STUDY REGARDING THE DEVELOPMENT OF DEXTERITY IN EIGHTH GRADERS THROUGH THE USE OF TEAM HANDBALL

Transcription

1 STUDY REGARDING THE DEVELOPMENT OF DEXTERITY IN EIGHTH GRADERS THROUGH THE USE OF TEAM HANDBALL Șufaru C. (Constantin Şufaru) 1, Rojniță S. (Sebastian Rojniţă) 2, Ambrosie I. (Ionel Ambrosie) 3 1 Universitatea Vasile Alecsandri, Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării, Sportului şi Sănătăţii, Strada Mărăşeşti 157, Bacău , România 2 Şcoala nr. 10, Pictor Andreescu nr. 1, Bacău , România 3 Colegiul Tehnic Edmont Nicolau, 1 Decembrie 1918, nr. 10,Focşani , România Abstract The reason why team handball was chosen for this experiment is because of the conditions of the school where the Physical Education lessons were conducted, as well as because of the fact that the game of handball, through most of its components, adapted for a middle school level, constitutes an excellent s for the 8th grade Physical Education lessons, this being the premises for our study. Hypothesis: Presumably, the study of the development of dexterity in 8th graders, through handball, could bring us more knowledge regarding the harmonious physical development of middle school children. The use of specific handball s and methods, in order to develop dexterity, lead to a positive evolution of this motor skill in all of the experimental groups, the results serving as evidence. Keywords: team handball, dexterity, middle school INTRODUCTION Starting from the formative valences of handball, we have chosen this theme to study in order to experiment the development of dexterity through the use of handball in the physical education lessons, and to collect as many games in this category as possible, thus, to contribute to the elaboration of a large bibliographical material for physical education teachers and students, with the purpose of improving middle-school physical education lessons. The reason why team handball was chosen for this experiment is also because of the conditions of the school where the Physical Education lessons were conducted, as well as because of the fact that the game of handball, through most of its components, adapted for a middle school level, constitutes an excellent s for the 8th grade Physical Education lessons, this being the premises for our study. As a consequence, the choice of this theme was beneficial both for the educational process in the school where the study was conducted, and for the accumulation and capitalization on an experience that is necessary for all who, one way or another, are responsible for teaching Physical Education in middle-school. MATERIAL AND METHODS The goals and tasks of this paper are to contribute to the evaluation of the influence of handball on the development of dexterity in 8th grade middle-school pupils. Research stages The study was conducted in , at the "Nadia Comaneci" Sportive High-School of Onesti, and the Auto School. In the first stage we studied the professional literature, an we used the questionnaires for the specialists, given to teachers from various schools. In the second stage, we recorded the data for the experiment. The experiment comprised two 8th grade groups, one from the "Nadia Comaneci" Sportive High-School of Onesti, as an experimental group, and the other from the Auto School, as a control group. In the third stage, we elaborated the paper, analyzed the results, and wrote our conclusions. Hypothesis: Presumably, the study of the development of dexterity in 8th graders, through handball, could bring us more knowledge regarding the development of psycho-motor skills in middle school children. Subjects and conditions of the research The subjects of this research were pupils from the "Nadia Comaneci" Sportive High-School of Onesti, for the experimental group, and from the Auto School, for the control group. We also used the opinions of the many teachers who answered our questionnaire. The conditions were very good, because the our colleagues from the schools presented above have collaborated very well with us, and the materials were ideal for practicing team handball. In conducting the inquiry, we benefited from the support of our colleagues in the schools' teaching staff, who answered promptly to our questions. Research methods: the study of the literature, the documentation, the