CERCETĂRI PRIVIND FIABILITATEA STAȚIILOR ELECTRICE ÎN VEDEREA CREȘTERII PERFORMANȚELOR OPERAȚIONALE ALE ACESTORA

Transcription

1 ROMÂNIA MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII ȘI TINERETULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE INGINERIE ENERGETICĂ ȘI MANAGEMENT INDUSTRIAL ing.dipl. PACUREANU IONUŢ RAUL REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CERCETĂRI PRIVIND FIABILITATEA STAȚIILOR ELECTRICE ÎN VEDEREA CREȘTERII PERFORMANȚELOR OPERAȚIONALE ALE ACESTORA Conducător știinţific, prof. univ.dr.ing. IOAN FELEA Oradea

2 CUPRINS Capitolul I INTRODUCERE Actualitatea şi oportunitatea temei Obiectivele şi structura tezei...11 Capitolul II STRUCTURA STATIILOR ELECTRICE 2.Destinaţia şi structura staţiilor electrice Consideraţii generale privind staţiile electrice Schemele de conexiuni ale staţiilor electrice Structura Sistemului de distribuţie al SDEE Braşov Echipamentele SE care fac obiectul studiilor de fiabilitate redate in prezenta lucrare Transformatoarele de putere(tp) Transformatoarele de masura Întreruptoarele Separatoare electrice Descărcătoare de protecţie Subsistemele de protectie Sisteme informatice de teleconducere Managementul SDEE prin SSI de tipul SCADA/DMS Tendinţe pe plan mondial privind SSI ale SDEE Succinta descriere a SSI din structurile SE analizate Studiu de caz - Structura SE din cadrul SDEEBv Sinteza privind volumul instalaţiilor din cadrul SDEEBv Caracterizarea structurala şi funcţionala a SDEEBv Concluzii..96 Capitolul III INDICATORII FUNDAMENTALI DE FIABILITATE AI STATIILOR ELECTRICE 3.1 Indicatori de fiabilitate a echipamentelor din structura SE Fiabilitatea concept, clasificări Defectarea echipamentelor electrice Indicatori fundamentali de fiabilitate ai echipamentelor electrice Indicatori de calitate ai serviciului solicitat de la funizorii de EE Distribuții tipice pentru variabilele aleatoare care caracterizează fiabilitatea stațiilor electrice,, Metodologia de prelucrare a datelor statistice în vederea determinării caracteristicilor de fiabilitate ale echipamentelor din structura SE Aplicaţie:Estimarea indicatorilor de fiabilitate operaţională pentru echipamentele din cadrul SDEEBv Capitolul IV STUDII PRIVIND FIABILITATEA OPERAŢIONALĂ A ECHIPAMENTELOR PRIMARE DIN CADRUL STAŢIILOR ELECTRICE 4.1 Consideraţii metodologice.100 2

3 4.2 Indicatorii globali de fiabilitate operaţională la nivelul SDEE Bv şi subsistemelor sale Indicatorii globali de fiabilitate operaţională Indicatorii de fiabilitate la nivelul celulelor din SE Zizin şi Făgăraş Indicatorii de fiabilitate operaţională ai LE din SDEEBv Fiabiliatea operaţională a echipamentelor electrice Distribuţia variabilelor aleatoare şi indicatorii fundamentali de fiabilitate ai echipamentelor electrice Caracterizarea datelor statistice Rezultatele obţinute pentru echipamentele din categoria NFS Prelucrarea datelor statistice pentru echipamentele din categoria NFB Concluzii 139 Capitolul V CERCETĂRI PRIVIND FIABILITATEA SISTEMELOR DE AUTOMATIZARE ŞI PROTECŢIE DIN STRUCTURA STAŢIILOR ELECTRICE 5.1. Metode şi modele de calcul aplicabile la studiul fiabilităţii previzionale a SAP din structura SE Specificităţi privind analiza fiabilităţii SAP Menirea SAP Abordarea fiabilităţii SAP Indicatori de fiabilitate specifici Modele de evaluare a fiabilităţii previzionale a SAP din structura SE Modelarea fiabilităţii releului din structura SAP ale SE Modelarea fiabilităţii unor SA din structura SE Modelarea fiabilităţii unor SP din structura SE Fiabilitatea operationala a SAP din din structura SE analizate Consideratii preliminare Rezultatele comportării în exploatare a sistemelor de protecţie comanda-control în cadrul SDEBv Evenimentele înregistrate pe perioada de analiză Sinteza rezultatelor obținute cu referire la FO a SAP Fiabilitatea SSI implementate în conducerea SE Aspecte privind modelarea fiabilității SSI Particularităţi privind fiabilitatea sistemelor informatice Indicatori de fiabilitate specifici produselor software Modelarea fiabilităţii SSI de teleconducere Fiabilitatea operationala a SSI de teleconducere a statiei 110/20 kv Ghimbav Fiabiliatetea operaţională a subsitemului de teleconducere al reanclanşatoarelor Concluzii Capitolul VI CONTRIBUŢII ÎN VEDEREA STABILIRII UNOR STRATEGII ADECVATE DE MENTENANŢĂ PENTRU ECHIPAMENTELE DIN STRUCTURA STAŢIILOR ELECTRICE 6.1 Strategii de mentenanţă Clasificarea strategiilor de mentananţă Poziţia ANRE privind mentenanţa echipamentelor şi instalaţiilor gestionate de catre SDEE Structura duratei lucrarilor de MC pentru echipamente si instalatii ale SDEE

