BSBEEP Plan de Eficiență Energetică a Clădirilor în Regiunea Mării Negre. Manual pentru instruire privind eficiența energetică a clădirilor

Transcription

1 Programul Operational Comun Bazinul Marii Negre BSBEEP Plan de Eficiență Energetică a Clădirilor în Regiunea Mării Negre Manual pentru instruire privind eficiența energetică a clădirilor Constructori

2 Toată responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor. Ea nu reflectă neapărat opinia Comunităților Europene. Comisia Europeană nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informațiilor conținute. 2

3 Cuprins 1. Scurta prezentare a proiectului BSBEEP Obiectivele instruirii Prezentarea generala Obiectivele instruirii Rezultatele asteptate in urma instruirii Ce este eficiența energetică a clădirilor? De ce este importanta eficienta energetica a cladirilor? Scurtă prezentare a politicilor UE referitoare la eficiența energetică METODOLOGIE pentru eficiența energetică a clădirilor Determinarea performanței energetice a unei clădiri Repere, referințe Certificarea eficienței energetice MĂSURI de eficiență energetică pentru clădiri FINANȚAREA eficienței energetice a clădirilor Politici de DEZVOLTARE și IMPLEMENTARE a eficienței energetice MIJLOACE prin care se poate promova eficiența energetică a clădirilor Programul BSBEEP E-TOOL Index de termeni

4 1. Scurta prezentare a proiectului BSBEEP Proiectul Planul de Crestere a Eficientei Energetice a Cladirilor din Bazinul Marii Negre (BSBEEP) se desfășoară în cadrul Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre Proiectul are drept scop consolidarea capacității administrative a autorităților locale într-un sector foarte important (eficiența energetica a clădirilor), având efecte majore de mediu și economice la nivel local și la nivel global. Proiectul are ca scop îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri, precum și schimbul de cunoștințe și experiență în sectorul energetic. În Figura 1 este prezentat logo-ul proiectului. Figura 1. Logo-ul proiectului BSBEEP Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea unor parteneriate regionale și sisteme de cooperare în bazinul Mării Negre mai puternice, prin consolidarea capacităților administrative ale autorităților și organismelor locale. Obiectivul specific al proiectului este de a consolida capacitățile administrative ale autorităților și organismelor locale într-un sector foarte important (cel al eficienței energetice a clădirilor), sector având efecte majore de mediu și economice la nivel local și la global. Mai mult decât atât, proiectul se concentrează pe crearea unei rețele de schimb de cunoștințe și experiență, care vizează promovarea eficienței energetice a clădirilor. Rețeaua va angaja un spectru larg de organizații, cum ar fi autoritățile locale și regionale, universități și ONG-uri, care vor ajuta la promovarea eficienței energetice a clădirilor la nivel local și regional. In acelasi timp, reteaua creata se va concentra pe creșterea gradului de conștientizare și mobilizare a sectorului privat, precum și pe mobilizarea de fonduri pentru a sprijini inițiativele viitoare. Zece parteneri din șase țări diferite sunt implicati în proiectul BSBEEP: Municipalitatea Kavala (GR), Municipalitatea Galati (RO), Municipalitatea Cahul (MD), Municipalitatea Mykolayiv (UA), Municipalitatea Samsun (TR), Municipalitatea Tekirdag (TR), Universitatea Democritus din Xanti (GR), Universitatea "Dunarea de Jos" din Galați (RO), Universitatea Americana din Erevan (AM) și Fondul pentru Resurse Regenerabile pentru Eficiență Energetică (AM). Mai multe detalii privind proiectul BSBEEP se gasesc pe pagina de internet: 2. Obiectivele instruirii 2.1. Prezentarea generala Îmbunătățirea eficienței energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice naționale a oricărei țări, aceasta avand rolul de a realiza securitatea aprovizionării cu energie, durabilitatea și competitivitatea, economisirea resurselor energetice primare și reducerea emisiile de gaze cu efect de seră. Politica națională în domeniul eficienței energetice este parte a politicii energetice a statului și urmareste: a. Eliminarea barierelor de promovare a eficienței energetice; 4

5 b. Promovarea mecanismelor de eficiență energetică și instrumentele financiare pentru economia de energie; c. Educația consumatorului final și conștientizarea cu privire la importanța și beneficiile aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice; d. Cooperarea între utilizatorii finali, producatori, furnizori, distribuitori de energie și organisme publice, în scopul de a atinge obiectivele stabilite de politica naționala de eficiență energetică; e. Promovarea cercetării fundamentale și aplicate în domeniul utilizării eficiente a energiei. Acest manual educational de formare privind eficiența energetică a clădirilor este dedicat constructorilor si contine în principal aspecte tehnice Obiectivele instruirii Obiectivul principal al acestui manual educational este de a permite o mai bună înțelegere de către constructori a conceptului și beneficiilor eficienței energetice a clădirilor. Broșura prezintă succint o imagine de ansamblu a metodologiei utilizate pentru a stabili eficiența energetică a clădirilor și diferitele oportunități și măsuri de reducere a consumului de energie în clădiri, fără a sacrifica nivelul de confort. In acelasi timp, alte obiective sunt de a descrie diferitele mecanisme de finanțare a măsurilor de eficiență energetică în clădiri, precum și un rezumat de instrumente legislative și politice care au avut succes în promovarea eficienței energetice a clădirilor Rezultatele asteptate in urma instruirii Acest manual se adresează constructorilor. Acesta poate fi utilizat și aplicat de orice persoana sau companie implicata în construcția sau renovarea cladirilor: designeri si arhitecti, constructorii de case noi și renovari și personalul acestora de supraveghere a lucrarilor, furnizori de echipamente și reprezentanți ai producătorilor de produse de constructii, auditori energetici. Cititorii pot afla ușor și rapid aspectecheie legate de performanța energetică a clădirilor și tehnologii respective. Informațiile incluse în următoarele pagini pot ajuta să se adapteze comportamentul lor la cererile de eficiență energetică și de a înțelege soluții de gestionare a energiei. În cele din urmă, ele pot fi informate despre programele de eficiență energetică și politici care sunt disponibile în UE și țările participante in programul BSBEEP prin link-urile oferite în Biblioteca BSBEEP ( Ce este eficiența energetică a clădirilor? Aproximativ 40 la suta din consumul de energie la nivel mondial este utilizat în clădiri și aceasta corespunde la o treime din emisiile globale de gaze care produc efect de seră, atat in țări dezvoltate cat și cele în curs de dezvoltare. Din fericire, potențialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de la clădiri este relativ mare. Creșterea eficienței energetice a clădirilor este soluția pentru a depăși tendința nefavorabilă de creștere a consumului de energie. Măsurile de utilizare eficienta a energiei, cum ar fi clădirile eficiente energetic, au dovedit a fi utile în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Preocuparea de utilizare eficienta a energiei inseamna: 1. Utilizarea unei cantitati mai mici de energie pentru a obține același rezultat. 2. Utilizarea aceeasi cantitati de energie pentru a obtine rezultate mai bune. Sub forma matematica: Eficienta energetica = energia utilizata/ energia furnizată. Nu există o definiție specifică pentru o clădire eficientă energetic fie în studii academice sau la nivel național, fiecare țară din Europa adoptand o definitie si un scop proprii pentru cladirea eficienta energetic. Eficiența energetică a unei clădiri este măsura în care consumul de energie pe metru pătrat de suprafață se raporteaza la valorile de referință a consumului de energie stabilite pentru acel tip particular de cladire în condiții climatice definite. Consumurile de energie a cladirii de referință sunt valori reprezentative pentru tipurile de cladiri 5

