GHID PRIVIND PRELEVAREA OFICIALĂ DE PROBE ÎN VEDEREA MONITORIZĂRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA

Transcription

1 GHID PRIVIND PRELEVAREA OFICIALĂ DE PROBE ÎN VEDEREA MONITORIZĂRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA Scop Prezentul ghid stabileşte regulile şi procedurile de recoltare a probelor privind controlul prezentei microorganismelor patogene in produsele furajere. Ghidul de recoltare al probelor este întocmit ca urmare a necesitatii de monitorizare a conditiilor de igiena a produselor furajere de natura vegetala si amestecuri sub forma nutreturilor combinate pentru furajarea animalelor de ferma producatoare de alimente destinate consumului uman. Prezentul ghid nu face referire la probele de furaje de natura animala sau amestecuri ale acestora si la produsele destinate hranei carnasierelor, animalelor de companie si alte categorii la care se aplica prevederile din Regulamentul Comisiei 1069/2009 EC 1 art. 23, 24, 27 si 44 cu corespondenta la Regulamentul Comisiei 1774/2002 EC 2. Locatiile de recoltare a probelor sunt reprezentate de unitati de producere a nutreturilor combinate, mijloace de transport sau ferme. Selectarea acestor locatii este facuta functie de planul de recoltare si de categoria de risc asociat. 1 REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) 2 REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman 1

2 Reguli de recoltare a probelor, ambalare si expedierea la laborator 1. Personal autorizat pentru recoltarea probelor Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti va desemna un medic veterinar oficial (medicul veterinar zonal) în vederea prelevării, identificării, pregătirii şi transportului în condiţii corespunzatoare a probelor oficiale la laborator. Persoana autorizată pentru recoltarea probelor este direct responsabilă de recoltarea, ambalarea, identificare, transportul şi expedierea probei/probelor la laborator, respectând în cel mai riguros mod procedurile de prelevare care se impun, furnizând o documentaţie cât mai completă referitoare la probe, având o colaborare foarte strânsă cu laboratoarele, utilizand procese verbale deprelevare probe specifice analizelor pentru furaje. 2. Laboratoarele autorizate Analiza probelor pentru controlul microbiologic se va efectua în laboratoare oficiale autorizate de către autoritatea competentă 3. Pentru a-şi dovedi competenţa, aceste laboratoare vor participa în mod regulat la programe adecvate de testare a competenţei, organizate de laboratorul naţional de referinţă, comunitare sau alte scheme de intercomparare acreditate. Laboratoarele trebuie să fie integrate într-un sistem extern de evaluare şi acreditare a controlului calităţii Planuri de recoltare a probelor 3.1. Cronograma Pe parcursul programului anual, recoltarea probelor se va face la intervale variabile de timp, sau in cazul suspiciunilor, eventual al apariţiei în mod neprevăzut a unor boli in efectivele furajate. Prelevarea probelor va fi efectuată în mod inopinant, fără anunţarea prealabilă a reprezentantului unităţii, la ore şi zile din săptamână care 3 REGULAMENTUL (CE) NR. 882/2004 din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor 4 ISO/IEC 17025:2005 2

3 nu au fost stabilite anterior, autoritatea competentă asigurâdu-se că elementul surpriză este menţinut în permanenţă Strategia de recoltare a probelor Tipuri de probe. Definiţii 5. A. Proba planificata (obiectiva) Proba planificata (obiectiva) este acea probă care se recoltează în conformitate cu prevederile programului anual, fiind reprezintă de matricea sau substratul de analizat, bazata pe selectia randomizata a prelevarii. B. Proba suspectă O probă se consideră a fi suspectă atunci când este prelevată în următoarele situaţii: a) exista informatii asupra unui risc potential referitor la o materie prima; b) aparitia unei boli in efectiv posibil transmisa prin furaj (recoltare si din ferma) C. Proba selectiva Proba selectiva reprezintă acea probă care este prelevată pe criterii statistice, urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconforme ce impune o supraveghere suplimentara Plan de recoltare a probelor. In mod particular pentru Salmonella spp. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat, va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare 6 (imbogatire). In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0, unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g) 7 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. 5 EUROSTAT 6 In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si maxime pentru continutul in microorganisme. 7 SR EN ISO 6579/2003 3

