Proiect IEE BiogasIN

Transcription

1 Proiect IEE BiogasIN Evaluarea Opţiunilor de finanţare şi a blocajelor pentru proiectele de biogaz din România D.5.1.6, WP5 Trinergi Grup Februarie August 2012 Acest Proiect (Contract No. EIE/07/214) este sprijinit de:

2 Cuprins 1. Introducere Sprijinul public pentru proiectele de biogaz / energii regenerabile în România Finanţarea privată Bariere pentru finanţarea proiectelor de biogaz în România Metoda Bariere din punctul de vedere al Organismelor Finanţatoare Bariere din punctul de vedere al dezvoltatorilor de proiecte Generalităţi despre cât de mult îndeplinesc aşteptările clienţilor procedurile de finanţare în România Cât de mult îndeplinesc băncile aşteptările clienţilor Accesul general la informaţii privind programele de finanţare pentru biogaz Experienţa personală în finanţarea proiectelor de biogaz Cauze ale unor proceduri de finanţare pentru proiectele de biogaz nefavorabile Informaţii personale Concluzii Anexa I: Chestionar cu privire la procedurile de finanţare pentru proiectele de biogaz (pentru organismele finanţatoare) Anexa II: Chestionar cu privire la procedurile de finanţare pentru dezvoltatorii de proiecte de biogaz din România

3 1. Introducere Proiectul BiogasIn, dezvoltat în cadrul IEE (Programul Energie Inteligentă pentru Europa) a dat posibilitatea de a face o evaluare a opțiunilor de finanțare și blocajelor sale în România. De la început am fost confruntaţi cu numeroase provocări în ceea ce privește răspunsurile financiare la chestionarul (Q3), care ar fi trebuit utilizate pentru acest raport. Pentru aceasta am folosit diferite mijloace de contact începând de la a) contactarea directă (de exemplu, BRD - sucursala Carol, Banca Transilvania Buzău, Bancpost SA) b) prin trimiterea documentelor prin e- mail-uri c) în timpul HLC (pentru acele bănci care au răspuns). Raportul se centrează pe identificarea și evaluarea oportunităților și a barierelor pentru proiectele de biogaz în România. Noi am luat în considerare toate nivelurile posibile de sprijin de la sprijinul internațional, la programele naționale și chiar programele şi inițiativele locale și de la finanțarea de stat la cea privată. Orice proiect care vizează energie regenerabilă se confruntă cu multiple bariere şi factori perturbatori, cele mai importante, fiind cele legate de finanțarea proiectului, în special din cauza costurilor inițiale ridicate ale proiectelor regenerabile, în general, și în special a celor de biogaz. Sprijinul de la stat ar trebui să fie pentru reducerea împovărării pentru investițiile inițiale. Acest lucru este posibil folosind diferite scheme financiare. Acest sprijin este, de fapt, extrem de slab finanțat în România. Cele mai multe dintre sprijinele publice sunt furnizate efectiv în timpul etapei de exploatare, prin piața de certificate verzi. De obicei, acest tip de sprijin de fapt se dă pentru piețele deja consolidate, unde există o puternică dezvoltare a respectivei industrii. Piața de certificate verzi este un instrument foarte bun pentru menţinerea unui nivel bun al investițiilor, dar nu este un bun instrument pentru dezvoltarea pieței. În timpul discuțiilor noastre cu reprezentanții băncilor, multe dintre ele a precizat că cea mai bună opțiune chiar și pentru obținerea împrumutului, pentru asigurarea costului investiției inițiale este sistemul de tarifare feed-in. 3

