UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ. Ing. IOAN V.

Transcription

1 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Ing. IOAN V. DUNCA REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A PUILOR DE GĂINĂ PENTRU CARNE CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. ROMAN MORAR CLUJ-NAPOCA 2010

2 INTRODUCERE Creşterea puilor de carne are ca scop obţinerea de carne într-un timp scurt şi cu eficacitate economică maximă. Explozia demografică, îmbogăţirea substanţială a volumului de cunoştinţe privitor la alimentaţia raţională a omului, precum şi alte considerente de ordin social-economic, au condus la intensificarea creşterii puilor de carne şi la elaborarea tehnologiilor care să conducă la exteriorizarea capacităţilor de producţie. Puiul de carne este o realizare practică remarcabilă a geneticii şi nutriţiei, realizare ce a putut fi materializată datorită progreselor ştiinţifice şi tehnologice postbelice. Dezideratul principal al ambelor categorii de specialişti amintiţi mai sus, îl reprezintă rentabilitatea în exploatarea puilor de carne, prin găsirea căilor sau posibilităţilor de realizare a producţiei mari şi constante de carne în scurt timp, cu un minim de investiţii şi de cheltuieli. Creşterea puilor broileri este o activitate complexă, fiind într-o competiţie extrem de dură. Este foarte greu să depăşeşti performanţele productive realizate în UE, şi chiar în ţară. Pentru realizarea acestui deziderat s-a recurs într-o primă etapă de la creşterea tradiţională extensivă, la exploatarea de tip semiintensiv şi mai apoi, la cea de tip intensivindustrială. Obiectivul urmărit în această tranziţie a fost ridicarea potenţialului productiv al organismului puilor de carne în vederea obţinerii produsului scontat într-un timp mai redus, prin îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor tehnologice de exploatare. În contextul relatat, creşterea industrială a puilor de carne presupune şi aplicarea unor programe imunoprofilactice specifice pentru ca aceste organisme productive să aibă o rezistenţă normală pentru orice stimul, endogen şi exogen. STRUCTURA TEZEI Teza începe printr-un cuvânt înainte şi o introducere, şi cuprinde 325 pagini, fiind structurată în două părţi. Prima parte (cap. 1-10) sintetizează principalele date bibliografice din literatura de specialitate şi constituie «Stadiul cunoaşterii». Partea a II-a este structurată pe 12 capitole. Capitolele 11-22, se referă la cercetările proprii privind dinamica indicilor de incubaţie, despre analiza diferenţiată a rezultatelor de producţie obţinute în decursul a doi ani, despre depopulări şi valorificările producţiei, despre evoluţia mortalităţilor şi a cauzelor acestora. Totodată, în aceste capitole se discută despre evoluţia titrurilor de anticorpi, introducerea de acidifianţi în apa de băut şi în furajul combinat destinat puilor de carne, precum şi influenţa acestora asupra indicilor biochimici sanguini şi a compoziţiei chimice a cărnii, a cercetării privind epurarea apelor uzate. În capitolul 22 al părţii a II-a, sunt sintetizate concluziile generale care s- au desprins în urma cercetărilor efectuate. Lucrarea este ilustrată cu un număr de 51 de figuri, 79 de tabele, 64 de grafice, 6 scheme şi diagrame şi se bazează pe 193 titluri bibliografice. Prima parte a lucrării reprezintă o sinteză a datelor disponibile la ora actuală legate de creşterea puilor. Capitolul 1.: cuprinde date actuale şi tendinţe tehnologice cu privire la puii de carne pe plan mondial şi în ţara noastră, la evoluţia producţiilor, valorificarea la maxim a potenţialului genetic, la creşterea puilor de carne în era informaţiilor şi viitorul nutriţiei avicole, la siguranţa alimentară, la avicultura ecologică şi şansele ei în România, şi se încheie cu câteva consideraţii privind creşterea industrială a puilor de carne. Capitolul 2.: prezintă cerinţele privind amplasarea şi dotarea unei ferme de pui de carne şi căteva date despre incubaţia ouălor. Capitolul 3.: în acest capitol este prezentată tehnologia pregătirii halei în vederea populării.

3 Capitolul 4.: cuprinde modul în care se face popularea halelor cu pui de o zi, tehnologia de hrănire şi adăpare folosită. Capitolul 5.: în cadrul acestui capitol se face referire la tractusul digestiv al păsărilor, ph-ul intestinal şi populaţiile de microorganisme ce-l populează odată cu folosirea acidifianţilor. Capitolul 6.: cuprinde aspecte actuale privind condiţiile de microclimat ce trebuie asigurate în creşterea puilor de carne (mediul de creştere, zona de confort, stresul de căldură, umiditatea, ventilaţia, componentele gazoase ale aerului şi iluminatul) Capitolul 7.: cuprinde normele minime sanitar-veterinare ce trebuie aplicate în perioada de creştere, cunoaşterea şi prevenirea bolilor la puii de carne. Capitolul 8. : în acest capitol sunt prezentate unele aspecte ale sistemului imun la păsări, fiind nominalizate organele implicate în răspunsul imun. Se face referire la limfocitele T şi B ca şi celule implicate în răspunsul imun. De asemenea, sunt scoase în evidenţă aspectele anatomopatologice şi histopatologice în diagnosticul bolilor. Capitolul 9. :cuprinde modul în care se fac vaccinările şi răspunsul imun la puii broiler. Capitolul 10. : cuprinde aspecte privind epurarea apelor uzate. Partea a II-a CAPITOLUL 11 CERCETĂRII PROPRII Capitolul de Cercetări proprii, este structurată pe 12 capitole SCOPUL CERCETĂRILOR În contextul globalizării economiei, al aderării ţării noastre la UE şi al apariţiei unei pieţe concurenţiale, obţinerea unor pui de carne cu o calitate superioară a carcasei, asigurarea aspectului comercial al produselor şi a unui preţ competitiv al acestora reprezintă condiţiile esenţiale pentru dezvoltarea în România a producţiei de carne de pasăre. La fel ca în toate ţările dezvoltate ale lumii, şi în România a crescut exigenţa consumatorului faţă de calitatea cărnii şi a produselor din carne de pasăre. Modificarea permanentă a potenţialului genetic al hibrizilor de carne impune reevaluarea continuă a cerinţelor de energie, proteină, aminoacizi şi microelemente în funcţie de faza de hrănire şi de vârsta de sacrificare a puilor de carne. Hrana şi apa administrată puilor de carne influenţează în mod hotărâtor, atât performanţele bioproductive cât şi calitatea carcasei, permiţând exprimarea potenţialului genetic ridicat al hibridului. Ca urmare, există recomandări diferite privind cerinţele de energie, proteină, AA, macrominerale, oligominerale, vitamine şi aditivi ale puilor de carne, respectiv conţinutul în nutrienţi al nutreţului combinat care se administrează în funcţie de vârsta puilor, astfel încât să se obţină rezultate de producţie cât mai bune, în condiţii de eficienţă economică. Se cunoaşte faptul că, utilizarea aditivilor constituie o cale sigură de deblocare a potenţialului productiv al păsărilor. Aportul prin furaje al aditivilor în condiţii de creştere intensivă este insuficient, atât din cauza conţinutului foarte variabil al materiilor prime furajere utilizate pentru producerea nutreţurilor combinate, cât şi a existenţei unor antagonisme de absorbţie. Aceasta face necesară suplimentarea cu ajutorul compuşilor de natură anorganică, precum şi a unor compuşi chimici de natură organică care se regăsesc în ciclul Krebs, dintre care mai important pentru protejarea ficatului este acidul aspartic sub formă de sare de magneziu, în