6 obișnuite, în raport cu care poate fi comparata performanța performanța efectivă a unei clădiri. Eficiența energetică promovează economiile de energie și utilizarea rațională a energiei, ca o condiție prealabilă pentru realizarea dezvoltării durabile. Consumul de energie al unei clădiri depinde de condițiile climatice în zona in care este amplasata aceasta, caracteristicile sale arhitecturale si constructive (de exemplu, tipul și nivelul de izolare), tipul și starea echipamentelor sale electro-mecanic, conditiile interioare (temperatura, umiditatea si ventilația), intervalul orar și durata de funcționare, precum și destinatia acesteia (de învățământ, medicale, de birouri, etc.). Eficiența energetică a unei clădiri este afectată de două componente importante: 1. Eficiența energetică a anvelopei clădirii; 2. Eficiența energetică a sistemelor electro-mecanice care deservesc clădirea. Prin sisteme electro-mecanice trebuie să înțeleagă toate echipamentele dintr-o clădire care sunt utilizate în distribuirea și conversia a energiei din zona construita. Ambele componente trebuie să aibă eficiență energetică ridicata pentru a avea o clădire eficientă. Un factor important care afectează performanța energetică a unei clădiri este profilul ocupantilor acesteia. Locatarii (chiriasi, rezidenți, angajati, etc.), care nu dispun de informații cu privire la utilizarea rațională și gestionarea energiei, Un factor important care afectează performanța energetică a unei clădiri este profilul ocupantilor acesteia. Locatarii (chiriasi, rezidenți, angajati, etc.), care nu dispun de informații cu privire la utilizarea rațională și gestionarea energiei, de multe ori au tendința de a risipi energie, de exemplu, prin utilizarea de echipamentelor de climatizare sau de încălzire cu ferestre deschise, folosind echipamente si aparate cu eficiență scăzută, neglijând intretinerea sistemelor de încălzire, folosind apă caldă menajeră în combinație cu apa rece, etc De ce este importanta eficienta energetica a cladirilor? Eficientizarea energetica a cladirilor a fost identificata de multi ani o solutie ca o soluție în mare măsură neexploatată de a aborda schimbările climatice, securitatea energetică și epuizarea combustibililor fosili. La sfârșitul anilor 1970, a fost creat conceptul de negawați - ideea că necesarul de energie ar putea fi îndeplinit prin creșterea eficienței în loc de creștere a producției. De fapt, negawatt-ul este o unitate teoretică a puterii, reprezentând o cantitate de energie (măsurata în watt) care este salvata. Energia a devenit o problemă economică critică și o prioritate pentru factorii de decizie politică. Alimentarea și cererea de energie nesustenabila au implicații serioase pentru orice, de la bugetele de uz casnic la relațiile internaționale. Clădirile sunt în prima linie a acestei probleme din cauza consumului ridicat de energie. Studiile au arătat în mod repetat că clădirile eficiente și utilizarea adecvata a terenului de amplasare a acesteia oferă oportunitati pentru a economisi bani, în timp ce reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră depind de utilizarea energiei din sursele disponibile in zona de amplasare a cladirii. Resursele energetice cu pondere importanta pe plan mondial sunt sunt petrolul, carbunele si gazele naturale. În plus față de emisie de gaze cu cu efect de seră, aceste resurse sunt neregenerabile: cantitățile sunt limitate. Deși estimările privind cantitatea rămasă a acestor resurse variază, este clar că dependența actuală de sursele de energie neregenerabile nu este durabilă și implică procese distructive de extracție, aprovizionăriiincerte, escaladarea prețurilor pe piață și vulnerabilitate privind securitatea națională. Reprezentând aproximativ 40% din energia totală utilizată în prezent, clădirile sunt contribuitori semnificativi la aceste probleme. Reducerea consumului de energie in clădiri are beneficii atât pentru constructori cat și utilizatori la nivel local, regional și nivel global. 6

7 Beneficiile locale sunt: Reducerea costurilor de operare motivația evidentă de a construi pentru constructori/proprietari este aceea de a reduce costurile prin reducerea consumului de energie. O data ce cheltuielile de capital inițiale au fost rambursate aceste economii pot reduce în mod direct costurile operationale; Reducerea impactul creșterii prețurilor energiei cu creșterea cererii la nivel mondial pentru energie ca urmare a cresterii populației și a economiei, costurile energiei sunt în creștere. Reducerea consumului de energie ajută la minimizarea impactului acestor creșteri; confortului sporit pentru utilizatoriii cladirii tehnologiile eficiente din punct energetic moderne conduc la imbunatatirea confortului. Este cazul in special al sistemelor HVAC, la care optimizarea consumurilor energetice conduc la cresterea confortului, prin reducerea variatiei temperaturii si asigurarea unei ventilari mai bune. Strategiile de iluminare eficienta energetic includ mai ulta lumina naturala, care este considerata de locatari ca fiind mai confortabila; Reducerea costurilor de întreținere Măsurarea eficienței energetice pune accent destul de des pe întreținerea și monitorizarea de rutină în scopul de a optimiza funcționarea sistemului. Cu mai multă grijă și atenție sporită acordată întreținerii, defectele majore pot fi evitate iar durata de viață a sistemului crește. Noile echipamente instalate pe perioada implementării planurilor de eficiență energetică pot avea, de asemenea, cerințe de întreținere reduse. Beneficiile regionale (provinciale/naționale) sunt: O cerere maximă în scădere Consumul de energie al clădirii are o contribuție majoră la cererea maximă de energie electrică. Nivelul maxim al cererii pentru încălzire, respectiv răcire din cadrul unei clădiri comerciale se atinge de obicei în timpul zilei, când acestea sunt ocupate cel mai mult, la ore ce se suprapun cererii de energie maxime (de obicei dimineața și seara în funcție de climă și anotimp). Reducerea factorilor care contribuie la obținerea valorilor maxime ale cererii de energie conduc la reduce cererii de infrastructură necesară pentru a susține aceste valori, infrastructură ce este, de obicei, scumpă datorită faptului că este utilizată pentru perioade scurte de timp. Reduce nevoia creșterii infrastructurii de alimentare cu energie - Strategiile de eficiență energetică au drept scop reducerea cerererii de energie pe întreaga infrastructura de alimentare cu energie. Prin concentrarea pe eficiența energetică, costurile pentru extinderea infrastructurii de alimentare și distribuție a energiei electrice pot fi reduse. Beneficiile globale sunt: Reducerea noxelor - Deoarece majoritatea serviciilor de alimentare cu energie a clădirilor sunt furnizate prin consumul de combustibili fosili, unul dintre avantajele și factorii care determină eficiența energetică a clădirilor este în reducerea noxelor. Legătura dintre noxe și schimbarea climatică este acum bine stabilită precum consecințele corespunzătoare creșterii temperaturii, creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme și influențe asupra mediului înconjurător, economic și social. În concluzie, îmbunătățirea eficienței energetice este cea mai constructivă și eficientă metodă pentru a combate costul ridicat al energiei, securitatea și independența energetică, poluarea și schimbările climatice globale. Principalele avantaje ale eficienței energetice includ: Mediu: Eficienta crescută poate scădea efectul de seră și alți poluanți, precum și utilizarea de mai puțină apă; 7

8 Economic: Îmbunătățirea eficienței energetice costă mult mai puțin decât investiția în noi metode de generare și transport. De asemenea eficiența energetică poate crește economia locală și crea o presiune de scădere asupra prețurilor gazelor naturale și a volatilității; Beneficiile sistemului de distribuție: Când eficiența energetică este inclusă în planurile energetice poate oferi avantaje pe termen lung prin scăderea nivelului cererii de baza și de vârf și reducerea necesității pentru generare și transport; Managementul riscului: De asemenea eficiența energetică diversifică portofoliile de utilizare a resurselor și poate fi o acoperire împotriva incertitudinii asociate cu fluctuația prețurilor combustibililor și ai altor factori de risc. Concluzii: 1. Eficiența energetică a clădirilor o nevoie atât economică cât și ecologică. 2. Energia cea mai curată și cea mai ieftină este energia salvată. 3. Termenul de eficiența energetică nu trebuie confundat cu conservarea energiei. Deși putem (și ar trebui) să conservăm energia prin ajustarea termostatelor și închiderea luminilor, eficiența energetică reduce consumul de energie prin modificarea unui sistem astfel încât să funcționeze în aceeași parametrii dar cu un consum mai mic. Ca o consecință, eficiența energetică se realizează de obicei prin tehnologii și procese mai eficiente decât prin schimbările în comportamentul individual. 3. Scurtă prezentare a politicilor UE referitoare la eficiența energetică Politicile energetice ale Uniunii Europene sunt determinate de trei obiective principale: Acumularea de rezerve energetice pentru a asigura mereu furnizarea sigură de energie acolo unde este nevoie; Pentru a se asigura că furnizorii de energie operează într-un mediu concurențial, care să asigure prețuri accesibile pentru case, întreprinderi, și industrii În UE se dorește obținerea unui consum de energie sustenabil, prin micșorarea efectului de seră, poluare și dependență de combustibilii fosili. Domenii politice cheie care ne vor ajuta să ne atingem obiectivele includ: O strategie europeană care prezintă măsuri pe termen scurt și lung pentru a consolida securitatea aprovizionării energetice a UE Creșterea producției interne de energie a UE, inclusiv dezvoltarea surselor regenerabile de energie Promovarea eficienței energetice Siguranța între sectoarele energetice ale UE cu norme stricte cu privire la aspecte cum ar fi eliminarea deșeurilor nucleare și a funcționării platformelor petroliere și gaziere offshore Prin folosirea mai eficientă a energiei, europenii pot reduce facturile de energie, dependenta de furnizorii externi de petrol și gaze și de a ajuta la protejarea mediului. Eficiența energetică trebuie să crească în toate etapele lanțului energetic, de la producție la consumul final. În același timp, beneficiile eficienței energetice trebuie să prevaleze asupra costurilor, de exemplu, cele implicate în renovări. Prin urmare, măsurile UE se concentreză asupra sectoarelor în care potențialul de economisire este cel mai mare, cum ar fi clădirile. Directiva din 2010 privind performanța energetică a clădirilor și directiva sin 2012 privind eficiența energetică reprezintă legislația de bază în UE atunci când este vorba de reducerea consumului de energie al clădirilor. 8