4 6.2 Modelarea impactului strategiei de mentenanta asupra disponibilitatii echipamentelor electrice din structura SDEE Disponibilitatea echipamentelor electrice la aplicarea strategiei MC Disponibilitatea echipamentelor electrice la aplicarea strategiei MP Modelarea strategiei de mentenanţa predictiva Rezultatele obținute pentru echipamentele electrice din cadrul SDEEBv Capitolul VII CONTRIBUȚII LA IDENTIFICAREA UNOR SOLUȚII DE CREȘTERE A PERFORMANȚELOR OPERAȚIONALE ALE STAȚIILOR ELECTRICE 7.1 Standarde și norme de dezvoltare și funcționare a SE Elemente moderne caracteristice noilor soluţii constructive ale SE Cerințe privind proiectarea SE impuse de noile tehnologii Soluții tehnice identificate pentru creşterea performanţelor operaţionale ale SE din cadrul SDEEBv Motivația preocupării Direcții de cercetare dezvoltare si inovare in configurarea SE Soluţii privind modul de achiziție a datelor necesare la nivel de proces Desemnarea colectivului de proiectare Evaluarea soluțiilor existente Analiza costurilor şi profitului Evaluarea impactului asupra companiei Evaluarea ofertelor Demararea proiectului Soluţii de realizare a sistemelor de tip SCADA la nivel de SE Cerințe specifice urmărite în cadrul proiectului de implementare a sistemelor de conducere la nivel de statie Aplicaţia DMS SCADA implementată la Punctul central de comandă Transilvania Sud- Brasov Necesitatea implementării sistemului DMS SCADA la punctul central de comandă Facilităţile oferite de implementarea DMS SCADA Funcţiile DMS SCADA Descrierea soluţiei privind arhitectura sistemului Reţele zonale Arhitectura locală de la nivelul staţiilor Soluţiile de integrare a staţiilor în funcţie de tipul echipamentelor Stații modernizate Integrarea statiilor cu echipamente clasice Stații parțial modernizate Soluţii de interfaţare cu instalaţiile existente Soluţii de realizare a automatizărilor la nivelul staţiei:aar, DRRI DASf Preluarea informaţiilor de la celulele de 20 kv respectiv 110 kv Soluţii de verificare şi testare a funcţionalităţii proiectului Realizarea testelor FAT(Factory Acceptance Tests) Verificarea detaliilor de executie Realizarea testelor de integrare Teste SAT(Site Acceptance Test)

5 Concluzii şi contribuţii la identificarea soluţiilor de integrare a instalaţiilor existente Evaluarea eficienţei tehnico-economice a soluţiilor de informatizare a SE gestionate de FDEEBv Calculul eficienţei tehnico-economice a modernizării staţiei 110/20 kv Ghimbav Capitolul VIII CONCLUZIILE TEZEI BIBLIOGRAFIE Anexe OBIECTIVELE TEZEI Obiectivul principal al cercetării îl reprezintă analiza fiabilităţii echipamentelor din componenţa staţiilor electrice, atât a echipamentelor primare cât şi a sistemelor de protecţie, automatizare şi conducere, cu scopul de a identifica soluţiile de creştere a performanţelor de fiabilitate şi disponibilitate a acestora. Analiza subiectelor abordate s-a orientat spre următoarele obiective: Identificarea tendinţelor de dezvoltare tehnologică din domeniul energetic precum si a subiectelor tratate insuficient de literatura de specialitate vis a vis de tema abordata in lucrare; Identificarea sistemelor asupra cărora s-a realizat analiza fiabilitatii, precum si stabilirea celor mai potrivite metode de analiza; Identificarea şi dezvoltarea metodelor de analiza cu cea mai mare eficienta pentru stabilirea fiabilitatii sistemelor analizate; Analiza datelor din exploatare, stabilirea indicatorilor de fiabilitate operaţională, precum şi interpretarea rezultatelor; Stabilirea metodelor de analiză a fiabilităţii sistemelor de automatizare şi protecţie precum şi a sistemelor informatice destinate conducerii staţiilor electrice; Identificarea strategiilor optime de mentenanţă; Stabilirea soluţiilor de creştere a fiabilităţii sistemelor de automatizare şi protecţie precum şi a sistemelor informatice de teleconducere ca urmare a identificării principalelor puncte slabe care determină scăderea fiabilităţii acestora precum şi influenţa factorului uman; Analiza oportunităţii economice a implementării subsistemelor de teleconducere. STRUCTURA TEZEI Lucrarea este structurată pe 8 capitole la care se adaugă cuprinsul, lista de abrevieri, referinţele bibliografice şi anexele. În lucrare sunt prezentate doar o parte din datele disponibile pentru realizarea analizei datorită volumului semnificativ al datelor analizate. Datele pe baza cărora s-a realizat cercetarea pot fi puse la dispoziţia persoanelor interesate. Capitolul II conţine descrierea principalelor elemente din componenţa SE supuse analizei fiabilităţii în vederea creşterii performanţelor acestora. În acest sens s-au analizat principalele echipamente cu impact major asupra fiabilităţii SE prezentându-se în mod special echipamentele primare, echipamentele secundare respectiv aplicaţiile software implementate în cadrul SE. Pentru echipamentele secundare se analizează atât variantele constructive clasice cât şi la 5

6 echipamentele digitale. Odată stabilite aceste elemente, se prezintă indicatorii de fiabilitate ai echipamentelor, indicatorii de calitate ai serviciului, precum şi distribuţiile tipice. Pe baza acestor noţiuni se realizează studiu de caz pentru SDEE Braşov cu prezentarea concluziilor referitoare la rezultatele obţinute. În capitolul III se prezintă elementele de modelare a fiabilităţii staţiilor electrice. Analizând documentaţia de specialitate referitoare la fiabilitatea echipamentelor sunt prezentate sintetic noţiunile referitoare la principalii indicatori de fiabilitate aplicabili echipamentelor supuse analizei, respectiv indicatorii de calitate ai serviciului de distribuţie a energiei electrice. Se prezinta totodată distribuţiile tipice ale variabilelor aleatoare aplicabile în studiul de faţă respectiv metodologia de prelucrare a datelor statistice în vederea determinării caracteristicilor de fiabilitate ale echipamentelor din structura SE. Sinteza noţiunilor utilizate se prezintă particularizat pentru echipamentele din cadrul SDEEBv prin realizarea unui studiu de caz şi prezentarea concluziilor aferente acestui studiu. Capitolul IV conţine analiza fiabilităţii operaţionale a echipamentelor primare din cadrul SE. În acest scop este prezentată analiza fiabilităţii operaţionale a principalelor echipamente primare şi anume transformatoare de putere, transformatoare de masură, descărcătoare respectiv întreruptoare. Studiul de caz prezentat pentru echipamentele din cadrul SDEEBv face referire la totalitatea echipamentelor, prezentându-se în mod special o analiză amănunţită pentru echipamentele primare din staţia 110/27.5/20/6 kv Zizin respectiv staţia 110/20/6 kv Făgăraş. Cele 2 statii au fost selectate deoarece dispun de un volum semnificativ de echipamente cu o durată de viaţă de peste 40 de ani şi o importanţă deosebită pentru întreaga reţea de 110 kv respectiv de medie tensiune. Pe baza rezultatelor obţinute se prezintă concluziile referitoare la influenţa echipamentelor primare asupra disponibilităţii echipamentelor din SE. Analiza este realizata pe baza următoarelor surse : Rapoarte dispecer începand cu anul 2003 Fişe de incident Rapoarte de analiză a incidentelor Registru indisponibilităţi în instalaţii La finalul capitolului sunt prezentate principalele componente care determină indisponibilitatea echipamentelor din SE. În capitolul V se prezintă analiza fiabilităţii operaţionale a echipamentelor secundare din cadrul SE. Se prezintă elemente de sinteză a funcţionării SAP prin intermediul unor indicatori specifici respectiv intensitate a acţionărilor corecte, incorecte şi de refuz. Pe lângă sursele de analiză prezentate în cadrul echipamentelor primare, la baza analizei echipamentelor secundare au mai stat următoarele : Registru de analiza a comportarii in exploatare a protectiilor digitale Registru deficiente in circuitele secundare Buletine de verificare protectii Pe baza rezultatelor obţinute în activităţile curente, pe fondul preocupărilor legate de îmbunătăţirea continuă a funcţionării sistemelor de protecţie comandă control, se prezintă o evaluare a principalelor rezultate ale analizei fiabilităţii operaţionale a echipamentelor respectiv a verificărilor efectuate asupra echipamentelor din structura SAP. Astfel sunt evidenţiate principalele deficiente ale echipamentelor şi sunt propuse măsuri concrete pentru îmbunătăţirea acestora. O abordare aparte o reprezintă analiza fiabilităţii operaţionale a echipamentelor digitale respectiv a sistemelor informatice implementate, datorită particularităţilor identificate ăn acest domeniu, care necesită o analiză amanunţită. Astfel se prezintă rolul factorului uman în asigurarea conducerii optimale a SE, precum şi soluţiile de asigurare a disponibilităţii ridicate pentru întregul sistem. Capitolul VI conţine principalele contribuţii ale autorului la stabilirea unor strategii adecvate de mentenanţă pentru echipamentele din structura SE. Sunt analizate principalele strategii de mentenanţă aplicabile în cadrul SE precum şi reglementările stabilite de către ANRE în realizarea politicilor de 6

