Prelucrarea datelor geografice cu ajutorul calculatorului (1) Limbajul "VISUAL BASIC"

Transcription

1 Geoinformatică_Laborator 07 Prelucrarea datelor geografice cu ajutorul calculatorului (1) Pentru a rezolva o sarcină, calculatorul are nevoie de datele de intrare ale problemei şi de un algoritm. Algoritmul reprezintă paşii care trebuie urmăriţi de către calculator atunci când se efectuează rezolvarea. El se stabileşte printr-o analiză complexă a tuturor situaţiilor care pot interveni. Pentru rezolvarea problemelor pe calculator, în cazul nostru a celor geografice, trebuiesc elaborate programe speciale (cele folosite în geografie poartă numele de S.I.G.-uri, adică Sisteme Informatice Geografice). Acestea sunt construite şi testate de către informaticieni specializaţi în programare. Programarea pe calculator se face cu ajutorul limbajelor de programare. Ca să înţelegem ce înseamnă un limbaj de programare şi cum funcţionează un program elaborat de noi vom folosi limbajul VISUAL-BASIC. Mediul de programare VISUAL BASIC [ Un pachet de programe ce ajutǎ la elaborarea şi verificarea programelor scrise în limbajul VISUAL-BASIC ] conţine un interpretor şi un compilator. Interpretorul este util în faza de elaborare a programului, compilatorul transformǎ programul elaborat în program executabil (aceste programe au extensia.exe şi ruleazǎ mai repede). Limbajul "VISUAL BASIC" Limbajul BASIC a fost elaborat de un colectiv de la Universtatea din Datrmouth, SUA sub conducerea profesorului John Kemeny. Utilizarea pe scară largă a versiunilor succesive de Windows a permis - pentru cei de la Microsoft - elaborarea în 1991 a primelor versiuni de VISUAL-BASIC, drept primul limbaj de nivel înalt ce rulează sub Windows. În zece ani s-a ajuns deja la versiunea 7 a limbajului, ce include facilităţi de administrare a bazelor de date, posibilitatea de a utiliza şi de a comunica cu alte aplicaţii dezvoltate sub Windows prin intermediul interfeţelor DDE, OLE, AxtiveX, ODBC etc. Limbajul conţine multe caracteristici ale limbajelor orientate pe obiecte (chiar dacă nu conţine toate elementele necesare ale unui limbaj de acest gen), şi spre deosebire de limbajele procedurale cunoscute din epoca DOS (FORTRAN, BASIC, Pascal etc.) este un limbaj de programare comandat de evenimente. Caracterul "Visual" al limbajului se referă la faptul, că interfaţa cu utilizatorul se programează separat, incluzând pe un şablon toate "elementele de control" (obiectele) aplicaţiei. Acestre obiecte pot fi: butoane de comandă, etichete, ferestre de texte, ferestre de liste, "butoane radio", bare de defilare, casete "combo" etc. Aici se încadrează şi şablonul sau fereastra aplicaţiei, denumită drept "formă"(form). Fiecare obiect are un set de proprietăti ce determină culoarea, forma, textul afişat pe el, dimensiunea, poziţia etc. Metodele reprezintă instrucţiuni (proceduri) asociate obiectelor, iar Evenimentele reprezintă acţiunile ce se pot "întâmpla" în decursul execuţiei cu aceste obiecte (clickmouse, apăsare de taste, mişcarea mouse-ului etc.). 1

2 Lansarea în execuţie a mediului de programare Visual Basic. 1. Se selectează iconul Microsoft Visual Basic din grupul Microsoft Visual Studio (sau se face direct "click" pe iconul Vb6.exe de pe Desktop). 2. Se alege iconul Standard.exe din fereastra afişată. 3. Din meniul File se alege opţiunea "New Project", moment în care apar ferestre ale mediului de programare Visual Basic. Cele mai importante sunt: Fereastra Principală a mediului de programare. Aici găsim: Bara de meniuri (Menu Bar) ce conţine meniurile necesare la crearea şi rularea aplicaţiilor Visual Basic Bara de instrumente (Tool Bar) conţine icoane ("Short-cut"-uri) pentru comenzile frecvent utilizate 2

