC pot fi evitate prin luarea unor masuri imediate. Acestea presupun eforturi concentrate ale tuturor tarilor, in special ale celor puternic industrializate si ale economiilor in curs de dezvoltare, pentru a reduce semnificativ cantitatile de emisii de gaze cu efect de sera. Avand in vedere faptul ca schimbarile climatice afecteaza deja locuitori din zone diferite, este tot mai necesara gasirea unor metode care sa permita oamenilor si comunitatilor sa se adapteze noilor realitati impuse de schimbarile climatice. Tarile in curs de dezvoltare vor fi cel mai puternic afectate, fiind totodata si statele cu cele mai reduse resurse, o combinatie care va face apel la o abordare colectiva. Anul in curs este unul critic si tocmai de aceea Natiunile Unite incearca sa aduca la aceeasi masa toate tarile, urmarind a aborda global schimbarile climatice. Multiple initiative sunt lansate si multe angajamente sunt asumate de catre statele membre, grupuri ale statelor, societatea civila si sectorul privat. Acestea sunt esentiale, insa nu suficiente. Conventia-cadru a Natiunilor Unite privind Schimarile Climatice (UNFCCC) ofera contextul institutional in cadrul caruia se poate obtine o solutie globala. pagina 3

4 3. Cele mai recente evaluari ale Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice(IPCC) 1. cresterea cu aproximativ 3 C a temperaturii medii in acest secol 2. in ultimii 100 ani, Pamantul a suferit o incalzire de 0.71 C, cresterea fiind mai pronuntata in ultimii 50 ani; temperaturile arctice au crescut de doua ori mai mult. 3. concentratiile atmosferice de dioxid de carbon au crescut de la o valoare pre-industriala de 278 particule la milion la 379 particule la milion in "Invelisul" de gaze cu efect de sera care apare in mod natural in atmosfera are functia vitala de a regulariza clima planetei. Inca de la inceputul revolutiei industriale, in urma cu aproximativ 250 ani, emisiile de gaze cu efect de seara au transformat acest "invelis" intr-unul mai dens, procesul manifestandu-se cu o rapiditate fara precedent si cauzand cea mai dramatica schimbare in compozitia atmosferei din ultimii ani. Daca nu sunt luate masuri immediate pentru a reduce aceste emisii, clima globala va suferi o incalzire rapida in urmatoarele decenii. Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), creat in 1988 de catre Organizatia Mondiala pentru Meteorologie si de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, elaboreaza din cinci in cinci ani cea mai ampla evaluare a gradului de cunoastere si a cercetarilor din domeniul schimbarilor climatice. Aceste evaluari ofera baza unor politici internationale privind schimbarile climatice. IPCC nu conduce noi cercetari, ci realizeaza evaluari ale politicilor relevante ale literaturii mondiale asupra aspectelor stiintifice, tehnice si socio-economice ale schimbarilor climatice, bazandu-se pe munca a sute de experti din toate regiunile lumii. Cea mai recenta evaluare IPCC, emisa in 2007, arata ca procesul de incalzire globala este univoc si in continua dezvoltare. Dovezi in acest sens sunt cresterile temperaturilor medii globale ale aerului si ale apelor oceanelor, topirea extinsa a zapezii si ghetei si cresterea nivelului mediu al apei marilor. Previziunile indica incalziri mult mai accelerate. Daca aceste emisii continua sa creasca in ritmul actual, permitand astfel dublarea nivelului pre-industrial, lumea se va confrunta cu o crestere a temperaturii medii de 3 C in acest secol. Iata un exemplu prin care se poate explica amploarea unor schimbari globale de temperatura aparent insignifiante: diferenta dintre media globala a temperaturii si perioada glaciara este de 5 C. Acestor scenarii le sunt asociate grade de impact, incluzand cresterea nivelului marii, schimbari ale anotimpurilor si o crestere in frecventa si intensitate a fenomenelor extreme precum furtuni, inundatii si secete. Impactul acestor schimbari climatice va varia in functie de regiune, cele mai semnificative efecte constatandu-se in zona arctica, in deltele asiatice, in statele in curs de dezvoltare din insulele mici si in Africa Sub-Sahariana. Schimbarile