Instalatiile de prelucrare a rasinilor fluide nesaturate cu adaos de stiren pentru forme, parti de forme sau produse finite

Transcription

1 TWINNING PROJECT RO 2006/IB/EN/07 Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis focused on IPPC Phase II Joint Romanian/German/Czech Project in the Region South- West/Oltenia Instalatiile de prelucrare a rasinilor fluide nesaturate cu adaos de stiren pentru forme, parti de forme sau produse finite Exemplu de caz din Germania Referitor la Directiva 1999/13/EC Iunie 2008 Mr. Klaus Warnatz Mr. Dr. Richard Schlachta, at Bavarian State Ministry of the Environment, Public Health and Consumer Protection, Munich Galati, June 2008 Galati

2 This guideline has been prepared by the STE. However, the guideline itself is not an official EU or document of German authorities and does not represent EU or policy of others. The views expressed above are those of the authors. This document is confidential to the client and we accept no responsibility of whatsoever nature to third parties to whom this document or any part thereof, is made known. Any such party relies on the document at their own risk. Acest ghid a fost elaborate de catre expertii pe termen scurt. Acest ghid nu este un document UE oficial sau un document al autoritatilor germane si nu reprezinta UE sau politica celorlalti mentionati. Punctul de vedere exprimat este cel al autorilor. Acest document este confidential, doar pentru client si nu preluam nici o responsabilitate fata de tertii la care ar ajunge acest document. Orice alta parte terta va utiliza acest document pe proprie raspundere.

3 Cuprins 1. INTRODUCERE 4 2. SUBSTANTELE RELEVANTE PENTRU EMISII LA INSTALATIILE DE FABRICARE A RASINILOR LICHIDE UP CU ADAOS DE STIREN 5 3. NECESITATEA DE AUTORIZARE PE PARTEA DE PROTECTIE IMPOTRIVA IMISIILOR 6 4. CERINTELE CATRE INSTALATIILE DE PRELUCRARE A RASINILOR LICHIDE UP CU ADAOS DE STIREN Cerintele conform TA Luft Cerintele corespunzatoare 31. BImSchV Protectia impotriva impactului negativ de mediu, corespunzator Nr. 4 din TA Luft Protectia impotriva disturbarilor considerabile de miros Protectia sanatatii umane MASURILE DE REDUCERE A EMISIILOR LA INSTALATIILE DE PRELUCRARE A RASINILOR UP FLUIDE CU ADAOS DE STIREN 18 Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 3 (20)

4 1. Introducere Prin rasini nesaturate de poliester (rasini UP) se inteleg solutiile de poliester nesaturat (cu legaturi duble) in compusi de vinili monomeri polimerizabli (de ex. stiren). Stirenul este astfel o componenta principala (ca. 40 greutate procentuala) din rasinile UP. Datorita proprietatilor lor multiple, rasinile UP se utilizeaza in multe deomenii mestesugaresti si industriale. Astfel acestea sunt utilizate in materialele de vopsire, acoperirile suprafetelor, masele de presare, turnare si imersare, adezivi si masa de gletuit. Rasinile de poliester intarite cu fibra de sticla se utilizeaza la fabricarea: Aparatelor sportive si barcilor, Captuseli si carcase, Recipiente si aparate precum si Conducte. Rasinile UP neintarite cu fibra de sticla se utilizeaza la fabricarea: butoanelor, lacurilor de poliester si maselor de glet. Stirenul continut in rasina de poliester indeplineste doua functii. Pe de o parte este un partener de reactie, pe de cealalta parte este si un solvent. Datorita presiunii aburilor ridicata, stirenul are un grad mare de evaporare. De asemenea, acesta detine si un miros intens, caracteristic. Aceste proprietati au condus in trecut deseori la disturbari ale vecinatatilor din imprejurimea intreprinderilor care prelucrau stiren. Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 4 (20)