4 2 Sprijinul public pentru proiectele de biogaz / energii regenerabile în România Actualul cadru legislativ pentru sprijinirea producției de energie electrică din biogaz este Legea 220/2008 privind Sistemul de Promovare a Producerii Energiei din Surse Regenerabile de Energie, cu modificările și completările ulterioare prin Legea 139/2010 și Ordonanța de Urgență 88/2011. Ordonanţa 88/2011 ia în considerare Decizia Comisiei Europene: SA (2011/N) Ajutor de Stat - România - "Certificate Verzi pentru Promovarea Producerii Energiei Electrice din Surse Regenerabile de Energie", pentru a autoriza schema de sprijin, ca urmare a dispozițiilor comunitare relevante, în conformitate cu care această schemă de sprijin se referă la ajutoarele de stat, sau este susceptibilă de a fi ajutor de stat. DECIZIA GUVERNULUI ROMAN 1215/2009 cu privire la criteriile și condițiile pentru punerea în aplicare a schemei de sprijin privind Promovarea Cogenerării de Înaltă Eficiență pe Baza Cererii de Energie Termică Utilă, oferă o schemă de sprijin alternativ, bazat pe bonusuri care cresc veniturile din vânzarea de energie electrică. Bonusul pentru cogenerarea de înaltă eficiență este oferit lunar. Pentru anul 2012, acest bonus pentru cogenerarea de înaltă eficiență este o sumă în plus de 4,9 euro per MWh. Legea 13/ Legea energiei electrice, cu modificările și completările ulterioare este cea care definește conexiunea la rețea, precum și vânzarea energiei electrice produse, dar numai în acest an (2012) au fost detaliate normele specifice de punere în aplicare, făcând posibilă autorizarea producători de energie din biogaz. Începând cu 16 iulie 2012 România are o nouă lege, Legea nr. 123/ Legea energiei electrice și al gazelor naturale (ce va intra în vigoare din martie 2013), care prevede că biogaz și gaze naturale ar trebui să fie tratate în același mod. Acest lucru va permite bio-metanului să fie injectat în rețea și așa mai departe. Desigur, acest lucru nu este suficient, ar trebui să fie elaborate de către ANRE și regulamentele / normele de punere în aplicare a acesteia, de exemplu, cele cu privire la calitatea bio-metanului. Legea 220/2008 a stabilit că ţintele naționale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în consumul final de energie electrică în anii 2010, 2015 și 2020 sunt respectiv, 33%, 35% și 38%. La atingerea acestor ţinte a fost luată în considerare energia electrică produsă în centrale hidroelectrice cu putere instalată mai mare de 10 MW. Cotele obligatorii anuale de certificate verzi pentru perioada sunt cele prezentate în Tabelul 1. Anul Cotele obligatorii anuale legea 220/2008 (%) Cotele obligatorii anuale conform noii legi 220/2008 modificate (%) (2012) , , ,30 8, ,30 10,0 4

5 2012 8,30 12, ,00 14, ,00 15, ,80 16, ,00 17, ,20 18, ,40 19, ,60 19, ,80 20 Sistemul legislativ existent referitor la E-SRE în România face o serie de modificări sistemului de promovare a E-SRE existent, în principal legate de: - Durata schemei de promovare; - Acordarea de CV la 1 MWh de E-SRE, în funcție de tipul de tehnologie, SRE folosită, etc.; - vânzarea de E-SRE; ANRE acreditează producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie, cu scopul de a beneficia de sistemul de promovare prin certificate verzi (CV). Pentru biogaz sunt prevăzute 2 CV pentru fiecare MWh (cu excepția gazului de la gropile de gunoi, pentru care este prevăzută un singur CV), precum și pentru cogenerare de înaltă eficiență de energie electrică, produsă în centrale calificate de către ANRE ca fiind de de înaltă eficiență (implicând utilizarea obligatorie în exterior a căldurii), se acordă, în plus, un CV pentru fiecare MWh produs și livrat. Valoarea unui CV este stabilită de către ANRE, iar pentru 2012 a fost între 28,172 Euro și 57,389 Euro. Producătorii beneficiază de un număr de CV, care include cantitatea de energie electrică produsă pe perioada de funcționare a grupurilor de energie electrică / centralelor electrice (de exemplu, în timpul testării a echipamentelor, caz în care este prevăzută un CV pentru orice tip de SRE). De asemenea, valorile tarifelor feed-in și/sau altor bonusuri pentru energia electrică produsă din surse regenerabile, va fi stabilit de către ANRE, așa cum sunt prevăzute de sistemul de sprijin pentru SRE, dar acestea nu sunt stabilite începând de astăzi. În a doua jumătate a anului 2009, ANRE a trimis la CE-DG al Concurenței (prin intermediul Consiliului Concurenței și Reprezentantului Permanent al România la Bruxelles) o cerere pentru o opinie informală privind caracterul sistemului de CV cuprins în Legea 220/2008 (dacă acesta ar putea fi considerat drept ajutor de stat). În 2009, CE a informat că legea 220/2008, astfel cum a fost modificată, nu implică măsuri de ajutor de stat. Sistemul de sprijin public în România are în cele din urmă doi piloni: 1) Cote obligatorii (vezi Tabelul 1) şi 2) Certificate Verzi. I. Sistem de cote obligatorii combinat cu un regim de tranzacționar - schema se aplică în timpul funcționării și oferă sprijinul central pentru producătorii de E-SRE, pentru un interval de timp de maximum 15 ani (numai pentru investiții noi). După 10 de ani, sistemul va fi retrimis Comisiei Europene pentru discuții suplimentare și modificări. Văzut ca venituri continue. II. Schema de certificate verzi pentru proiectele de energie regenerabilă; noua lege din 2012 acordă până la 3 CV pentru 1 MW pentru producerea de biogaz (2 pentru 5