climatice vor restrange resursele de apa, deja suprasolicitate de cererea din agricultura, industrie si orase. Temperaturile in crestere vor micsora straturile de zapada de pe varfurile montanesivor amplifica evaporarea, alterand astfel disponibilitatea sezoniera a apei. In ansamblu, tarile in curs de dezvoltare sunt extrem de vulnerabile in fata acestor riscuri. In cele mai vulnerabile comunitati, impactul schimbarilor climatice reprezinta o amenintare directa asupra insasi supravietuirii oamenilor. Efectele devastatoare ale fenomenelor climatice extreme, crestera temperaturii si cresterea nivelului marii vor avea repercusiuni pentru noi toti, dar in special pentru cei saraci. pagina 4

5 Fauna si biodiversitatea, deja amenintate de distrugerea habitatului si de catre alte presiuni ale factorului antropic, se vor confrunta cu un pronuntat risc de extinctie. Cele mai vulnerabile ecosisteme includ recifurile de corali, padurile boreale (sub-arctice), habitatul montan si zonele dependente de climatul mediteranean. Oceanele vor suporta de asemenea temperaturi mai ridicate si, pe masura ce absorb mai mult dioxid de carbon, viata marina va fi negativ afectata de catre cresterea gradului de aciditate. In toate regiunile, odata cu cresterea temperaturilor, creste si riscul daunelor. Clima nu raspunde imediat la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Cateva dintre acestea rezista in atmosfera ani, decenii sau chiar secole intregi. Un posibil rezultat ar fi accentuarea schimbarilor climatice din inertie, care poate dura sute de ani dupa stabilizarea concentratiilor atmosferice. Sunt necesare reduceri semnificative ale emisiilor acestor gaze la nivel global. Cu toate acestea, decizii punctule referitoare la stabilizarea lor pentru a preveni schimbarile climatice nu au fost inca luate. 4. Adaptarea la schimbarile climatice Adaptarea este un proces prin care societatile invata sa reactioneze la riscurile asociate schimbarilor climatice. Aceste riscuri sunt reale, actionand deja in multe sisteme si sectoare esentiale ale existentei umane - resursele hidrologice, securitatea alimentara si sanatatea. Optiunile de adaptare sunt multiple si variaza de la cele tehnice - protejarea nivelului crescut al apelor sau case protejate de pericolul inundatiilor prin suspendarea pe pontoane, pana la schimbarea de tip comportamental la nivel individual, precum reducerea consumului de apa sau a consumului energetic si/sau un consum mai eficient. Alte strategii includ: sisteme de avertizare a fenomenelor meteo extreme, imbunatatirea managementului riscului, optiuni de asigurare si conservare a biodiversitatii pentru reducerea impactului schimbarilor climatice asupra oamenilor, conservarea si restaurarea adaposturilor subterane pentru oameni pentru a-i proteja de furtuni. IPCC sugereaza faptul ca o posibila vulnerabilitate viitoare va depinde nu numai de schimbarile climatice, ci si de modalitatile de dezvoltare ale acestora. Dezvoltarea durabila poate reduce vulnerabilitatea. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie directionata catre prioritatile dezvoltarii durabile la nivel national si international prin programele sectorale. Politicile ce vizeaza schimbarile climatice pot promova activitati care au beneficii multiple asupra indeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului concomitent cu obiectivele ce vizeaza adaptarea. Strategiile nationale de adaptare pot include: 1. masuri de intarire a bazei stiintifice in procesul decizional 2. metode si instrumente pentru evaluarea adaptarii 3. educarea, formarea si constientizarea din partea publicului a adaptarii, incluzand in acest public si tinerii 4. promovarea capacitatii de gandire individuala si institutionala 5. transferul de tehnologie si dezvoltarea 6. promovarea strategiilor de adaptare locale 7. cadru legislativ si norme care promoveaza actiuni usor adaptative. pagina 5