7 mentenanţă specifice. Se prezintă impactul pe care îl are aplicarea strategiilor de mentenanţă preventivă şi corectivă asupra disponibilităţii echipamentelor din cadrul SE. În partea finală a capitolului se prezintă un studiu de caz pentru echipamentele din cadrul SDEEBv. În capitolul VII se prezintă principalele soluţii identificate de autor în vederea creşterii performanţelor operaţionale ale SE. În conformitate cu rezultatele prezentate în capitolele anterioare se prezintă soluţiile implementabile, adaptate pentru SEN cu menţionarea principalelor deficiente identficate de autor în procesul de implementare a acestora. Se prezintă, totodata, modelul sablon pentru implementarea sistemelor SCADA pentru ca ulterior sa fie prezentata solutia de integrare a functiilor aditionale DMS necesare pentru automatizarea SE. Având în vedere elementele de noutate care intervin în situatia implementării sistemelor SCADA în SE cu echipamente clasice care au durata de viaţă de peste 40 de ani, se prezintă solutiile identificate de autor pentru integrarea noilor tehnologii digitale in circuitele existente cu mentinerea functiilor existente. Se prezinta astfel modelele identificate in conceptia schemelor electrice de circuite secundare aplicabile in cadrul tuturor statiilor din cadrul filialei. In cadrul acestui capitol sunt prezentati pasii recomandati care trebuiesc parcursi pentru eliminarea deficientelor care au fost identificate in urma analizei fiabilitatii operationale. Sunt prezentate modele ale efectelor tehnice economice aferente retehnologizarii statiilor. Capitolul VIII conţine concluziile tezei de doctorat în care sunt prezentate rezultatele studiilor efectuate precum şi soluţiile identificate în vederea creşterii fiabilităţii operaţionale a staţiilor electrice. CONCLUZII SI CONTRIBUȚII Analiza documentaţiilor de specialitate, preocupările continue în vederea identificării soluţiilor de conducere optimală a statiilor electrice, precum si experienţa acumulată în ultimii 12 ani de activitate în domeniul PRAM de către autor, permit formularea următoarelor concluzii : 1. Dezvoltarea sistemului de distribuție a energiei electrice din cadrul SDEE Brasov s-a produs pe structura unor platforme puternic industrializate la nivelul anilor 1970, în zone distincte cu fabrici energofage precum Tractoru, Rulmentul, Hidromecanica, ICA Ghimbav, Metrom. 2. Majoritatea staţiilor sunt de tip intrare ieşire şi conţin toate echipamentele specifice acestora, ceea ce justifică necesitatea analizei fiabilităţii echipamentelor, cu rezultate care se pot aplica şi în cadrul sucursalelor din structura FDEE Transilvania Sud. 3. Având în vedere impactul semnificativ al echipamentelor din structura SE asupra fiabilităţii acestora analiza urmează a fi împărţită în două categorii de echipamente şi anume echipamente primare respectiv echipamente secundare. În categoria echipamentelor primare cu impact semnificativ asupra fiabilităţii vor fi analizate transformatoarele, întreruptoarele, separatoarele respectiv descărcătoarele, iar în cazul echipamentelor secundare se vor analiza echipamentele de protecţie electromagnetice, echipamentele digitale de protecţie comandă şi control, respectiv aplicaţiile software aferente SE. Volumul semnificativ de echipamente respectiv tipul variat de aplicaţii de teleconducere permite realizarea analizei fiabilităţii operaţionale şi formularea unor concluzii care să fundamenteze programele de investiţii. 4. Durata de viaţă depăşita a echipamentelor din structura SE reprezintă principala motivaţie în realizarea analizei fiabilităţii echipamentelor în vederea stabilirii strategiilor de mentenanţă 5. Introducerea echipamentelor digitale în structura sistemelor de automatizare şi protecţii trebuie analizată înainte de extinderea în cadrul întregii reţele datorită impactului financiar major pe care îl implica aceste investitii 7