6 producerea de biogaz și 1 pentru cogenerare și asimilarea utilizării producției combinate de căldură și electricitate - CHP). Ca și în alte țări (de exemplu, statele din fosta Europă de Est), mecanismele de finanțare publică pentru proiectele de biogaz, de fapt se concentrează pe 2 aspecte: unul este finanțarea inițială pentru costurile inițiale și al doilea mecanism (care ar putea, de fapt, să acţioneze ca un declanșator pentru investițiile private) este finanțarea continuă. Scheme de sprijin public pt. proiectele de biogaz Finanţare iniţială Finanţare continuă Mecanisme de sprijin internaţional Certificate Verzi Fonduri UE Programe UE Altele (subvenţii EEA) 2 CV + 1 CV pt. cogenerare 2.1. Instrumente de sprijin naţionale Certificate verzi Sistemul existent în România este o combinație între "sistemul de comercializare a cotelor obligatorii" cu "Certificate Verzi". În 2009, ANRE a trimis la DG al Concurenței (prin Consiliul Concurenței), o cerere pentru opinia informală privind mecanismul de alocare diferențial propus de Legea 220. Dacă DG al Concurenței va fi considerat acest mecanism ca ajutor de stat, schema de notificare va fi apoi aprobată oficial de către Comisie. În așteptarea deciziei de autorizare a Comisiei, Legea 220/2008 s-a aplicat doar parțial, ceea ce înseamnă că CV nu au fost aplicate diferențiat bazat pe tehnologii. Mecanismul de sprijin anterior este preciizat de HG 1892/2004. Dispozițiile sunt în continuare valabile pentru stabilirea limitelor minime și maxime ale valorii unui CV și anume între Euro / CV. Prețul mediu în 2009 pentru certificatele verzi a fost de 53,146 Euro / CV. Pentru anul 2010 prețul mediu al certificatelor verzi a fost de 53,878 Euro / CV. Producătorul de energie electrică din surse regenerabile de energie beneficiază de sistemul de promovare prin: i) vânzarea de energie electrică pe piața de energie electrică; ii) vânzarea de certificate verzi de pe piaşa de CV; iii) vânzarea certificatelor de emisii (certificate de CO 2 ). Schema se aplică pentru energia din surse regenerabile produsă din următoarele: centrale hidroelectrice cu o capacitate instalată de 10 de MW, energia eoliană, energia solară, geotermală, 6

7 biomasă, biogaz, gaz de digestor, gaz de la gropile de gunoi, gazul de fermentare a nămolurilor de la staţiile de tratare a apelor uzate și care este livrat la rețeaua de energie electrică. Producătorul de energie electrică din surse regenerabile de energie beneficiază de sistemul de promovare și îşi asigură veniturile din: i) Vânzarea energiei electrice pe piaţa de energie; ii) Vânzarea de certificate verzi pe piaţa existentă de cetificate verzi. Numărul de certificate este influențat de tehnologia utilizată pentru producerea de energie electrică din SRE. Modificările aduse Legii 220/2008 aprobate de Camera Deputaților în 2010 prevedeau: a) pentru energia electrică în centrale hidroelectrice cu putere instalată de cel mult 10 MW: nouă; (i) 3 certificate verzi (CV) pentru fiecare MWh produs și livrat, dacă hidrocentrala este (ii) 2 CV pentru fiecare MWh produs și livrat, dacă hidrocentrala este renovată; b) 1 CV pentru fiecare 2 MWh din centralele hidroelectrice cu o putere instalată de cel mult 10 MW, care nu se încadrează în condițiile de punctului a); c) 2 CV până în anul 2017, și 1 CV, de la 2018, pentru fiecare 1 MWh produs și livrat, din utilizarea energiei eoliene; d) 3 CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de producătorii de energie electrică din biomasă (2 pentru biogaz, plus 1 pentru cogenerare de înaltă eficienţă); e) 6 CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de către producătorii din energie solară. Sistemul actual va fi o contribuție importantă la atingerea ţintelor cantitative pentru ponderea E- SRE din consumul total de energie electrică. Previziunile actuale arată că această schemă de sprijin, completată cu sscheme de investiții va conduce la o producție de E-SRE de 32,1 TWh în Prognozele indică faptul că, din cauza crizei economice, consumul național brut de energie electrică va fi de 73.6 TWh în 2020 (față de 85 TWh, care a fost valoarea prognozată în strategia energetică din România pentru perioada ). În aceste condiții, ponderea E-SRE în totalul consumului brut de energie electrica in 2020 va fi de aproape 43,5% Alte surse de finanţare publică (Ministerul Mediului Fondul de mediu din România) Noua lege (care aduce modificări la fosta lege 220/2008) aduce în același timp, măsuri punitive în cazul în care cota specificată în tabelul 1 nu este respectată. Valoarea pedepsei a crescut la 110 Euro / certificat ne-cumpărat. Această sancțiune este apoi colectată și transferată la Fondul pentru mediu român pentru a finanța producția de energie din surse regenerabile de către persoanele fizice care doresc să investească într-o capacitate instalată de până la 100 kw FONDURI STRUCTURALE 7