5 2. Substantele relevante pentru emisii la instalatiile de fabricare a rasinilor lichide UP cu adaos de stiren Pragul de miros al stirenului se afla la 0,02-3,4 mg/m³. Rata de vaporizare a stirenului depinde foarte mult de temperatura : in functie de gradul de modificare a temperaturii se modifica si evaporarea stirenului cu aprox. 5 g/m 2. Astfel se mareste concentratia de saturare a stirenului in aer aprox. la circa 26 g/m³ la 20 C la circa 47 g/m³ la 30 C. Astfel se mareste concentratia de saturare a stirenului in aer de la. circa 26 g/m³ la 20 C la circa 47 g/m³ la 30 C. Stirenul se afla in grupa substantelor organice (numarul 5.2.5). din Ghidul Tehnic pentru Mentinerea Calitatii Aerului (TA Luft). Pe langa emisiile de stiren, la instalatiile de prelucrare a rasinilor lichide UP rezulta si emisii din agentii de curatare. De obicei se utilizeaza acetona (substanta Nr din TA Luft). Cantitatea utilizata de acetona corespunde deseori cantitatii de stiren utilizat. La slefuirea pieselor de GFK se elibereaza pulberi de fibra, ce pot intra pe calea respiratorie. Pulberi de fibre se considera particulele cu urmatoarele proprietati: - diametrul fiebrelor < 3 µm, - lungimile de fibre > 5 µm si - raportul lungime/diametru > 3. Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 5 (20)

6 3. Necesitatea de autorizare pe partea de protectie impotriva imisiilor Inainte de a se stabili cerintele pentru instalatiile de tratare a rasinilor UP cu adaos de stiren trebuie sa se clarifice necesitatea de autorizare pe partea de protectie impotriva imisiilor. Se vor lua in considerare urmatoarele numere ale anexei celei de a patra Ordonanta pentru Aplicarea Legii Federale pentru Protectia impotriva Imisiilor Ordonanta asupra instalatiilor ce necesita o autorizare (4. BImSchV) (IPPC): Numarul 5.7: Instalatiile de prelucrare a rasinilor lichide, nesaturate de poliester cu adaos de stiren ( ) in a) forme ( ) b) partie de forme sau produse finite ( ) pentru un consum de rasina 500 Kilogram pro saptamana. In cadrul acestor instalatii se regaseste si cea pentru fabricarea obiectelor (de ex. conducte, recipiente, componente pentru barci) din rasini sintetice tratate cu fibre. Termenii de forme, componente ale formei etc. sunt stabiliti in DIN 7708 partea 1. Numarul 5.2: Instalatiile de acoperire, imprgenare, caserare, lacuire sau imersare a obiectelor, fibrelor de sticla sau minerale sau materialele de tip banda sau tip panou ( ) cu rasini sintetice, (...) rasini de poliester, daca cantitatea de rasina utilizata 10 kg/h. Ca si rasina de reactie sunt definite acele rasini sintetice care se supun unei reactii reticulare proprii (de ex. rasinile de poliester). Cantitatea exprimata in kilogram pe ora se refera la cantitatea utilizata de rasini de reactie, si nu la alte substante de umplere necesare, acceleratori sau intaritori. Dupa caz. numarul 5.1: Instalatii de tratare a suprafetelor de materiale, obiecte sau produse inclusiv instalatiile de uscare aferente, utilizandu-se solventii organici, in special pentru apretare, acoperire, degresare, impregnare, caserare, lipire, lacuire, curatare sau imersare cu un consum de solventi organici 25 kilogram pe ora sau 15 tone pe an. Numarul 5.7 reprezinta reglementarea speciala in raport cu numerele 5.1 si 5.2 ale anexei 4. BImSchV. In general, conditiile de baza pentru necesitatea unei autorizatii exista conform numarului 5.7 atunci cand produsele realizate sunt determinate de substantele utilizate. Astfel, de ex. umplerea cavitatilor dintre bobinele motoarelor electrice cu rasini nesaturate de poliester cu adaos de stiren nu reprezinta o Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 6 (20)

7 prelucrare a produselor finite, deoarece produsul depinde in continuare de motorul electric si nu de rasina utilizata ca si substanta. Instalatiile de umplere a cavitatilor dintre bobinele motoarelor electrice, generatoare sau demaror prin intermediul turnarii, picurarii, cufundarii etc. (imersare) cu rasini de reactie (de ex. rasini nesaturati de poliester/stiren), se supun necesarului de autorizare conform numarului 5.2. Instalatiile care necesita autorizatie insa nu conform lesiglatiei federale de mediu (BImSchG) se vor supune legislatiei in constructii. Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 7 (20)