4 vederea prevenirii tulburărilor de metabolism, a prelungirii perioadei de exploatare şi pentru îmbunătăţirea performanţelor bioproductive ale puilor de carne. Estimarea cerinţelor în compuşi chimici de natură organică sau anorganică reprezintă o problemă deosebit de dificilă, atât din cauza neconcordanţelor rezultatelor metodelor de determinare cât şi a multitudinii factorilor de influenţă a acestora. Numeroase cercetări relevă diferenţe mari ale gradului de utilizare digestivă a fiecărui compus organic sau anorganic, în funcţie de forma chimică utilizată ca sursă. În acest context, se înscriu cercetările întreprinse în cadrul prezentei teze de doctorat, vizând efectul nutriţional şi metabolic în apa şi în hrana puilor de carne, al acicifianţilor folosiţi, sub diferite forme şi cu diferite grade de solubilitate. Scopul cercetărilor acestei teme de doctorat a constat în analiza indicilor de incubaţie şi posibilităţile de îmbunătăţire a acestora; îmbunătăţirea performanţelor productive ale puilor de carne (masa corporală, consum specific, indici biochimici, compoziţia chimică a cărnii, constante sanguine) la hibrizii de carne COBB -500, Hybro PN şi ROSS-308; eficacitatea acţiunilor sanitar veterinare aplicate, reflectate în pierderile prin mortalităţi reliefate prin analiza anatomopatologică, histologică şi imunohistochimică în vederea elucidării pierderilor, precum şi reducerea poluării prin îmbunătăţiri aduse staţiei de epurare a apelor uzate OBIECTIVELE URMĂRITE Utilizarea aditivilor constituie o cale sigură de stimulare a potenţialului productiv al păsărilor. Obiectivul cercetărilor s-a axat pe influenţa pe care o au asupra principalilor indici de producţie, (sporul în greutate, starea de sănătate, mortalitatea, gradul de utilizare a nutreţurilor, evaluat prin consumul specific/kg spor), unii ingredienţi care, adăugaţi în hrana păsărilor sau a apei de băut, conduc la modificarea ph-ului în (guşă, proventricul, stomac, intestine). Se cunoaşte faptul că valoarea ph-ului este responsabilă de condiţiile propice sau nu dezvoltării organismelor producătoare de acid lactic, care inhibă acţiunea agenţilor patogeni. Pentru obţinerea unei mase corporale mari şi a unor carcase de calitate superioară, într-un timp scurt, se impune, pe lângă modernizarea tehnologiilor de creştere şi îmbunătăţirea condiţiilor de microclimat, şi o alimentaţie şi adăpare corespunzătoare. Puii de carne se caracterizează printr-un matabolism intens. Ca urmare, eventualele dezechilibre nutriţionale se reflectă promt în metabolismul general cu efecte negative asupra sănătăţii şi producţiei. 1. Urmărirea valorilor indicilor de incubaţie (fecunditate, mortalitate şi ecloziune) la hibridul COBB Analiza diferenţiată a indicilor de producţie la trei hibrizi crescuţi în adăposturi diferite, utilizând surse de proteină vegetală şi animală. 3. Monitorizarea profilaxiei, eficacităţii vaccinurilor şi titrul anticorpilor. 4. Corelaţia existentă între vaccinare, imunitate, titruri şi remanenţa acestora. 5. Utilizarea acidifiantului Acid Pack 4-Way în apa de băut a puilor de carne crescuţi pe aşternut permanent şi analiza influenţei pe care acesta o are asupra unor indici de producţie. 6. Utilizarea unor acidifianţi originali în furajul combinat administrat puilor de carne crescuţi pe aşternut permanent şi influenţa acestora asupra compoziţiei chimice a cărnii şi a indicilor biochimici sanguini. 7. Folosirea unor acidifianţi originali în apa de băut la pui crescuţi pe aşternut permanent şi influenţa acestora asupra indicilor biochimici sanguini. 8. Reducerea poluării prin soluţii constructive aduse staţiei de epurare.

5 11.3 LOCUL ŞI PERIOADA EXPERIENŢELOR Unitatea în care au fost făcute observaţiile, având destinaţia de spaţii specializate pentru creşterea puilor şi industrializarea cărnii de pasăre, depozitarea şi industrializarea materiei prime, alte servicii specializate în acest domeniu, laboratoare dotate pentru diverse analize specifice, spaţii amenajate corespunzător pentru depozitarea produsului finit, magazii, ateliere, utilaje tehnologice, aparatură şi mijloace de transport, active care fac obiectul lucrării sunt situate pe platforma societăţii şi în alte localităţi. Adăposturile societăţii sunt construite după proiecte realizate standard în anii Cercetările pe pui de carne au fost derulate în serii experimentale, după cum urmează: - Cercetările privind indicii de incubaţie au fost efectuate în perioada decembrie 2006 octombrie Analiza diferenţiată a rezultatelor de producţie la cei 3 hibrizi s-a efectuat în perioada , pe 42 de loturi crescuţi în hale nemodernizate şi hale modernizate. - Eficacitatea acţiunilor sanitar veterinare aplicate, pierderile prin mortalităţi şi cauzele acestora, aspectele anatomopatologice, histologice, imunohistochimice şi titrurile de anticorpi găsiţi cu scopul elucidării pierderilor s-a efectuat în perioada Experienţa nr.1, a fost efectuată pe o serie de 100 cap pui de carne din hibridul COBB- 500 crescuţi la sol pe aşternut, în perioada 03 XI -13 XII Experienţa nr.2, cu variantele A şi B, adaosul s-a făcut în furajul combinat utilizat în alimentaţia puilor, şi a fost efectuată pe două loturi a câte 100 capete pui carne din hibridul COBB-500, crescuţi la sol pe aşternut în perioada 20 X 29 XI Experienţa nr.3, cu variantele A, B şi C, produsele administrate în apa de băut şi a fost efectuată pe 3 loturi a câte 100 capete pui de carne din hibridul COBB-500, crescuţi la sol pe aşternut în perioada 29 I 12 III Îmbunătăţirile aduse şi propuse la staţia de epurare s-au făcut în perioada MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT Materialul biologic a fost reprezentat de pui de carne din hibridul COBB-500, Hybro PN şi ROSS Hibridul COBB-500, este realizat de firma Cobb Breeding Company Ltd din Anglia, fiind adaptat diverselor tipuri de climă, precum şi diferitelor sisteme de creştere. Are o viabilitate excelentă, şi nu reclamă condiţii speciale de creştere. La vârsta de 42 de zile, în cazul creşterii puilor nesexaţi, poate realiza mase corporale de 2633,7 g, cu un indice de conversie de 1,76. Puiul de carne Hybro PN, produs al Companiei Euribrid din Olanda, este recunoscut pentru performanţele ridicate pe care le realizează. Produs al unei firme de renume puiul de carne ROSS, este prezent în mică măsură în România, însă performanţele pe care le realizează îl recomandă în creşterea industrială METODA DE LUCRU Studiile experimentale s-au făcut pe trei faze de creştere. Prima fază a fost de la ecloziune la 21 de zile, a doua de la 22 zile la 35 zile şi a treia fază de la 36 zile la sacrificare.