3 Fereastra de controale (Tool Box) conţine icoanele celor mai importante controale, ca: Etichete, Ferestre de text, Butoane de comandă, ferestre de regăsire a fişierelor etc. Foaia de lucru (forma = fereastra aplicaţiei) şablonul pe care se poziţionează şi se configurează comenzile utilizate de program. Fereastra Project (proiect) conţine numele tuturor fişierelor necesare rulării aplicaţiei, şi anume: - Fişiere cu memorează resuresele necesare (*.VBP) etc. - Fişiere cu formele aplicaţiei ( *.FRM); - Fişiere cu module de program (*.BAS). Fereastra Properties (proprietăti) afişează proprietăţile formei sau a controalelor existente pe formă, cum ar fi: dimensiunea, poziţia, culoarea, caracterele textului etc. Fereastra Form Layout permite să definim poziţia -în timpul rulării- a ferestrei de aplicaţie, pe ecran. 3

4 Linia de meniu (Menu Bar) conţine o serie de meniuri, cum ar fi : File, View, Format, Project, Debug,Edit, Run Tools, Add Inns, Window, Help Bara de instrumente (Tool Bar) conţine icoane ("Short-cut"-uri) pentru comenzile utilizate mai frecvent cum ar fi: Open Project Save Project Cut,Copy,Paste Find Undo,Redo Start Break End Project Explorer Properties Window Form Layout Object Browser Toolbox Citirea unui proiect de pe suportul extern Salvarea proiectului pe un suport extern de memorie Pornirea programului Întreruprerea rulării pentru corecturi Oprirea programului Fereastra de controale (Tool Box) conţine icoanele controalelor: ; Picture Box şi Image Box ' Afişează imagini Label ' Etichetă, pentru afişarea textelor fixe din program ; Command Button ' "Buton de comandă", la "apăsarea lor sunt lansate acţiuni descrise în subprogramele ataşate. ; Text Box ' Fereastră pentru introducerea datelor de tip şir ; List Box ' Fereastră de afişare a unor liste de unde se poate alege un singur element ; Option Button ' Permite alegerea unei opţiuni din mai multe posibilităţi ( numite şi "Butoane Radio"); Frame ' Cadru, ce permite gruparea controalelor (util mai ales în cazul "Butoanelor Radio") ; Check Box ' Marchează caracterul Adevărat - Fals al unei condiţii.; Combo Box ' Echivalentul unui ansamblu de "Text-Box" şi "List-Box" ; Horizontal, Vertical ' Afişează "Bare de derulare" pentru reglarea unor parametri între limite fixate; Timer ' Lansează evenimente la momente pre-definite (Invizibil în timpul rulării) ; Shape, Line ' Permite trasarea de figuri geometrice (dreptunghi, linii, elipse, etc. doar pentru accentuarea unor elemente ale şablonului - formei (Frame).Nu au rol în program.; Drive List Box ' Fereastră "List-Box" cu perifericele accesibile ; Directory ' Fereastră cu "Folder"-ele accesibile pe perifericul ales File List Box ' Fereastră cu lista fişierelor din Folderul ales Data,DBList,Dbcombo ' Controale utilizate în programe de administrare a Bazelor de date 4