8 2.2.1 Schema de ajutor regional privind utilizarea surselor de energie regenerabile; schema de investiţii în energie se aplică şi asigură un sprijin financiar nerambursabil din partea operatorilor de finanţare ai Fondurilor Structurale (mici, medii şi mari) în timpul implementării proiectului. Acest lucru ar putea fi considerat foarte usor ca fiind o finanţare INIŢIALĂ (aşa cum a fost definită mai devreme); Cu toate acestea, neajunsurile importante sunt în ceea ce priveşte accesul diferitelor companii private la fondurile structurale (legat de exemplu, de aspectele birocratice) şi de asemenea, probleme financiare (de acces la credite, precum şi politicile băncii, unele dintre aceste aspecte au fost deja prezentate) Schema de co-finanţare, fără aplicarea regulilor privind ajutoarele de stat, se aplică de la stadiul de investiţii şi oferă sprijin financiar nerambursabil din fondurile structurale pentru autorităţile locale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară în implementarea proiectului. Din nou, acest lucru ar putea fi văzut ca o schema de finanţare INIŢIALĂ care vizează autorităţile locale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară Schema susţinută de "Programul privind producerea de energie din surse regenerabile: eoliană, geotermală, solară, biomasă şi hidro" Schema ajutorului de stat destinat operatorilor, întreprinderilor mari, mijlocii şi mici, din toate sectoarele economice (există o listă de excepţii), care au făcut investiţii iniţiale în oricare dintre cele opt regiuni de dezvoltare din România. Un Operaţional Sectorial numit "Creşterea Competitivităţii Economice" ar putea fi utilizat pentru accesarea de fonduri structurale pentru dezvoltarea instalaţiilor de biogaz. Prioritatea 4 se adreseaza dezvoltarii facilitatilor pentru SRE, în contextul schimbărilor climatice. Prioritatea 1 - Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient; Prioritatea 2 - Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate; Prioritatea 3 - Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele public şi privat; Prioritatea 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice; Prioritatea 5 - Asistenţă tehnică. Subvenţia maximă care poate fi acordata pentru un proiect de energie regenerabilă, ca procent din cheltuielile eligibile, este urmatoarea: i) pentru întreprinderile mici şi micro: 70%, cu excepţia proiectelor situate în regiunea Bucureşti-Ilfov unde valoarea maxima este de 60 de %; ii) pentru întreprinderile mijlocii: procentul maxim este de 60% din cheltuielile eligibile, cu excepţia proiectelor situate în regiunea Bucureşti-Ilfov unde valoarea maxima este de 50%, şi, în sfârşit pentru întreprinderile mari, procentul este de 50%, cu excepţia proiectelor situate în regiunea Bucureşti-Ilfov unde valoarea maxima este de 40%. 2.4 Schema de co-finanţare, fără aplicarea normelor privind ajutoarele de stat Aceasta constă în finanţarea investiţiilor autorităţilor locale şi asociaţiilor de dezvoltare pentru construcţia de capacităţi de producţie de energie electrică şi termică prin utilizarea SRE, cu scopul de a furniza un serviciu public (pentru încălzire) sau de consum (inclusiv iluminatul public şi instituţiile publice). 3. Finanţarea privată De obicei, chiar dacă o companie privată obține un sprijin financiar nerambursabil pentru dezvoltarea unei investiții în domeniul energiei regenerabile trebuie să se adreseze unei bănci sau instituții financiare (un fond de investiții privat) pentru a finanța, de fapt restul investiției necesare. 8

9 Diferitele bănci au cerințe diferite pentru evaluarea investiției. Acestea includ, fără a se limita doar: a) O informare despre proiect: i) fluxurile financiare anuale generate de un proiect de investiții, ii) valoarea actualizată a fluxurilor financiare generate de proiectul de investitii, iii) venitul anual generat de proiectul de investiții, iv) veniturile generate de proiectul de investiții a cărui finanțare prezintă o perioada de gratie, v) indicatorii folosiţi pentru a testa capacitatea de a plăti a proiectului de investiții, vi) metodologia Băncii Mondiale pentru analiza proiectelor de investiții. b) Informații despre credit (împrumutul necesar și valuta, scopul și fundamentarea economică a creditului, graficul de rambursare etc.), c) Informații privind solicitantul (numele, informațiile de contact, numărul de înregistrare, managementul, reprezentanții, proprietarii, descrierea companiei, angajamentele financiare etc.), d) Informații privind garanțiile (imobiliare, alte active ale companiei, garanţia etc). Alte documente legale ce s-ar putea referi la: copie a documentelor juridice ale debitorului, statutul societății, conturile anuale și declarația exercițiului financiar curent, planul de afaceri etc. 4. Bariere pentru finanţarea proiectelor de biogaz în România Metoda Un studiu asupra blocajelor în finanțarea proiectelor de biogaz în România a fost orientat spre două părți interesate: organismele de finanțare (Chestionarul Q2, vă rog, vedeţi Anexa I) și investitorii proiectelor de biogaz (Chestionarul Q3, vă rog, vedeţi Anexa II). În cele ce urmează sunt prezentate rezultatele pentru ambele părți interesate. 1. Interviuri cu Organismele de Finanţare Așa cum am menționat deja, am abordat o serie de bănci din totalul din România. La început, mulți reprezentanți ai băncilor nu a răspuns solicitărilor noastre, dar folosind diferite metode am reușit să obținem rezultate pozitive de la 15 dintre ele. Nr. Numele Băncii/ adresa 1 Libra Bank No. 11, Strada Dr. Grigore Mora, Sector 1, Bucureşti 2 CEC - Casa de Economii si Consemnatiuni Bucuresti, Calea Victoriei nr.13, sector 3 3 Credit Europe Bank Bdul Timisoara nr.26z, Cladirea Anchor Plaza, sector 6 4 Egnatia Bank Bucuresti, str.emanoil Porumbaru nr.90-92, et. 3-6, sector 1 5 BCR - Banca Comerciala Romana Bucuresti, Bd.Regina Elisabeta nr.5, sector 3 6 Banca Romaneasca Bucuresti, bd.unirii nr.35, bl.a3, sector 3 7 ProCredit Bank str. Buzesti, nr , Sector 1 Bucuresti 8 Banca Carpatica Sibiu, str. Autogarii nr.1 9 BRD Groupe Societe Generale Bucuresti, bd. Ion Mihalache nr.1-7, sector 1