4 Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF) 8 si recomandarilor EFSA 9 este preferabila selectarea de probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site, malaxoare, mijloace de transport) si analiza prafului din incintele instalatiei. 4. Locul de prelevare al probelor Probe de contact Prelevarea de probe cu scop determinat de la unitati producatoare de nutreturi combinate: Fig. 1 Schema simplificata a fluxului tehnologic 10 -In unitati producatoare de furaje granulate sau la care se aplica tratamente termice: praf din unitatea de racire (pct. 11 v. Fig 1); -In unitati producatoare de furaje combinate macinate : praf din malaxor (pct. 9 v. Fig. 1) -Praf recoltat din mijloacele de transport Pentru prelevarea probelor de contact prin metoda tampoanelor sau buretilor se va delimita o zona de 10/10 cm (100 cm 2 ) pentru tamponare Probe de nutret combinat -Din produse in vrac probe de furaj din depozit sau din mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone, v. Fig, 2). 8 Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 1986, 2nd Ed. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. 9 EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals 10 EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals 11 MAIA, Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala, LCCAOA

5 Fig. 2 Modul de marcare a locurilor de prelevare 12 -Unitati producatoare de furaje combinate macinate : din malaxor (pct. 9 v. Fig. 1) 4.3. Probe de materii prime - Din produse in vrac in depozit sau in mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone, v. Fig, 2) 5. Cantitatea de probe Recoltarea probelor se efectueaza in conformitate cu Anexa I din Regulamentul 152/2009 EC 13 utilizand criteriile de abordare a lotului in functie de marimea acestuia (Anexa I, 5.A.2) Cantităţile de probe, respectiv suprafete de recoltare, pentru fiecare plan de recoltare sunt specificate în tabelul din Anexa nr.1. Aceste cantităţi trebuie să fie suficiente pentru a permite laboratoarelor autorizate să efectueze determinările analitice necesare. 6. Containere pentru prelevarea probelor Recoltarea probelor se va face în recipiente/ambalaje care să asigure integritatea şi trasabilitatea, astfel concepute încât să nu permită substituirea, contaminarea sau degradarea probelor. După recoltare, fiecare probă se 12 Associaion of American Feed Control Officials, 2000: Feed Inspector Manual 13 REGULAMENTUL (CE) NR. 152/2009 AL COMISIEI din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor 5

6 individualizează prin etichetare, se ambalează separat asfel încât să nu se deterioreze în timpul transportului, se sigilează pentru a se evita substituirea. 7. Procesul verbal de recoltare a probelor După prelevarea probelor se va întocmi un proces verbal de recoltare (v. Anexa 2) care va fi semnat de medicul veterinar oficial (inspector) care a recoltat probele şi va fi contrasemnat de reprezentantul legal al unităţii sau crescătorul de animale. În cazul refuzului de a semna, procesul verbal va fi semnat numai de medicul veterinar şi de un martor. Procesul verbal se întocmeşte în trei exemplare, din care primul va însoţi probele expediate la laborator, al doilea rămâne la medicul veterinar oficial iar cel deal treilea exemplar. Proba recoltată va fi divizată in 3 subprobe identice, din care prima va fi analizată, cea de-a doua reprezintă contraproba de laborator iar cea de-a treia va reprezenta contraproba care va ramâne la unitatea de la care a fost recoltată proba, fiecare permiţând realizarea procedurii analitice complete. Contraprobele recoltate se vor depozita în condiţii care să nu afecteze integritatea probelor şi să nu producă degradarea acestora. Contraprobele vor fi păstrate până la comunicarea oficială a buletinului de analiză. 8. Transportul şi expedierea probelor În scopul asigurării integrităţii probelor, o atenţie deosebită trebuie acordată condiţiilor de transport, temperaturii în timpul transportului şi timpului de expediere al probelor la laborator pentru analize. Intervalul dintre prelevarea probelor şi realizarea examenului bacteriologic trebuie să fie cât mai redus, pentru a păstra condiţia microbiologică iniţială a probelor -supravieţuirea bacteriilor infectante şi evitarea multiplicării celor contaminante. După prelevare, probele destinate examenului bacteriologic sunt expediate la laborator în cel mai scurt timp posibil, timpul de expediere nu va depasi 48 ore din momentul recoltării, fiind conservate prin refrigerare ( C). Intocmit:Dr. Horia Albu 6