6 La fiecare serie experimentală, a fost constituit şi un lot martor cu care s-au comparat rezultatele obţinute. Experienţele de producţie au fost efectuate în cadrul societăţi comerciale amintite. Analizele biochimice din serul sanguin au fost efectuate la o clinică privată şi laboratorul DSVSA, cele privind conţinutul chimic brut al carcaselor puilor, compoziţia chimică a dejecţiilor la laboratorul DSVSA, iar probele de apă au fost analizate la Direcţia Apelor Mureş. Puii din loturile experimentale au fost crescuţi pe aşternut permanent, câte 100 capete pe lot separaţi prin plasă de sârmă. Pe parcursul desfăşurării studiilor, s-a urmărit pe loturi evoluţia masei corporale, al consumului specific de nutreţ combinat la 7, 14, 21, 28, 35 a-zi şi la sacrificare, în paralel cu observaţii asupra comportamentului, morbidităţii, mortalităţii şi a profilului metabolic în asociere cu indicii de abator, compoziţia chimică a cărnii, compoziţia chimică a dejecţiilor şi eficienţa economică. Metoda experimentală utilizată în cele trei serii de experienţe a fost metoda grupelor, fiecare serie de experienţe fiind constituită din lot experimental şi lot martor. Toate cântăririle puilor au fost făcute după o dietă de 12 ore. Calculele privind sporul mediu zilnic şi consumul specific pentru 1 Kg spor au fost făcute după tehnicile cunoscute. Pentru asigurarea stării de sănătate a puilor pe parcursul experienţelor, au fost efectuate toate vaccinările prevăzute, în tehnologia de creştere a acestora. În vederea stabilirii efectului Acid Pak 4-Way şi a celorlalte produse utilizate asupra metabolismului puilor şi pentru a putea justifica stiinţific rezultatele de producţie s-au determinat: - Proteinele plasmatice (proteine totale g/dl, albumine g/dl, gamaglobuline g/dl, acid uric g/dl, uree g/dl, creatinină g/dl); - Profilul energetic (glicemie mg/dl, colesterol mg/dl, trigliceride mg/dl, lipide totale mg/dl); -Profilul enzimatic (GOT-glutamat-oxilacetat-transferazaU.I/l, GPT-glutamat-piruvattransferaza U.I/l, GGT-gamma-glutamil-transferaza U.I/l); - Profilului hematologic (număr de leucocite m/mm³, limfocite %, granulocite %, eritocite m/mm³, VEM fl, hematocrit %, CHEM g/dl, hemoglobina g/dl, trombocite m/mm³, volum plachetar mediu fl, trombocrit % şi distribuţia plachetară medie); - Profilului mineral (calciu mg/dl, fosfor mg/dl şi magneziu mg/dl). Probele de sânge necesare determinării acestor constante sangvine au fost recoltate pe anticoagulant la finele perioadei experimentale (la 42 zile) din cord, de la câte 10 indivizi a căror masă corporală a fost egală cu masa medie a puilor din lotul respectiv. Determinarea principalelor constante sangvine s-a făcut după metodele recomandate de P. KARLSON (1967); GH. NUŢĂ, C. BUŞNEAG (1977) şi R. DUNCAN şi col. (1994) astfel: - Proteinele totale- metoda Wechselbaum; proteinele serice- electoforeză; acid uric- metoda colorimetrică, cu acid picric; uree- metoda colorimetrică, cu urează; creatinină; glicemie-metoda colorimetrică, cu ortotoluidină; colesterol-micrometoda fără deproteinizare; trigliceride; lipide; G.O.T şi G.P.T- metoda colorimetrică cu 2-4 dinitrofenilhidrazină; G.G.T; valorile hematologice; calciul- metoda complexometrică cu indicator Murexid; magneziul; fosforul- metoda fotocolorimetrică (fără precipitarea proteinelor). Conţinutul în substanţe nutritive brute a cărnii de pui a fost stabilită după STAS-9065/2,3,4-1973,1981. Compoziţia dejecţiilor a fost stabilită după STAS-9065/3,4,7,9-1973,1981, 1974.

7 CAPITOLUL 12. CUPRINDE CERCETĂRI PRIVIND DINAMICA INDICIILOR DE INCUBAŢIE 12.1 SCOPUL CERCETĂRILOR A fost acela de a urmări valorile indicilor de incubaţie ale hibridului COBB-500, corelat cu vârsta găinilor la depunerea oului de incubaţie MATERIALUL BIOLOGIC Studiile au fost efectuate în staţia de incubaţie a societăţii, în perioada decembrie octombrie 2007 pe ouă provenite de la hibridul COBB-500, găinile având vârsta de la 20 la 30 de săptămâni METODA DE LUCRU Incubaţia este procesul complex prin care se asigură condiţii de mediu optime pentru dezvoltarea normală a embrionului de pasăre. Incubaţia artificială presupune următoarele operaţiuni: -Recoltarea şi păstrarea ouălor; -transportul ouălor la staţia de incubaţie; -sortarea şi preincubarea ouălor; -încărcarea incubatoarelor; -incubaţia; -controlul biologic al incubaţiei; - ecloziunea şi sortarea puilor de o zi. Ouăle de incubaţie au avut o vechime de 4 zile, organizându-se un nr. de 6 serii de ouă repartizate pe 4 sertare de control. O serie de incubaţie a fost formată din de ouă puse la incubat. Din care s-au urmărit câte 4 sertare a câte 132 ouă (total 528 ouă/serie. Ouăle au provenit de la găini ouătoare în vârstă de la 20 la 30 de săptămâni. Primul lot de ouă a fost introdus la incubaţie în luna decembrie şi păsările au avut vărsta de 20 de săptămâni. Al 2-lea lot în februarie când găinile au avut 22 de săptămâni. Al 3-lea lot în aprilie când găinile au avut 24 de săptămâni. Al 4-lea lot în iunie când găinile au avut 26 de săptămâni. Al 5-lea lot în august când găinile au avut 28 de săptămâni. Al 6-lea lot în octombrie când găinile au avut 30 de săptămâni. Există 5 incubatoare având capacitatea de ouă fiecare, deci o capacitate de incubaţie de ouă, iar capacitatea fiecărui eclozionator este de 9504 ouă. Se produc pui pentru ferma proprie aproximativ capete anual iar pentru diferite alte ferme aproximativ capete REZULTATE ŞI DISCUŢII În continuare, prezentăm rezultatele obţinute, pentru fiecare indice de incubaţie în parte. Valoarea indicilor de incubaţie ale ouălor au fost urmărite pe şase serii de ouă Conform studiului, fecunditatea ouălor este cuprinsă între 431 şi 475 bucăţi, ceea ce reprezintă un procent de 81,6 şi de 89,9 din totalul celor 528 de ouă incubate, limita minimă fiind proprie seriei 6, iar cea maximă seriei 4. - Se constată o mai bună uniformitate a procentului de ecloziune din ouăle fecunde, comparativ celui raportat la ouăle introduse. Acest lucru este reliefat de valorile scăzute ale coeficientului de variabilitate, în primul caz cuprinse între 0,85-1,96%. Au fost mai ridicate în cazul al doilea, fiind cuprinse între 2,48-6,11%.