inquiry, the pedagogical experiment, the testing, the statistical-mathematical method, and the graphical representation. Development of the research Our research has started with the study of the specialized literature that concerned our research theme. First we have elaborated a questionnaire, to see the specialists' opinions regarding the use of team handball in physical education lessons, which we applied to several PE teachers in Onesti, the results representing the second part of our research. Afterwards, in collaboration with the class teacher, we conducted several tests for two challenges that could justify the development of dexterity after applying handball in the PE lesson. 88

2 The assessment consisted of practical drills applied at the beginning and at the end of the experiment. The challenges we selected were: The dribbling challenge - Along the handball court we aligned seven m tall poles as follows: the first pole at a distance of 6 m from the start line, and the last one at a distance of 6 m before the finish line; between these two poles, on a distance of 18 m, the other five poles are aligned, at a distance of 3 m one from another (thus, between the seven poles there are six distances of 3 m each). [1] The pupil must run the 30 m separating the start line from the finish, leading the ball in a multiple dribbling, according to regulations, between the poles. The ball must be permanently controlled by the pupil, from start to finish. Throwing the ball, or moving and keeping the ball in hand is not allowed, making the run null. The finish line must be also crossed by dribbling. The result is recorded in seconds and tenths of a second. The pupils will run twice, the experiment taking into consideration their best individual time. Technical complex - the student leaves from the 6 m semicircle, having at the starting moment the front leg on the 6 m line and the handball in his hand. There is a dribbling from running, a jump shoot from the opposite 6 m semicircle, a fall back (up to the center of the court, facing own gate, backwards from the center). The timer stops when the student surpasses with both legs the initial 6 m line (enters in the semicircle). [11] After conducting the tests, we set out to interpret the results and formulate the conclusions. RESULTS AND DISCUSSIONS a. Analysis of the teachers' opinions regarding teaching handball in Physical Education lessons The questionnaire [6] was applied to 23 teachers, aged between 22 and 50, from several schools in the town of Onesti. After analyzing the Onesti PE teachers' answers, we observed the following opinions: the middle-school Physical Education Curriculum must comprise as many games as possible, or elements of games that are accessible to 8th graders, and that includes team handball elements; team handball must be taught during the PE lessons because it represents an effective s to develop dexterity; team handball must be used by as many teachers as possible, because its organized practice ensures reaching the goals of 8th grade Physical Education; b. Comparative presentation of the data recorded in the experiment challenges By using the modeling as a method, and by applying handball elements in the experimental group's Physical Education lessons, we ensured an improvement of the methodology for teaching handball in the 8th grade PE lessons. Also, this way we ensured that all the 8th grade PE components are performed within the requested parameters. We can say that the physical education lessons, conducted in the experimental class ensured the specific physical development. The games, the matches between classes have proven that the technical-tactical knowledge was far superior in the experimental group than in the witness group. In the dribbling challenge the following results have been recorded: the experimental group - test 1 (T1) 6 pupils have accomplished the standard quota - test 2 (T2) 22 pupils have accomplished the standard quota the witness group - test 1 (T1) 6 pupils have accomplished the standard quota - test 2 (T2) 12 pupils have accomplished the standard quota Table 1 Comparative results for the dribbling challenge - female subjects Experimental Witnes FEMALE SUBJECTS group s Group Surname and Surname and F.Q. T1 T2 A T1 T2 A F.Q. first name first name 1. A M 63"96 