5 În orice moment se pot şterge sau adăuga alte controale predefinite pe această listă, cele prezentate sunt utilizate cel mai frecvent Includerea unui element de comandă pe Şablon (Formă) poate fi făcut în două feluri: a) Se poziţionează cursorul "mouse"-ului pe elementul ales şi se face "Dublu-Click". Elementul respectiv apare pe şablon (Formă) după care se poate repoziţiona şi se pot modifica dimensiunile lui. b) Se poziţionează cursorul "mouse"-ului pe element şi se face "Click". Se mută apoi cursorul pe şablon, unde se execută operaţiunea "Drag and drop", adică cu tasta apăsată se mişcă elementul ales până ce ajunge la dimensiunile dorite şi în poziţia dorită. Fereastra Project (proiect) conţine numele tuturor fişierelor necesare rulării aplicaţiei. De obicei pentru o aplicaţie sunt necesare cel puţin 2 fişiere, cel ce descrie fişierele necesare proiectului : "*.vbp" şi cel ce descrie şablonul (forma) de tip "*.frm". Frecvent există fişiere ce conţin rutinele de calcul de tip *.bas, şi mai rar fişiere de descriere a "claselor" -.cls, a unor controale : *.ctl, etc. Fereastra Properties (proprietăţi) afişează proprietăţile formei sau a controalelor alese. Pe lângă proprietăţi ce determină culoarea "fond"-ului, poziţia şi dimensiunile controlului, se afişează eventualul text scris pe control (denumit în program ca şi "Caption"), culoarea şi forma caracterelor, precum şi proprietăţi ca "Visibilitate", caracterul "accesibil-neaccesibil", numărul de ordine al controlului (dacă sunt mai multe) etc. Caseta derulantă permite parcurgerea întregii liste de proprietăţi, afişând în stânga proprietatea, iar în dreapta valoarea actuală a proprietăţii (Lista proprietăţilor poate fi sortată alfabetic sau pe categorii). În fereastra din "subsol" se dau explicaţii "sumare" în legătură cu proprietatea aleasă. Proprietăţile controalelor se pot stabili în faza de proiectare", setând valorile alese (cum ar fi mărimea, poziţia) interactiv cu ajutorul mouse-ului, respectiv completând cu parametri aleşi câmpurile tabelului de proprietăţi, pe de altă parte proprietăţile se pot modifica în timpul rulării programului prin instrucţiuni de atribuire ca: Command1.Caption = Start ; Label1.Backcolor= vbgreen Text1.Forecolor = vbred Command2.Visible = False Textul de pe butonul de comandă va fi : Start Culoarea de fond a etichetei devine verde Culoarea caracterelor din fereastra de text este roşie Butonul de comandă Command2 devine invizibilă [ După cum se vede în aceste instrucţiuni se specifică obiectul, urmat de un punct şi proprietatea care se modifică, iar după semnul egal este valoarea ce se atribuie acestei proprietăţi ]. Pe lângă un ansamblu de instrucţiuni, Visual Basic oferă o serie de metode, ce sunt de fapt nişte acţiuni (instrucţiuni), ce se efectuează asupra obiectelor. Formatul general al unei metode este: <Obiect>.metodă [parametri] Cele mai importante metode sunt: 5

6 AddItem (adaugă elemente la o listă (Listă simpla sau combo ), va avea forma: <Obiect>.AddItem <element> [index], de ex: List1.AddItem = Pisica Adaugǎ textul Pisica la List1 RemoveItem (elimină un element dintr-o listă), are forma: <Obiect>.RemoveItem <element> [index], de ex: List1.RemoveItem = Pisica Scoate textul Pisica din List1 Hide ( ascunde un şablon dat, în cazul programelor multi-şablon): Form.Hide, de ex: Formdoi.Hide face invizibilă şablonul Formdoi Show SetFocus ( afişează un şablon dat ce până acum a fost invizibil, în cazul programelor multi-şablon): ( mută cursorul în obiectul ales), are forma: <Obiect>.SetFocus, de ex: Textdoi.Setfocus mută cursorul în fereastra de text Textdoi Evenimente Fiecare element de pe şablon (butoanele de comandă, ferestrele cu liste etc.) reacţionează la evenimente ce pot fi: Evenimente externe, de ex: - apăsarea tastei mouse-ului ( Click, Dublu Click ) - mişcarea mouse-ului pe suprafaţa şablonului - redimensionarea controalelor etc. şi Evenimente interne de ex.: - încărcarea şablonului pe ecran - terminarea timpului de aşteptare a timer -ului etc. Ce se va întâmpla în momentul în care are loc un eveniment depinde de subprogramul ataşat evenimentului. Cea mai simplă structură a subrutinei este: 6