8 - Procentul de ecloziune are valori medii mai ridicate în cazul în care numărul de pui rezultaţi se raportează la ouăle fecunde, fiind cuprins între 88,38±0,38%, şi 89,70±0,63%, respectiv mai redusă când raportarea se face la ouăle introduse, cu limite cuprinse între 72,15±1,91 şi 80,68±1,71%. - Procentul de ouă cu embrioni morţi este cuprins între 10,30 ±0,63%, la seria I-a, iar cea maximă de 11,62±0,38%, la seria 6-a. CAPITOLUL 13. ANALIZA DIFERENŢIATĂ A REZULTATELOR DE PRODUCŢIE OBŢINUTE LA 3 HIBRIZI, CRESCUŢI PE PARCURSUL A DOI ANI DE PRODUCŢIE Studiu comparativ în condiţii de producţie a 42 loturi de pui de carne hibrizi diferiţi crescuţi în condiţii de microclimat identic, cu diferenţe în sistemul de furajare şi adăpare, cu scopul evidenţierii diferenţelor ce apar SCOPUL Acest studiu a avut ca scop compararea indicilor de producţie prin administrarea unor reţete de nutreţuri combinate bazate pe făină de peşte şi full-fat soia OBIECTIVELE URMĂRITE Pe parcursul perioadei de creştere s-a urmărit în special, evoluţia sporului mediu zilnic şi implicit a greutăţii corporale, evoluţia consumului de furaj g/cap, consumul specific de furaj kg/kg spor, precum şi pierderile prin mortalităţi MATERIALUL BIOLOGIC Materialul biologic folosit (COBB 500, ROSS 308, HYBRO PN etc.) a provenit de la staţia de incubaţie a societăţii, ouăle fiind procurate de la diverse ferme de reproducţie din ţară. S-a respectat tehnologia de creştere, mergându-se pe principiul totul plin- totul gol. Densitatea la populare a fost de cap/m². Perioada de creştere a fost cuprinsă între zile METODA DE LUCRU Studiile au fost efectuate pe parcursul a doi ani, pe pui de carne hibrizi diferiţi repartizaţi în 42 serii, crescuţi la sol pe aşternut permanent asigurându-se condiţii de microclimat identice, diferind doar sistemul de furajare şi adăpare. Furajele folosite în anul 2004 au fost pe suport de făină de peşte, iar în anul 2005, full-fat soia. În anul 2004, hibrizii au fost crescuţi astfel: Lotul A- COBB ,09% în hale modernizate şi 22,9% în hale nemodernizate; Lotul B- ROSS-308-9,02% în hale modernizate şi 8,02% în hale nemodernizate, iar lotul C- HYBRO PN 10,56% în hale modernizate şi 17,37% în halele nemodernizate dintr-un total de capete. Hibrizii crescuţi în anul 2005 au fost reprezentaţi de lotul A- COBB ,5% şi lotul B- ROSS ,5%, creşterea acestora făcându-se numai în hale modernizate.

9 După anul 2004, în cadrul societăţii s-au făcut modernizări ale tehnologiei de creştere îmbunătăţindu-se mult şi factorii de microclimat ASPECTE PRIVIND CONDIŢIILE MICROCLIMATULUI DIN HALA DE PRODUCŢIE Condiţiile de microclimat din cele 4 hale de creştere a puilor broiler de găină pentru carne au fost identice. Halele sunt amplasate corespunzător raportat la direcţia vântului dominant. Monitorizarea mediului halei este efectuată manual, bazându-ne mai mult pe experienţa acumulată. Doar temperatura poate fi monitorizată cu ajutorul unor senzori de temperatură amplasaţi în două puncte din hală, nivelul de temperatură fiind afişat pe un panou electric de unde se reglează temperatura pe întreaga perioadă de creştere. Confortul puilor, depinde, în mare măsură, de felul cum este asigurată încălzirea mediului halei de creştere. În halele de creştere se foloseşte procedeul convecţiei (se încălzeşte aerul) folosind aeroterme. Extracţia aerului din hală se face cu ajutorul ventilatoarelor elicoidale, euroemme EMS m³/h, care sunt amplasate pe peretele din spatele halei, şi efectuează o măturare longitudinală, parcurgând astfel aerul, contribuie la o bună eficacitate a ciclului aer proaspăt, aer extras. Pe fiecare perete al halei există câte 32 guri de admisie fiecare având o suprafaţă de 0,81 mp, suprafaţa totală de admisie fiind de 51,8 m², amplasate la înălţimea de 1,70 m de la pardoseală. Dintre factorii chimici ai microclimatului este important de urmărit concentraţia amoniacului. Acţiunea amoniacului este iritativă, caustică, cu efect cumulativ. Prin determinările efectuate concentraţia de amoniac a fost de 12 ppm. Această concentraţie a fost posibilă prin tratarea aşternutului cu produsele bio-enzimatice SunnyGlobe Sty. La această concentraţie puii nu se află în disconfort. Viteza curenţilor de aer este cuprinsă între 0,19-0,31 m/s. Regimul de lumină. Prin sistemul de iluminat existent (se folosesc lămpile cu incandescenţă (tungsten). Suprafaţa iluminată este de 1026 mp, pentru care sunt necesari 2565 Waţi, revenind 2,5 Waţi/mp), nu se poate aplica un program de lumină adecvat care să îmbunătăţească unele caractere economice PREZENTAREA ŞI ANALIZA REŢETELE FURAJERE FOLOSITE Structura reţetelor de nutreţuri combinate administrate în cei doi ani de observaţii a fost diferită, în sensul că s-au folosit raţii cu proteină asigurată din făină de peşte şi raţii în care proteina a fost exclusiv de origine vegetală. Folosite astfel, reţetele au corespuns optimului de proteină şi aminoacizi pentru hrana puilor de carne (schema 1). În consecinţă, concentraţiile de substanţe nutritive trebuie crescute proporţional cu energia din raţia alimentară, pentru a se asigura ingestia la nivelul cerinţelor. În acest scop, pe cele patru faze de vârstă 0-7, 8-21 şi şi 36 zile-sacrificare reţetele de nutreţ combinat cu proteină vegetală asigură niveluri energetice de 2989,00 Kcal EM / Kg, 3014,32 Kcal EM / Kg, 3188,96 Kcal EM / Kg şi 3206,94 Kcal EM / Kg, iar reţetele cu făină de peşte asigură următoarele niveluri: 2990,00 Kcal EM / Kg, 3010,34 Kcal EM / Kg, 3071,40 Kcal EM / Kg, şi 3190,30 Kcal EM / Kg. Nivelul proteic al nutreţurilor combinate utilizate a fost mai mare în