7 Anexa nr. 1 Produs 14 Test Plan (clase) n c Limita/25 g Cantitate/proba (g) Cereale Salmonella x 100 Sroturi, Salmonella x 100 derivate de oleaginoase Materii prime Salmonella x 100 deshidratate Nutreturi Salmonella x 100 combinate Produs 15 Test Plan (clase) n c Limita/25 g Cantitate/proba (g) Praf din Salmonella x 100 mijloace de transport Produs 16 Test Plan (clase) n c Limita/100 cm 2 Cantitate/proba (g) Probe de contact Salmonella x Tp/burete 14 SR EN ISO 6579/ SR EN ISO 6579/ MAIA, Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala, LCCAOA

8 Anexa nr. 2 8

9 9

10 Nota bibliografica Prelevarea probelor pentru monitorizarea prezentei Samonella spp. in produse furajere Planurile de recoltare a probelor pentru detectarea microorganismelor au fost intocmite pe baza analizelor statistice care permit estimarea probabilitatii de detectare a contaminarii cu o eroare de mai putin de 5% din lotul investigat. In realitate aceste estimari sunt influentate de concentratia organismelor in unitatea de produs. Pentru Salmonella spp., spre exemplu, nu exista inca suficiente informatii asupra concentratiei organismelor si riscul asociat unui nivel anume de contaminare (EFSA) 1. Confom opiniilor stiintifice din mai multe tari, este unanim recunoscut ca este dificil de apreciat statusul microbiologic al unui lot pe baza unui singur esantion in special din cauza heterogenitatii distributiei microroganismelor in masa produsului. Incertitudinea esantionarii este in mare masura dependenta de modul de distributie a contaminantului. In acest sens, cu cat distributia este mai neomogena cu atat mai multe esantioane vor fi necesare pentru a obtine un anumit nivel de incredere sau pentru a creste relevanta rezultatelor negative 2. Calculele de apreciere a distributiei (prezentei) Salmonella referitor la o repartizare ipotetica, cu un plan de recoltare care ar trebui sa asigure o probabilitate de detectie de 95% in mai putin de 5% din lot 3, au condus la ideea ca, in cazul unui nivel foarte redus, este mai probabil 1 EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for foodproducing animals 2 McChesney, D. G., Kaplan, G. and Gardner, P FDA survey determines Salmonella contamination. Feedstuffs: Ekbohm, G Angaende bestamning av antalet prov vid Salmonella kontroll. The Swedish Board of Agriculture, Internal Report.

11 termenul de concentratie pe unitate 4. Un exemplu in acest sens este ca o contaminare de 0.05, 0.1 si 0.2 unitati pozitive (de 25 g) corespunde la o contaminare cu un organism in 500g, 250g si respectiv 125 g de produs. Aceasta abordare presupune insa o distributie omogena a organismelor ceea ce nu atesta, prin definitie, modul de disipare a organismelor in produse solide in special 5. Cu toate ca exista surse bibliografice bogate asupra prezentei microorganismelor in materii prime furajere si furaje finite, exista putine informatii, putin relevante asupra incertitudinii de aplicare planurilor de recoltare a probelor 6. Informatii mai recente 7 au aratat frecventa mare a detectiei Salmonella in probe recoltate prin tamponare din mijloace de transport si in probe de praf chiar daca probele de nutreturi combinate (produse finite) erau negative. Experienta din Norvegia, unde au fost situatii de probe pozitive pentru Salmonella, in special din soia din import, a aratat ca detectia relevanta a fost din praful din echipamentele de descarcare si din mediul adiacent instalatiilor de macinare. In aceasta lumina si in general, conform practicilor GMP 8 care includ ca esential un plan HACCP, este mult mai sigura si convenabila (referitor la costuri) testarea punctelor critice si a materiilor prime decat abordarea clasica a testarii produselor finite. Sursele de materii prime furajere cu risc ridicat de contaminare sunt in general, conform datelor din literatura stiintifica, cele cu continut proteic ridicat, soia si derivatele, srotu 4 Foster, E. M The control of Salmonella in processed foods: a classification system and sampling plan. J Assoc Off Anal Chem 54: In cazul produselor lichide distributia din punct de vedere fizic este mai omogena. 6 EFSA, 2006a, EFSA, 2007c, rapoarte zoonoze. 7 Whyte, P., McGill, K. and Collins, J. D A survey of the prevalence of Salmonella and other enteric pathogens in a commercial poultry feed mill. Journal of Food Safety 23 (1): GMP = Ghiduri de Buna Practica de fabricare