8 4. Cerintele catre instalatiile de prelucrare a rasinilor lichide UP cu adaos de stiren Tabelul 1 ofera o imagine de ansamblu a cerintelor relevante pentru instalatiile de prelucrare a rasinilor UP fluide cu adaos de stiren in functie de necesitatea de autorizare de mediu. Tabelul 1: Cerintele relevante pentru instalatiile de prelucrare a rasinilor UP Instalatiile ce necesita autorizatie Valorile limita de emisie Pentru instalatiile corespunzatoare Directivei COV (31. BImSchV): vezi 31. BImSchV Altfel, pentru instalatiile de la Numarul 5.7 din anexa Ordonantei 4. BImSchV vezi TA Luft Nr coroborata cu Nr Pentru cerintele de protectie impotriva impactului negativ de mediu, a se citi Nr. 4 din TA Luft. La prelucrarea, transportul, transferul sau depozitarea substantelor organice fluide, Nr din TA Luft. Prime masuratori si masuratorile repetate conform Nr din TA Luft si masuratori continue conform Nr din TA Luft Cerintele catre substantele cu miros intens, a se vedea Nr din TA Luft Pentru cerintele legate de conditiile de evacuare pentru solventii organici, a se vedea TA Luft Nr. 5.5 resp. VDI 2280 Instalatiile care nu necestia autorizatie Valorile limita de emisie Pentru instalatiile corespunzatoare Directivei COV (31. BImSchV): vezi 31. BImSchV Altfel vezi TA Luft ca si sursa de informatii Pentru cerintele de protectie impotriva impactului negativ de mediu, a se citi Nr. 4 din TA Luft. TA Luft ca si sursa de informatii, precum si 31. BImSchV Pentru instalatiile corespunzatoare 31. BImSchV: Primele masuratori si masuratorile repetate conform 5 din 31. BImSchV Pentru cerintele catre substantele cu miros intens, vezi Nr din TA Luft ca si sursa de informatii Pentru cerintele legate de conditiile de evacuare pentru solventii organici, a se vedea VDI 2280 Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 8 (20)

9 4.1 Cerintele conform TA Luft Limitele de emisie pentru instalatiile ce necesita autorizatie Instalatiile conform Nr. 5.7 din anexa 4. BImSchV Respectarea valorilor de emisie pentru substantele organice din gazul evacuat: Debitul masic 0,50 kg C/h sau concentratia masica 85 mg C/m 3. Se vor utiliza la maxim posibilitatile de a reduce emisiile de stiren, prin intermediul masurilor primare, de ex. prin utilizarea rasinilor cu un aport redus de stiren sau fara aport de stiren. Alte instalatii Respectarea valorilor de emisie pentru substantele organice aflate in gazul rezidual: Debitul masic 0,50 kg C/h sau concentratia masica 50 mg C/m 3 Cerintele pentru conditiile de evacuare conform Nr. 5.5 din TA Luft Se aplica cerintele minime pentru evacuarea solventilor organici conform Directivei VDI 2280: 3 m deasupra coamei acoperisului, 5 m deasupra acoperisurilor plate si sub forma de dinti de ferastrau, 5 m peste inaltimea coamei cladirii rezidentiala pe o raza de 50 de m si cel putin 10 m deasupra solului. Cerintele pentru reducerea emisiilor de COV la prelucrarea, transportul sau depozitarea substantelor organice fluide conform Nr din TA Luft Cerintele pentru primele masuratori si masuratorile repetabile conform Nr din TA Luft Dupa construire resp. modificarea esentiala si dupa realizarea unei functionari normale se vor desfasura masuratori ale emisiilor de catre un serviciu acreditat conform 26 BimSchG, cel devreme dupa trei luni de functionare si cel tarziu dupa sase luni dupa punerea in functiune, si apoi periodic, in general dupa 3 ani. Cerintele pentru masuratorile continue conform Nr din TA Luft La instalatiile la care debitul masic al substantelor organice (substantele corespunzatoare Nr din TA Luft) exprimate ca si carbon total, depaseste 2,5 kg C/h, sursele relevante vor trebui dotate cu dispozitive de masurare, care sa determine continuu continutul de carbon total. Cerintele pentru substantele intens mirositoare conform Nr din TA Luft La instalatiile care pot emite substante intens mirositoare la o functionare conforma sau care au un grad de defectare determinat de procese, se vor stabili cerinte legate de reducerea emisiilor (de Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 9 (20)