9 Conform Directivei Performanțelor Energetice ale Clădirilor: certificatele de performanță energetică trebuie să fie incluse în toate anunțurile de vânzare sau închiriere a clădirilor țările UE trebuie să stabilească organe de control pentru sistemele de încălzire și de aer condiționat sau să instituie măsuri cu efect echivalent toate clădirile noi trebuie să fie clădiri cu pierderi energetice aproape de zero până la 31 decembrie 2020 (în clădiri publice prin 31 decembrie de 2018) țările UE trebuie să stabilească criterii minime de performanță energetică pentru clădirile noi, pentru renovarea majoră a clădirilor și pentru înlocuirea sau consolidarea elementelor de construcții (sisteme de încălzire și răcire, acoperisuri, pereti, etc.) țările UE trebuie să întocmească liste de măsuri financiare naționale pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor Conform Directivei Eficienței Energetice: țările UE trebuie să facă renovari în scopul eficienței energetice la cel puțin 3% din clădirile deținute și ocupate de administrația centrală guvernele UE ar trebui să cumpere doar clădiri, care sunt extrem de eficiente energetic țările UE trebuie să elaboreze strategii naționale de renovare a clădirilor pe termen lung care pot fi incluse în planurile lor de acțiune pentru eficiență energetică națională Directiva privind eficiența energetică stabilește cerințele de economisire a energiei pentru clădirile din țările UE. Aceasta include eficientizarea energetică a clădirilor guvernamentale centrale și solicită țărilor UE să stabilească planuri naționale pentru reabilitarea stocului.general de clădiri. Țările UE au întocmit strategii pentru a arăta modul în care intenționează să promoveze investițiile în renovarea clădirilor rezidențiale și comerciale. Aceste strategii sunt parte a planurilor lor naționale de acțiune pentru eficiență energetică. Acestea: oferă o imagine de ansamblu a stocului national de clădiri al țării respective; identifică politicile cheie pe care țara intenționează să le folosească pentru a stimula renovările; oferă o estimare a economiilor de energie așteptate care vor rezulta din renovări. Pentru informații suplimentare cu privire la politicile din UE și alte țări BSBEEP vă rugăm să consultați studiul analitic "GA1.2: Colectarea de informații cu privire la oportunitățile de finanțare, programe și inițiative politice la nivel european, național și local și evaluarea acestora, cu scopul de a răspunde nevoilor partenerilor" elaborat de echipa BSBEEP, disponibil gratuit pe site-ul BSBEEP: 4. METODOLOGIE pentru eficiența energetică a clădirilor Obiectivul principal care stă la baza Directivei privind eficiența energetică este de a promova îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor în UE, asigurându-se în măsura în care este posibil că numai măsurile cele mai rentabile sunt efectuate. Directiva stabilește un cadru care ar trebui să conducă la o coordonare sporită între legislațiile statelor membre în acest domeniu. Directiva se referă la patru elemente principale: 9

10 1. Stabilirea unui cadru general pentru o metodologie comună de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor. 2. Aplicarea standardelor minime privind performanța energetică a clădirilor noi și a unor clădiri existente, atunci când acestea sunt renovate. 3. Scheme de certificare pentru clădirile noi și cele existente în baza standardelor de mai sus și afișare publică a certificatelor de performanță energetică și a recomandărilor de temperaturi de interior și alți factori climatici de interes în clădirile publice și clădirile frecventate de public. 4. Inspecție specifică și evaluarea cazanelor și instalațiilor de încălzire/răcire, aceasta din urmă pentru cazane mai vechi de 15 ani. Această metodologie poate fi stabilită fie la nivel național sau regional, și trebuie să fie actualizată periodic și ușor de înțeles. Aceasta poate include un indicator al emisiilor de CO2 de la clădire. Metodologia de evaluare și îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor include proceduri teoretice și tehnice care privesc atât ingineri cât și noningineri. Pentru ingineri, această metodologie este o formulă care să le permită să evalueze performanța energetică a unei clădiri. Prin parcurgerea unor etape standardizate ei pot evalua și certifica eficiența energetică a unei clădiri și să propună intervenții specifice de îmbunătățire. Pașii cheie includ identificarea fluxurilor de energie tipice ale unei clădiri, determinarea performanței energetice actuale a clădirii, comparând performanța acesteia cu o clădire de referință, precum și achiziționarea unui certificat de performanță energetică (CPE) Sursele de energie tipice în clădiri O anvelopă a clădirii este un separator fizic între mediul condiționat și necondiționat al unei clădiri, incluzând rezistența la aer, apă, căldură, lumină și transferul de zgomot. Cele trei elemente de bază ale unei anvelope a clădirii sunt: o barieră de vreme, barieră de aer și barieră termică. Bariera de vreme poate fi într-o locație diferită față de barierele de aer și termică, cum ar fi într-o casă cu o mansardă neîncălzită. Termenul de anvelopă a clădirii este uneori folosit ca sinonim cu pereții exteriori ai clădirii, dar acest ultim termen include aspecte mai largi referitoare la formă, structură, siguranță la foc și securitate. Actul creării unei anvelope pentru o clădire este uneori numit impermeabilizare/etanșeizare. Impermeabilizarea sau etanșeizarea reprezintă practica de protejare a unei clădiri și a interiorului său de elemente, în special de lumina soarelui, precipitații și vânt, și de modificare a clădirii pentru a reduce consumul de energie și de a optimiza eficiența energetică. Etanșeizarea este diferită de izolația construcției, deși aceasta din urmă necesită etnșeizare pentru buna funcționare. Multe tipuri de izolație pot fi gândite ca etanșeizare, pentru că blochează curenții sau protejează de vânturile reci. În timp ce izolația reduce în primul rând fluxul de căldură conductor, etanțeizarea reduce în primul rând fluxul de căldură convector. Rolul anvelopării este de a menține condițiile dorite (temperatură, umiditate, calitatea aerului și iluminat) în interiorul clădirii în funcție de nevoile ocupanților, indiferent de condițiile meteo exterioare. În acest scop, fluxurile de energie tipice (inclusiv surse interne și externe de căldură, sursă solară), mișcarea aerului și pătrunderea umezelii trebuie controlate. 10