10 10 Raiffeisen Bank Bucuresti, Piata Charles de Gaulle nr.15, et.4,5,6,7 si 8, sector 1 11 Bancpost SEDIUL CENTRAL: Sediul Vitan Calea Vitan 6-6A, Sector 3, Bucuresti, Romania Banca Transilvania Cluj-Napoca, str. George Baritiu nr.8 13 Piraeus Bank Bucuresti, bd.carol I nr.34-36, et. VI, sector 2 14 OTP Bank Bucuresti, str.buzesti nr.66-68, sector 1 15 Alpha Bank Sediul Central: Calea Dorobanti nr. 237B Sector 1 Bucuresti 16 UniCredit Tiriac Bank Bucuresti, str.ghetarilor nr.23-25, sector 1 17 Volksbank Bucuresti, sos. Mihai Bravu nr.171, sector 2 18 Bank of Cyprus Bucuresti, bd. Pache Protopopescu nr.7, cam.2, sector 2 19 Intesa Sanpaolo Bank Arad, Bd.Revolutiei nr Romanian International Bank Bucuresti, bd.unirii nr.67, bl. G2 A tronson I si II, sector 3 21 Emporiki Bank Str. Berzei Street nr.19, sector 1, Bucharest, Romania 22 ING Bank Bucuresti, sos.kiseleff nr.11-13, sector 1 23 ATE Bank Romania Bucuresti, Calea Grivitei nr.24, Sector 1 24 Banca C.R. Firenze Romania Bucuresti, Bd. Unirii nr.55, bl.e4a, Tronson 1, sector 3 25 Banca di Roma SpA. Italia Sucursala Bucuresti Bucuresti, Intrarea Murmurului nr. 2-4, sector 1 26 Banca Italo Romena Bucuresti, Bd. Dimitrie Cantemir nr.1, bl.b2, sc.2, parter si mezanin, sector 4 27 Millennium Bank - 28 Bank Leumi Romania Bucuresti, B-dul Aviatorilor nr.45, sector 1 29 Blom Bank Egypt Bucuresti, Bd. Unirii nr.66 bl. K 3 sector 3 30 la Caixa Bucuresti, str. Muntii Tatra nr.4-10, sector 1 31 Citibank B-dul Iancu de Hunedoara Bucuresti 1 32 Exim Bank Bucuresti, Spl. Independentei nr.15, sector 5 33 Fortis Bank Bucuresti, str.tipografilor nr.11-15, sector 1 34 Garanti Bank Bucuresti, str.banu Antonache nr.40-44, Floreasca II Business Center, et.1, sector 1 35 HVB Banca pentru Locuinte Bucuresti, str.dr.grigore Mora nr.37, sector 1 36 Porsche Bank Romania Voluntari, sos.pipera-tunari nr.2, cladirea PORSCHE, parter, etaj 1 si 2, judetul Ilfov 10