10 ex. carcarcasarea instalatiilor, capsularea partilor de instalatie, generarea subpresiunii in spatiul capsulat, depozitarea adecvata a substantelor utilizate, produselor si deseurilor). Gazele emise intens mirositoare se vor transmite in general instalatiilor de epurare a gazelor sau se vor lua masuri echivalente. La stabilirea continutului cerintelor se vor lua in considerare in fiecare caz in special debitul volumic de gaz rezidual, debitul masic cu al substantelor intens mirositoare, conditiile locale de dispersie, durata emisiilor si distanta intalatiei fata de urmatoarul mod de utilizare al terenului (de ex. cladiri rezidentiale). Daca se preconizeaza in imprejurimea unei instalatii efecte prin miros, atunci se vor utiliza la maxim posibilitatile de a reduce emisiile prin masuri corespunzatoarea stadiului actual al tehnicii. 4.2 Cerintele corespunzatoare 31. BImSchV La prelucrarea rasinilor UP fluide cu adaos de stiren sunt posibile diferite incadrari la activitati conform anexei II din 31. BimSchV in functie de tehnica de proces aplicata. Urmatoarele numere ale anexei II sunt relevante: Numarul 14 Numarul 8 Numarul 10.1 Acoperirea cu adeziv Acoperirea suprafetelor de metal sau a celor de plastic Acoperirea tesaturilor O clasificare exacata se va realiza in baza procesului concret de productie. La determinarea consumului de solventi nu se ia in considerare cantitatea de stiren care se modifica chimic. Se va utiliza la determinare doar cantitatea de stiren care nu reactioneaza. La determinarea consumului de solventi din activitatea respectiva se vor lua in considerare solventii utilizati la curatarea aparatelor si agregatelor. La determinarea participatiei de stiren, clasificat ca si solvent, trebuie operatorul trebuie sa prezinte autoritatii dovada credibila (dupa caz si prin masuratoare) asupra participatiei la emisie (rata de evaporare). Daca in functie de tehnica de proces, prelucrarea rasinilor UP fluide se poate clasifica unei activitati din anexa II iar pragul de consum al solventilor este depasit, atunci aceasta activitate se supune 31. BImSchV. In vederea respectarii cerintelor 31. BimSchV, operatorul se poate decide fie pentru valorile limita de emisie conform anexei III sau pentru un plan de reducere cofnorm anexei IV. a) Respectarea valorilor limita de emisie pentru activitatea aferenta conform anexei III: Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 10 (20)

11 In vedrea respectarii valorilor limita de emisie este necesara o epurare a gazelor emise. In practica in unele cazuri din Bavaria au fost deja instalate instalatii de epurare a gazelor emise (post-arderea termica (TNV), post-arderea regenerativa ( RNV)). b) Aplicarea unui plan de reducere conform sectiunii A in legatura cu 11 din 31. BImSchV La aplicarea unui plan de reducere pentru instalatiile de acoperire conform sectiunii IV B din 31. BimSchV, pentru aceste tipuril de instalatii exista emisii tinta mai ridicate decat cantitatea de stiren existenta in rasina. Apare astfel intrebarea daca este adecvat un plan de reducere pentru aceste tipuri de instalatie. Exemplu: Acoperirea cu adeziv a materialelor de tip banda (Nr. 14 din anexa II din 31. BImSchV) Cantitatea utilizata de rasina si stiren: Din care stirenul (40 procente din greutate): Rasina = Corp solid: kg/a kg/a kg/a O5 = cantitatea de stiren, care reactioneaza (97 procente din greutate; 3% sunt eliberati in acest exemplu): kg/a Aplicarea planului de reducere B Presupunere: Ca si cantitate de corp solid se ia in considerare aici doar cantitatea de rasina, adica fara stirenul care reactioneaza Emisia anuala de referinta se calculeaza din multiplicarea masei totale de corp solid cu un factor de multiplicare care se poate prelua din tabelul 2 in anexa IV B din 31. BImSchV: kg/a * 3 = kg/a = emisia de referinta Emisia tinta se calculeaza din emisia de referinta multiplicata cu un procentaj dependent de tipul instalatiei ce poate fi preluat din tabelul 2 in anexa IV B din 31. BImSchV (aici pentru instalatiile din Nr. 14.1: (10 + 5)%) kg/a * 15 % = kg/a = emisia tinta Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 11 (20)