7 Sub <obiect>_eveniment(parametri) [ instrucţiuni ] End sub Astfel o subrutină ce este ataşată click -ului pe butonul de comandă ce termină aplicaţia, are forma: Sub Commandend_Click() End End sub Subrutina ce afişează textul Hello în eticheta titlu, la încărcarea şablonului pe ecran, are forma: Sub Form_Load() LabelTitlu.Caption = Hello End sub Limbajul de programare Pe lângă subrutinele activate de evenimente, VISUAL-BASIC conţine şi subrutine ce se apelează din cod. [Acestea conţin instrucţiuni ce se utilizeazǎ de mai multe ori, dar pentru economie de efort se defines o singurǎ datǎ şi se utilizeazǎ de fiecare datǎ când e necesar în program] Astfel VISUAL-BASIC (în continuare VB) foloseşte cuvintele rezervate cunoscute din alte limbaje de nivel înalt cum ar fi : IF, THEN, ELSE ENDIF [ pentru luarea de decizii ] GOTO, [ Instrucţiunea de salt necondiţionat utilizat destul de rar ] FOR şi NEXT [ pentru ciclare ] etc. DIM şi REDIM [ reţin loc pentru tabele.] etc. Există toate tipurile de variabile, atât pentru numere : ( Byte, Iîntreg, Long_intreg, Real, real dublă precizie, etc.) Cât şi pentru texte: (Text cu lungime fixǎ, text cu lungime variabilǎ, etc.) pe lângă câteva tipuri de variabile proprii limbajului, ca: Boolean, Date, Variant, Object Şi în VB se pot defini tipuri de date definite de utilizator prin instrucţiunile: 7

8 Type [elemente] End Type În VB există toate structurile de programare structurată cum ar fi: IF_THEN_ELSE SELECT CASE-END SELECT FOR-NEXT, WHILE_WEND, şi câteva noi ca DO_LOOP etc.). Operatorii (semnele pentru operaţii matematice) sunt identice cu cele din alte limbaje: operatorii relaţionali (<, >, <>, =<,=>) operatori logici (NOT, AND, OR). Limbajul oferǎ o serie de Funcţii matematice (SIN, TAN, ATN, LOG, EXP etc.) precum şi funcţiile de manipulare a şirurilor (LEN, CHR$, STR$, Left$, Right$ etc.) Existǎ instrucţiuni pentru definirea şi manevrarea Fişierelor (OPEN, CLOSE, EOF, INPUT#, PRINT#, PUT, GET etc. le veţi studia mai detailat în lab. 09) Directorul de lucru pentru Lab07 este următorul: C:\GEOINFORMATICA\specializarea\grupa\Lab07\ Programarea în Visual Basic, exemple. A. Porniţi programul, alegând opţiunea New Program. A.1. comandă. Aduceţi pe suprafaţa "Şablonului"("Form"-ei) o etichetă şi un buton de A.1. 1 Pentru a aduce o etichetă: - Faceţi "dublu click" pe iconul "Label" din Toolbox (vezi fig. de la pag. 3, cel ce are forma literei "A"), în urma acestuia apare pe şablon un chenar ce indică poziţia etichetei. (Mutaţi chenarul în partea superioară a şablonului - la mijloc- ) A.1.2 Modificaţi textul implicit de "Label1" din chenar, alegând din fereastra "Properties" opţiunea "Caption" (vezi fig. din pag. 2), şi după selectarea acesteia, modificaţi textul din coloana din dreapta (Label1), la "Orice inceput e greu" 8

9 A /2.1 Pentru a aduce un buton de comandă: - Faceţi un "Click" simplu pe iconul "Buton de comandă" de pe Toolbox (vezi fig. din pag. 3, cel ce are forma unui buton ieşit din suprafaţă), după care mutaţi cursorul "mouse"-ului pe suprafaţa şablonului (form-ei) - puţin mai jos decât eticheta plasată anterior - - şi cu tasta din stânga ţinută apăsat- trageţi mouse-ul spre dreapta-jos. În momentul eliberării tastei, butonul de comandă va apare în poziţia şi dimeniunea stabilită. A.2.2 În mod analog cu eticheta, veţi modifica textul implicit de pe buton (Command1") cu textul "Gata" - Cu aceasta am terminat construcţia "interfeţei grafice cu utilizatorul", mutând cursorul pe cele două elemente de pe "form", încă se pot face modificări legate de: -dimensiunea obiectelor, -textele afişate pe obiecte -dimensiunea şi culoarea caracterelor -alinierea textelor, etc. modificând câmpurile respective din fereastra "Properties" A Atribuiţi o subrutină "evenimentului Click", adică specificaţi ce are de făcut programul în momentul în care se face un "click" pe butonul de comandă -după ce programul a fost pornit-. Pentru aceasta : - Faceţi un "click" simplu pe butonul de comandă, - Faceţi un "dublu click" pe acelaşi element, - În acest moment se deschide fereastra de programe (de "cod") cu subrutina ataşată evenimentului "Click" pentru butonul de comandă. Subrutina are scrisă deja primul şi ultimul rând de forma: - Private Sub Command_Click() End Sub În partea superioară -stângă- a ferestrei de "cod" există o fereastră derulantă ce conţine obiectele existente ("Şablonul", eticheta "Label1" şi butonul de comandă "Command1") şi locul de definire a informaţiilor valabile în tot programul : obiectul "General". Pentru fiecare obiect pot exista mai multe "evenimente", afişate în fereatra derulantă din partea superioară -dreaptă-. Astfel - pentru obiectul "Label1" vor exista evenimentele: "Click", "Double Click", "MouseDown", "MouseUp", "MouseMove", şi multe altele; 9