11 37 Raiffeisen Banca pentru Locuinte Bucuresti, str. Nicolae Caramfil nr.79, sector 1 38 RBS Romania World Trade Centre Bucharest, Bd. Expozitiei Nr. 2, Intrarea E 39 MKB Romexterra Bank Targu Mures, Bdul 1 Decembrie 1918 nr.93 Multe dintre răspunsuri au subliniat că acestea sprijină întreprinderile mici și mijlocii în implementarea proiectelor, care au fost deja finanțate prin fonduri structurale (de exemplu, CEC). 2. Interviuri cu investitorii în biogaz Studiul cu dezvoltatorii de proiecte de biogaz (a se vedea Anexa II) a fost distribuit prin intermediul contactului direct sau , la toți participanții la cursurile de formare în biogaz, toți participanții întâlnirilor HLC și la toți partenerii noștri de afaceri Bariere din punctul de vedere al Organismelor Finanţatoare Din interviurile cu organismele de finanțare se pot trage o serie de concluzii cu privire la finanțarea proiectelor de biogaz: În principal, sunt acordate atât credite private / de afaceri cât și finanțări de proiect pentru proiecte structurale și nu numai pentru cele de energii din surse regenerabile. Unele bănci au credite speciale pentru finanțarea proiectelor de energie regenerabilă (de exemplu, BRD Facilitatea pentru Finanțarea Energiilor Durabile pentru IMM-urile din România - RoSEFF), dar nu mai mult de 1 mil Euro. În ceea ce privește resursele financiare, biomasa și biogazul sunt considerate de unele bănci ca fiind mai riscante decât cele fotovoltaice și eoliene. Riscurile sunt rezultate din aspectele tehnice, în principal disponibilitatea resurselor şi capitalul financiar mare atât pentru investiţia inițială cât şi în timpul operării. Birocrația este în multe bănci copleşitoare include documente juridice și financiare, planul de afaceri; descrierea entității și a proiectului; informații cu privire la garanții, contracte și angajamente; autorizaţii referitoare la construirea și exploatarea proiectelor de energie regenerabilă; În toate cazurile băncile, de asemenea, solicită garanții, în multe cazuri, mai mari de 120% din valoarea proiectului Bariere din punctul de vedere al dezvoltatorilor de proiecte Generalităţi despre cât de mult îndeplinesc aşteptările clienţilor procedurile de finanţare în România Generalităţi despre cât de mult îndeplinesc aşteptările clienţilor procedurile de finanţare pentru instalațiile de biogaz în România au fost evaluate de către dezvoltatorii proiectului prin intermediul unui chestionar care a estimat cunoștințele despre biogaz, precum și opiniile dezvoltatorilor sau posibililor dezvoltatori viitori despre obținerea de sprijin financiar pentru dezvoltarea unor proiecte de energie regenerabilă. 11

12 Aţi implementat deja o instalaţie de biogaz în România? Toţi respondenții au răspuns la întrebarea despre experiența lor existentă cu implementarea proiectului de biogaz. Doi respondenți au implementat o instalație de biogaz în timp ce patru plănifică să facă acest lucru. Cinci persoane au încercat să implementeze un proiect de biogaz, dar au renunțat din mai multe motive, cum ar fi, lipsa de certitudine, incapacitatea de a atrage finanțare, și modificări în deciziile autorităților responsabile. Cea mai mare parte din respondenți nu au implementat încă un proiect de biogaz. Have you already implemented a biogas plant? 10% 10% 80% Yes No I am planning to build a biogas plant Fig.4.1. Experienţa în implementarea reală a unei instalaţii de biogaz Ce cunoştinţe aveţi despre biogaz? Toţi respondenții au răspuns la întrebarea cu privire la cunoștințele lor despre biogaz. Se poate observa din rezultatele pe care aproape 35% nu au cunoştinţe deloc" cu privire la biogaz și că 30% au foarte puține cunoștințe. Restul de 35% au cunoştinţe medii sau foarte puţine despre biogaz. What is your knowledge about biogas? 35% 15% 20% Excelent know ledge Good know ledge Medium know ledge Very little know ledge No know ledge at all 12 30% Fig.4.2. Autoevaluarea cunoştinţelor privind problematica biogazului Vă rugăm evaluaţi următoara afirmaţie: În prezent este foarte dificil să obţii următoarele credite în România... Respondenții au fost rugați să-și exprime opinia cu privire la dificultățile de a obține credite bancare, în general. 55% dintre respondenți au exprimat ideea că de fapt este dificil și foarte dificil

13 să se obțină un împrumut în acest moment de la bănci. Dacă adăugați la aceasta 25% din persoanele care nu sunt încă decise, atunci procentul este de 80%. "It is currently very difficult to get any loans in general" 20% 15% 5% 25% Strongly diagree Disagree Neither agree nor disagree Agree Strongly agree 35% Fig.4.3. Evaluarea posibilităţii actuale de a obţine orice credit Vă rugăm evaluaţi următoara afirmaţie: În prezent este foarte dificil să obţii credite pentru proiectele de biogaz" Dacă întrebarea este mult mai specifică cu referire la instalațiile de biogaz, atunci 50% din totalul respondenților afirmă că este foarte dificil să se obțină un împrumut pentru proiecte de biogaz. De asemenea, este de menționat faptul că acei care sunt de fapt indecişi, este foarte mare de 25%, precum și persoanele care nu au cunoştinţe despre dificultatea de a obține credite pentru proiecte de biogaz. Fig.4.4. Evaluarea posibilităţii actuale de a obţine credite pentru proiectele de biogaz Cât de mult îndeplinesc băncile aşteptările clienţilor Pentru a evalua nivelul de satisfacție a dezvoltatorilor proiectelor de biogazului cu băncile, li s-a solicitat să răspundă la mai multe întrebări cu privire la procedura pentru obținerea de finanțare de la bănci. 13