10 perioada a III-a ( zile) la nutreţurile cu full-fat soia 21%, faţă de 19,99% la nutreţurile cu făină de peşte. Prin reţetele cu proteină vegetală administrate, se asigură 1,4% lizină în faza I; 1,38% în faza a II-a; 1,26% în faza a-iii-a şi 1,07% în faza a IV-a, iar prin cele cu făină de peşte se asigură 1,40% în faza I; 1,39% în faza a-ii-a; 1,20% în faza a III-a şi 1,16% în faza a-iv-a. Prin reţetele administrate cu proteină vegetală, nivelul de metionină asigurat este de 0,60% în faza I, 0,56% în faza a II-a; 0,47% în faza a III-a şi 0,41 în faza de finisare, iar prin reţeta cu făină de peşte nivelul asigurat este de 0,60% în faza I, 0,59% în faza a II-a; 0,53% în faza a III-a şi 0,49% în faza a IV-a. Raport EM/PB faza I -129,39;134,62- faza II-a; 148,0 faza a-iii-a şi 167,0 faza a IV-a, la reţeta cu proteină vegetală şi 129,71-faza I; 136,70-faza II-a; 153,64 faza a-iii-a şi 161,61-faza a- IV-a, la reţeta cu făină de peşte. Specificare Reţeta cu proteină din făină de peşte Reţeta cu proteină de origine vegetală Perioada I-a 1-7 zile Nivel de proteină brută (%) din greutatea furajului combinat Nivel de aminoacizi limitanţi Lizină (L)-% din greutatea furajului -valoarea relativă Metionină:-% din greutate -valoarea relativă Perioada a-ii-a 8-21 zile Nivel de proteină brută (% din greutatea furajului combinat) Lizină (L)-% din greutatea furajului -valoarea relativă Metionină:-% din greutate -valoarea relativă Nivel de aminoacizi limitanţi 23,05 23,12 1,40 1,40 (100) (100) 0,60 0,60 22,05 22,39 1,39 (100) 1,38 (100) 0,59 0,56 Perioada a-iii-a zile Nivel de proteină brută (% din greutatea furajului combinat 19,99 21,00 Lizină (L)-% din greutatea furajului -valoarea relativă Metionină:-% din greutate -valoarea relativă Nivel de aminoacizi limitanţi 1,20 1,26 (100) (100) 0,53 0,47 Perioada a-iv-a zile Nivel de proteină brută (% din greutatea furajului combinat) 19,74 19,32 Nivel de aminoacizi limitanţi Lizină (L)-% din greutatea furajului -valoarea relativă Metionină:-% din greutate -valoarea relativă 1,16 1,07 (100) (100) 0,49 0,41 Schema 1. Structura reţetelor de nutreţuri combinate

11 13.7 REZULTATE ŞI DISCUŢII Rezultatele obţinute în cei doi ani de producţie confirmă faptul că, în alimentaţia puilor de carne, modul de asigurare al proteinei (proteină vegetală sau făină de peşte) nu are importanţă mare. Rezultatele obţinute în această perioadă (tabel 1, 2) se remarcă în principal, prin masa medie corporală realizată de puii din loturile anului 2005, aceasta fiind de 2099,90 g, la vârsta medie de sacrificare de 40,9 zile. Prin comparaţie, la cei din loturile anului 2004, la vârsta medie de sacrificare de 40,18 zile masa medie corporală a fost de 2050,0 g în cazul puilor din halele nemodernizate şi de 2097,27 g la puii din halele modernizate. Tabelul 1 Rezultatele prelucrării statistice a datelor primare privind masa medie corporală Vârsta Anul Nr. de indivizi Xˉ± sxˉ s V% Diferenţa faţă de lotul martor Ecloziune 0, (HM) ,36±0,266 2,184 +0, (HN) ,73±0,516 1, (HM) ,95±0,405 1,813 4,619 +0,22 7 zile 2004(HM) ,91±2,165 7,179 4,276 +1, (HN) ,09±2,075 6,882 4, (HM) ,50±1,496 6,690 4,330 +4,41 14 zile 2004(HM) ,55±5,526 18,327 4,681 +3,10 21, (HN) ,45±6,427 5, (HM) ,50±2,799 12,516 3,165 +7,05 21 zile 2004(HM) ,00±9,51 31,528 4,193 +6,0 2004(HN) ,00±8,254 27,376 3, (HM) ,15±4,216 18,815 2, ,15 28 zile 2004(HM) ,64±14,00 46,455 3,815 +7,0 2004(HN) ,64±11,64 38,618 3, (HM) ,70±13,95 62,419 5,194-8,94 35 zile 2004(HM) ,55±7,391 24,515 1, , (HN) ,64±11,28 37,429 2, (HM) ,50±14,53 65,009 3,774-33,14 Sacrificare/ 2004(HM) ,27±28,71 95,236 4, , (HN) ,00±21,79 72,268 3, (HM) ,90±19,72 86,185 4, ,90 Sporul mediu zilnic înregistrat în perioada de creştere menţionată a fost însă mai mare la puii loturilor anului 2004 hale modernizate (51,29 g), urmaţi de puii loturilor anului 2005 (49,67 g) şi de cei din loturile anului 2004 hale nemodernizate (47,87 g).

12 Consumul de nutreţ pentru 1 kg spor în greutate vie se situează în general, la o valoare bună, fiind cuprins între 1,82 kg nutreţ combinat/kg spor, în cazul puilor din halele modernizate ( ) şi 1,88 kg nutreţ combinat /kg spor, în cazul puilor crescuţi în hale nemodernizate (2004). În cifre relative, consumul specific este mai mare în cazul puilor crescuţi în hale nemodernizate cu 3,29%. Tabelul 2 Indicii medii de producţie înregistraţi pe întreg ciclul experimental (1 zi-sacrificare) Specificare 2004 (Hale modernizate) 2004 (Hale nemodernizate) 2005 (Hale modernizate) Masa medie corporală - la o zi (g) 40,36 39,73 39,95 - la 21 zile /(g) 752,00 746,00 760,15 - la sacrificare (g) 2097, , , zile (g) (%) - 22 zile-22 (g) - Sacrificare - (%) -1 zi- (g) - sacrificare (%) zile (kg) (%) Sporul mediu zilnic 33,87 33,74 34,32 98,68 98,31 100,00 67,26 65,23 66,98 100,00 96,98 99,59 51,29 47,87 49,67 100,00 93,33 96,84 Consum mediu pentru 1 kg spor 1,42 1,42 1,40 101,42 101,42 100,00-22 zile- (kg) Sacrificare (%) -1 zi- (kg) sacrificare (%) cap. Mortalităţi: (%) 2,16 2,16 2,07 104,34 104,34 100,00 1,82 1,88 1,82 100,00 103,29 100,00 4,34 4,47 4,06 106,89 110,09 100,00 CAPITOLUL 14. CERCETĂRI PRIVIND DEPOPULAREA ŞI VALORIFICAREA PRODUCŢIEI Faza finală a procesului de producţie se organizează astfel ca puii să fie transportaţi către abator în condiţii optime, asigurând îndeplinirea cererilor pentru prelucrare şi menţinerea unui înalt standard de bunăstare. Ferma are ca scop livrarea pentru prelucrare a unui număr cât mai mare de păsări de calitate. Recepţia realizată la fermă este completată cu recepţia efectuată la abator, unde se face repartizarea definitivă a puilor, pe clase de calitate.