10 - pentru obiectul "Command1" există în mod analog evenimentele: "Click", "Keypress","Keydown","KeyUp","MouseDown", "MouseUp", "MouseMove", "DragDrop", şi multe altele; - pentru obiectul "Form" există : "MouseDown", "MouseUp", "MouseMove", şi multe altele, cel mai frecvent utilizat este evenimentul "Load", ce cuprinde tot ceea ce se execută în momentul lansării programului, la apariţia şablonului pe ecran. "Programul" nostru este foarte simplu: - la lansare afişează şablonul (având în etichetă textul fixat de noi) ; - la apăsarea butonului de comandă -cu inscripţia "Gata" pe el se opreşte programul. Pentru aceasta în subrutina Command_Click avem de introdus un singur rând cu textul "End", el devenind în final de forma: Private Sub Command_Click() End End Sub Cu aceasta "construcţia" programului s-a terminat, am elaborat atât "interfaţa grafică", cât şi "cod"-ul ataşat obiectelor de pe şablon. [ Rareori se pot "observa" deodată şi "sablonul" şi "cod"-ul elaborat. Pentru a observa "şablonul" (în program denumit "Obiect") putem apela la opţiunea "Obiect" din meniul "View" sau făcând "click" pe iconul afişat pe partea superioară a ferestrei de "Project" Pentru a observa "cod"-ul (în program denumit "Code") putem apela la opţiunea "code" din meniul "View" sau făcând "click" pe iconul afişat pe partea superioară a ferestrei de "Project" ] După ce proiect-ul este gata, el poate fi lansat în execuţie. Pentru acesta putem apela la: - opţiunea "Start" din meniul "Run" - la butonul <F5>, sau - făcând "Click" pe iconul de "start" (triunghi isoscel cu vârful spre dreapta, de culoare albastră) de pe "Toolbar". Un program în execuţie poate fi oprit definitiv, prin: - "Click" pe un buton de terminare; - "Click" pe "butonul de închidere a ferestrei ( de forma unui "x" ) - "Click" pe iconul de stop (de forma unui pătrat, de culoare albastră.) B. Elaborarea unui program mai complicat (cu două butoane de comandă) B.1. Din meniul "File" alegeţi opţiunea "New Project". [ La întrebarea dacă "capodopera creată anterior trebuie salvată daţi răspunsul "No" ]. În mod analog cu prima lansare apelaţi programul "Standard.exe" 10