12 Pentru a verifica respectarea valorii limita de emisie totale sau respectarea emisiei tinta a planului de reducere se va elabora bilantul solventilor pentru determinarea emisiilor: Emisiile E se calculeaza, dupa cum urmeaza, din emisiile fugitive F si din emisiile de gaze emise captate O1.1: E = F + O1.1 unde se aplica: F = I1 O1.1 O5 O6 O7 O8 cu I1 O5 O6 O7 O8 Cantitatea de solventi organici sau cantitatea lor aflata in preparate cumparate, utilizate in instalatie Cantitatea de solventi organici, distrusa sau captata ca urmare a reactiilor chimice sau fizice (vezi mai sus) Cantitatea de solventi organici, continuta intr-un deseu colectat Solventii organici, vanduti ca si produs Cantitatea de solventi organici, captati pentru reutilizare Daca se prespune ca O6, O7 si O8 sunt neglijabili iar I1 corespunde cantitatii totale de stiren utilizat ( kg/a) impreuna cu cantitatea de agenti de curatare ( kg/a), rezulta pentru emisia totala E: E = I1 O5 = ( kg/a kg/a) kg/a = kg/a Emisia totala reala este astfel mai mica decat emisia tinta. Posibilitatea de solutionare Propunere din punctul de vedere al expertilor germani referitor la aplicarea unui plan de reducere: Asa cum se arata mai sus, la aplicarea unui plan de reducere pentru instalatiile de aplicare este permis sa rezulte mai multe emisii decat cantitatea de stiren existenta in rasina. De aici rezulta ca un plan de reducere poate fi neadecvat pentru aceste instalatii din punct de vedere tehnic; in mod contradictoriu se va tinde spre o reducere a emisiilor ca si la respectarea valorilor limita de emisie. De aici s-ar putea intelege ca la planul de reducere B s-a inceput cu substante de acoperire cu un continut de solventi convetional de 60 % (la instalatiile Nr. 8.1) resp. la 75% (la instalatiile din Nr. 14.1) ca si marime de referinta, si astfel rasinile de reactie abordate in raport cu cotinutul de substanta solida Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 12 (20)

13 De aici se poate trage concluzia ca la planul de reducere B are substante de acoperire cu continut de solventi conventional de 60% (la instalatiile Nr. 8.1) resp. de 75% (la instalatiile Nr. 14.1) ca si marime de referinta si astfel rasinile analizate aici ar fi deja substante de acoperire cu un aport redus de solventi raportat la continutul de substante solide. Avand in vedere ca nu se poate utiliza nici un plan de reducere conform anexei IV aliniat B si C, ramane aplicarea unui plan de reducere specific alternativ la respectarea valorilor limita de emisie conform anexei III din Ordonanta. Conform 4 aliniat 2 din 31. BImSchV trebuie realizata o reducere a emisiilor cel putin la fel de mare ca si cea realizata la respectarea valorilor limita de emisie din anexa III. La aplicarea unui plan de reducere specific instalatiei conform aliniat A, emisia tinta se determina aici din punct de vedere, tehnic analog unui plan de reducere B: Emisia tinta anuala = Solventii utilizati anual * valoarea limita pentru emisiile fugitive + solventii utilizati anual * (1 randamentul instalatiei de epurare a gazului emis) Pentru activitatea de ex. a Nr. 8.1 rezulta pentru emisia tinta anuala (consumul de solventi >5 15 t/a): Emisia tinta anuala = (0,25 + 0,15)*cantitatea de solventi anual utilizata. La aceste tipuri de instalatii, care in general emit solventii utilizati complet neepurati iar o reducere a emisiilor s-ar obtine doar de ex. prin trecerea la agenti de curatare cu emisii reduse si reducerea stirenului utilizat, ar rezulta cu ajutorul ecuatiei de mai sus o reducere concomitenta a emisiei tinta o data cu reducerea cantitatii de solventi utilizata, adica emisia tinta anual impusa nu ar putea fi respectata deoarece cantitatea de solventi utilizata este emisa 100% si nu are loc o reducere a emisiilor de ex. prin utilizarea unei instalatii de epurare a gazelor emise. Se poate evita aceasta problematica prin introducerea unui an de referinta pentru solventii utilizati I si astfel prin stabilirea unei emisii tinta constante. In acest mod se vor rasplati eforturile operatorului de reducere a cantitatii de solventi utilizate. Pentru prelucrarea stirenului se calculeaza emisia tinta: E(tinta) = I1 (cantitatea de solventi in anul de referinta 2001) * (0,25 + 0,15) Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 13 (20)