6 Programele nationale de actiune reprezinta o optiune pentru tarile cel mai putin dezvoltate, oferind o evaluare riguroasa a nevoilor urgente de adaptare. Scopul lor este acela de a extinde capacitatile de adaptare ale comunitatilor. In plus, programul "Nairobi" pentru impact, vulnerabilitate si adaptare la schimbarile climatice asista toate tarile in intelegerea si evaluarea impactului, vulnerabilitatii si adaptarii lor. Este permis astfel un proces decizional bazat pe informatii despre actiunile si masurile practice de adaptare, oferind un cadru structural pentru cooperare. Sistemul Natiunilor Unite, agentiile sale specializate si alte organizatii internationale vizeaza adaptarea in programele lor de munca. Asigurarea fondurilor necesare derularii pe termen mediu si lung a initiativelor de adaptare este un aspect extrem de important. Fara suficienti bani, adaptarea poate prezenta riscul de a nu putea fi pusa in practica. Finantarea "reactiva" sau pe termen scurt, este si mai costisitoare, si mai greu de sustinut pe termen lung. Adaptarea nu previne insa nevoia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Atat strategiile de adaptare, cat si cele de reducere sunt nu doar necesare, ci si complementare. 5. Reducerea emisiilor ce cauzeaza schimbarile climatice Totalul emisiilor de gaze cu efect de sera e in continua crestere. In ultimele trei decenii, aceste emisii au inregistrat o crestere cu o medie de 1,6% emisii de CO2 din folosirea combustibilului fosil, ajungand la 1,9%/ an. In absenta unor politici de actiune, se asteapta ca aceste tipare de crestere a emisiilor sa continue. IPCC a observat ca in perioada cea mai mare crestere a emisiilor cu efect de sera s-a datorat aprovizionarii cu energie (furnizare si consum) si transporturilor rutiere. Pe de alta parte, accesul la energie este crucial daca dorim indeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (una dintre principalele prioritati ale tarilor in curs de dezvoltare) din moment ce cresterea economica presupune o aprovizionare si un consum energetic mai eficient. Conform scenariului de referinta al Agentiei Internationale pentru Energie (IEA), cererea globala de energie va creste cu 60% pana in In perioada premergatoare lui 2030, infrastructura furnizarii de energie la nivel global va presupune o investitie totala de miliarde dolari SUA, dintre care jumatate in tarile in curs de dezvoltare. Modalitatea in care sunt satisfacute aceste nevoi energetice va afecta posibilitatea de a controla schimbarile climatice. Politicile climatice si actiunile la nivel national si international sunt necesare in "ecologizarea" aprovizionarii cu energie si a dezvoltarii economice. De asemenea, este extrem de important ca cresterea emisiilor sa fie rupta de cresterea economica. Eforturile de temperare a acestora din urmatoarele doua, trei decenii vor determina in mare parte cresterea mediei temperaturii globale si schimbarile climatice aferente, care pot fi astfel evitate. pagina 6

7 Conform IPCC exista potential pentru temperare, incluzand aici folosirea pe scara larga a tehnologiilor curate si imbunatatirea eficientei consumatorului final. Exista un enorm potential economic in urmatoarele decenii in toate sectoarele implicate in reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Acest potential este suficient pentru a compensa cresterea prevazuta a emisiilor globale si chiar pentru a reduce aceste emisii sub nivelul actual. IPCC sugereaza faptul ca efectele macro-economice ale reducerii sau stabilizarii emisiilor in limitele particule la million de CO2e pentru anul 2030 variaza de la o usoara crestere in PIB-ul global la o scadere de 3%, in functie de tinta de stabilizare. Stern Review sugereaza ca anual costul de reducere a emisiilor, de aproape 1% din PIB-ul mondial, poate conduce la o stabilizare a CO2e la 550 de particule la million pana in Unele dintre optiunile disponibile de reducere sunt de fapt oportunitati de tip "fara regrete" care pot genera beneficii sociale si de mediu multiple. Totodata, trebuie luat in considerare faptul ca statele in curs de dezvoltare si exportatoare de petrol sunt mai degraba preocupate de impactul negativ pe care il vor avea masurile de stabilizare a emisiilor de gaze de sera luate in tarile dezvoltate. Guvernele pot juca un rol major in motivarea sectorului