11 B.2. În mod analog cu primul program, aduceţi pe şablon (Form) o etichetă, dar acum ştergeţi inscripţia implicită "Label1" şi nu scrieţi nimic în loc. În contiuare mai aducem două butoane de comandă - poziţionate mai jos, la stânga şi la dreapta- şi schimbaţi textul implicit din cel situat la stânga din Command1 la "Stang" iar la cel din dreapta din Command2 la "Drept". Făcând "Dublu click" pe butonul din stânga, va apare codul ataşat evenimentului "Click", se va completa subrutina ca în final să arate astfel: Private Sub Command1_Click() Label1.Caption = "S-a apasat tasta din STANGA!" End Sub În mod analog se va completa codul ataşat evenimentului "Click" pentru butonul din dreapta, ajungându-se la: Private Sub Command2_Click() Label1.Caption = "S-a apasat tasta din DREAPTA!" End Sub Acum programul poate fi lansat, şi va afişa mesajul corect în funcţie de tasta acţionată. [ Dacǎ nu existǎ buton pentru GATA, SFÂRŞIT sau ceva echvalent, programul poate fi oprit prin Click pe iconul roşu cu x pe el sau prin combinaţia de taste <ALT> +<F4> ] [ Dacǎ va grǎbiţi, puteţi lansa programul gata elaborate de cadrul didactic. Pentru acesta intraţi în folderul Doi_Button cǎutaţi fişierul Doi_Button.vbp şi faceţi Dublu_click pe el. ] C.. Pentru a demonstra utilizarea ferestrelor de text se va încărca proiectul: "Celsius.vbp" din Folderul CELSIUS Observaţi că pe şablon avem mai multe etichete - 4 la număr- cu texte de mărime diferită, având culori diferite pentru caractere şi fond. Fiecare etichetă are acum un "nume" (ele au fost botezate de programator, pentru o urmărire mai uşoară. [ Denumirile de gen: Label1, Label2, etc. pot duce la confuzii ]. Pe şablon avem şi două "ferestre de text". În aceste ferestre se pot introduce texte, ce reprezintă date de intrare pentru program, dar pot fi şi afişate rezultatele unor calcule. Evenimentul ce declanşează transformările Celsius Fahrenheit şi Fahrenheit - Celsius este evenimentul "Click" în aceste ferestre de text. Dacă faceţi "dublu click" pe aceste ferestre vor apare subrutinele ataşate evenimentelor, adică "codul" de forma: Private Sub txtcelsius._click() Gr_C = Val(txtCelsius.Text) Gr_F = Gr_C * 180 / txtfahrenheit.text = Str$(Gr_F) End Sub Private Sub txtfahrenheit_click() 11

12 Gr_F = Val(txtFahrenheit.Text) Gr_C = (Gr_F - 32) * 100 / 180 txtcelsius.text = Str$(Gr_C) End Sub [ Prima datǎ Click în fereastra CELSIUS dupǎ ce acolo e afişat 0(zero). În urma executiei codului, apare temperatura echivalentǎ în grade Fahenheit. În mod analog tastaţi 212 în fereastra Fahrenheit, iar un Click în aceastǎ fereastrǎ de text calculeazǎ temperature echivalentǎ în Celsius ] Dupǎ ce v-aţi convins cǎ programul face ce trebuie, puteţi consulta codul prin Click pe Meniul Wiev opţiunea Code ce afişeazǎ textul programului iar comentariile oferite de programatori ( de culoare verde) vǎ ajutǎ sǎ înţelegeţi. rostul fiecǎrei instrucţiuni. D. În majoritatea cazurilor, efectuarea unor calcule este pornită în urma evenimentelor "Click" pe un buton de comandă. Pentru a observa un program de acest gen încărcaţi proiectul "ADUN.vbp" din folderul ADUN. Lansaţi în execuţie programul şi atribuiţi valoari pt X şi Y (Completaţi ferestrele de text cuvaloarea pentru X apoi pentru valoarea lui Y. {apare butonul ADUNAM ] La apăsarea butonului ADUNAM, rezultatul va fi afişat în fereastra de text. Acum programul se poate termina şi făcând "Click" pe butonul AM TERMINAT. Cei interesaţi pot consulta textul programul prin Click pe meniul Wiev, opţiunea Code. [ Comentariile sunt verzi, intr-o limbǎ românǎ fǎrǎ diacritice ( adicǎ ǎ, ş, ţ, î, â apar ca a, s, t, i,a. ] Dupǎ terminare puteţi consulta explicaţiile din fişierul ADUN.rtf [ Cǎutaţi fişierul şi faceţi dublu-click pe el. Acest fişier este redactat cu diacritice ]. E. Incǎrcaţi proiectul BUT_OPT.vbp ce explică utilizarea "butoanelor Radio" (Option Button) şi a "butoanelor de validare" ("Check Box") printr-un exemplu simplu. [ Pentru a include pe şablon mai multe butoane Radio -legate logic- se "pune pe şablon un cadru ("Frame") iar apoi se aduc butoanele în interior prin metoda "Click" urmat de "Drag and drop". ] Dupǎ lansare schimbaţi proprietǎţile textului afişat în etichetǎ, prin click pe butoanele de opţiuni, respectiv prin bifarea de şi debifarea butonului de validare ( Check Box ) Cei interesaţi pot consulta textul programul prin Click pe meniul Wiev, opţiunea Code. Se observǎ cǎ programatorul este obligat sǎ elaboreze codul pentru fiecare Click Dupǎ terminare puteţi consulta explicaţiile din fişierul BUT_OPT_HELP.rtf ce conţine porţiunile mai semnificative din program. [ Cǎutaţi fişierul şi faceţi dublu- Click pe el.] 12