12 rile de oleaginoase, leguminoase, etc. In privinta cerealelor s-a dovedit ca acestea sunt mai putin susceptibile la contaminarea pe timpul transportului si al depozitarii. A fost constatata incidenta crescuta la loturile de cereale cu provenienta din zone in care au existat animale bolnave si de la care s-a produs dispersarea in mediu. Nutreturile combinate examinate in mai multe programe specifice, cu durata de cativa ani, in unele State Membre au aratat o incidenta destul de redusa in produsul finit 9 si cel mai frecvent in praful din mijloacele de transport, morile si spatiile de post-procesare din unitatile producatoare de nutreturi combinate. Din datele EFSA cea mai frecventa contaminare este cea cu Salmonella spp. Alte bacterii patogene 10 cu relevanta pentru sanatatea animalelor si a omului sunt limitate la cateva specii. Listeria monocytogenes poate fi prezenta in toate tipurile de furaje dar incidenta reala este in silozurile de slaba calitate fiind asociata cu un anumit continut de apa si ph. Escherichia coli O157:H7 a fost detectata in furaje ocazional la animale bolnave dar nu sunt suficiente date daca tulpinile izolate au produs imbolnaviri la om. Bacteriile din genul Clostridium (C. botulinum, C. perfringens) pot provoca intoxicatii grave dar sunt de asemenea asociate cu prezenta in furaje insilozate in conditii necorespunzatoare. Oricum absenta microorganismelor in furaje nu garanteaza reducerea riscului de imbolnavire a animalelor 11. Solutia actuala este producerea de furaje cat mai sigure din punct de vedere microbiologic, prin aplicarea masurilor preventive in timpul productiei 12 dar si prin tratamentele aditionale termice, chimice, pe timpul extrudarii sau granularii. Recoltarea mecanica a probelor, ca si cea automata, este metoda cea mai utilizata pentru autocontrol in unitatile de producere a furajelor combinate, 9 EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals 10 Alte bacterii indicate in literatura dar cu incidenta sporadica Campilobacter spp si Staphylococcus spp. 11 Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 1986, 2nd Ed. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. 12 Ghid de Bune Practici pentru productia furajelor combinate, Ed. SRAC, Bucuresti 2009, : cap (12.3.2).

13 acolo unde exista un sistem control implementat. In ceea ce priveste controlul oficial al furajelor, atunci cand inspectorii recolteaza probe in scop oficial atunci recoltarea se va efectua manual tinand cont de particularitatile unitatii sau fermei. Trebuie tinut cont de heterogenitatea distributiei organismelor si ca atare trebui stabilite planuri de recoltare adecvate cu mai multe esantioane care asigura o confidentialitate mai mare in special in cazul probelor negative. In mai multe tari recoltarea probelor pentru examene microbiologice este efectuata din praful existent in filtre, site sau alte zone ale instalatiilor de procesare si nu din produsele finite vrac sau ambalate. In mod particular pentru Salmonella spp. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat, va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare 13 (imbogatire). In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0, unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g) 14 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF) 15 si recomandarilor EFSA 16 este preferabila selectarea de probe probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site, malaxoare, mijloace de transport). Pentru stabilirea incertitudinii planului de recoltare si pentru ca probabilitatea de respingere a lotului neconform sa fie mai mare de 95% (P=<5 13 In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si maxime pentru continutul in microorganisme. 14 SR EN ISO 6579/ Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 1986, 2nd Ed. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. 16 EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals

14 % pentru acceptarea unui lot neconform) a fost propus un mod de calcul furnizat de ICMSF 17 pentru stabilirea numarului de probe recoltat in plan. In exemplul de mai jos este stabilit un criteriu de acceptare a unui lot neconform de 2% cu m=0 Probabilitatea (PDF) pt log(num). Distributia medie = si sigma = 0.80 P (accept) la n=10 si c=0 1 Date primare P(accept) 17 International Commission on Microbiological Specifications for Foods.

15 Media Calculat 2.00 % sigma 0.80 Solicitat 2 % m n 10 c 0 proba 25 g Limite estimate Media aritmetica Medie geometrica cfu/g cfu/g 1 cfu in 36.3 grame 1 cfu in grame In acest caz numarul minim de probe este n= 10. Pentru o incertitudine redusa a planului de recoltare numarul optim de probe n este cuprins intre 5 si 10. Dr. Horia Albu Serviciul Control Furaje