63"98 63"96 YES 63"99 63"96 YES 63"96 1. A G 2. A N 63"96 63"96 63"95 YES 63"04 64"01 NO 63"96 2. A R 3. C E 63"96 63"97 63"95 YES 63"97 63"95 YES 63"96 3. B A 4. C B 63"96 63"98 63"96 YES 63"96 63"94 YES 63"96 4. C R 5. C A 63"96 63"96 63"94 YES 64"02 63"99 NO 63"96 5. D A 6. C A 63"96 63"99 63"97 NO 63"98 63"95 YES 63"96 6. G R 7. C I 63"96 63"98 63"96 YES 64"01 63"98 NO 63"96 7. I D 8. C R 63"96 63"97 63"95 YES 64"01 63"97 NO 63"96 8. I E 9. M A 63"96 63"98 63"96 YES 63"98 63"95 YES 63"96 9. L L 10. M A 63"96 63"99 63"97 NO 64"02 63"99 NO 63" M A 11. N I 63"96 63"96 63"94 YES 64"01 63"98 NO 63" S A 12. P E 63"96 63"98 63"96 YES 64"01 63"97 NO 63" S I 13. Z C 63"96 63"97 63"95 YES 63"96 63"99 NO 63" S A 14. Z M 63"96 63"96 63"95 YES 63"97 63"94 YES 63" T A

3 F.Q. = female quota; T1 = initial result; T2 = final result; A = attainable Dribbling - Female subjects 63,97 63,96 63,95 63,94 63,93 63,92 63,91 63,9 63,89 Exp. Fem. Initial Exp. Fem. Final Wit. Fem. Initial Wit. Fem. Final Exp. Fem. Initial Exp. Fem. Final Wit. Fem. Initial Wit. Fem. Final Figure 1 Dribbling challenge - Female subjects We present below the results recorded by the male subjects in the dribbling challenge: Experimental Group Table 2 Comparative results for the dribbling challenge - male subjects MALE SUBJECTS: Witne ss Group Name M.Q. T1 T2 A T1 T2 A M.Q. Name 1. A S 58"82 58"84 58"82 YES 58"85 58"82 YES 58"82 1. B V 2. A A 58"82 58"82 58"80 YES 58"83 58"81 YES 58"82 2. B A 3. A B 58"82 58"83 58"81 YES 58"82 58"80 YES 58"82 3.C M 4. B I 58"82 58"85 58"82 YES 58"87 58"83 NO 58"82 4. F A 5. B C 58"82 58"84 58"81 YES 58"85 58"84 NO 58"82 5. H A 6. C D 58"82 58"89 58"86 NO 58"89 58"85 NO 58"82 6. M M 7. L D 58"82 58"86 58"82 YES 58"82 58"81 YES 58"82 7. M V 8. M A 58"82 58"85 58"82 YES 58"88 58"84 NO 58"82 8. M C 9. N F 58"82 58"82 58"80 YES 58"82 58"81 YES 58"82 9. P A 10. S G 58"82 58"84 58"81 YES 58"85 58"83 NO 58" S A 11.V A 58"82 58"84 58"80 YES 58"82 58"81 YES 58" S B M.Q. = male quota; T1 = initial result; T2 = final result; A = attainable It was a great progress for both classes, but more for the experimental one, as it can be seen, there is a difference of 10 students who have accomplished the standard quota, in favor of the experimental group. Generally, we can see a great increase at all challenges, for the experimental group, in comparison with the witness group. 90

4 Proba Dribling Băieţi 58,85 58,84 58,83 58,82 58,81 băieţi exp băieţi exp final băieţi martor băieţi martor final 58,8 băieţi exp băieţi exp final băieţi martor băieţi martor final Figure 2 Dribbling challenge - Male subjects In the last challenge, the technical complex drill, the following results have been recorded: the experimental grou - test 1 (T1) 7 pupils have accomplished the standard quota - test 2 (T2) 24 pupils have accomplished the standard quota the witness group - test 1 (T1) 6 pupils have accomplished the standard quota - test 2 (T2) 13 pupils have accomplished the standard quota Experimental Group Table 3 Comparative results for the technical complex challenge FEMALE SUBJECTS Name F.Q. T1 T2 A T1 T2 A F.Q. Name 1. A M 52"65 52"67 52"65 YES 52"67 52"65 YES 52"65 1. A G 2. A N 52"65 52"65 52"63 YES 52"70 52"67 NO 52"65 2. A R 3. C E 52"65 52"66 52"64 YES 52"66 52"64 YES 52"65 3. B A 4. C B 52"65 52"65 52"63 YES 52"65 52"63 YES 52"65 4. C R 5. C A 52"65 52"67 52"65 YES 52"68 52"66 NO 52"65 5. D A 6. C A 52"65 52"68 52"65 YES 52"65 52"64 YES 52"65 6. G R 7. C I 52"65 52"67 52"65 YES 52"69 52"67 NO 52"65 7. I D 8. C R 52"65 52"66 52"64 YES 52"68 52"67 NO 52"65 8. I E 9. M A 52"65 52"67 52"65 YES 52"67 52"64 YES 52"65 9. L L 10. M A 52"65 52"65 52"63 YES 52"70 52"68 NO 52" M A 11. N I 52"65 52"66 52"64 YES 52"66 52"65 YES 52" S A 12. P E 52"65 52"65 52"65 YES 52"65 52"63 YES 52" S I 13. Z C 52"65 52"67 52"63 YES 52"68 52"66 NO 52" S A 14. Z M 52"65 52"68 52"64 YES 52"65 52"64 YES 52" T A F.Q. = female quota; T1 = initial result; T2 = final result; A = attainable Witnes s Group 91