13 F. Un program de calculator de multe ori trebuie sǎ ia decizii în timpul rulǎrii. Instrucţiunea IF din limbaj a fost definit cu acest scop. Pentru a demonstra funcţionarea acestei instrucţiuni, incǎrcaţi proiectul IF_DEMO.vbp Progrǎmelul este o joacǎ prin care utilizatorul va incerca sǎ nimereascǎ un numǎr gândit de calculator prin incercǎri. Se introduce incercarea [un numǎr între 1 şi 10 ] în fereastra de text afişatǎ, iar programul oferǎ un mesaj de tipul Ë mai mare sau Ë mai mic pânǎ ce prin incercǎri se nimereşte numǎrul memorat în program. Dupǎ ce programul confirmǎ corectitudinea rezultatului este util sǎ consultaţi ËXPLICATII-le ce conţin consideraţii teoretice despre instrucţiunea IF şi utilizarea lui, precum şi porţiuni mai importante din textul programului, explicate şi comentate. G. Utilizarea instrucţiunii IF în ciclare este explicatǎ în proiectul SAPTE_ORI.vbp ce tipǎreşte tabla înmulţirii cu 7 în mai multe feluri. Rezultate identice se obţin prin programe lungi fǎrǎ utilizarea instrucţiunii IF ( metoda lui BULĂ ) folosind instrucţiunea IF pentru ciclare şi utilizând structura FOR-NEXT. Dupǎ ce vaţi convins cǎ prin ciclare se obţin rezultate identice, dar prin programe mai scurte, puteţi verifica cât de repede calculeazǎ un calculator electronic, apǎsând butonul CONTINUAM şi numǎrând secúndele necesare pentru a completa un tabel foarte mare (pânǎ la 7 x ) În final consultaţi EXPLICATII-le ce prezintǎ modalitǎţile de ciclare din limbajul VISUAL BASIC şi prezintǎ porţiunile semnificative ale programului comentate şi explicate Putem obţine o vitezǎ şi mai mare de calcul dacǎ transformǎm proiectul SAPTE_ORI.vbp în program executabil (SAPTE_ORI.exe) prin etapele RUN with full Compile (din meniul RUN ) urmat de MAKE SAPTE_ORI.exe (Meniul FILE ). Dacǎ ieşiţi din VB6 şi porniţi programul executabil obţinut ( Click şi Dublu_Click pe SAPTE_ORI.exe) veţi constata diferenţa de vitezǎ.. H. Instrucţiunea IF în mod obişnuit permite luarea de decizii binare ( alege una din douǎ ) dar în multe cazuri programul va trebui sǎ aleagǎ dintre mai multe posibiltitǎţî. Proiecul SELECT_CASE_ZIUA.vbp demonstreazǎ fincţiunarea structurii SELECT CASE în cadrul limbajhulu VB. Utilizatorul va precisa ziua de interes din sǎptǎmânǎ alegând prin Click din lista oferitǎ de program [ Merge mai repede decât introducerea textului intr.-o fereastrǎ de text ] Programul va confirma alegerea printr-un text de pe o etichetǎ (de culoare bleu ) şi va afişa programul din ziua aleasǎ pe o altǎ etichetǎ (albastrǎ). Utilizatorul va putea afla programul din altǎ zi dupǎ un Click pe CONSULTAM ALTA ZI Dupǎ ce verificǎm inteligenţa programului alegând şi zile inexistente (Aprile, August) consultaţi EXPLICATII-le ce prezintǎ modul în care alegem o opţiune din mai multe posibilitǎţi în cadrul limbajul VISUAL BASIC şi prezintǎ porţiunile semnificative ale programului comentate şi explicate. I. Cele invǎţate pânǎ acum ne permit sǎ demonstrǎm utilitatea utilizǎrii tehnicii de calcul în activitatea ştiinţificǎ, la mǎsurǎtori. 13