8 6. Introducerea sistemelor informatice în conducerea SE reprezintă un element de noutate însă având în vedere importanţa siguranţei în funcţionare a SE trebuiesc analizate cauzele care determină căderi ale acestor sisteme. 7. Pentru o abordare elocventă a fiabilităţii echipamentelor electrice este necesară şi tratarea aspectelor privind mentenabilitatea,mentenanţă şi disponibilitatea echipamentelor, acestea fiind evaluate pe o perioadă de timp cât mai mare. 8. Pentru echipamentele din structura SE se recurge la evaluarea indicatorilor de fiabilitate operaţională prin intermediul urmăririi comportării în exploatare a acestora, al prelucrării, şi sistematizării datelor obtinute. 9. Modelarea distributiei variabilei aleatoare timp de buna functionare caracteristica echipamentelor electrice se recomanda utilizarea distributiilor exponentiale, Weibull respectiv normala, iar pentru modelarea variabilei aleatoare si a numarului de caderi pe durata de analiza se recomanda utilizarea distributiei Poisson 10. In cazul echipamentelor electrice, avand in vedere evolutia echipamentelor in mai mult de 2 stari, in studiile de fiabilitate previzionala si operationala se recomanda identificarea numarului real de stari, corelarea analizelor cu functiile SE in care sunt integrate echipamentele si scoaterea in evidenta a principalilor factori care influenteaza indicatorii de fiabilitate. 11. Metodele recomandate pentru analiza fiabilităţii staţiilor electrice sunt: analiza directă pe baza diagramelor echivalente de fiabilitate, lanţuri Markov respectiv arbori de evenimente şi defectare. 12. Pentru caracterizarea performanţelor sistemelor de automatizare şi protecţie din SE este necesar să se apeleze la evaluarea unor mărimi specifice, precum: securitate, intensitate de funcţionare eronată, intensitate de refuz, intensitate de funcţionare intempestivă. 13. Caracterizarea completă a performaţelor de fiabilitate şi disponibilitate a SE, implică şi evaluarea indicatorilor de calitate ai serviciului de alimentare cu EE prin acestea. 14. Evidențierea în rapoartele zilnice întocmite de compartimentele de dispeceri a evenimentelor înregistrate în instalațiile din gestiunea SDEE Bv începând cu anul 2003, oferă o bază informațională de analiză complexă. Pentru a dispune de date statistice suficient de ample aceste date sunt completate cu evidențele înregistrate în registrele operative de la nivelul fiecărei SE. 15. Rezultatele obţinute la nivelul SE şi a subsistemelor sale permit formularea următoarelor considerente: Dacă la staţiile electrice se observă o scădere a numărului de incidente la sfârşitul perioadei de analiză, la nivelul liniilor electrice aeriene şi subterane se înregistrează o creştere relativ constantă a numărului de incidente pe tot parcursul intervalului de analiză. Defalcând evenimentele pe staţii, se remarcă un număr mare de evenimente pe an la staţia 110/20/6 kv Făgăraş, urmată de staţiile 110/20 kv Hoghiz şi 110/35/27,5/20/6 kv Zizin. Una din principalele cauze care au dus la apariţia acestor evenimente este îmbătrânirea materialelor, cu menţiunea că majoritatea staţiilor au echipamente în funcţiune de la darea acestora în exploatare în jurul anilor Analizând din punctul de vedere al consumatorilor nealimentaţi cu energie electrică, pe tipuri de consumatori, din cauza incidentelor, se observă faptul că majoritatea consumatorilor au rămas nealimentaţi din cauza defectelor apărute pe cabluri, şi mai puţin pe liniile electrice aeriene. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea defectelor care apar pe liniile electrice aeriene sunt defecte trecătoare, acestea fiind eliminate prin automatizarea RAR. Tot de aici rezultă şi faptul că evenimentele apărute în instalaţiile electrice de distribuţie din cadrul SDEE Braşov au influenţat prin întreruperea cu energie electrică cel mai mult consumatorii casnici. 17. Aplicând studiul de fiabilitate la nivelul echipamentelor electrice primare ne rezultă, atât la înaltă cât şi la medie tensiune, că întreruptorul este echipamentul cel mai puţin fiabil, urmat de 8

9 transformatorul de măsură şi de transformatorul de putere. Reluând analiza la nivelul primelor două staţii cu număr relativ de căderi (staţia Zizin şi staţia Făgăraş), celulele cu cea mai mare influenţă asupra fiabilităţii operaţionale sunt celulele de cuplă şi linie de înaltă tensiune, celulele de linie de medie tensiune în staţia Făgăraş, respectiv celulele de transformator şi de linie la înaltă tensiune şi celulele de linie la medie tensiune. Sintetizând ideea de mai sus, putem spune că defectele aferente celulelor de linie au cel mai puternic impact asupra fiabilităţii operaţionale a staţiilor electrice. 18. În urma studiului de fiabilitate aplicat liniilor electrice (înaltă şi medie tensiune) aferente staţiilor electrice din cadrul SDEE Braşov, se pot formula următoarele concluzii : Elementul care influenţează în cel mai înalt grad fiabilitatea liniilor electrice aeriene de înaltă tensiune este izolaţia acestora (peste 60 %); În cazul liniilor electrice subterane de medie tensiune izolaţia este elementul cel mai puţin fiabil (peste 74 % din evenimente cauzate de aceasta); Evenimentele trecătoare apărute la liniile electrice aeriene de medie tensiune se apropie ca număr de cele cu caracter permanent care au condus la indisponibilizarea acestora; Izolatorul este elementul cel mai puţin fiabil în cazul liniilor electrice aeriene de medie tensiune; 19. Echipamentele care fac obiectul studiului de fiabilitate operaţională din punct de vedere al nivelului indicatorilor de fiabilitate operaţională [υ * (T A ), β * (T A )]sunt : transformatoarele de putere, transformatoarele de măsură şi întreruptoarele, acestea din urmă având nivel minim de fiabilitate operaţională. 20. Cu referire la transformatoarele electrice de putere se constată următoarele : Elementele cu cel mai mare impact asupra fiabilităţii transformatoarelor de putere sunt comutatorul de ploturi şi izolatoarele de borne; Evenimentele au apărut cu precădere la transformatoarele de putere cu S n 10 MVA ; Noncalitatea unor materiale cum ar fi garnituri, materiale electroizolante în cazul izolatoarelor de borne, sau a ansamblurilor circuit de comandă motor de acţionare în cazul comutatorilor de ploturi, reprezintă cea mai importantă cauză a căderilor; 21. În cazul transformatoarelor de măsură rezultă urmatoarele : Principala cauză care a dus la indisponibilizarea transformatoarelor de măsură este conturnarea izolaţiei; Pentru transformatoarele de măsură de curent există un plus de fiabilitate faţă de transformatoarele de măsură de tensiune; Dacă ne referim la durata relativă de indisponibilitate, tot transformatoarele de măsură de tensiune sunt cele cu durata de indisponibilitate cea mai mare; Principalul tip de transformator de tensiune care s-a dovedit a fi mai puţin fiabil a fost TIRMI-c Cu referire la întreruptoarele electrice: Analizând în funcţie de valoarea raportată relativă a numărului de căderi rezultă faptul că întreruptoarele de medie tensiune sunt mai fiabile decât cele de înaltă tensiune; Studiind fiabilitatea subsistemelor întreruptoarelor, ne rezultă că dispozitivul de acţionare este subsistemul care în peste 85 % din cazuri a condus la indisponibilizarea întreruptoarelor; Noncalitatea garniturilor de etanşare afectează profund buna funcţionare a dispozitivelor de acţionare tip MOP, respectiv a întreruptoarelor respective; 9