5 Technical Complex - Female subjects 52,67 52,66 52,65 52,64 Exp. Fem. Initial Exp. Fem. Final Wit. Fem. Initial Wit. Fem. Final 52,63 52,62 Exp. Fem. Initial Exp. Fem. Final Wit. Fem. Initial Wit. Fem. Final Figure 3 Technical complex challenge - Female subjects We present below the results recorded by the male subjects in the technical complex challenge: Experimental Group Table 4 Results for the technical complex challenge MALE SUBJECTS: Witne ss Group Name M.Q. T1 T2 A T1 T2 A M.Q. Name 1. A S 50"29 50"32 50"29 YES 50"32 50"29 YES 50"29 1. B V 2. A A 50"29 50"29 50"26 YES 50"31 50"28 YES 50"29 2. B A 3. A B 50"29 50"31 50"29 YES 50"29 50"26 YES 50"29 3.C M 4. B I 50"29 50"30 50"28 YES 50"34 50"32 NO 50"29 4. F A 5. B C 50"29 50"32 50"29 YES 50"30 50"29 YES 50"29 5. H A 6. C D 50"29 50"34 50"31 NO 50"36 50"34 NO 50"29 6. M M 7. L D 50"29 50"30 50"28 YES 50"29 50"27 YES 50"29 7. M V 8. M A 50"29 50"33 50"29 YES 50"37 50"35 NO 50"29 8. M C 9. N F 50"29 50"29 50"25 YES 50"32 50"30 NO 50"29 9. P A 10. S G 50"29 50"29 50"27 YES 50"31 50"30 NO 50" S A 11.V A 50"29 50"30 50"28 YES 50"37 50"34 NO 50" S B M.Q. = male quota; T1 = initial result; T2 = final result; A = attainable We can see that both groups have progressed with regards to their quota, but the experimental group has shown a superior progress, by a difference of 11 pupils who matched the quota. After analyzing the results for both challenges, for the male and female subjects, we could observe that the arithmetical s values are close, but when looking at the individual results we could see that the experimental group was superior to the witness group. 92

6 Technical Complex - Male subjects 50,33 50,32 50,31 50,3 50,29 50,28 50,27 50,26 50,25 Exp. Male Initial Exp. Male Final Wit. Male Initial Wit. Male Final Exp. Male Initial Exp. Male Final Wit. Male Initial Wit. Male Final Figure 4 Technical complex challenge - Male subjects It results that the use of team handball in the Physical Education lesson has influenced the development of dexterity more in the experimental group pupils. Therefore, we can say with full confidence that, based on the statistical data calculated using the best scores recorded by the experimental group, a significant decrease in the number of unmotivated absences from the class was recorded for the 8th grade pupils, as well as an increase in the number of pupils who practice some form of sport in a sports club. CONCLUSIONS The development of the experiment and the interpretation of the results have led to the following conclusions: The study has shown the experimental group pupils' ability to develop their dexterity faster than the ones in the witness group. The results of the experiment regarding the influence of handball on the 8th graders' dexterity have confirmed that team handball represents an important s of the physical education for this age. The use of specific handball s and methods, in order to develop dexterity, lead to a positive evolution of this motor skill in all of the experimental groups, the results serving as evidence. After analyzing the data of the experiment, we can say that the hypothesis, the purpose and the tasks of this paper have been confirmed and accomplished. REFERENCES [1] Alexandru E., Acsinte A. Handbal de la iniţiere la marea performanţă. Bacău: Ed România [2] Bota I. Handbal Modele de joc şi pregătire. Bucureşti: Ed. Sport Turism România [3] Budevici A., Şufaru C. Metodica pregătirii handbaliştilor juniori (modelare, algoritmizare şi mijloace de instruire). Chişinău: Ed. Valinex S.A , Republica Moldova [4] Budevici A., Şufaru C. Principii ştiinţifico-metodologice ale pregătirii handbaliştilor juniori. Chişinău: Ed. Valinex S.A Republica Moldova [5] Cârstea Gh. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Bucureşti: Ed. ANDA România [6] Chelcea S. Chestionarul în investigarea sociologică. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Pedagogică România [7] Colibaba-Evuleţ D., Bota I. Jocurile sportive. Teorie şi metodică. Bucureşti: Ed. Aldin România [8] Mârza Dănilă D. N., Teoria educaţiei fizice şi sportului - Curs pentru studenţii specializărilor Educaţie fizică si sportivă şi Sport şi performanţă motrică. Iaşi: Editura Pim România [9] Raţă G. Didactica educaţiei fizice şcolare. Bacău: Ed. Alma Mater România [10] Raţă G. Didactica educaţiei fizice şi sportului. Iaşi: Ed. Pim România [11] Şufaru C. Handbal III Jocul de handbal în şcoală şi în activităţile extraşcolare. Iaşi: Ed. Pim România 93