14 Incǎrcaţi proiectul SUMA.vbp şi lansaţi programul în execuţie. Programul va solicita numǎrul de mǎsurǎtori fǎcute ( sǎ zicem am mǎsurat masa unor iepuraşi pentru a afla masa medie a animalelor ), dupǎ care pentru fiecare mǎsurǎtoare va fi precizatǎ masa mǎsuratǎ prin intermediul ferestrei INPUTBOX. [ INPUTBOX afişeazǎ un text explicativ textul prezentând ce aşteaptǎ programul de la utilizator iar dupǎ completarea ferestrei şi confirmarea prin Click pe O.K. ( sau apǎsarea tastei <ENTER> ) memoreazǎ textul introdus în fereastrǎ ] Dupǎ fiecare O.K. programul adaugǎ valoarea introdusǎ pe o listǎ ce apare dupǎ ce am precizat câte date introducem. [ Va utiliza metoda Additem, vezi explicaţiile prezentate la începutul acestui referat]. Dupǎ ce am introdus tóate valorile mǎsurate apre butonul CALCULAM SUMA. Un Click pe acest buton afişeazǎ suma valorilor mǎsurate pe o etichetǎ albastrǎ [ Textul mesajului de pe etichetǎ rǎmâne pe ecran în continuare ], dupǎ care apare butonul AFLAM MEDIA. Un click pe acest buton afişeazǎ media mǎsurǎtorilor intr.-o fereastrǎ de mesaj, o modalitate de afişare ce rǎmâne pe ecran doar pânǎ ce confirmǎm consultarea ei prin Click pe O.K. Şi acum e útil sǎ consultaţi EXPLICATII-le ce prezintǎ modul în care calculǎm o sumǎ şi o medie din mai multe valori şi prezintǎ porţiunile semnificative ale programului comentate şi explicate. J. În programul anterior am vǎzut cum se pot introduce, memora şi afişa mai multe numere. La curs aţi aflat cǎ în toate cazurile în care utilizǎm tehnica de calcul pentru rezolvarea unor ptobleme, e util sǎ trecem prin etapele de ANALIZA, inventarierea INTRĂRILOR şi IESIRILOR dupǎ care elaborǎm un TABEL de DECIZIE, iar în final trecem la ELABORAREA ALGORITMULUI. Tehnica de calcul utilizeazǎ un numǎr mare de algoritmi, la curs aţi fǎcut cunoştinţǎ cu algoritmul de cǎutare al MAXIMULUI şi un algoritm de SORTARE. Proiectul MARE_SORT.vbp demonstreazǎ funcţionarea acestor algoritmi. Încǎrcaţi proiectul şi lansaţi programul, el va solicita la început numǎrul de elementa la care cǎutǎm maximul şi pe care le sortǎm. [ Sortarea este un proces lent, mai ales la un numǎr mare de elemente, deci se recomandǎ un numǎr mic, între 3 şi 5 ] Dupǎ ce aţi introdus numǎrul de elemente, apare butonul START, iar un click pe el porneşte introducerea numerelor de studiat. Fiecare numǎr este introdus cu ajutorul unei intrebǎri prin INPUTBOX [ L-aţi folost deja la programul anterior ]. Pe mǎsurǎ ce întroducem numerele, ele sunt afişate pe o listǎ ce apare inainte de introducerea primului numǎr. Dupǎ ce am introdus toate numerele de prelucrat [ De ex: :12, 8, 15, 3 ], apare butonul CAUTAM MAXIMUL şi un Click pe el afişeazǎ valoarea maximului pe o etichetǎ albastrǎ. 14

15 Programul poate fi oprit acum, prin clic pe AM TERMINAT dar putem solicita sortarea numerelor introduce dacǎ alegem butonul SORTAM ELEMENTELE dupǎ care apare o altǎ listǎ (pe fond maro) cu elementele introduse sortate în ordine descrescǎtoare. Butonul EXPLICATII ce apare dupǎ afişarea tabelului sortat, oferǎ o prezentare teoreticǎ despre algoritmi (le-aţi vǎzut şi la curs) dupǎ cere se prezintǎ porţiunile semnificative ale programului comentate şi explicate. În sǎptǎmânile urmǎtoare se vor presenta alte facilitǎţi ale limnajului şi aplicaţiile tehnicii de calcul în prelucrarea datelor ştiinţifice. Visual Basic oferă încă multe facilităţi, şi însuşirea acestora impune intr-adevǎr un efort. Acest efort este răsplătit prin multitudinea de aplicaţii - rulabile sub Windows - ce se pot elabora. 15