14 Sunt informaţi angajaţii băncilor despre opţiunile de finanţare a proiectelor de biogaz? Toţi respondenții au răspuns la întrebare. 3 respondenți au menționat că la bănci nu au găsit angajații informați cu privire la opțiunile de finanțare a proiectelor de biogaz. Restul dintre respondenți au răspuns că "nu știu". Are employees at banks informed about financing options for biogas projects? No I do not know Fig.4.5. Evaluarea gradului de conștientizare a angajaților băncilor cu privire la opțiunile de finanțare pentru proiectele de biogaz V-au trimis băncile la un specialist al băncii în proiecte pentru energie regenerabilă? Toţi respondenții au răspuns la întrebare. Cei mai mulţi dintre respondenți nu au abordat o bancă, cu scopul de a obține informații cu privire la finanțarea biogazului. Cei care au abordat o bancă nu au fost trimişi la niciun specialist al băncii (sau consultant) pentru proiecte din surse regenerabile Did banks foreard you to a bank-internal specialist for renewable energy projects? No, they did not foreward me to a specialist No, I did not approach any bank for biogas financing Fig.4.6. Utilizarea de specialiști bancari interni pentru evaluarea proiectelor de energie regenerabilă Credeţi că băncile au prejudecăţi cu privire la proiectele de biogaz? Cea mai mare parte a respondenților (70%) nu au deloc cunoștințe dacă băncile au prejudecăţi față de proiectele de biogaz. Cu toate acestea, 25% dintre respondenți gândesc, de asemenea, că ar trebui să aibă. 14

15 Do you think that banks have biases against biogas projects? 25% 70% 5% Yes No I do not know Fig.4.7. Evaluarea atitudinii băncii faţă de proiectele de biogaz Accesul general la informaţii privind programele de finanţare pentru biogaz Cunoaşteţi vreunul(le) din programele naţionale sau europene care acordă sprijin pentru finanţarea proiectelor de biogaz? Toţi respondenții au răspuns la întrebarea cu privire la programele de sprijin naționale și europene pentru finanțarea proiectelor de biogaz. Șase respondenți au răspuns că știu despre un program care sprijină proiectele de biogaz finanțate de la Agenția Națională de Dezvoltare Rurală. Restul dintre respondenți nu sunt la curent cu privire la orice program care ar putea sprijini dezvoltarea proiectelor de biogaz. Oferă băncile sau autorităţile publice ghiduri sau fişe directoare pentru finanţarea proiectelor de biogaz? Respondenții au fost întrebați, dacă băncile sau autoritățile publice oferă orice linii directoare pentru finanțarea proiectelor de biogaz. 100% din răspunsuri au fost primite. Mai mult de jumătate dintre respondenți nu știu dacă băncile sau orice alte autorități naționale oferă ghiduri sau vreo listă de verificare pentru finanțare proiectelor de biogaz. De fapt, nu există astfel de ghiduri. Liniile directoare existente sunt pentru proiecte de energie regenerabilă în general. Do banks or national authorities offer guidelines or checklists for financing in biogas projects? Yes, but only offered by public authorities 3 3 Yes, such guidelines are offered by:national Agency for rural development No 12 I do not know 15

16 Fig.4.9. Disponibilitatea unor ghiduri sau alt tip de asistenţă pentru procedurile de finanţare a proiectelor de biogaz Ştiţi cine poate oferi informaţii despre opţiunile de finanţare pentru proiecte de biogaz? 12 respondenți din numărul total de respondenți au răspuns că nu sunt informați despre posibilitățile de a primi astfel de informații. Șapte respondenți au menționat Agenția Națională de Dezvoltare Rurală în timp ce altul a spus că știe cine poate oferi informații cu privire la opțiunile de finanțare, dar fără a menționa sursa posibilă de informare. Fig Conştientizarea relativă la accesul informații cu privire la opțiunile de finanțare pentru proiectele de biogaz Experienţa personală în finanţarea proiectelor de biogaz Au fost adresate mai multe întrebări în cadrul chestionarului pentru a clarifica experiența personală a dezvoltatorilor de proiecte de biogaz în ceea ce priveşte finanțarea proiectelor de biogaz. Ce tip de finanţare utilizaţi? Nu a fost dat niciun răspuns la această întrebare. Banca dvs locală v-a acordat creditul pentru proiectul dvs de biogaz? Nu a fost dat niciun răspuns la această întrebare. Aţi ales o bancă românească sau una străină pentru finanţarea proiectului dumneavoastră de biogaz? Nu a fost dat niciun răspuns la această întrebare. Cât timp v-au luat negocierile cu banca? Nu a fost dat niciun răspuns la această întrebare. Cât de dificil a fost să găsiţi o bancă dispusă să vă finanţeze proiectul de biogaz? Nu a fost dat niciun răspuns la această întrebare. 16