14 I1 se defineste ca si factor de emisie: solventii utilizati (= stiren emis + agenti de curatare COV)/cantitatea de rasina utilizata [g/kg] De exemplu cantitatea de solventi utilizata in anul de referinta kg solventi utilizati /rasina utilizata kg = 173,8 g/kg (cantitate de stiren emisa (3 cantitativ. %): kg/a + cantitate de agent de curatare kg/a) In cazul prelucrarii de stiren, asa cum s-a aratat mai sus, I1 trebuie raportat la anul intrarii in vigoare a 31. BimSchV (2001), deoarece la aceste instalatii in general se emit 100% din solventii utilizati (= agenti de curatare + stiren nereactant); adica. I1 este aici o marime constanta = cantitatea de solventi de referinta spre care trebuie sa tinda reducerea viitoare a emisiilor. Emisia titna se calculeaza apoi din: E(tinta) = I (cantitate de solventi de referinta (=solventi utilizati 2001); aici solventi utilizati in g /kg rasina) * (0,25 + 0,15) = 69,5 g solventi utilizati /kg rasina. Pentru acest plan de reducere special dezvoltat pentru aceasta bransa, emisia tinta este o valoare fixa specifica instalatiilor (fata de instalatiile de acoperire cu un plan de reducere conform anexei IV B din 31. BImSchV) si nu trebuie sa fie determinata din nou anual. De ex. emisia tinta ar putea fi respectata prin trecerea metodei de curatare pe substante cu emisii reduse, ce nu se mai incadreaza la 31. BimSchV. Cantitatea de solventi utilizata = agentii de curatare + cantitatea de stiren emisa = kg/a = kg/a -> emisiile rezultate = kg/ kg = 20 g solventi utilizati /kg rasina Astfel s-ar respecta emisia tinta. Rezumat: Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 14 (20)

15 In cazul instalatiilor ce prelucreaza rasini de poliester cu adaos de stiren, emisia tinta permisa depaseste de multe ori emisia totala reala la aplicarea unui plan de reducere corespunzator sectiunii B din anexa IV a 31. BimSchV. Astfel nu isi are sens aplicarea unui plan de reducere pentru astfel de tipuri de instalatii. Ca alternativa la respectarea valorilor limita de emisie conform anexei III din 31. BimSchV se propune un plan de reducere specific tipului de instalatie conform urmatorului model: E(tinta) = I1 (utilizarea solventilor in anul de referinta 2001) * (valoarea limita pentru emisiile fugitive: 0,25 resp. 0,20 + 0,15 resp. 0,05) I1 se va defini ca si factor de emisie: solventii utiliizati (= stirenul emis + agentii de curatare COV)/cantitatea de rasina utilizata [g/kg] Emisia tinta reprezinta pentru acest plan de reducere special dezvoltat pentru aceasta bransa o valoare stabilita specifica tipului de instalatie (fata de instalatiile de acoperire cu un plan de reducere conform anexei IV B din 31. BImSchV), care nu trebuie sa se determine anual din nou. De ex. emisia tinta ar putea fi respectata prin trecerea de la o metoda de curatare cu acetona la o curatare cu substante cu emisii reduse, care nu se mai supun directivei 31. BimSchV. Chiar si la aplicarea planului de reducere mai sus mentionat pot avea loc emisii ridicate de substante organice in gazul emis captat. La instalatiile ce necesita autorizatie se va lua in considerare principiul prevenirii iar ca si concentratie masica de emisie pentru sursele captate se va stabili o concentratie masica de emisie de 85 mg C/m 3 (in baza Nr. 5.7 din TA Luft. Daca aceasta nu poate fi posibila, atunci se va face o analiza a cazului individual. Prin aceasta se va evalua poluarea prin imisii atat din punctul de vedere al protectiei sanatatii umane cat si la mirosuri. In functie de acest rezultat, din motive de efort proportional (efort mai mare la construirea unei instalatii de epurare a gazului in special datorita concentratiei reduse de gaz brut), se va accepta o concetratie masica de emisie mai mare in gazul emis prin sursele captate. Sunt posibile derogari de la respectarea valorii limita pentru emisiile fugitive conform art. 5 alin. 3 din Directiva COV, daca Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 15 (20)