10 În cazul dispozitivelor de acţionare cu resort aferente întreruptoarelor de medie tensiune, nonfiabilitatea circuitelor electrice este principala cauză care a dus la indisponibilităţi Se recomandă analiza posibilităţii implementării extinse a întreruptoarelor cu SF 6 care pe durata analizei nu au prezentat defecţiuni, subliniind faptul că acest tip de întreruptor a fost implementat în staţiile Stupini, Ghimbav şi Noua. Aceasta se datorează şi faptului că la întreruptoarele 110 kv cu ulei, dispozitivul de acţionare MOP are un nivel scăzut de fiabilitate faţă de dispozitivele cu resort de la întreruptoarele de 110 kv în SF6 În contextul studiului realizat, având în vedere similitudinea echipamentelor montate în instalațiile SDEE Brasov, datele obținute se pot extrapola pentru analiza întregului sistem la nivel de sucursală respectiv filiala. 23. În literatura de profil nu se regăseşte tratarea specifică (dedicată, adecvată, distinctă, profundă) a fiabilităţii SAP. Din acest motiv este necesară o abordare particularizată a acestor sisteme cu atât mai mult cu cât sunt introduse sistemele software în componența acestora; 24. Pentru studiul fiabilităţii previzionale a SAP se recomandă a se apela la următoarele tehnici de reprezentare: diagrame echivalente de fiabilitate, arbori de evenimente şi defectare, grafuri ale stărilor, elemente care permit simularea unor scenarii pe baza carora să se realizeze studii asupra fiabilității; 25. Pentru evaluarea indicatorilor de fiabilitate ai SAP se pretează următoarele metode: evaluarea directă a indicatorilor de fiabilitate pe baza diagramelor echivalente, a căilor minimale, a arborelui de evenimente şi defectare sau a grafului asociat diagramei funcţionale, precum şi medoda lanţurilor Markov cu parametru continuu; 26. Modelarea şi evaluarea fiabilităţii previzionale a SAP se face având în vedere următoarele specificităţi: Destinaţia şi rolul SAP ; Necesitatea dezvoltării analizelor de la simplu la complex; Gradul de solicitare diferenţiat în cele două moduri de funcţionare (continuu şi intermitent); Necesitatea operării cu indicatori specifici (complementari) şi cu indicatori clasici (consacraţi); Indicatorii complementari vizează, în esenţă, cuantificarea efectelor funcţionărilor intempestive ale componentelor din structura SAP şi se fundamentează, în exprimare, pe probabilitatea condiţionată. 27. Pentru modelarea fiabilităţii previzionale a SAP se porneşte de la structura fundamentală a acestor sisteme releul. Cu referire la releu, se pretează două nivele de analiză a fiabilităţii previzionale: Modelul general, în care sunt evidenţiate cinci stări şi tranziţiile între ele; Modelul detaliat, în care se pun în evidenţă 17 stări şi tranziţiile între ele. 28. Pentru SAP sunt posibile trei variante (nivele) de modelare a fiabilităţii previzionale: Modelarea pe bază de structură, pornind de la diagrama echivalentă de fiabilitate; Modelarea pe baza funcţiilor în cadrul SE, fundamentată pe graful stărilor; Analiza modurilor de defectare, pe baza arborilor de evenimente şi defectări. 29. Pentru fiecare tip de SA (AAR, RAR, DAS) şi SP (maximală de curent, diferenţială, de distanţă etc.) se poate stabili o corespondenţă între starea componentelor şi stările generale specifice 10

11 releelor de orice tip, precum şi între starea componentelor şi gradul de satisfacere a funcţiilor SA sau SP ; 30. La modelarea fiabilităţii aplicatiilor SCADA se impune evidenţierea distinctă a subsistemelor structurale hardware şi software şi ierarhizarea componentelor sub aspectul impactului asupra fiabilităţii sistemului (SCADA), cel puţin în două variante: configuraţie minimă şi configuraţie specifică unui sistem integrat de teleconducere, protecţie şi automatizare; 31. Datorită importanței factorului uman în realizarea unui SAP fiabil este necesară pregătirea resursei umane implicate în acest domeniu în ceea ce priveste cunostințele avansate de întreținere și dezvoltare a aplicațiilor software ; 32. Analiza cauzelor şi a modurilor de producere a defectelor arată că majoritatea se datoreaza funcţionării eronate a echipamentelor. Pentru echipamentele din cadrul staţiilor electrice cu tensiuni între kv, mai mult de 50% din defecţiuni se produc datorită funcţionării eronate, în timp ce doar 15 % se produc din cauza refuzului de funcţionare; Pe categorii de echipamente situaţia se prezintă în felul următor: A. Echipamente clasice : Defectarea REMMC are ca principală cauză pierderea calităţilor magnetice şi elastice a componentelor din structura acestora, ceea ce determină modificarea caracteristicilor întregului ansamblu; Avand în vedere faptul că REMU dispun de un regim de funcţionare continuu în condiţii de tensiuni termice în interiorul compartimentelor de circuite secundare, elementul cel mai vulnerabil al acestora este elementul comparativ care fie determină funcţionarea deficitară fie se defectează iremediabil; În cazul releelor de timp principala cauză care determină indisponibilitatea acestora este desprinderea contactelor mobile de mecanism, datorită inerţiei suprapuse peste şocurile termice la care este supus ansamblul; Echipamentele cele mai fiabile se constată că sunt releele de distanţă tip D114 respectiv RD 110 care sunt şi cele mai complexe dintre echipamentele clasice. Defecţiuni punctuale sunt identificate totuşi în cadrul componentelor acestora cum ar fi mecanismele de timp; O situaţie aparte o constituie releele de distanţă tip PD3/2 de fabricaţie ICEMENERG la care se inregistrează numeroase funcţionari eronate datorită calităţii necorespunzătoare a componentelor sale(relee curent, relee semnalizare, elemente de comparaţie), motiv din care se recomandă inlocuirea acestora. A. Echipamente digitale: În cazul releelor digitale de tip EPAM principala cauză a defectării o constituie pierderea memoriei ROM la apariţia şocurilor de tensiune. În acest sens, pe baza testelor efectuate s-a constatat faptul că în cazul în care se inlocuieşte preventiv atât memoria cât şi bateria aferentă acestei memorii nu se mai înregistrează deficienţe ale întregului ansamblu; În cazul releelor de tip ABB se constată o rată de defectare a unui anumit lot de echipamente care se manifestă la aproximativ 10 ani de la punerea în funcţiune, prin căderea componentelor de pe placa de bază (procesor); 11