7 STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII LA CLASELE A VIII A, PRIN FOLOSIREA JOCULUI DE HANDBAL Șufaru C. (Constantin Şufaru) 1, Rojniță S. (Sebastian Rojniţă) 2, Ambrosie I. (Ionel Ambrosie) 3 1 Universitatea Vasile Alecsandri, Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării, Sportului şi Sănătăţii, Strada Mărăşeşti 157, Bacău , România 2 Şcoala nr. 10, Pictor Andreescu nr. 1, Bacău , România 3 Colegiul Tehnic Edmont Nicolau, 1 Decembrie 1918, nr. 10,Focşani , România Rezumat Alegerea jocului de handbal în acest experiment se datorează şi condiţiilor oferite de şcoală pentru desfăşurarea acestor lecţii de educaţie fizică, precum şi aprecierii faptului că jocul de handbal prin majoritatea componentelor sale, adaptate la nivelul gimnazial, constituie mijloace excelente pentru lecţiile de educaţie fizică la clasa a VIII - a acestea fiind de altfel şi premizele studiului nostru. Ipoteza cercetării: Se presupune că studierea dezvoltării îndemânării prin jocul de handbal la elevii din clasele a VIII-a, ar putea să ne aducă un plus de cunoştinţe pentru dezvoltarea fizică armonioasă a elevilor de şcoală generală. Folosirea mijloacelor şi metodelor specifice aferente jocului de handbal pentru dezvoltarea îndemânării, au condus la o evoluţie pozitivă a indicilor acestei calităţi motrice, la toţi elevii claselor cuprinse în experiment, rezultatele probelor de control evidenţiind clar această situaţie. Cuvinte cheie: handbal,îndemânare, gimnaziu INTRODUCERE Având în vedere valenţele formative ale jocului de handbal, mi-am ales această formă pentru studiu în ideea de a experimenta dezvoltarea îndemânării prin intermediul jocului de handbal în lecţiile de educaţie fizică, şi de a culege cât mai multe date din această categorie şi ca atare de a contribui la elaborarea unui material bibliografic pentru studenţii şi profesorii de educaţie fizică în scopul îmbunătăţirii conţinutului lecţiilor de educaţie fizică la elevii de gimnaziu. Alegerea jocului de handbal în acest experiment se mai datorează şi condiţiilor oferite de şcoală pentru desfăşurarea acestor lecţii de educaţie fizică, precum şi aprecierii faptului că jocul de handbal prin majoritatea componentelor sale, adaptate la nivelul gimnazial, constituie mijloace excelente pentru lecţiile de educaţie fizică la clasa a VIII - a acestea fiind de altfel şi premizele studiului nostru. În consecinţă alegerea temei a fost benefică atât procesului de învăţământ din şcoala unde am efectuat studiul, cât şi acumulării şi valorificării unei experienţe specifice necesare tuturor celor care sub o formă sau alta se ocupă de predarea educaţiei fizică în învăţământul gimnazial. MATERIAL ŞI METODĂ Obiectivele şi sarcinile lucrării sunt de a contribui la evaluarea influienţei jocului de handbal asupra dezvoltării îndemânării a elevilor din ciclul gimnazial la clasa a VIII-a. Etapele cercetării Studiul s-a desfăşurat pe perioada a aproximativ un an, respectiv , la Liceul cu Program Sportiv Nadia Comăneci din Oneşti şi Grupul Şcolar Auto. În prima etapă s-a studiat literatura de specialitate şi s-au utilizat chestionarele adresate specialiştilor din domeniu, care a fost împărţit profesorilor din mai multe şcoli. În a doua etapă s-au efectuat înregistrările datelor din cadrul experimentului. În experiment au fost folosite două clase a VIII-a de la Liceul cu Program Sportiv Nadia Comăneci din Oneşti, grupă experiment şi grupă de control de la Grupul Şcolar Auto. În a treia etapă s-a trecut la elaborarea lucrării, la prelucrarea rezultatelor şi redactarea concluziilor. Ipoteza cercetării: se presupune că studierea dezvoltării îndemânării prin jocul de handbal, la elevii din clasele a VIIIa, ar putea să ne aducă un plus de cunoştinţe pentru dezvoltarea aptitudinilor psiho-motrice armonioasă a elevilor de şcoală generală. Subiecţii şi condiţiile de desfăşurare ale cercetării Subiecţii cercetării au fost elevii de la Liceul cu Program Sportiv Nadia Comăneci din Oneşti, grupă experiment şi grupa de control de la Grupul Şcolar Auto.De asemenea am mai folosit părerile mai multor profesori, care au răspuns la chestionarul elaborat de noi. Condiţiile de realizare ale cercetării au fost dintre cele mai bune, deoarece colegii de la şcolile prezentate mai sus au colaborat foarte bine cu noi, iar condiţiile materiale au fost dintre cele mai bune, ideale pentru practicarea jocului de handbal. În realizarea anchetei am beneficiat de susţinerea colegilor din învăţământ, care au răspuns promt la chestionarele adresate dumnealor. Metode de cercetare folosite: studiul bibliografic, metoda documentării, metoda anchetei, experimentul pedagogic, metoda testelor, metoda statistico-matematicã şi reprezentarea grafică. Desfăşurarea cercetării Cercetarea a început prin studierea literaturii de specialitate ce vizează tema noastră de cercetare. Astfel mai întâi am elaborat un chestionar pentru a putea vedea opiniile specialiştilor privind folosirea jocului de handbal în lecţiile de educaţie fizică, pe care l-am împărţit mai multor profesori de educaţie fizică din Oneşti, pentru a putea justifica cea de a 94