16 a) Respectarea nu este posibila din punct de vedere tehnic si economic. Conditia de baza : fara riscuri pentru sanatatea umana sau mediu si aplicarea celor mai bune tehnici disponibile b) Nu este posibila functionarea proceselor in conditii captate. Pentru alte tipuri de instalatii de acoperire, acest aspect se aplica pentru Nr. 8 din anexa IIA, de ex. pentru constructia de vapoare, la lacuirea avioanelor. Atunci se va respecta un plan de reducere conform anexei IIB Directiva COV. Daca aceasta nu este posibila din punct de vedere tehnic si economic, atunci trebuie sa de demonstreze ca se vor aplica cele mai bune tehnici disponibile. Statele membre vor trebui raporta Comisiei derogarile facute conform a) si b). De asemenea prevederile din 31. BimSchV se aplica masuratorilor, monitorizarii si conditiilor de evacuare. In special trebuie ca operatorii sa aduca o dovada in cadrul bilantarii anuale a solventilor, asupra consumului de solventi si asupra respectarii emisiilor fugitive resp. asupra respectarii planului de reducere. 4.3 Protectia impotriva impactului negativ de mediu, corespunzator Nr. 4 din TA Luft Protectia impotriva disturbarilor considerabile de miros La instalatiile de prelucare a rasinilor UP fluide cu aport de stiren nu pot fi excluse mereu efectele negative asupra mediului cauzate de poluarile considerabile prin miros, ca urmare a intensitatii mirosurilor, chiard aca valorile limita de emisie sunt respectate. In procedura de autorizare se va lua in considerare acest aspect. Evaluarea acestui caz se poate realiza conform Directivei imisiilor de miros (GIRL) utilizandu-se o prognoza a imisiilor de miros. In functie de rezultatele verificarii pot fi necesare, dupa caz, si alte masuri de reducere a emisiilor Protectia sanatatii umane Pentru substantele poluante pentru atmosfera, pentru care nu sunt stabilite valori de imisie, va fi necesara o verificare daca pot rezulta efecte negative de mediu, daca pentru aceasta exista suficiente indicii. Astfel de indicii exista daca conform tipului metodei, datorita compozitiei produselor utilizate, finite si secundare resp. datorita conditiilor de evacuare (de ex. eliberari ridicate prin functionarea cosului de urgenta) sunt emise anumite substante intr-un mod si intr-o cantitate prin care sa se poata ajunge la dezavantaje considerabile si pericole la locul de actiune. In acest caz conditiile de amplasament sunt foarte importante pentru fiecare caz individual. Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 16 (20)

17 Informatiile referitoare la materiale si instalatii trebuie sa fie corelate la conditiile de amplasament. Criteriile asupra indiciilor suficienti pentru un impact posibil negativ asupra mediului, sunt: criteriile raportate la instalatii: de ex. cantitati ridicate de gaze emise sau debite masice mari criteriile raportate la substante: de ex. emisiile substantelor intense ca miros, cancerigene criteriile determinate de imprejurimi: de ex. bunurile protejate deosebite aflate in domeniul de influenta (precum spitale, gradinite). Ca si limita de irelevanta pentru un aport irelevant al instalatiei pentru substantele necancerigente, ce afecteaza sanatatea, se aplica de obicei poluarea adaugata de instalatie de 3 % din valoarea orientativa. Comisia Landurilor pentru protectia impotriva imisiilor propune pentru stiren o valoare orientativa de 60 µg/m 3 ca si valoare medie anuala si valoare pe termen scurt. Observatie: Valorile medii ale poluarii de fond zona rurala: 0,28-0,34 µg/m 3 zona urbana: 0,29-3,8 µg/m 3 industrie: 1,3-2,1 µg/m 3 Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 17 (20)