privat pentru a investi in tehnologiile inovatoare, oferindu-le stimulente clare, previzibile, durabile si consistente. Guvernele folosesc o gama larga de politici si metode pentru a combate schimbarile climatice, inculzand aici regulamente si standarde, taxe si accize, licente comerciale, acorduri voluntare, subventii, stimulente financiare, programe de cercetare si dezvoltare si instrumente de informare. Aproximativ 30% dintre emisiile prognozate pentru sectoarele rezidentiale si comerciale (cea mai ridicata cota dintre toate sectoarele studiata de catre IPCC) pot fi reduse pana in 2030 cu un beneficiu economic net. Modificari ale obisnuintei de transport, cum ar fi imbunatatirea transportului public, a infrastructurii si promovarea mijloacelor de transport nemotorizate, pot reduce si mai mult emisiile. Cel mai ridicat potential pentru reducerea emisiilor industriale este ascuns in industria metalurgica, mare consumatoare de energie, inciment si in productia de hartie. Optiunile de reducere a emisiilor din agricultura sunt si ele competitive si pot contribui la indeplinirea obiectivelor de combatere a schimbarilor climatice pe termen lung. Gradul actual de defrisare contribuie cu peste 20% din emisiile de gaze cu efect de sera avand ca si cauza factorul uman, facand din defrisarea la nivel mondial una dintre principalele cauze ale schimbarilor climatice datorate omului. Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie a Natiunilor Unite estimeaza ca in au fost pierdute, in medie,12.9 milioane hectare de paduri, in special in America de Sud, Africa si Asia. Stoparea ratelor atat de ridicate de defrisare, promovarea managementului durabil al padurilor si plantarea unor noi paduri ar putea reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de sera. Schimbarile climatice prevazute pot duce la cresterea accentuata a gradului de saracie si la subminarea dezvoltarii durabile, in special in tarile cel mai putin dezvoltate. Eforturile de reducere a efectelor schimbarilor climatice la nivel global pot intari partial perspectivele de dezvoltare globala prin scaderea riscului de impact negativ al schimbarilor climatice. Cooperarea multilaterala efectiva reduce substantial costul global al schimbarilor climatice comparativ cu costurile pe care fiecare tara le-ar suporta daca ar actiona exclusiv la nivel national. Piata de carbon generata de semnarea Protocolului de la Kyoto este o ilustrare a felului in care stimulentele pot fi folosite pentru a indeplini obiectivele stabilite printr-un acord international. pagina 7

8 6. Rolul sectorului privat in conturarea solutiilor Rolul sectorului privat ca si sursa a solutiilor pentru combaterea schimbarilor climatice la nivel global este de acum recunoscut universal, iar interactiunea acestuia cu agenda publica este tot mai ampla. Comunitatea de afaceri poate oferi optiuni noi si inovatoare, poate aplica cunostintele si tehnologia in sectoare-problema pe care apoi le poate transforma in oportunitati. Esential in stabilirea acestui rol este numarul tot mai mare al corporatiilor care au inteles importanta programelor de responsabilitate sociala de tip corporatist (CSR), al reducerii riscurilor si dinamicii performantelor asociate cu productia durabila si folosirea eficienta a energiei. Actiunile care combat schimbarile climatice pot constitui o baza pentru noi cresteri economice, noi locuri de munca, noi sectoare de productie, noi servicii industriale si noi roluri in sectoare precum agricultura sau silvicultura. Multe dintre afacerile de top incep sa paseasca in problematica schimbarilor climatice tocmai pentru ca oamenii de afaceri inteleg riscurile si recunosc ca este nevoie sa actioneze pe linia reducerii acestora. Tot ei vad si oportunitatile imense care se nasc din dezvoltarea unor tehnologii prietenoase sau verzi, tehnologii care apoi vor contribui la progresul economic si la dezvoltare. Fara acest tip de tehnologii insa, amenintarea la adresa climei mondiale va fi una permanenta. Aceeasi oameni de afaceri doresc, fireste, sa-si consolideze pozitia competitiva pe piata si sa obtina un avantaj in dezvoltarea