8 doua parte a cercetării. Mai apoi în colaborare cu profesorul de la clasă, am realizat câteva testări la două probe care puteau să justifice dezvoltarea îndemânării elevilor în urma aplicării jocului de handbal în cadrul lecţiei de educaţie fizică. Evaluarea a constat din probe practice aplicate la începutul şi sfârşitul experimentului pedagogic. Probele selecţionate de noi au fost urmatoarele: Proba de dribling - În lungul terenului de handbal se aşează în linie dreaptă şapte jaloane înalte de 1,5 1,8 m, după cum urmează: primul jalon se aşează la o distanţă de 6 m de linia de start, iar ultimul la 6 m înaintea liniei de sosire; între aceste două jaloane, pe o distanţă de 18 m rămasă între primul şi ultimul jalon, se aşează celelalte cinci jaloane, la o distanţă de 3 m unul de altul (astfel între cele şapte jaloane se formează şase distanţe de câte 3 m fiecare). [1] Elevul trebuie să parcurgă cei 30 m care separă linia de start de cea de sosire, conducând mingea în dribling multiplu în mod regulamentar printre jaloane, în formă de slalom. Mingea trebuie sa fie controlată în mod permanent de către elev de la plecare până la sosire. Aruncarea mingii înainte sau deplasarea sportivului cu mingea în mână nu sunt permise şi atrag după sine anularea alergării. Linia de sosire trebuie să fie, de asemenea, trecută cu mingea în dribling. Rezultatul se înregistrează în secunde şi zecimi de secunde. Se vor executa două alergări, luându-se în considerare timpul cel mai bun. Complex tehnic - Se pleacă de la semicercul de 6 m, elevul având în momentul startului piciorul din faţă pe linia de 6 m şi mingea de handbal în mână. Se execută dribling din alergare, aruncare din săritură de la semicercul de 6 m opus, repliere (până la centru terenului cu faţa spre propria poartă, de la centru cu spatele). Cronometrul se opreşte când elevul a depăşit cu ambele picioare linia de 6m de la care a plecat (intră în semicerc). [11] După realizarea testărilor am trecut la interpretarea rezultatelor şi redactarea concluziilor lucrării. REZULTATE ŞI DISCUŢII a.analiza opiniilor profesorilor privind predarea jocului de handbal în lecţiile de educaţie fizică Chestionarul [6] a fost aplicat unui număr de 23 de cadre didactice, profesori, cu vârste cuprinse între 22 şi 50 de ani, de la câteva şcoli din municipiul Oneşti. Analizând rezultatele opiniilor profesorilor de educaţie fizică din şcolile din Oneşti menţionăm faptul că: programa Curriculară de Educaţie fizică la clasele gimnaziale trebuie să cuprindă cât mai multe jocuri, sau elemente din jocuri sportive accesibile pentru vârsta celor de clasa a VIII-a, inclusiv şi din jocul de handbal; predarea handbalului să se facă în special în cadrul lecţiilor de educaţie fizică, deoarece reprezintă un mijloc eficient de dezvoltare a îndemânării; jocul de handbal să fie utilizat de cât mai multe cadre didactice, deoarece practicarea sa organizată asigură îndeplinirea obiectivelor educaţiei fizice la clasele a VIII-a; b. Prezentarea datelor comparative la probele selecţionate de noi Folosind în lecţiile de educaţie fizică la clasa experimentală, modelarea ca metodă şi aplicând jocul de handbal se asigură premizele unei îmbunătăţiri a metodicii predării jocului de handbal în lecţiile de educaţie fizică la clasele a VIIIa. De asemenea, se asigură îndeplinirea la parametri prevăzuţi a tuturor componentelor educaţiei fizice la clasele a VIIIa. Se poate aprecia că lecţiile de educaţie fizică, desfăşurate la clasa experimentală au asigurat dezvoltarea fizică specifică acestui joc. Partidele, jocurile disputate între clase a demonstrat faptul că bagajul de deprinderi tehnico-tactice al elevilor din grupa experimentală este