11 Figura 1 Sarcini tipice de energie în clădiri Condițiile dorite pot fi conservate dacă, în primul rând, toate sarcinile de energie impuse de către condițiile climaterice rămân în exteriorul clădirii și, în al doilea rând, sarcinile de energie care provin de la factorii din interiorul clădirii sunt controlate în mod corespunzător. Clădirea este supusă atât surselor de energie interne cât și externe (Figura 2). Trei dintre sursele externe transmitere, ventilare și infiltrare - sunt în primul rând în funcție de diferența dintre temperatura interioară și exterioară. Deoarece temperatura exterioară va varia, aceste surse pot fi o pierdere de căldură (necesitând energie termică compensatoare) sau un câștig de căldură (necesitând energie de răcire compensatoare). Sursa solară este independent de temperatură și este întotdeauna un câștig de căldură pentru clădire. Cele patru surse externe oamenii, iluminatul, echipamente și apa caldă menajeră reprezintă plusuri de căldură deoarece emană căldură în spațiul clădirii. Iluminatul, echipamentele și apa caldă menajeră au dublu efect asupra consumului de energie. Mai întâi, acestea sunt consumatori direcți de energie electrică, necesară pentru punerea în funcțiune a corpurilor de iluminat, motoarelor și elementelor de încălzire. Al doilea efect asupra consumului de energie al clădirii are loc atunci când electricitatea utilizată în mod direct de către aceste sisteme este transformată în energie termică și ele devin surse de căldură în clădire. În sistemul apei calde menajere, căldura câștigată provine din căldura pierdută prin țevile de apă caldă și tancurile de stocare Determinarea performanței energetice a unei clădiri Potrivit Directivei 2010/31/UE [1], toate statele membre ar trebui să armonizeze metodologia națională pentru calculul performanței energetice a clădirilor într-un cadru general comun. Acest cadru, care duce la o standardizare a politicii europene, conține toate caracteristicile principale și variabilele care sunt incluse în calculele performanței energetice a unei clădiri. Cerințele minime de performanță energetică trebuie să se bazeze pe metodologia de calcul. Acestea țin seama de condițiile climatice generale din interior, cu scopul de a evita posibile efecte negative, cum ar fi o ventilație necorespunzătoare, precum și de condițiile locale, destinația funcțională și vârsta clădirii. La stabilirea acestor cerințe, autoritățile pot face distincție între clădirile noi și cele existente, precum și diverse categorii de clădiri. Aceste cerințe trebuie să fie revizuite cel puțin o dată la cinci ani și actualizate pentru a reflecta progresul tehnic. Calculele performanței energetice a clădirii trebuie să se bazeze pe un cadru general care încorporează următoarele elemente: 1. Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor trebuie să cuprindă cel puțin următoarele aspecte: 11

12 a) caracteristicile termice ale clădirii (învelișul și compartimentarea interioară, etc.); aceste caracteristici pot include, de asemenea, etanșeitatea la aer; b) instalațiile de încălzire și alimentare cu apă caldă, inclusiv caracteristicile lor de izolare; c) instalatii de climatizare; d) instalația de ventilație; e) instalația de iluminat (în principal sectorul non-rezidențial); f) poziția și orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori; g) sistemele solare pasive și de protecție solară; h) ventilația naturală; i) condițiile de climat interior, inclusiv climatul interior prevăzut prin proiect. 2. Influența pozitivă a următoarelor elemente, acolo unde este relevant în acest calcul, se va lua în considerare: a) sistemele solare active și alte sisteme electrice și de încălzire bazate pe surse regenerabile de energie; b) energia electrică produsă de CET; c) sisteme de cartier sau de bloc de încălzire și răcire; d) iluminat natural. 3. În scopul acestui calcul, clădirile ar trebui să fie clasificate adecvat în categorii, cum ar fi: a) locuințe unifamiliale de diferite tipuri; b) blocuri de apartamente; c) birouri; d) clădiri de învățământ; e) spitale; f) hoteluri și restaurante; g) construcții pentru activități sportive; h) clădiri pentru servicii comerciale cu ridicata și cu amănuntul; i) alte tipuri de clădiri cu consum energetic. Performanța energetică a clădirii este determinată în principal de șase factori: (1) climatici, (2) anvelopa clădirii, (3) Utilități si sisteme energetice, (4) operare și întreținere, (5) Activitățile și comportamentul ocupanților și (6) calitatea mediului interior prevăzut. Standardul european EN [2] este o încercare de a descrie metodele de exprimare a eficienței energetice și de certificare a clădirilor. 4.3.Repere, referințe Cadrul de referință energetică al clădirilor constă în comparația IPE (indice de performanță energetică) al unei clădiri cu un eșantion de clădiri similare [3]. Un IPE comun folosit pentru multe tipuri de construcții este consumul anual de energie pe unitatea de suprafață, dar și altele, cum ar fi energia per lucrător sau energie per pat/pacient pot fi de asemenea utilizate. Companiile de servicii energetice folosesc IPE ca un punct de plecare în auditurile energetice și evaluează oportunitățile de economisire prin compararea cu referințe existente pentru practici de nivel mediu (tipic), peste medie (bun) și excelent (cel mai bun). În etapa de proiectare, indicii de performanță energetică pentru diferite modele sunt de mare folos atunci cand aleg tehnologii adecvate, în special dacă sunt disponibile referințe pentru clădiri similare. Nu în ultimul rând, guvernele ar trebui să ia în considerare cadrul de referință începând cu elaborarea și apoi conceperea, dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor de eficiență energetică în sectorul construcțiilor. 12

13 Baza de date energetice Performanța actuală a clădirii Analiză comparativă Îmbunătățiri Figura 2 Procesul de referință energetică pentru clădiri Procesul de referință constă în patru etape (figura 3): În primul rând, este necesară organizarea sau dezvoltarea unei baze de date cu informații privind performanța energetică a unui număr semnificativ de clădiri. Aceste informații ar trebui să fie clasificate, cel puțin, după tipul și mărimea clădirii. În al doilea rând are loc colectarea informațiilor relevante pentru evaluarea IPE pentru clădirea în cauză. În al treilea rând, o analiză comparativă a performanței energetice a clădirii cu exemplele din baza de date oferă o cuantificare a calității clădirii în ceea ce privește utilizarea energiei. În cele din urmă, ar trebui recomandate măsuri de eficiență energetică, care sunt fezabile din perspective atât tehnice cât și economice. Certificare energetică Evaluarea indicelui de performanță energetică Clasificare Referințe Informatii variabile energetice clădire Cerințe minime IPE<IPE MAX Rating Etichetare Recomandări pentru îmbunătățirea eficienței Figure 3 Scope of the European building energy certification scheme 4.4.Certificarea eficienței energetice Certificatele de performanță energetică (CPE) joacă un rol important în îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor. Conform EN 15217, CPE este 13

14 redefinit în cadrul dezvoltării unei scheme de certificare (Fig 3), care trebuie să conțină cel puțin: Un indice global de performanță energetică (IPE) stabilit în termenii consumului de energie, a emisiilor de dioxid de carbon sau costului energiei, pe unitatea de suprafață condiționată, pentru a permite comparația între clădiri. cerință de eficiență minimă globală care urmează să fie stabilită de legislație ca limită a indicelui de performanță energetică (IPE MAX). Standardul recomandă corelarea acestuia cu alți parametri (cum ar fi clima și tipul construcției) sau o metodă de auto-referință. etichetă stabilită în benzile A-G pentru a realiza o clasificare adecvată a clădirilor. Un aspect cheie este definirea scalei care ar trebui să facă referire, cel puțin, la reglementările energetice pentru clădiri (R r), stocul existent de clădiri (R s) și clădirea de energie zero (R 0). Consumul de energie al componentelor principale ale clădirii, cum ar anvelopa clădirii și serviciile, împreună cu recomandări de măsuri de eficiență energetică pentru proprietarii de clădiri. Figura 4 Exemplu de certificat energetic al clădirii Prin urmare, scopul certificării se extinde nu numai la performanța energetică a clădirii, dar și la a include o cerință minimă și o etichetă sau clasă, care permite utilizatorilor să compare și să evalueze clădiri potențiale. Certificatul trebuie să conțină, printre alte informații, o clasificare a eficienței energetice a clădirii bazată pe o etichetă energetică. Punerea în aplicare a noului sistem european de certificare energetică a clădirii este o sarcină complexă care se confruntă cu șapte aspecte critice: definirea indicelui de performanță energetică, dezvoltarea unui instrument de calcul al performanței energetice, stabilirea unei valori de prag pentru indicele de performanță, definirea unui scenariu comparativ, definirea scalei de etichetare energetică, identificarea unor posibile măsuri de eficiență energetică, 14