17 Ce documente v-au solicitat banca pentru a procesa cererea dumneavoastră de credit? Doar un singur proiect s-a adresat băncii pentru finanțare sau încă sunt în discuții pentru obținerea unui astfel de credit. Documentele necesare pentru bancă sunt, de fapt, cele din documentația necesară pentru toate proiectele, nu numai pentru instalațiile de biogaz și de obicei include: toată documentația trimisă de Agenția Națională de Dezvoltare Rurală (un plan de afaceri, fluxul de numerar, documentația tehnică, toate autorizaţiile necesare, pentru construcție, racordarea la rețeaua de electricitate, contracte cu furnizorii, costuri estimative). Mai presus de acestea, băncile solocită unele garanții suplimentare pentru bancă starea reală și rapoartele de evaluare. Fig Documentaţia necesară pentru procesarea cererii de împrumut Cauze ale unor proceduri de finanţare pentru proiectele de biogaz nefavorabile Cu scopul de a evalua motivele pentru care procedurile de finanțare pentru proiectele de biogaz sunt nefavorabile, din punct de vedere al dezvoltatorilor de proiecte, acestora li s-a cerut să numească principalele probleme și blocaje pentru procedurile de finanțare. Care sunt principalele probleme ale procedurilor de finanţare? Chiar dacă experiența în finanțarea unui proiect de biogaz este limitată, mulți dintre respondenți au încercat să aplice pentru fondurile structurale ale UE si au avut experiență în ceea ce a însemnat procesul din punct de vedere administrativ şi financiar. Nu se poate spune că există o problemă majoră pentru accesarea banilor, ci mai degrabă sunt o serie de probleme care fac întregul sistem foarte greu de înțeles. Printre problemele cele mai menționate sunt birocrația și timpul necesar pentru procesarea informațiilor. 17

18 Fig Principalele probleme ale procedurilor pentru finanţarea proiectelor de biogaz în România Care sunt în opinia dumneavoastă principalele blocaje ale finanţării proiectelor de biogaz în România? Cei mai mulţi dintre respondenți au menționat că nu știu răspunsul la această întrebare dovedind, de fapt, că printre problemele cele mai importante este lipsa de comunicare adecvată și de informații. Cu toate acestea, au fost identificate 4 blocaje: 1) procedurile de finanțare ale băncii, 2) cunoștințe minime despre echipamente, 3) procedurile lungi de aprobare a proiectelor (pentru fondurile structurale); 4) dificultăți în asigurarea resurselor financiare pentru proiect. Fig Principalele blocaje pentru finanţarea proiectelor de biogaz în România Informaţii personale Vă rugăm să numiţi profesia dvs 18

19 Fermierii au fost printre cei mai mulți oameni care au răspuns la chestionare din România. Alte categorii au fost ingineri, medici veterinari și economiști. Fig Profesia respondenţior studiului din România Aţi participat vreodată la un curs de formare având ca obiect energiile regenerabile? Cei mai mulţi dintre respondenți au menționat că nu au participat la nici un curs cu privire la energiile regenerabile. Doar o singură persoană a participat la mai multe cursuri organizate de diferite universități în locații diferite din Europa. Fig Participarea la cursuri vizând energiile regenerabile Vă rugăm să numiţi motivaţia dumneavoastră pentru implementarea unei instalaţii de biogaz Sunt diferite motivații pentru implementarea de instalaţii de biogaz în rândul acestora, cele mai importante sunt motive economice, o modalitate de a gestiona gunoiul de grajd, convingerea că viitorul aparține energiilor regenerabile, etc. 19

20 Fig Motivarea implementării unui proiect de biogaz 5. Concluzii Există mai multe blocaje care împiedică dezvoltarea proiectelor de biogaz în România, dar, de departe, cel mai important este legat de necesitatea de a avea acces la mai multe informații cu privire la resursele financiare disponibile pentru finanțarea proiectelor de energie regenerabilă și în special a celor de biogaz. A doua problemă identificată este necesitatea de a obține sprijin financiar pentru posibilele proiectele, de la surse diferite de finanțare a unui proiect, cele mai multe dintre ele părând a fi foarte greu de obținut. O altă problemă este necesitatea unor garantii uriașe în obținerea de sprijin financiar din partea băncilor și faptul că, chiar și în cazul în care proiectul este acceptat pentru finanțare prin fonduri structurale, proiectul nu se califică pentru finanțare imediată de către bănci. Aceleași documente sunt solicitate, de asemenea, de către bănci (ca agenția pentru fonduri structurale). Alte probleme care nu sunt menționate aici, dar abordate în timpul discuțiilor cu unii dintre respondenți au legătură cu necesitatea de a asigura materiile prime și necesitatea de a selecta cea mai bună tehnologie disponibilă. 20

21 Anexa I: Chestionar cu privire la procedurile de finanţare pentru proiectele de biogaz (pentru organismele finanţatoare) 21

22 22

23 23

24 Anexa II: Chestionar cu privire la procedurile de finanţare pentru dezvoltatorii de proiecte de biogaz din România 24

25 25

26 26