12 În cazul echipamentelor numerice aferente protecţiilor de distanţă şi diferenţiale se constată faptul că principala cauză care detemină funcţionările eronate este configurarea greşită a echipamentelor respectiv omisiuni ale personalului de exploatare; 33. În cazul aplicaţiilor de teleconducere indisponibilitatea acestora rezultă dintr-un cumul de factori de natură software respectiv hardware. Dintre aceştia ponderea cea mai mare o are canalul de comunicaţie, care determină indisponibilitatea întregului sistem; 34. Principalele motive de refuz de funcţionare în cadrul echipamentelor digitale pot apărea ca urmare a defectării echipamentelor, a strecurării diverselor erori umane, a soluţiilor tehnice alese necorespunzător precum și a programării eronate a echipamentelor. În concluzie, un mod de a reduce funcţionările nedorite este acela de a reduce intervenţiile ulterioare punerii în funcţiune ale operatorului uman asupra mentenanţei echipamentelor digitale, acest lucru realizându-se doar când este strict necesar, ceea ce înseamnă şi un beneficiu economic prin reducerea costurilor de întreţinere. Condiția esențială rămâne ca punerea în funcțiune a sistemelor analizate să se realizeze de către personal pregătit în exclusivitate pentru aceste activități, dupa proceduri specifice elaborate pe baza deficientelor identificate in exploatare. În acelasi timp pentru realizarea compatibilitatii intre echipamentele digitale respectiv pentru organizarea corespunzatoare a proiectelor este esentiala respectarea cerintelor recomandate de standardul IEC Adoptarea strategiilor de mentenanţă corespunzătoare asupra echipamentelor energetice reprezintă o soluţie de obţinere a unor economii semnificative la nivelul companiilor de distribuţie a energiei electrice. 36. În momentul de faţă mentenanţa instalaţiilor din domeniul energetic reprezintă o preocupare majoră a companiilor în ansamblul de preocupări legate de fiabilitatea sistemelor energetice, caracterizata prin principii şi modele de acţiune bazate pe rezultatele unor analize efectuate anterior şi susţinute din punct de vedere financiar. 37. Aplicarea corespunzătoare a strategiei de mentenanţă bazată pe fiabilitate, adoptată în momentul de faţă de către companiile de distribuţie a energiei electrice necesită o analiză mai amanunţită a fiabilităţii operaţionale a echipamentelor şi, totodată, o adaptare a prescripţiilor energetice la reglementările internaţionale. 38. Ţinând cont de timpul necesar efectuării mentenanţei corective precum şi de dispersia valorilor componentelor acesteia se observă necesitatea analizei condiţiilor actuale de realizare a mentenanţei corective. 39. Mentenanţa predictivă bazată pe diagnoza tehnică reprezintă o soluţie de perspectivă pentru transformatoarele de putere, cu precădere pentru echipamentele a căror durată de viaţă este depaşită din punct de vedere fizic moral. 40. Rezultatele numerice obţinute ne îndreptăţesc la aplicarea preferenţiată a următoarelor strategii de mentenanţă la echipamentele analizate din cadrul SDEEBv: Pentru transformatoarele de înaltă tensiune (110 kv) mentenanţă corectivă; Pentru întreruptoarele de medie tensiune: mentenanţă predictivă. 41. Realizarea si modernizarea statiilor electrice de transformare se bazează pe respectarea standardelor nationale si internationale in domeniul proiectării, executiei respectiv a aplicatiilor software specifice si a procedurilor proprii elaborate pe baza deficienţelor identificate in exploatare. Dintre acestea principalele referinţe sunt urmatoarele: NTE 011/12/00-Norma tehnica pentru proiectarea sistemelor de circuite secundare ale statiilor electrice - 3 volume Standardele emise de catre CEI referitoare la circuitele secundare(iec ; IEC ; IEC 61850) 12