15 colectarea informațiilor referitoare la energie în procesul de certificare. În consecință, etichetarea energetică este doar un pas în procesul de implementare. Cuvintele evaluarea energiei ar trebui să fie folosite numai pentru evaluarea performanței energetice, atât pentru clădirile noi cât și pentru cele existente, în condiții standard sau reale. Instrumentele de referință energetică oferă o estimare comparativă a performanței energetice a unei clădiri existente într-un scenariu comparativ. Alocarea claselor sau etichetelor implică un pas înainte: definirea unei scale pe baza unui indice de etichetare. Definiția scalei este mai mult o chestiune politică decât una tehnică, cu scopul general de reducere a consumului de energie. Succesul sistemului de certificare energetică a clădirilor va depinde aproape sigur de: capacitatea de a obține etichete de costuri eficiente mai bune; credibilitatea câștigată prin economii de energie reale; gradul de angajament față de criza de mediu globală a părților interesate din sectorul construcțiilor. 5. MĂSURI de eficiență energetică pentru clădiri Elementele cheie care influențează în mod semnificativ eficiența energetică a unei clădiri sunt: 1. Anvelopa clădirii; 2. Sistemele electro-mecanice care asigură comfortul interior; 3. Managementul utilizării energiei spațiului. Anvelopa clădirii îndeplinește diferite sarcini, care includ protecția de vânt, ploaie, iradiere, căldură și frig, vizibilitate și protecția de strălucire orbitoare, protecția împotriva incendiilor, protectie fonică, și securitatea fizică. În același timp, anvelopa clădirii trebuie să îndeplinească cerințele de spațiu interne, care includ confortul termic, acustic și vizual, împreună cu cerințele privind condițiile de umiditate atât pentru confort cât și de prevenire a creșterii mucegaiului Conceptul de optimizare a anvelopei clădirii O anvelopă a clădirii optimizată din punct de vedere energetic are o capacitate pasivă maximizată și, prin urmare, reprezintă fundamentul conceptelor de energie viabilă în viitor. În plus, prin integrarea tehnologiei solare active, aceasta poate avea o contribuție importantă la aprovizionarea cu energie a unei clădiri. Prin urmare, anvelopa clădirii ar trebui să fie concepută în strânsă legătură cu tehnologiile de alimentare cu energie. O privire de ansamblu structurată a optimizării este o abordare posibilă, în principiu. În conformitate cu temele energetice - încălzire, răcire, ventilație, iluminat, electricitate - sunt prezentate obiectivele individuale, conceptele și măsurătorile (tabelul 1). Optimizarea anvelopei Tabelul 1. Optimizare structurată a anvelopei clădirii Concept Ținte Măsurători Optimizarea suprafeței și Compactivitate, zonare, anvelopă geometria anvelopei termică Izolația termică a componentelor Alegerea materialelor, izolație, opace punți termice Menținerea și Izolația termică a componentelor Proporția de geam, calitatea sticlei câștigul de transparente căldură Utilizarea pasivă a radiației solare Zonele tampon, izolație termică 15

16 Evitarea supraîncălzirii Ventilație descentralizată Utilizarea luminii naturale Generarea curentului electric Minimizarea pierderilor de căldură prin ventilație Câștiguri de energie termică solară activă Evitarea supraîncălzirii Reducerea radiației solare de intrare Masa termică și ventilația Ventilația naturală Unități de ventilație mecanică montate pe fațadă Optimizarea geometriei Sisteme de iluminat natural Anvelope clădiri cu panouri fotovoltaice Tehnologie solară și anvelopă clădire Tehnologie solară și arhitectură transparentă, masă termică Rata de schimb a aerului, recuperarea căldurii, preîncălzirea aerului de intrare, etanșeitatea Acoperiș colector, masă colectoare la nivelul fațadei Izolația termică, temperatura suprefeței, căldura latentă Măsuri constructive, sticle speciale, sisteme de umbrire solară Eliberarea energiei termice stocate, precondiționarea aerului de intrare Ventilație prin ferestre, utilizând vântul, curenții termici Panouri opace tip spandrel, convectoare în pardoseală, ventilatie prin cadre Geometria clădirii și a camerei, proporția de geam, poziționarea geamului Transparența, transluciditatea, reflecția, redirecționarea și transportul luminii Fațadă fotovoltaică, acoperiș fotovoltaic, umbrire solară Separare, încorporare, amestecare Adăugare, integrare, adaptare Performanța termică a anvelopei clădirii influențează necesarul de energie al unei clădiri în două moduri. Aceasta afectează consumul anual de energie, prin urmare, costurile de operare pentru încălzirea, răcirea și controlul umidității clădirii. Influențează, de asemenea, sarcinile maxime, care prin urmare, determină mărimea echipamentelor de încălzire, de răcire și de generare a energiei și în acest fel are un impact asupra costurilor de investiție. În plus față de economisirea energiei și de reducerea costurilor de investiții, o clădire mai bine izolată oferă și alte avantaje semnificative, inclusiv confortul termic mai mare din cauza temperaturilor suprafețelor mai calde din interior în timpul iernii și temperaturilor mai scăzute în timpul verii. Acest lucru, de asemenea, duce la un risc mai mic de dezvoltare a mucegaiului pe suprafețele interioare. Când clădirile sunt construite sau renovate, este de preferat o perspectivă unitară a clădirii, care presupune luarea în considerare a tuturor părților clădirii și ale procesului de construcție pentru a descoperi oportunitățile de îmbunătățire a eficienței energetice. Tabelul 2 prezintă tehnologiile de anvelopare a clădirii, în funcție de economie, climă și tipul construcției. Tabelul 2. Tehnologii pentru anvelope clădiri Tip de economie Realizată Climat Climat cald Tehnologie Construcție nouă Reabilitare Izolație, ferestre cu geam termopan low-e și etanșare aer pentru toate clădirile Umbrire a ferestrelor exterioare și Umbrire arhitecturală sticlă dinamică/shading Ferestre cu coeficientul de absorbție a căldurii solare foarte scăzut (sau ferestre umbite Materiale reflectorizante pentru acoperiș și învelitori 16

17 Climat rece dinamic) Pereți/acoperișuri reflectorizante Acoperișuri performante (design integrat/celule fotovoltaice integrate) Ventilație naturală/mecanică optimizată Ferestre cu grad înalt de izolație Câștig pasiv de căldură (caracteristică arhitecturală /sticlă dinamică/umbrire) Casa pasivă echivalentul de performanță bazată pe limitările de cost ale ciclului de viață Învelitori reflectorizante pentru pereți Folie pentru fereastă cu coeficient de absorbție a căldurii solare mai scăzut Ferestre noi cu coeficient de absorbție a căldurii solare scăzut Ferestre cu grad înalt de izolație Panouri interioare sau low-e storm Umbrire izolatoare și alte dispozitive de izolare (pelicule low-e) Sisteme exterioare de izolație a pereților Izolație interioară de înaltă performanță În realizare Climat cald Climat rece Umbrire exterioară și caracteristici arhitecturale Ferestre cu coeficientul de absorbție a căldurii solare scăzut Acoperișuri reflectorizante și învelitori pentru pereți Ventilație naturală/mecanică optimizată Ferestre cu grad înalt de izolație (posibil termopan cu panou low-e storm) Câștig pasiv de căldură (caracteristică arhitecturală) Izolație cu cost scăzut optimizată și etanșare la aer Umbrire exterioară Învelitori reflectorizante (acoperiș și pereți) Folii low-cost pentru ferestre Ventilație naturală Panouri interioare sau Low-e storm Umbrire izolatoare și alte dispozitive de izolare (pelicule low-e) Sisteme exterioare de izolare a pereților Izolare a cavității, izolare interioară cu costuri mai reduse (de exemplu, polistiren expandat) Calitatea și eficiența energetică a anvelopelor clădirilor sunt cei mai importanți factori care afectează energia consumată de echipamentele de încălzire și de răcire. Deoarece investițiile în anvelopare și echipamente mecanice încearcă să economisească aceeași parte a consumului de energie la utilizatorul final, investiția în oricare dintre cele două este de natură să conducă la diminuarea încasărilor pentru celălalt. Există două perspective predominante în ceea ce privește importanța relativă a anvelopei clădirii și a echipamentelor de încălzire și de răcire. Abordarea printr-un design pasiv susține un nivel ridicat de eficiență energetică a componentelor anvelopei unei clădiri, orice nevoie suplimentară pentru încălzire sau răcire fiind îndeplinită de echipamente mecanice de bază, eficiente. Abordarea prin tehnologii inteligente promovează eficiența energetică ridicată realizată printr-un echipament mecanic, pentru că acesta este înlocuit în mod obișnuit și instalarea este mai ușoară decât retehnologizarea anvelopelor clădirilor ineficiente vechi. Oricare dintre cele două abordări poate fi adecvată. Echilibrul între tehnici de anvelopare avansate și echipamente avansate trebuie stabilit la nivel regional sau local în timp ce sunt luate în 17