tehnologiilor si strategiilor ce vor contribui la reducerea emisiilor in anii urmatori. Exista o gama variata de actiuni pe care companiile le pot derula pentru a-si reduce contributia la schimbarile climatice. Pot implementa programe de energie verde si proiecte co-generare, pot dezvolta procese si produse de economisire a energiei, pot produce combustibili "curati", energie biomasa, motoare cu ardere redusa si multe altele. Cu asistenta din partea guvernelor, sectorul privat poate juca un rol major in eforturile climatice prin intermediul parteneriatelor. Atat parteneriatele de cercetare, cat si cele pentru dezvoltarea unor politici climatice, pot asigura crearea unei baze reale despre ceea ce poate fi atins, dar si modalitati si termene de indeplinire a acestor obiective. La nivel international si national, guvernele trebuie sa asigure mediului de afaceri anumite directii de actiune. Provocarea consta in continuitatea asigurarii unor cadre legale si a unor parteneriate care vor pemite corporatiilor sa-si asume rolul vital in protejarea climei. Acestea trebuie sa inteleaga ca schimbarile climatice sunt o prioritate, dar si sa prevada directia si scopul final al politicilor internationale si nationale in domeniu. Pe baza unor astfel de directii, mediul de afaceri va investi cu incredere in tehnologiile si strategiile necesare. pagina 8

9 7. Urmatorii pasi in abordarea globala a schimbarilor climatice Peste tot in lume, discutiile despre schimbarile climatice se intensifica si se indreapta spre noi directii, cu o deschidere tot mai mare. Schimbarile climatice au fost incluse pe agenda celor mai importante intalniri regionale si internationale din acest an, multe dintre acestea solicitand incheierea cu rezultate pozitive a Conferintei ONU privind Schimbarile Climatice ce va avea avea loc in Bali, in decembrie Conferinta din Bali va oferi posibilitatea de implicare viitoare in cadrul proceselor multilaterale de schimbare climatica sub auspiciile Natiunilor Unite si in conturarea unui plan de aboradre globala a schimbarilor climatice. Pentru a facilita schimbul de viziuni si pentru a dinamiza actiunile politice, Secretarul General ONU va organiza la New York, in ziua de 24 septembrie, un eveniment informal la nivel inalt legat de Adunarea Generala. Mecanismele de piata impuse prin Protocolul de la Kyoto sunt menita sa reduca costurile atingerii limitei de emisii: mecanisme de dezvoltare nepoluante, implementarea comuna si comercializarea emisiilor. Conventia privind schimbarile climatice si Protocolul de la Kyoto presupun un ajutor financiar din partea tarilor cu mai multe resurse pentru acele tari mai putin dotate si implicit mai vulnerabile. Astfel, au fost infiintate trei fornduri: a) Fondul Special pentru Schimbarile Climatice ce finanteaza proiecte pentru adaptare, transfer de tehnologie, diversificare economica si capacitate institutionala; b) Fondul Tarilor cel mai putin Dezvoltate ce sprijina un program de asistenta destinat acestor tari. c) Fondul de Adaptare ce va finanta proiectele si programele de adaptare in tarile in curs de dezvoltare si va sprijini activitatile de intarire a capacitatii institutionale. Impactul schimbărilor climatice Există multe zone ale Europei care sunt afectate de fenomene extreme: temperaturi foarte ridicate, secete, ploi şi inundaţii. Vara trecută, în timp ce ziarul spaniol El Pais prezenta imagini cu albia râurilor secate, în Marea Britanie The Guardian avertiza în titlurile sale cu privire la pericolul inundaţiilor. În timp ce autorităţile locale din Barcelona luau măsuri în vederea importului de apă prin transport maritim, guvernul britanic evalua stadiul de pregătire în privinţa protecţiei împotriva inundaţiilor. Aceste fenomene sunt cauzate de mai mulţi factori, însă este cert faptul că schimbările climatice îşi vor intensifica atât frecvenţa, cât şi gravitatea. Chiar dacă reducem emisiile de gaze, prezenţa gazelor cu efect de seră acumulate până în prezent va produce unele schimbări climatice deci impacturi vor exista în continuare. De aceea, va trebui să ne adaptăm adică să evaluăm punctele vulnerabile