13 42. Pentru eficientizarea activităţii de distribuţie a energiei electrice este necesară informatizarea reţelelor şi introducerea sistemelor SCADA în staţiile de transformare pentru implementarea functiilor DMS aferente acestora, indiferent de nivelul tehnologic actual al echipamentelor. 43. Un prim pas în introducerea sistemelor SCADA este analiza situaţiei existente la momentul actual, alegerea soluţiei ce urmează a se implementa precum şi evaluarea lucrărilor necesare. 44. Stabilirea cerinţelor sistemului ce urmează a se implementa trebuie concretizată prin elaborarea caietului de sarcini cu prezentarea principalelor solicitări ce urmează a fi respectate. În acest sens trebuiesc analizate soluţiile similare implementate precum si recomandarile standardelor de referinta din domeniu. 45. Implementarea sistemelor SCADA trebuie realizată prin parcurgerea succesiva a etapelor prezentate în lucrare, pentru a fi asigurata cursivitatea si eficienţa lucrarilor. 46. Respectarea cerinţelor referitoare la caracteristicile sistemelor SCADA trebuiesc certificate pe de o parte pe baza declaraţiilor de conformitate cu standardul respectiv de testele SAT efectuate de beneficiar. Aceste date sunt indispensabile pentru integrarea în aplicaţiile aferente sistemelor de automatizare a staţiilor. 47. Pentru optimizarea soluţiei ce urmează a fi implementată este necesară realizarea unui proiect pilot pe fiecare tip de staţie. Scopul acestui proiect pilot este pe de o parte de a dezvolta platforma software în care urmează a fi integrate toate SE, respectiv aplicaţiile de teleconducere existente, respectiv de a imbunatăţi soluţiile proiectate. 48. În urma implementăţii diverselor soluţii de realizare a sistemelor SCADA rezultă un set minim de informaţii particularizate de fiecare furnizor de aplicaţie. Aceste soluţii trebuiesc uniformizate şi integrate într-o singură aplicaţie pentru ca ulterior să fie implementate funcţii complementare. În lucrare sunt sintetizate principalele functii ce trebuiesc implementate precum si forma sub care vor fi disponibile pentru o utilizare optima din punct de vedere al gestiunii informatiilor. 49. Soluţia privind alegerea arhitecturii trebuie să aibă în vedere aspectele privind pe de o parte fiabilitatea hardware şi software a componentelor si pe de altă parte aspectele necesare asigurarii securitatii cibernetice aferente domeniului energetic. Astfel se prezintă soluţia optimă din aceste puncte de vedere privind arhitectura structurilor component atât la nivel central cât şi la nivel local. 50. Se identifică 2 grupe distincte de instalaţii in care urmeaza a fi efectuate lucrari in vederea implementarii sistemului DMS SCADA: digitale şi clasice. Pentru integrarea corespunzătoare a echipamentelor digitale, se impune respectarea cerinţelor standardului IEC Pentru cazul echipamentelor clasice se impune o reproiectare a instalaţiilor existente prin modificarea circuitelor existente astfel încât să se asigure funcţiile actuale şi în plus să fie integrate şi echipamentele care furnizează informaţii sistemului DMS SCADA proiectat 51. Integrarea în circuitele existente necesită parcurgerea unor etape definitorii pentru garantarea siguranţei în funcţionarea instalaţiilor de protecţie comanda control. Dintre acestea esenţiale sunt elaborarea detaliilor de execuţie corespunzătoare, precum şi realizarea testelor de verificare a funcţionării. 52. Modificarea instalaţiilor de comandă control respectiv a instalaţiilor de protecţie trebuie verificată în vederea redării în exploatare în condiţii de siguranţă. În acest sens se prezintă un set minimal de probe obligatorii ce trebuiesc efectuate în funcţie de problemele identificate de autor pe parcursul testelor efectuate. 53. Reproiectarea instalatiilor de automatizare necesita o analiza deosebita si o implicare a resurselor umane pregatite in acest sens. Astfel in urma lucrarilor efectuate se identifica o serie de solutii menite sa minimizeze efectele negative ale modificarilor asupra automatizarilor la nivel de statie. Dintre acestea esential este principiul de proiectare a detaliilor de executie si 13

14 anume de separare a circuitelor existente fata de cele proiectate, pe de o parte prin intermediul selectiei regimului de comanda respectiv prin intermediul separarii galvanice prin utilizarea releelor bistabile. 54. Se constata o incursiune globala a tehnologiilor digitale in activitatile cotidiene, cu o pondere mai ridicata in activitatile tehnice, fiind prezente implicit in cadrul proceselor de conducere a statiilor electrice 55. Structura diversificata a instalaţiilor existente în cadrul sucursalei de distribuţie a energiei electrice Braşov precum si nivelul tehnologic existent, permit realizarea unei analize complexe a solutiilor implementate si stabilirea cerintelor pentru proiectarea unor noi sisteme performante. 56. Alegerea unei soluţii în ceea ce priveşte proiectarea componentelor primare din cadrul staţiilor de transformare trebuie sa aiba la baza in reala masura prin prizma calitatii serviciului prestat si necesitatile obiectivului. Astfel s-au identificat echipamente de ultima generatie din punct de vedere constructiv, a caror structura a determinat timpi de indisponibilizare ridicati pentru intreaga statie, ca urmare a structurii sfecifice a acestora 57. La modernizarea SE nu este suficientă alegerea unui tip de echipamente digitale din structura staţiilor dacă nu sunt analizate compatibilităţile acestuia cu întreg sistemul de comandă control. În acest sens trebuie evaluat impactul defectarii acetuia asupra disponibilitatii intregului sistem, luand in calcul structura sistemului la nivel de statie, structura care la randul ei trebuie integrata la nivel de retea 58. Abordarea caracteristicilor sistemelor ce urmează a fi proiectate trebuie să aibă ca şi punct de plecare cele trei nivele de prelucrare a datelor care converg către vârful piramidei reprezentată de planificarea resurselor companiei. Aceste nivele sunt reprezentate de nivelul de proces, nivelul de staţie şi nivelul de reţea. În lipsa abordării acestei structuri, soluţiile implementate riscă sa necesite o reproiectare radicala in vederea asigurarii structurii functionale. 59. Un element deosebit de important în acţiunile de reinginerie a SE îl constituie compatibilitatea între echipamente 60. Prima etapă esenţială în demararea unei investiţii destinată realizării/modernizarii unei SE o reprezintă elaborarea cerinţei documentaţiilor tehnice. Proiectele realizate trebuie să reflecte rezultatele pozitive şi să ofere soluţii în vederea înlaturarii aspectelor negative identificate în cadrul soluţiilor doptate anterior, ceea ce constituie o cerinta necesara dar nu si suficienta pentru cresterea performantelor sistemelor de conducere a SE 61. În vederea implementării eficiente a unei investiţii în ceea ce priveşte realizarea unui sistem de conducere a staţiilor electrice, este necesar sa fie urmariti cu responsabilitate urmatorii pasi: a) Desemnarea colectivului de proiectare care sa aiba cunostintele necesare; b) Evaluarea solutiilor constructive aplicabile proiectului; c) Analiza necesităţii rezultatelor scontate; d) Analiza costurilor şi a profitului ; e) Evaluarea impactului asupra companiei; f) Evaluarea ofertelor disponibile; g) Realizarea şi verificarea detaliilor de execuţie conform cerintelor stabilite; h) Derularea proiectului si respectarea cerintelor stabilite la nivelul documentatiei; i) Efecturea responsabila a testelor de fabrica si a testelor in vederea punerii in functiune; j) Instruirea personalului cu privire la particularitatile sistemului implementat; k) Actualizarea documentatiei de executie prin realizarea schemelor in concordanta cu modificarile realizate - As Build; 14