18 considerare disponibilitatea produselor, costul, condițiile climatice și prețul energiei. Cu toate acestea, când e posibil, este mai bine să se investească în cea mai eficientă energetic anvelopă a clădirii, lucru justificat, deoarece va fi realizată pentru mulți ani și, în cele mai multe cazuri anvelope cu tehnologii avansate oferă un confort mai mare. Un confort îmbunătățit poate favoriza un comportament care duce la economii suplimentare de energie, cum ar fi renunțarea la creșterea parametrilor setați ai termostatului Reguli pentru eficiența energetică a clădirilor Când se solicită să fie descrise caracteristicile unei clădiri eficiente energetic, cel mai mult sunt enumerate următoarele: pereții bine izolați, un acoperiș ventilat cu un strat gros de izolație pe plafon, ferestre de calitate cu geam low-e, și un sistem de încălzire și de răcire de înaltă eficiență. Surprinzător, multe clădiri cu aceste caracteristici se confruntă cu facturi la utilități mai mari decât s-a anticipat, niveluri ridicate de umiditate sau de poluanți ai aerului în interior și deteriorarea prematură cauzată de acumularea de umiditate în pereți și acoperișuri. Acest lucru se întâmplă deoarece unele reguli esențiale privind eficiența energetică a clădirii nu sunt respectate. Aceste reguli și ce se poate face pentru a evita aceste situații sunt: 1. Se etanșează toate îmbinările în carcasa clădirii. Nu are sens să se investească în pereți și plafoane bine izolate dacă se întreprinde prea puțin pentru a bloca fluxul de aer în jurul și prin cavitățile izolate. Îmbinările lemn-pe-lemn și gips-carton-pe-lemn în învelișul exterior al unei clădiri nu sunt închise ermetic și ar trebui să fie etanșate cu garnituri, spume, calafat sau folii barieră de aer. 2. Se elimină găurile inutile și se etanșează toate acelea care sunt inevitabile. Se poziționează prizele electrice și comutatoarele pe peretii interiori ori de câte ori este posibil și se încearcă utilizarea corpurilor de iluminat montate pe suprafață în loc de corpuri încastrate în plafoanele izolate. În cazul în care anumite lucrări electrice pe pereții exteriori și plafoane sunt inevitabile, se etanșează toate muchiile casetei și orificiile de cablare. Se etanșează sistemul de țevi cu garnituri din folie de cauciuc trecute peste conducte și prinse mecanic pe margini. 3. Se blochează căile de conducție a căldurii prin cadrul de lemn. Pierderea de căldură prin grinzile orizontale montate în partea superioară a ferestrei, colțurile exterioare și marginile grinzilor pot fi reduse în mod semnificativ prin modificări simple ale cadrului. Se montează o izolație rigidă între grinzile superioare ale fereastrei interioare și exterioare și ale ușii, colțurile cadrului, astfel încât acestea să fie deschise spre interior și să poată fi umplute cu izolație și se ajustează grinzile pentru a crea un spațiu pentru cei câțiva centimetri de izolație. 4. Se acoperă complet toate cavitățile cu izolație. Chiar și cele mai mici spații între izolație și cadru pot provoca o pierdere semnificativă a performanței izolației, în special în cazul în care este un spațiu între izolație și gips carton, care permite aerului să circule liber. Izolatia trebuie să completeze în întregime toate cavitățile din pereți și tavan și ar trebui să fie la același nivel cu suprafețele interioare. 5. Se izolează corespunzător fundațiile, de preferință pe exterior. Subsolurile sunt rareori izolate la aceleași standarde ca etajele superioare, chiar dacă 18

19 pereții de subsol au adesea o expunere exterioară similară. Subsolurile ar trebui să fie izolate în mod corespunzător în timpul procesului inițial de construcție, de preferință la exterior. Izolația exterioară reduce șansa de condens și elimină ciclurile termice extreme care cauzează spărturi ale fundației. O colecție cuprinzătoare a celor mai bune acțiuni de reabilitare disponibile care pot fi aplicate pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor municipale, inclusiv studii de caz specifice, este disponibilă gratuit pe site-ul BSBEEP: 6. FINANȚAREA eficienței energetice a clădirilor Economiile de energie sunt printre cele mai rapide, de impact și cele mai rentabile moduri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În ciuda oportunității de rentabilitate dovedită privind reducerea consumului de energie, o proporție semnificativă a potențialului de îmbunătățire a eficienței energetice nu se realizează. Un motiv cheie pentru acest lucru se referă la finanțarea eficienței energetice. Necesitatea de a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor este acum mai mare decât oricând și reprezintă o oportunitate unică de a aborda provocările legate de securitatea energetică, schimbările climatice și dezvoltarea economică. O creștere a performanței energetice a cladirii a statelor membre ar permite Uniunii Europene să respecte Protocolul de la Kyoto, și să-și onoreze angajamentul său pe termen lung de a menține creșterea temperaturii globale sub 2 C și eforturile sale de a realiza 20/20/20 obiective până în Comisia Europeană intenționează să introducă mecanisme financiare pentru finanțarea sub un management centralizat sau sub o gestionare partajată (între Comisia Europeană și autoritățile de gestionare). Pentru perioada de programare 2020, autoritățile de management poate aloca bugetul pentru finanțare instrumente în obiective tematice tot programul lor operațional lui. În plus, o combinație de finanțare Instrumente și subvenții nerambursabile (pentru investițiile în energie durabilă în clădiri) este posibil. În tabelul 3, sunt cuprinse mecanismele financiare și fiscale existente pentru sectorul construcțiilor. 19

20 Tabelul 3: Mecanisme financiare și fiscale existente pentru sectorul construcțiilor Mechanism Adequacy Source of funding Uses of funds Subvenții Mari pentru clădiri mari Bugetul de stat, fonduri, instituțiile financiare internaționale, donatori bilaterali Prioritate pe termen scurt; vizează determinarea nivelului cererii de investiții și susținerea proprietarilor în obținerea de credite; audituri energetice, studii de fezabilitate; clădiri publice, servicii comerciale, blocuri Împrumuturi preferențiale Finanțare suplimentară (TPF)/ESCO (EPC) Certificate verzi Reduceri de impozite Deduceri fiscale Reducere TVA Mare pentru servicii comerciale și clădiri rezidențiale Medii Instituții financiare internaționale, fonduri pentru eficiență energetică, fonduri de garantare, fonduri de dezvoltare / bănci, bănci comerciale locale Companii de servicii energetice, companii de leasing Prioritate pe termen scurt; cererea de investiții evaluată servește ca bază pentru împrumuturi finanțate de Guvern ce ajută instituțiile financiare internaționale Prioritate pe termen mediu; Cerințe preliminare: legislație, protocoale standardizate de monitorizare și verificare, formare, prețuri care să reflecte investiția în transportul energiei Puține State dezvoltate Prioritate pe termen mediu spre lung Puține spre medii Bugetele de stat; mai Prioritate pe termen mediu potrivite pentru companii Puține spre medii Puține spre medii Reducerea impozitului pe venit pentru persoanele fizice și juridice care investesc în eficiența energetică a cladirilor proprii Bugetele de stat; potrivite pentru măsuri cu amortizare pe termen scurt Prioritate pe termen scurt spre mediu Prioritate pe termen scurt spre mediu Pe parcursul ultimilor cinci ani, mai multe corpuri și organizații internaționale s-au implicat în pregătirea și finanțarea programelor pe termen scurt și mediu privind eficiența energetică, fie în sectorul construcțiilor fie într-o abordare mai completă. State membre ale Uniunii Europene (Grecia și România) sunt dependente aproape în totalitate de fondurile structurale oferite de Uniunea Europeană pentru promovarea eficienței energetice, în timp ce alte țări (Moldova, Ucraina, Armenia și Turcia) au făcut eforturi spre a atrage fonduri de la mai mulți donatori. Inițiativele promovate de Uniunea Europeană sunt finanțate din belșug, au aplicabilitate pe termen mediu spre lung, fac parte dintr-o abordare globală pentru dezvoltarea generală a Uniunii Europene și având în cele din urmă un caracter destul de "permanent", deoarece acestea fac parte din politica de coeziune a UE care vizează convergența regiunilor UE. Pe de altă parte, programele și proiectele implementate în alte țări presupun documentarea capacităților acestora de a atrage fonduri de la o gamă largă de instituții (cele mai multe dintre acestea au totuși surse UE). Pentru mai multe informații privindoportunitățile de finanțare în UE și în alte țări BSBEEP vă rugăm să verificați studiul analitic "GA1.2: Colectarea de informații cu privire la oportunitățile de finanțare, programe și inițiative politice la nivel european, național 20