13 Clasele de calitate sunt stabilite conform STAS-7031/83. Conform acestui STAS, puii broiler se clasifică în trei clase de calitate (I, II, III). În abatorul modern, se aplică principiile HACCP. Capacitatea abatorului este de capete de pui /8 ore. Sortimentele rezultate de la sacrificarea a capete de pui sunt următoarele: pui C+G+P cal. I -21%; pui griller cal. I- 32%; piept de pui la pungă 6,1%; piept de pui la caserolă 2,7%; pulpă de pui la pungă 7,3%; pulpă de pui la caserolă 3,0%; aripi la pungă 0,73%; aripi la caserolă 0,56%; ficat la pungă 1,8%; ficat la caserolă 0,4%; pipotă la pungă 1,2%; pipotă la caserolă 0,4% tacăm de pui 21%; gâturi de pui 0,2% şi carne pentru gătit 0,7%. Pentru comercializare, carnea îndeplineşte condiţiile tehnice de calitate privind: proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice VERIFICAREA CALITĂŢII CĂRNII Verificarea calităţii biochimice a cărnii se face prin analize de laborator la fiecare lot de către un laborator autorizat. Controlul sanitar-veterinar după tăiere se face prin examinarea fiecărei carcase şi a organelor. Probele recoltate pentru examenul microbiologic constau din recoltarea randomizată a 1% din ambalajele care formează lotul controlat. Se recoltează părţi din acestea, de g în aceeaşi proporţie. În acelaşi fel se procedează şi pentru examenul fizico-chimic. Pentru analizele referitoare la Salmonella, se prelevează aleatoriu probe de la minim 15 carcase de la fiecare lot (pui sacrificaţi într-o zi) după ce aceştia au fost refrigeraţi 12 ore. Prelevarea constă în recoltarea de la fiecare carcasă a unei bucăţi de piele de pe gât, de aproximativ 10 g. Cele 3 recoltări (probe) se grupează şi se ambalează în pungi de plastic şi se trimit la laborator pentru a forma căte 25 de grame, adică 5 probe finale. Criteriul de igienă este absenţa microorganismelor în cele 25 de g dintr-o probă. CAPITOLUL 15. EVALUAREA EFICIENŢEI CURĂŢENIEI ŞI DEZINFECTĂRII HALELOR Observaţiile au fost făcute pe 42 hale, în perioada anilor Dezinfecţia este precedată de: evacuarea aşternutului, curăţenia mecanică, spălarea şi apoi dezinfecţia propriu-zisă care constă din: aplicarea de substanţe dezinfectante respectiv virocid în concentraţie de 0,25% cu ajutorul Kit-ului de spumare care se aplică la aparatul cu înaltă presiune, pe întreaga suprafaţă a halei şi a echipamentelor folosite în tehnologia de creştere. Controlul eficienţei dezinfecţiilor se efectuează după fiecare depopulare în Laboratorul Sanitar-Veterinar Mureş, prin testul stafilococilor (TS). În cazul dezinfecţiilor profilactice, se consideră test stafilococic pozitiv, (considerânduse dezinfecţia necorespunzătoare), atunci când procentul de analize pozitive / hală analizată depăşeşte 30%. În cazul dezinfecţiilor de necesitate, dacă la o singură analiză pozitivă într-o hală se consideră testul stafilococic pozitiv şi se recomandă repetarea dezinfecţiei.

14 CAPITOLUL 16. CERCETĂRI PRIVIND EFICACITATEA ACŢIUNILOR SANITAR-VETERINARE CORELATE CU PIERDERILE PRIN MORTALITĂŢI ÎN PERIOADA ANALIZATĂ În acest capitol, vom prezenta rezultatele obţinute în urma anchetelor epidemiologice, ca urmare a prezenţei unor elemente epidemiologice sau anatomo-clinice care au condus la mortalităţi şi suspiciunea de infecţie cu un anumit agent patogen. Asigurarea unei perfecte stări de sănătate a efectivelor de pui de carne este esenţială atât pentru bunăstarea puilor, cât şi pentru realizarea unor produse avicole de bună calitate şi ieftine, oferite pieţei SCOPUL CERCETĂRILOR Cercetările au fost efectuate în perioada pe un număr de 42 populări şi depopulări. S-a urmărit creşterea a 3 hibrizi de pui de carne crescuţi în condiţii identice de adăpostire, dar diferite în primul an în ceea ce priveşte sistemul de furajare şi adăpare hale nemodernizate (HN) şi hale modernizate (HN). De a observa modul în care prin asigurarea măsurilor de profilaxie generală şi specifică pe durata ciclului de exploatare, procesul epidemiologic se poate modifica şi influenţa evoluţia bolilor şi deci, indicatorii epidemiologici OBIECTIVELE URMĂRITE Am urmărit pierderile prin mortalităţi, cauzele acestora şi eficacitatea vaccinurilor şi titrul anticorpilor obţinuţi. Aspectele anatomo-patologice, histopatologice şi imunohistochimice găsite MATERIALUL BIOLOGIC Materialul biologic a fost reprezentat de trei hibrizi de pui de carne: ROSS-308, COBB- 500 şi HYBRO PN METODĂ DE LUCRU Pentru a putea observa mai bine tabloul lezional, am efectuat şi un examen histopatologic. Am prelevat fragmente mici de organe de la cadavre, cu leziuni vizibile macroscopic, după cum urmează: cecum, proventricul, rinichi, ficat, trehee, splină, pulmon şi cord. Pentru studiul imunohistochimic, s-au prelevat cecum şi proventricul. Fragmentele de organe au fost recoltate de la pui morţi la vârstă de 40 zile, care aveau leziuni vizibile macroscopic după cum urmează: jejun, ileon, proventricul, rinichi, ficat, trehee, splină, pulmon şi cord. Fragmentele prelevate şi fixate în formalină neutră 10% au fost incluse în parafină. Secţiunile au fost colorate cu Hematoxilină Eozină, metoda Tricrom Masson examinate şi fotografiate la microscop. Prin metoda Tricrom Masson, fibrele de colagen apar în culoare albastră. S-a efectuat reacţia histochimică PAS-Albastru Alcian pentru evidenţierea mucinei. Cu Albastru Alcian se evidenţiază mucina, care conţine mucopolizaharide acide, iar cu reacţia PAS se evidenţiază mucina care conţine mucopolizaharide neutre.