şi să acţionăm în vederea minimizării riscurilor. Analiza privind adaptarea la schimbările climatice se concentrează mai ales asupra problemelor legate de apă, în special asupra lipsei acesteia, seceta. Lipsa apei şi seceta Ca urmare a temperaturilor tot mai ridicate, rezervele de apă din Europa de Sud se vor împuţina. În acelaşi timp, agricultura şi turismul vor necesita mai multă apă, mai ales în regiunile mai calde şi mai uscate. Creşterea temperaturii apei şi scăderea cotei râurilor vor afecta, la rândul lor, calitatea apei. Creşterea nivelului precipitaţiilor şi inundaţiile torenţiale vor creşte riscul poluării datorită revărsării apei pluviale şi a scurgerilor de siguranţă din staţiile de epurare a apelor uzate. În primăvara anului 2008, nivelul apelor în rezervoarele de alimentare cu apă ale oraşului Barcelona erau atât de scăzute, încât s-au luat măsuri să se importe apă pe cale maritimă. S- a hotărât achiziţionarea a şase încărcături cu apă, fiecare conţinând apă potabilă suficientă pentru a umple zece piscine olimpice, pentru un cost aproximativ de 22 milioane EURO. pagina 9

10 Reţeaua EUROPE DIRECT în România În România există 30 de Centre EUROPE DIRECT unde cetăţenii pot primi informaţii despre Uniunea Europeană şi instituţiile acesteia. Mai jos vă sunt prezentate adresele de si website ale Centrelor ED din România, cât şi site-urile Instituţiilor Uniunii Europene Centrul Europe Direct Hunedoara Centrul Europe Direct Alba Iulia Centrul Europe Direct Arad Centrul Europe Direct Bacău Centrul Europe Direct Bistrita Centrul Europe Direct Brăila Centrul Europe Direct Bucuresti Centrul Europe Direct Comăneşti ro Centrul Europe Direct Constanţa Centrul Europe Direct Craiova Centrul Europe Direct Curtea de Arges Centru Europe Direct Fagaras,Braşov Centrul Europe Direct Galaţi Centrul Europe Direct Iasi Centrul Europe Direct Maramureş Centrul Europe Direct Mizil, Prahova Centrul Europe Direct Mureş Centrul Europe Direct Nord- Est,Neamt Centrul Europe Direct Odorhei, Harghita Centrul Europe Direct Pitesti Centrul Europe Direct Selimbar Centrul Europe Direct Sfantu Gheorghe Centrul Europe Direct Targoviste Centrul Europe Direct Tarnave, Mures Centrul Europe Direct Timis Centrul Europe Direct Transilvania de Nord, Cluj Centrul Europe Direct Oradea Centrul Europe Direct Vaslui Centrul Europe Direct Vâlcea pagina 10

11 Instituţiile Uniunii Europene Parlamentul European Consiliul Uniunii Europene Comisia Europeană Curtea de Justiţie Curtea de Conturi Europeană Comitetul Economic şi Social European Comitetul Regiunilor Banca Europeană de Investiţii Fondul European de Investiţii Banca Centrală Europeană Ombudsmanul European Controlorul European pentru Protecţia Datelor Reprezentanţa Comisiei Europene în România - Oficiul pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene- Oficiul European Pentru Selecţia de Personal- Şcoala Europeană de Administraţie- EU Whoiswho- pagina 11

12 Centrul EUROPE DIRECT al judeţului Hunedoara oferă publicului servicii gratuite de informare, asistenţă, consultanţă în: - Accesarea programelor de finanţare nerambursabilă ale Uniunii Europene; - Informarea actorilor locali privind posibilităţile de finanţare europeană; - Participarea la programele şi proiectele europene; - Identificarea de parteneri pentru programe şi proiecte europene; - Asistenţă pentru realizarea de proiecte europene; - Oferirea de informaţii generale pe teme ale Uniunii Europene; - Oferirea de informaţii practice cu privire la numeroase aspecte, cum ar fi demersurile necesare pentru recunoaşterea studiilor, etc; - Informaţii privind numele, adresele şi numerele de telefon ale diferitelor organizaţii ce fac parte din reţelele de informare a Uniunii Europene; - Consultanţă pentru depăşirea unor probleme practice în exercitarea drepturilor cetăţeneşti. CENTRUL EUROPE DIRECT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Simeria, Str. Libertăţii, Nr. 4, cod poştal Tel , Fax office@europedirect.ro, web: Centrul poate fi consultat în zilele de luni, miercuri şi vineri între orele 08:00-16:00, iar marţi şi joi între orele 08:00-18:00 pagina 12