21 și local și de evaluare în scopul de a satisface nevoile partenerilor" elaborat de echipa BSBEEP, disponibil gratuit pe site-ul BSBEEP: 7. Politici de DEZVOLTARE și IMPLEMENTARE a eficienței energetice Deși Uniunea Europeană a legiferat în domeniul politicii energetice de mai mulți ani, și a evoluat din Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, conceptul de introducerea unei politici europene obligatorii și cuprinzătoarte în domeniul energiei a fost aprobată abia la reuniunea Consiliului European informal din 27 octombrie 2005 de la Hampton Court. Tratatul UE de la Lisabona din 2007 include în mod legal solidaritatea în materie de aprovizionare cu energie și schimbări în politica energetică în cadrul UE. nainte de Tratatul de la Lisabona, legislația energetică a UE s-a bazat pe autoritatea UE în domeniul pieței comune și a mediului. Cu toate acestea, în practică, multe competențe politice care privesc energia rămân la nivel național al fiecărui stat membru iar progresele înregistrate în politica la nivel european necesită o cooperare voluntară a statelor membre. Ca parte a programului SAVE al UE, [9], care vizează promovarea eficienței energetice și încurajarea comportamentului de economisire a energiei, a Directivei randamentelor termocentralelor [10] precizează niveluri minime de eficiență pentru termocentrale alimentate cu combustibili lichizi sau gazoși. Investiții publice și private sunt necesare pentru dezvoltarea și implementarea mandatului din în ce mai important de eficienței energetice a clădirilor. Figura 4 oferă o schemă de ansamblu pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii privind eficiența energetică a clădirilor. Aceste acțiuni privesc obiectivele Uniunii Europene pentru schimbările climatice, energia și decarburare până în 2020 și Pentru ca aceste obiective să fie îndeplinite, sunt necesare fonduri de investiții, ce joacă un rol major pentru o renovare durabilă, modernizarea, și construcția de clădiri, care sunt reglementate de regulamentul privind dispozițiile comune și alte reglementări [11]. Politica de coeziune a Europei pentru investiții programată pentru perioada se referea la îmbunătățirea clădirilor publice, comerciale și rezidențiale. În perioada pentru energia provenită din surse regenerabile și implementarea măsurilor durabile s-a alocat un buget mai mare. Având în vedere acest fapt, Autoritatea de Control a Politicilor de Coeziune, trebuie să planifice și să facă investiții în domeniul energiei durabile în clădiri prin intermediul programelor operaționale și a mecanismelor financiare inovatoare. Acestea ar trebui să ia în considerare cerințele europene privind clădirile, diferitele mecanisme de finanțare și a diferitelor legislații naționale ce fac referire la renovarea energetică a clădirilor care trebuie să se adapteze la cele câteva directive UE pentru energie durabilă. Toate aceste acțiuni sunt incluse într-un plan general, cu etape majore suplimentare privind domenii prioritare de intervenție și strategii adecvate, cadre de evaluare a impactului economic, social, cel legate de energie și de mediu, mecanisme de finanțare adecvate, proiectarea, punerea în aplicare și monitorizarea programelor de energie durabilă. 21

22 Figure 5 Dezvoltarea unui program de energie sustenabilă a clădirilor [11] 22

23 8. MIJLOACE prin care se poate promova eficiența energetică a clădirilor Există un număr important de inițiative cu site-uri și publicații care promovează bunele practici în domeniul eficienței energetice. Mai jos este o listă a unora dintre aceste inițiative. Convenția primarilor (CoM) este principala mișcare Europeană ce implică autoritățile locale și regionale, ce și-a propus în mod voluntar creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor de energie regenerabilă pe teritoriile lor. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenției au scopul de a îndeplini și depăși obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 al Uniunii Europene cu 20% până în Pentru caracteristicile sale unice - fiind singura mișcarea de acest gen mobilizând agenți locali și regionali spre îndeplinirea obiectivelor UE - Convenția primarilor a fost portretizat de către instituțiile europene, ca un model de exceptie a guvernanței pe mai multe niveluri ( ). Organizația Clădirilor Eficiente din punct de vedere Energetic PPP reprezintă un parteneriat între Comisia Europeană și sectorul privat reprezentat de Asociația Clădirilor Eficiente din punct de vedere Energetic (E2BA), o inițiativă a Platformei Tehnologice Europene pentru Construcții. Planul multianual al Organizația Clădirilor Eficiente din punct de vedere Energetic. Multianual foaia de parcurs EEB este documentul care conține prioritățile de cercetare și inovare din sectorul privat, care sunt inputuri esențiale pentru proiectarea programelor de lucru de cercetare de către Comisia Europeană. Pentru a îmbunătăți transparența, acest parteneriat se bazează pe un acord contractual între Comisie și partenerii din industrie, stabilind obiectivele, angajamentele, indicatorii cheie de performanță și rezultatele care urmează să fie livrate. Organizația Clădirilor Eficiente din punct de vedere Energetic intenționează: de a crea și de a integra tehnologii și soluții care să permită reducerea consumului de energie și a emisiilor de GHG în conformitate cu obiectivele pentru 2020; de a transforma industria de construcții într-o afacere durabilă bazată pe cunoaștere, cu o productivitate mai mare și angajați calificați; de a dezvolta abordări inovatoare și sistemice inteligente pentru clădiri verzi și districte, contribuind la îmbunătățirea competitivității industriei constructoare din UE. Inițiativa Europeana pentru Eficiența Energetică a Clădirilor (E2B EI), condusă de Asociația Clădirilor Eficiente din punct de vedere Energetic (E2BA) fondată în Noiembrie 2008, a fost creată de Platforma Tehnologică Europeană pentru Construcții pentru a ajuta industria construcțiilor să atingă ținta de 20/20 și să obțină clădiri și cartiere neutre din punct de vedere energetic până în Viziunea globală a Asociației Clădirilor Eficiente din punct de vedere Energetic este de a livra, implementa și de a optimiza conceptele clădirilor și cartierelor care au potențialul tehnic, conomic și social de a scădea drastic consumul de energie și de a reduce emisiile de CO2 atât în clădirile noi cât și în cele deja existente în Uniunea Europeana (UE). Inițiativa Europeana pentru Eficiența Energetică a Clădirilor va lucra pentru a atinge următoarele obiective: Oferirea de studii de cercetare de înaltă calitate, la un preț redus care oferă încredere industriei, investitorilor din sectorul public și privat, celor care au puterea de a lua decizii și altor părți interesate; impulsioneze noi investiții industriale, naționale și regionale; dezvoltarea unei strânse cooperări ce presupune activități de cercetare desfășurate la nivel național și regional; 23