15 Pentru studiul imunohistochimic (IHC), părţile incluse în parafină au fost secţionate la 3-5 μm grosime. Am folosit anticorpul CD20, clona L26 şi CD45RO, clona OPD4 de la LabVision, diluţia pentru ambii anticorpi fiind de 1:50. Metoda de lucru a presupus utilizarea sistemului EnVision de la LabVision. Ambii anticorpi marchează membrana celulară. Elementele pozitive au fost colorate în maro, iar cele nemarcate imunohistochimic în albastru. Am folosit ca şi control pozitiv extern limfocitele din limfonodulul normal. Anticorpul CD20 marchează limfocitele B, iar CD45RO limfocitele T DINAMICA MORTALITĂŢILOR LA PUII BROILER ÎN PERIOADA ANALIZATĂ În cadrul cercetărilor au fost realizate următoarele examene: epidemiologic (ancheta epidemiologică, calcularea mortalităţii cumulative, evidenţierea sursei de infecţie şi a factorilor favorizanţi), clinic (simptomele generale), anatomopatologic (macroscopic şi microscopic), serologic (testul imunoenzimatic ELISA) În creşterea industrială a puilor, pierderile sunt de (1-2%) din efectiv, altfel acest sistem de creştere nu ar fi rentabil. Şi prin toate mijloacele se urmăreşte reducerea acestor pierderi. În ansamblu, pierderile sunt cauzate de diverşi factori; se împart în prima săptămână de viaţă a puilor şi în ultimile zile înainte de depopulare. De obicei, sunt tehnopatii. Pierderile din primele zile sunt cauzate în principal de greşeli de incubaţie, greşeli făcute la populare, pui neviabili etc. Pierderi mari se înregistrează în primele 2 săptămâni de viaţă, datorită defectelor de incubaţie, vitelosaculitelor, peritonitelor viteline, accidentelor din timpul manipulării, transportului şi populărilor. În restul perioadei, pierderile au fost mici şi sporadice şi au fost cauzate în cea mai mare parte de infecţii cu bacili Gram-negativi. Totuşi, nu poate fi exclus ca aceste infecţii să apară pe fondul unei imunităţi diminuate cauzate de prezenţa paraziţilor din genul Eimeria. Tabelul 3 Structura hibrizilor şi mortalitatea înregistrată în anul 2004 Număr Hibrid 2004 COBB-500 ROSS-308 HYBRO HM HN HM HN HM HN Total Morţi (cap) Vii (cap.) Total (cap.) Mortalitate(%) ,29 4,11 5,53 5,6 3,43 4,03 4,34

16 Tabelul 4 Structura hibrizilor şi mortalitatea înregistrată în anul 2005 Număr \ Hibrid 2005 COBB-500 ROSS-308 Total Morţi (cap) Vii (cap.) Total (cap.) Mortalitate(%) 4,08 4,04 4,06 Evaluând distribuţia hibrizilor pe hale şi incidenţa mortalităţii globale, (tabelul 3,4) la aceştia se poate constata că hibridul ROSS a prezentat o mortalitate cuprinsă între 4,04-5,6%, în timp ce hibridul COBB a înregistrat un procent de mortalitate cu limitele cuprinse între 4,08-4,29%, iar cel mai mic procent l-a înregistrat hibridul HYBRO de 3,43-4,03%. Nu s-au determinat diferenţe de mortalitate între sexe. Modernizarea halelor (automatizarea sistemelor de furajare, adăpare, microclimat şi iluminat) a influenţat favorabil creşterea puilor şi scăderea incidenţei ieşirilor prin mortalitate cu1-2%. Distribuţia populărilor pe anotimpuri şi pierderile prin mortalităţi este redată în tabelul 5. Tabelul 5 Pierderile prin mortalităţi (cap) Număr Lunile Lunile XII-II III-V VIVIII IX-XI Total XII-II III-V VI-VIII IX-XI Total Morţi Vii Total % 4,39 4,24 4,96 3,71 4,34 4,73 3,59 4,64 3,74 4,06 Procentul cel mai mare de mortalităţi la pui s-a înregistrat în perioada de vară, în lunile iunie-august, 4,08% în anul 2004, respectiv 4,3% în aceaşi perioadă a anului 2005, iar cele mai mici pierderi (3%), au fost în sezonul de primăvară-iarnă. Cauzele pierderilor prin mortalităţi în sezonul de vară le constituie temperaturile ridicate şi imposibilitatea asigurării unui microclimat corespunzător, halele nefiind echipate cu sistem de răcire evaporativă. În zilele călduroase, temperatura din interiorul halelor este de aproximativ 32 C, cu 1-2 C mai puţin decât temperatura exterioară, mai ales la puii de peste 1,5 Kg greutate vie COCCIDIOZA Modificările morfopatologice se întâlnesc la nivel intestinal: tiflită hemoragică sau hemoragico-necrotică, cecumurile sunt mult mărite în volum, dure şi prin transparenţa seroasei se observă hemoragii de mărimi diferite şi de nuanţe mai deschise sau brune (de intensităţi

17 diferite). Conţinutul este hemoragic cu sânge coagulat, uneori mucoasa este ulcerată. Leziunea este produsă de Eimeria tenella cu localizare în cecum. - Leziunile histopatologice pentru cocidioză scot în evidenţă infiltrat leucocitar abundent în submucoasă şi vilozităţi însoţite de hiperplazia foliculilor limfatici. - Aspectele imunohistochimice marchează limfocitele B în profunzimea mucoasei proventriculare şi a limfocitelor T în număr redus în epiteliul glandular COLIBACILOZA În timpul perioadei de creştere mai apar cazuri de colibaciloză, provocată de speciile bacteriene, condiţionat patogene din genul Escherichia. Modificări anatomo patologice. În forma acută de boală se constată: congestii şi hemoragii pe seroasele toracice şi abdominale, în ficat, splină şi rinichi, enterită catarală, pericardită, şi peritonită seroasă, cu tendinţă de cronicizare. Conform examenului bacteriologic cerut, buletinul de analiză cu rezultatul examenului de laborator arată astfel: - Examen anatomopatologic: poliserozită fibrinoasă, edem pulmonar, ascită, distrofie hepatică, echimoze în ţesutul adipos şi în musculatură; - În colibaciloză leziunile macroscopice se întâlnesc la sacul vitelin în care se găseşte vitelus neresorbit, sau fluid de culoare galben-maroniu iar sacul este congestionat şi edemaţiat. În pulmon s-a observat bronhopneumonia catarală şi inflamaţia fibrinoasă a tuturor seroaselor toraco-abdominale, iar organele sunt congestionate şi distrofice. - La examenul histopatologic al cecumurilor ies în evidenţă vilozităţi atrofiate, fibrozate acoperite cu infiltrat leucocitar. - La examenul imunohistochimic întâlnim limfocite B în corionul mucoasei proventriculare şi limfocite T în epiteliul mucoasei proventiculare. - La examenul histopatologic al ileonului şi jejunului puilor morţi de colibaciloză întâlnim ileită cu atrofia vilozităţilor şi descuamarea epiteliului precum şi infiltrat al mucoasei fundice cu limfocite B şi T la examenul imuno-histochimic. - La examenul histopatologic al rinichiului puilor morţi de colibaciloză se observă congestie şi stază vasculară, distrofie a epiteliului tubular, iar în ficat se întâlnesc focare de necroză şi hepatită însoţită de disocierea structurilor trabeculare. - Examenul histopatologic al pulmonilor ne indică bronşite fibro-necrotice iar în trahee reacţie limfo-granulocitară cu traheită necrotică. CAPITOLUL 17. În acest capitol, intitulat Cercetări privind evoluţia titrurilor de anticorpi în principalele boli ale puilor de carne, s-au recoltat probe de sânge, efectuânduse testul Elisa pentru determinarea titrurilor de anticorpi SCOPUL CERCETĂRILOR Scopul a fost de a observa eficienţa anumitor tulpini vaccinale folosite curent şi respectarea programului de vaccinare la hibridul ROSS-308.