net mai mare decât al clasei martor. La proba de dribling, s-au înregistrat următoarele rezultate: clasa experiment - testarea 1 (T1) 6 elevi au îndeplinit norma - testarea 2 (T2) 22 elevi au îndeplinit norma clasa martor - testarea 1 (T1) 6 elevi au îndeplinit norma - testarea 2 (T2) 12 elevi au îndeplinit norma Clasa Experiment Numele şi Tabel 1 Rezultatele comparative obţinute la proba de dribling - fete 95 FETE N.F. T1 T2 R T1 T2 R N.F. Clas a Martor Numele şi 1. A M 63"96 63"98 63"96 DA 63"99 63"96 DA 63"96 1. A G 2. A N 63"96 63"96 63"95 DA 63"04 64"01 NU 63"96 2. A R 3. C E 63"96 63"97 63"95 DA 63"97 63"95 DA 63"96 3. B A 4. C B 63"96 63"98 63"96 DA 63"96 63"94 DA 63"96 4. C R 5. C A 63"96 63"96 63"94 DA 64"02 63"99 NU 63"96 5. D A 6. C A 63"96 63"99 63"97 NU 63"98 63"95 DA 63"96 6. G R 7. C I 63"96 63"98 63"96 DA 64"01 63"98 NU 63"96 7. I D 8. C R 63"96 63"97 63"95 DA 64"01 63"97 NU 63"96 8. I E 9. M A 63"96 63"98 63"96 DA 63"98 63"95 DA 63"96 9. L L 10. M A 63"96 63"99 63"97 NU 64"02 63"99 NU 63" M A 11. N I 63"96 63"96 63"94 DA 64"01 63"98 NU 63" S A

9 12. P E 63"96 63"98 63"96 DA 64"01 63"97 NU 63" S I 13. Z C 63"96 63"97 63"95 DA 63"96 63"99 NU 63" S A 14. Z M 63"96 63"96 63"95 DA 63"97 63"94 DA 63" T A N.B. = norma fete; T1= rezultat ; T2 = rezultat final; R = realizabil Proba Dribling Fete 63,98 63,96 63,94 63,92 63,9 fete exp fete exp final fete martor fete martor final 63,88 fete exp fete exp final fete martor fete martor final Figura 1 Proba dribling - Fete Iată în continuare rezultatele la băieţii participanţi în experimentul nostru la proba de dribling: Clasa Experiment Tabel 2 Rezultatele comparative obţinute la proba de dribling BĂIEŢI Cl asa Ma rtor Numele si Numele si N.B. T1 T2 R T1 T2 R N.B. 1. A S 58"82 58"84 58"82 DA 58"85 58"82 DA 58"82 1. B V 2. A A 58"82 58"82 58"80 DA 58"83 58"81 DA 58"82 2. B A 3. A B 58"82 58"83 58"81 DA 58"82 58"80 DA 58"82 3.C M 4. B I 58"82 58"85 58"82 DA 58"87 58"83 NU 58"82 4. F A 5. B C 58"82 58"84 58"81 DA 58"85 58"84 NU 58"82 5. H A 6. C D 58"82 58"89 58"86 NU 58"89 58"85 NU 58"82 6. M M 7. L D 58"82 58"86 58"82 DA 58"82 58"81 DA 58"82 7. M V 8. M A 58"82 58"85 58"82 DA 58"88 58"84 NU 58"82 8. M C 9. N F 58"82 58"82 58"80 DA 58"82 58"81 DA 58"82 9. P A 10. S G 58"82 58"84 58"81 DA 58"85 58"83 NU 58" S A 11.V A 58"82 58"84 58"80 DA 58"82 58"81 DA 58" S B N.B. = norma băieţi; T1= rezultat ; T2 = rezultat final; R = realizabil S-a progresat la ambele clase, dar mai mult la clasa experiment, fiind o diferenţă de 10 elevi, care au realizat norma, în favoarea clasei experiment. În general se observă creşteri mari la toate probele, la elevii din clasa experimentală faţă de clasa martor. 96

10 Proba Dribling Băieţi 58,85 58,84 58,83 58,82 58,81 băieţi exp băieţi exp final băieţi martor băieţi martor final 58,8 băieţi exp băieţi exp final băieţi martor băieţi martor final Figura 2 Proba dribling - Băieţi La ultima probă, proba de complex tehnic s-au înregistrat următoarele rezultate: clasa experiment - testarea 1 (T1) 7 elevi au îndeplinit norma - testarea 2 (T2) 24 elevi au îndeplinit norma clasa martor - testarea 1 (T1) 6 elevi au îndeplinit norma - testarea 2 (T2) 13 elevi au îndeplinit norma Clasa Experiment Tabel 3 Rezultatele obţinute la proba de complex tehnic FETE Clas a Mart or Numele si Numele si N.F. T1 T2 R T1 T2 R N.F. 1. A M 52"65 52"67 52"65 DA 52"67 52"65 DA 52"65 1. A G 2. A N 52"65 52"65 52"63 DA 52"70 52"67 NU 52"65 2. A R 3. C E 52"65 52"66 52"64 DA 52"66 52"64 DA 52"65 3. B A 4. C B 52"65 52"65 52"63 DA 52"65 52"63 DA 52"65 4. C R 5. C A 52"65 52"67 52"65 DA 52"68 52"66 NU 52"65 5. D A 6. C A 52"65 52"68 52"65 DA 52"65 52"64 DA 52"65 6. G R 7. C I 52"65 52"67 52"65 DA 52"69 52"67 NU 52"65 7. I D 8. C R 52"65 52"66 52"64 DA 52"68 52"67 NU 52"65 8. I E 9. M A 52"65 52"67 52"65 DA 52"67 52"64 DA 52"65 9. L L 10. M A 52"65 52"65 52"63 DA 52"70 52"68 NU 52" M A 11. N I 52"65 52"66 52"64 DA 52"66 52"65 DA 52" S A 12. P E 52"65 52"65 52"65 DA 52"65 52"63 DA 52" S I 13. Z C 52"65 52"67 52"63 DA 52"68 52"66 NU 52" S A 14. Z M 52"65 52"68 52"64 DA 52"65 52"64 DA 52" T A N.B. = norma fete; T1= rezultat ; T2 = rezultat final; R = realizabil 97