18 5. Masurile de reducere a emisiilor la instalatiile de prelucrare a rasinilor UP flui- de cu adaos de stiren Einsatz emissionsarmer Harze und Reinigungsmittel Rasini LSE (low styrene emission) cu emisii de stiren reduse: Prevenirea evaporarii prin formarea unui film la suprafata de parafina Rasini DCPD (Dicyclopentadien): 5-30 % DCPD ca si inlocuitor pentru stiren; ca. 3-5 % mai putine emisii de stiren, intarire mai rapida Rasini INSERT (intrinsic styrene emission reduction technology): Continut de stiren ca. 30 %, insa ca. 35 % mai putine emisii de stiren fata de rasinile standard Rasini UP ce se intaresc la lumina Agenti de curatare cu emisii reduse: Substituirea acetonei prin solventi cu presiune redusa la vaporizare (vezi z.b. Metodele de aplicare cu emisii reduse Duze cu jet multiplu Metoda de injectare - metode RTM (resin transfer molding): Aplicarea fibrelor de sticla in doua sau mai multe straturi cu un instrument prevazut cu separator; inchidere etansa; injectarea rasinii de reactie prin orificii de injectare; reducerea emisiilor de stiren la ca. 1 % fata de metoda uzuala (de ex. pulverizarea) Vacuum bagging technique : Inainte de solidificare, acoperirea laminatului cu o folie de plastic si utilizarea unui vacuum Pulverizarea fara aer Airless Trecerea de la metoda cu pulverizare la aplicarea cu randament ridicat de acoperire (de ex. tehnici fara pulverizare Non-Atomized ) Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 18 (20)

19 Calibrarea presiunii pistolului de pulverizare (instructiunile de calibrare ACMA) Captarea gazelor emise la sursa si transmiterea lor la o instalatie de epurare; instalatiile posibile de epurare a gazelor emise, de ex.: Vapsirea cu un gel (Gel-Coating) la construirea vapoarelor: a) Adsorptia cu ajutorul unui rotor de adsorptie de zeolit, prin care se distrug termic poluantii eliberati la desorptie. b) Post-arderea regenerativa Post-arderea termica cu recuperare de energie Post-arderea termica regenerativa Epurarea biologica a gazelor emise Buletinele de analiza a masuratorilor indica in cazul metodelor termice valori ale gazului epurat intre 4 mg/m³ si 20 mg/m³ la debite volumice ale gazului emis intre 600 m³/h si m³/h. Masuri organizatorice si tehnice Asigurarea etanseitatii tuturor sistemelor de conducte, recipiente, butoaie, statii de pompare, etc. Recipientele si vasele cu rasina sau resturi de rasina se vor tine inchise cat de mult posibil Se va acorda atentie curateniei in intreaga fabrica Temperatura camerei si a rasinii se vor mentine scazute, deoarece o crestere a temperaturii cu 1 C ar duce la o crestere a emisiei cu ca. 5 g/m² Umplerea rezervorului de depozitare prin metoda tur-retur gaz Utilizarea instalatiilor inchise dotate cu dispozitive de racire la curatarea aparatelor cu ajutorul solventilor Optimizarea aerisirii Transportul agentilor de acoperire/curatare prin intermediul aparatului de acoperire / curatare Manipularea inchisa si transportul recipientelor, rezervoarelor, recipientelor intermediare, vaselor de lcuru, vaselor cu materiale resp. deseuri (de ex. agentii de curatare, carpe de sters) Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 19 (20)

20 Pastrarea unei rezerve de materiale absorbante, intr-o cantitate suficienta, la fata locului pentru utilizarea in cazul varsarii de solventi. Materialul strans se va pastra in recipiente inchise pana la evacuarea lui resp. pana la curatarea lui. Galati, June 2008 Guideline on Directive 96/61/EC - installation no Coating of ships Page 20 (20)