24 permite intrarea pe piață a tehnologiilor de eficiență energetică, care să permită forțelor comerciale ale pieței să genereze beneficii publice; plasarea Europei drept referință la nivel mondial pentru clădirile eficiente energetic; se concentreze pe atingerea sustenabilității pe termen lung și a obiectivelor de competitivitate industrială în materie de costuri, performanță și durabilitate pentru a ajuta zonele critice cu probleme de tehnologie; stimularea inovațiilor și apariția unor noi lanțuri de valori care să includă IMM-urile; să faciliteze interacțiunea dintre industrie, universități și centre de cercetare; să încurajeze participarea noilor state membre și țărilor candidate; să efectueze studii socio-tehnico economice largi cu scopul de a evalua și a monitoriza progresele tehnologice; țintirea barierelor non-tehnice pentru impulsionarea piețelor și să efectueze cercetări pentru a sprijini dezvoltarea de noi reglementări; revizuire a standardelor existente pentru a elimina obstacolele artificiale din calea accesului la piețe; să ofere informații fiabile pentru publicul larg cu privire la beneficiile noilor tehnologii pentru mediu, siguranța aprovizionării, costurile energetice și ocuparea forței de muncă. Inițiativa BUILD UP, portalul european pentru eficiență energetică a clădirilor, a fost stabilit de către Comisia Europeană în 2009 în scopul sprijinirii statelor membre ale UE în implementarea directivelor pentru performanțe energetice ale clădirilor (EPBD). Portalul web este destinat să sublinieze beneficiile aduse de inteligență cumulată a Europei privind reducerea consumului de energie în clădiri pentru toate categoriile de public relevante. Acesta va reuni noi practicieni și asociații profesionale și va oferi o continuă motivare a acestora pentru a susține schimbul de cele mai bune practici de lucru și cunoștințe și de a transfera instrumente și resurse ( ManagEnergy este o inițiativă de suport tehnic a programului Intelligent Energy - Europe (IEE) al Comisiei Europene care își propune să asiste părțile din sectorul public și consilierii lor ce lucrează în domeniul eficienței energetice și al energiei regenerabile atât la nivel local cât și regional. Acesta a fost creat pentru a permite agențiilor locale de energie să lucreze împreună mai eficient. Inițiativa oferă o gamă variată de servicii în acest scop: directoare și hărți interactive, facilități de căutare a partenerilor, informații cu privire la proiecte de succes, și ateliere de lucru programate regulat ( Rețeaua Europeană a Institutului pentru Cercetări în domeniul Clădirilor (ENBRI) a fost fondată în 1988 cu scopul de a unifica cercetările privind la clădirile și construcțiile. Rețeaua ENBRI oferă o acoperire completă a subiectelor ce privesc construcțiile și mediul construit deja și garantează o constantă up-datare a cunoștințelor internaționale și a experiențe dobândite în sectorul construcțiilor. Obiectivele ENBRI sunt: Promovarea beneficiilor investițiilor în cercetarea în construcțiilor și dezvoltarea construcțiilor precum și a mediului deja construit la nivel național, regional și european. Promovarea cooperării între membrii săi, și colaborarea cu Comisia Europeană și părțile interesate din sectorul de construcții european, în scopul de a contribui în mod eficient la îmbunătățirea competitivității, durabilitatea, calitatea și siguranța mediului construit. 24

25 Public larg și consultanță privind probleme legate de cercetare și inovare în mediul deja construit într-o abordare proactivă și de stabilire a ordinii de zi. ( TRA-EFCT (Acțiune de cercetare axată pe tehnologii de construcții ecologice) este o rețea tematică al cărei obiectiv principal este de a stabili o interfață bine organizată și eficientă între diferitele proiecte de construcții susținute de Uniunea Europeană. În special, TRA-EFCT vizează: asigurarea unui forum european pentru dezvoltare, diseminarea și schimbul de cunoștințe științifice și tehnologice și de idei cu privire la toate aspectele legate de construcții; accelerarea diseminării și exploatării rezultatelor cercetărilor; îmbunătățirea sinergiei și coordonării cercetărilor desfășurate în cadrul programelor comunității europene; informare planificatorilor de programe de necesitățile și prioritățile de cercetare viitoare informing RTD programme planners of future research needs and priorities DEEP - Diseminarea unor măsuri de eficiență energetică în clădirile publice este un proiect european care vizează promovarea oportunităților pentru creșterea eficienței energetice în sectorul clădirilor publice. nstrumentele dezvoltate de proiect sunt: Setul de instrumente DEEP de achiziții publice eficiente energetic, oferind: Ghid pentru elaborarea și punerea în aplicare a unei politici de achiziții eficiente energetic; Un instrument pentru analiza costului pe ]ntreaga perioad[ a ciclului de viață pentru a ajuta la demonstrarea economiilor ce se pot face prin reducerea consumului de energie; O auto evaluare (SASESATO) pentru a identifica potențialele îmbunătățiri ce se pot aduce clădirilor deja construite; Sfaturi și criterii privind construcții durabile, energie verde și achiziționarea de produselor IT eficiente; Instrumentele sunt disponibile pentru descărcare la adresa: Manualul Procura+, Ghid pentru Achiziții Publice Rentabile și Durabile - oferă o introducere pe tema achizițiilor durabile și consiliere simplă privind implementarea acestora; Recomandări, oferire de consiliere pentru factorii de decizie europeni și naționali cu privire la modul a încuraja promovarea construcțiilor durabile și energie electrică eficientă prin intermediul achizițiilor publice Programul BSBEEP E-TOOL Numărul de clădiri care intră sub jurisdicția unei municipalități sunt de ordinul sutelor și în acest aspect evaluarea energetică analitică a fiecărei clădiri este costisitoare în termeni de timp și efort. Instrumente analitice care pot evalua cuprinzător diferite aspecte legate de eficiența energetică și performanța clădirilor sunt deja disponibile pe piață. Cu toate acestea, de multe ori, folosirea aceste instrumente necesită un grad de expertiză. În multe situații, autoritățile municipale trebuie să decidă rapid folosind evaluări și rezultatele care au fost obținute de funcționarii publici sau alt personal cu cunoștințe științifice limitate. 25

26 BSBEEP e-tool (Figura 7) poate spori capacitatea de luare de decizii a autorităților municipale și a agențiilor relevante, ajutându-i să evalueze consumul de energie al clădirilor rapid și în mod eficient. E-tool se bazează pe următoarele concepte: Intrările sunt ușor accesibile sau ușor calculate de către utilizator, Programul are o caracteristică calitativă și cantitativă, Programul se instalează ușor pe orice calculator (cu condiția să aibe instalată aplicația Microsoft Excel) și poate fi utilizat cu ușurință și de utilizatori medii, Figure 6 BSBEEP e-tool Mecanismul de evaluare propus este format din două niveluri de evaluare: 1. Evaluare calitativă (0-50 puncte) Aspect principal: potențialul de economisire a energiei: Procedura specifică evaluează caracteristicile actuale ale clădirilor examinate în scopul de a oferi o imagine calitativă rapidă a performanțelor clădirii bazată pe cele mai bune practici disponibile. Evaluarea calitativă se efectuează prin evaluarea a cinci categorii generice legate de caracteristicile clădirii examinate și anume: a) Anvelopa clădirii (BE), b) Sistemul de încălzire (HS), c) Sistemul de răcire (CS), d) Sistemul de iluminat (LS), e) Accesul la apă caldă(dhw) Metoda specifică necesită intrări calitative simple (întrebări cu variante multiple de răspuns) pentru realizarea evaluării. În acest aspect, dacă cineva nu este conștient de consumul de energie al clădirii poate utiliza, de asemenea, programul. Clădirile cu scor mare sunt eficiente energetic și, prin urmare, au un potential scazut pentru intervenții de eficiență energetică. Pe de altă parte, clădirile cu scor scăzut au un potențial ridicat pentru interventii de eficiență energetică. 2. Evaluare cantitativă (0-50 puncte) Aspect principal: Construirea cererii de energie și construirea consumul real: Procedura specifică ia în considerare metodologiile europene de evaluare a energiei și a legislației și oferă o analiză solidă și mai tehnică a cererii de energie / consumului clădirii. Mai concret, compară consumul anual de energie al clădirii (pe utilizarea finală), cu media națională pentru tipul specific de clădiri (în kwh / m2). În această privință, chiar dacă cineva are doar informații ce privesc consumul de energie (neștiind tipul de izolare, tipul de geamuri etc.) pot utiliza, de asemenea programul. 26