11 Proba Complex Tehnic Fete 52,67 52,66 52,65 52,64 52,63 fete exp fete exp final fete martor fete martor final 52,62 fete exp fete exp final fete martor fete martor final Figura 3 Proba Complex tehnic - Fete În tabelul următor prezentăm rezultatele obţinute de băieţi la proba complex tehnic: VIII A Experiment Tabel 4 Rezultatele obţinute la proba de complex tehnic BĂIEŢI VII I B Ma rtor Numele si Numele si N.B. T1 T2 R T1 T2 R N.B. 1. A S 50"29 50"32 50"29 DA 50"32 50"29 DA 50"29 1. B V 2. A A 50"29 50"29 50"26 DA 50"31 50"28 DA 50"29 2. B A 3. A B 50"29 50"31 50"29 DA 50"29 50"26 DA 50"29 3.C M 4. B I 50"29 50"30 50"28 DA 50"34 50"32 NU 50"29 4. F A 5. B C 50"29 50"32 50"29 DA 50"30 50"29 DA 50"29 5. H A 6. C D 50"29 50"34 50"31 NU 50"36 50"34 NU 50"29 6. M M 7. L D 50"29 50"30 50"28 DA 50"29 50"27 DA 50"29 7. M V 8. M A 50"29 50"33 50"29 DA 50"37 50"35 NU 50"29 8. M C 9. N F 50"29 50"29 50"25 DA 50"32 50"30 NU 50"29 9. P A 10. S G 50"29 50"29 50"27 DA 50"31 50"30 NU 50" S A 11.V A 50"29 50"30 50"28 DA 50"37 50"34 NU 50" S B N.B. = norma băieţi; T1= rezultat ; T2 = rezultat final; R = realizabil Se evidenţiază astfel că ambele clase au progresat în ceea ce priveşte realizarea normei, dar clasa experiment a progresat mai mult fiind superioară cu o diferenţă de 11 elevi care au realizat norma. Analizând rezultatele obţinute la ambele probe, atât la fete cât şi la băieţi, observăm că rezultatele la mediile aritmetice sunt apropiate ca valoare, dar rezultatele individuale ne arată că elevii din grupa experiment au rezultate individuale superioare celor din grupa martor. Proba Complex Tehnic Băieţi 50,34 50,32 50,3 50,28 50,26 Băieţi exp Băieţi exp final Băieţi martor Băieţi martor final 50,24 Băieţi exp Băieţi exp final Băieţi martor Băieţi martor final Figura 4 Proba Complex tehnic - Băieţi 98

12 De aici rezultă că folosirea jocul de handbal în lecţia de educaţie fizică, a influienţat îndemânarea mai puternic la elevii din grupa de experiment. Deci putem afirma cu deplină încredere bazată pe calculele statistice că datorită rezultatelor mai bune înregistrate de grupa experiment s-au înregistrat scăderi semnificative ale numărului de absente nemotivate ale elevilor din clasa a VIII-a, precum şi creşterea numărului de elevi care practică sport în cadrul cluburilor sportive. CONCLUZII Desfăşurarea experimentului şi prelucrarea rezultatelor au condus la următoarele concluzii: Experimentul a evidenţiat capacitatea elevilor de a-şi dezvolta mai repede îndemânarea decât la grupa martor. Rezultatele experimentului privind influenţa jocului de handbal asupra dezvoltării îndemânării la clasa a VIII-a au confirmat faptul că jocul de handbal constituie un mijloc important al educaţiei fizice la această vârstă. Folosirea mijloacelor şi metodelor specifice aferente jocului de handbal pentru dezvoltarea îndemânării, au condus la o evoluţie pozitivă a indicilor acestei calităţi motrice, la toţi elevii claselor cuprinse în experiment, rezultatele probelor de control evidenţiind clar această situaţie. În urma interpretării datelor anchetei şi a rezultatelor la probele de control putem afirma că ipoteza, scopul şi sarcinile lucrării au fost confirmate şi îndeplinite. BIBLIOGRAFIE [1] Alexandru E., Acsinte A. Handbal de la iniţiere la marea performanţă. Bacău: Ed România [2] Bota I. Handbal Modele de joc şi pregătire. Bucureşti: Ed. Sport Turism România [3] Budevici A., Şufaru C. Metodica pregătirii handbaliştilor juniori (modelare, algoritmizare şi mijloace de instruire). Chişinău: Ed. Valinex S.A , Republica Moldova [4] Budevici A., Şufaru C. Principii ştiinţifico-metodologice ale pregătirii handbaliştilor juniori. Chişinău: Ed. Valinex S.A Republica Moldova [5] Cârstea Gh. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Bucureşti: Ed. ANDA România [6] Chelcea S. Chestionarul în investigarea sociologică. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Pedagogică România [7] Colibaba-Evuleţ D., Bota I. Jocurile sportive. Teorie şi metodică. Bucureşti: Ed. Aldin România [8] Mârza Dănilă D. N., Teoria educaţiei fizice şi sportului - Curs pentru studenţii specializărilor Educaţie fizică si sportivă şi Sport şi performanţă motrică. Iaşi: Editura Pim România [9] Raţă G. Didactica educaţiei fizice şcolare. Bacău: Ed. Alma Mater România [10] Raţă G. Didactica educaţiei fizice şi sportului. Iaşi: Ed. Pim România [11] Şufaru C. Handbal III Jocul de handbal în şcoală şi în activităţile extraşcolare. Iaşi: Ed. Pim România 99