15 62. Ca urmare a necesităţii de realizare a sistemelor de achiziţii de date sub o formă unitară, devine obligatorie testarea eficienţei acestora prin realizarea sistemului ierarhic superior, şi anume a cerinţelor la nivel de reţea, prin implementarea funcţiilor DMS SCADA 63. Sub aspect economic modernizarea staţiei 110/20 kv Ghimbav din cadrul FDEE Ts este caracterizată de următoarele valori ai principalilor indicatori : Rata internă de rentabilitate(rir) : 24.76% Raport VTA/CTA: 1.11 Prag de rentabilitate : 89.9 % Indice de profitabilitate : 4,04 Rata rentabilităţii investiţiei : 21.3 % Durata de recuperare actualizată: 5 ani 64. Implementarea cu succes a proiectului pilot de realizare a structurii elementare a sistemului DMS SCADA pentru instalaţiile de distributie din cadrul FDEE Ts confirma necesitatea respectarii standardelor CEI, a normativelor precum si a instructiunilor proprii elaborate in vederea cresterii fiabilitatii operationale a SE. 65. Elementul cheie al realizării sistemelor performante de conducere a SE este asigurarea factorului uman pregătit corespunzator, factor implicat din etapa de proiectare pana la punerea in functiune si mentenanta echipamentelor, mentenanta care va fi astfel organizata incat sa asigure feedback-ul necesar imbnatatirii continue a performantelor SE Principalele contribuţii aduse de autor în cadrul tezei sunt: Evidenţierea şi clasificarea elementelor din componenta SE în funcţie de tipul constructiv al acestora pentru analiza fiabilităţii operaţionale. Selectarea echipamentelor cu impact major asupra fiabilităţii SE. Selectarea şi evidenţierea tipurilor de echipamente digitale utilizate în vederea analizei. Prezentarea principalelor sisteme de teleconducere supuse analizei respectiv a componentelor acestora. Clasificarea echipamentelor pe categorii pe baza cărora urmează a se efectua analiza fiabilităţii. Selectarea informatiilor din literatura de specialitate din domeniul fiabilitatii si adaptarea acestor informatii pentru analizele ce se vor efectua asupra echipamentelor electrice din structura SE. Identificarea legilor de distributie care reprezinta cat mai fidel distributiile empirice aferente variabilelor aleatoare timp de buna functionare, timp de mentenanta corectiva respectiv numar de caderi, cu referire la echipamantele din structura SE. Identificarea metodelor pentru realizarea analizei fiabilitatii previzionale a SE. Realizarea unui exemplu de aplicare a metodologiei de evaluare a fiabilitatii operationale a intreruptoarelor de inalta tensiune din cadrul SE aferente SDEEBv. Precizarea specificaţiilor analizelor de fiabilitate a sistemelor de automatizare şi protectie din structura SE. Analiza aplicabilităţii metodologiei actuale de realizare a studiului fiabilităţii operaţionale a echipamentelor şi instalaţiilor electrice, în vederea completării şi modificarii acesteia pentru tipurile de echipamente complexe cu care sunt echipate SE; Prezentarea indicatorilor de fiabilitate operațională ai echipamentelor electrice si completarea cu indicatori care sa scoata in evidenta legatura intre fiabilitate si mentenanta ; Prezentarea matricei factorilor de influenţă ai fiabilităţii operaţionale pentru echipamentele primare din cadrul SE; 15

16 Calculul indicatorilor globali de fiabilitate operaţionala la nivelul SDEEBv respectiv, a structurilor din componenta SE în scopul realizării comparaţiei rezultatelor obtinute; Determinarea indicatorilor fundamentali de fiabilitate operaţională ai echipamentelor electrice din SE ale SDEEBv; Identificarea principalelor puncte slabe în instalații rezultate în urma analizei fiabilității, în scopul înlăturării acestora, precum și stabilirea unor metode de creștere a fiabilității; Ierarhizarea echipamentelor şi instalatiilor din structura SDEEBv sub aspectul nivelului de fiabilitate operationala; Evidentierea evolutiei în timp a sigurantei de timp si disponibilitatii transformatoarelor de putere din structura SDEEBv. Identificarea metodelor de analiză a fiabilității previzionale specifice pentru sistemele de automatizare şi protecție din structura SE; Modelarea fiabilităţii previzionale pentru următoarele componente din structura SAP ale SE: RAR, AAR si DASf; Evaluarea fiabilităţii operaţionale a următoarelor componente ale SAP din structura SE ale SDEEBv: - REMMC tip RC1 respectiv RC2 - REMU tip RT4 respectiv RT5 - RTP tip RTPA5, RTP1 respectiv RZf - Relee intermediare tip RI 10 - Relee de distanta clasice tip RD 110, D114, respectiv PD3/2 - Relee digitale tip Telecomm, ABB, SEL, Areva, Siemens - Aplicatii de teleconducere ABB, Siemens, Telvent, Adrem Evidențierea pe baza rezultatelor analizelor de fiabilitate operaţională a principalelor deficienţe identificate în proiectarea și exploatarea SAP şi identificarea soluțiilor de îmbunătățire a fiabilității operaționale a acestora ; Stabilirea cerințelor necesare asigurării unor SAP si a unor SII de calitate integrate hardwaresoftware, pentru satisfacerea dezideratelor de creştere a caracteristicilor de calitate a SE; Modelarea fiabilităţii previzionale a sistemelor informatice de Conducere Operativă (SICO); Evaluarea fiabilităţii operaţionale a SICO din cadrul SDEEBv. Evidenţierea strategiilor de mentenanţă aplicabile echipamentelor din staţiile electrice; Particularizarea strategiei de mentenanţă bazată pe fiabilitate respectiv, a măsurilor ce trebuiesc întreprinse pentru aplicarea în cadrul sucursalelor de distribuţie; Stabilirea structurii intervalului de mentenanţă corectivă şi posibilitatea de a reduce acest interval de indisponibilitate a echipamentelor; Aplicarea modelului de optimizare a programului de mentenanţă, pentru principalele echipamente de putere din structura SDEEBv şi stabilirea strategiei optime. Identificarea standardelor si a cerintelor normativelor nationale si internationale aplicabile in cadrul activitatilor de reinginerie, modernizare si exploatare a SE moderne dotate cu echipamente de putere, informatizare, protectie si conducere de ultima generatie Stabilirea procedurilor proprii de realizare a cerintelor aferente documentatiei de proiectare si modernizare a SE, respectiv a procedurilor de receptie in vederea punerii in functiune si a exploatarii instalatiilor Identificarea si evidentierea solutiilor tehnice aplicabile in cadrul proiectelor similare de modernizare/realizare a SE 16