18 17.2 OBIECTIVE Dacă s-a dezvoltat suficient imunitatea după vaccinare şi s-au obţinut titruri apropiate de titrurile aşteptate, dacă persistă titrurile suficient în timp şi dacă uniformitatea răspunsului imun este bună MATERIALUL BIOLOGIC A fost reprezentat de pui de carne din hibridul ROSS-308, provenit de la staţia de incubaţie a societăţii. Puii au fost crescuţi în condiţii identice, efectuându-se toate vaccinările conform tehnologiei de creştere MATERIAL ŞI METODĂ Vaccinarea puilor s-a făcut la date diferite, conform programului de vaccinare pentru fiecare hală. Prelevarea probelor de sânge s-a făcut de la câte 25 pui luaţi randomizat, în ziua ecloziunii, la 21 zile şi la sacrificare (42 zile) iar determinările de laborator au fost efectuate prin testul ELISA REZULTATE ŞI DISCUŢII Interpretarea rezultatelor serologice obţinute după vaccinare se face prin evaluarea celor trei componente cheie ale răspunsului imun: - Intensitatea răspunsului imun, indicat de Titrul Mediu. Vom vedea dacă s-a dezvoltat suficient imunitatea după vaccinare şi s-au obţinut titruri apropiate de titrurile aşteptate respectând programul de vaccinare şi folosind o anumită tulpină vaccinală. Titrurile aşteptate după vaccinare sunt aşa numitele Titruri Standard sau Titruri Aşteptate. Aceste Titruri Standard variază în funcţie de tipul de pasăre, vârsta, tipul de vaccin, programul de vaccinare şi de alţi factori. Uniformitatea răspunsului imun indicat de Coeficientul de variabilitate CV%, se apreciază astfel: < 40% Excelentă 40-60% Bună > 60% Necesar să fie imbunătăţită - Persistenţa răspunsului imun este indicat de Titrul Mediu în decursul timpului. sau este necesară o nouă vaccinare pentru a ridica titrurile peste nivelul minim protector? Pseudopesta aviară Efectivul de broileri a fost vaccinat la vârsta de 1 zi 9 şi 22 de zile, prin aerosoli, cu un vaccin care conţine o tulpină lentogenă. Probele de sânge au fost recoltate la o zi, 22 zile, şi 42 de zile Testul Elisa a relevat titruri maxime de 9210 D.O. la prima recoltare, de 6257 D.O. la cea de a doua recoltare, şi de D.O. la vârsta de 42 de zile. Faptul că titrurile obţinute, în dinamică au evoluat ascendent, nu exclude ipoteza că titrurile respective ar fi putut să fie reprezentate de anticorpi vitelini reziduali şi în acelaşi timp, de vaccinările efectuate ulterior conform tehnologiei (tabelul 6).

19 Bursita infecţioasă Puii au fost vaccinaţi la vârsta de 14 zile, prin apa de băut, cu un vaccin care conţine tulpina vaccinală cea mai puţin atenuată tulpină intermediară de virus B.I.A. S-au recoltat probe de sânge la o zi, 22 zile, şi 42 de zile. După vaccinare rezultatele arată seroconversie până la 100%. Coeficientul de variabilitate indicat de uniformitatea răspunsului imun este sub 40%, ceea ce înseamnă că este foarte bun (8,5% la ecloziune, 24,8% la 22 zile şi 8,0% la 42 de zile). Se observă că titrurile persistă în timp, persistenţa răspunsului imun fiind indicată de Titrul Mediu. Vaccinarea a fost efectuată corespunzător, sunt titruri uniforme, înalte şi de durată, aflate în limitele titrurilor aşteptate ( ). Probele determinate sunt 100% pozitive. Nivelul mai mare de anticorpi materni la vârsta de o zi poate fi determinat de vaccinările efectuate la găinile de reproducţie la vârsta de 14, 27, 92 şi 132 de zile, fiind imunizate contra virusului cu o tulpină intermediară, care asigură o transmitere corespunzătoare a anticorpilor la pui. Titrurile medii imediat postecloziune au fost mai mari de 8133, faţă de 4672 la 21 zile de la ecloziune, respectiv de la vârsta de 42 zile. Titrul minim a avut valorile cuprinse între 1555 la vârsta de 22 zile şi la 42 zile, iar titrul maxim a avut valorile cele mai mici tot la 22 zile 6843, respectiv la 42 zile (tabelul 6) Bronşita infecţioasă Vaccinarea a fost efectuată la vârsta de o zi cu un vaccin viu atenuat contra bronşitei, tulpina H-120 şi la 10 zile, folosindu-se tulpina 4-91 prin aerosoli. Au fost recoltate probe de sânge la o zi, la 22 de zile, şi la 42 de zile. După vaccinare, rezultatele arată seroconversie până la 100%. Coeficientul de Variabilitate este sub 40%, ceea ce înseamnă că este foarte bun (10,5% la ecloziune, 24,1% la 22 zile şi 12,2% la 42 zile). Toate probele sunt 100% pozitive. Se observă un nivel mai mare de anticorpi materni la vârsta de o zi deoarece găinile de reproducţie au fost imunizate contra virusului bronşitei la vârsta de 9, 23, 47, 71 şi 132 de zile cu un vaccin viu, tulpina lentogenă, imunizarea durează toată perioada de ouat şi asigură o transmitere corespunzătoare a anticorpilor la progeni. Nivelurile titrurilor medii au fost mai mari imediat posteclozional 7280, decât după 21 de zile de la ecloziune respectiv de 2852, iar la vârsta de 42 de zile acesta s-a situat la Titrul minim a avut valorile mai mici de 5433 la vârsta de 42 de zile şi de 5857 la ecloziune, iar titrul maxim a avut valorile cele mai mici la ecloziune de 1430, respectiv de 9196 la 42 de zile (tabelul 6) Encefalomielita aviară S-au recoltat probe de sânge la o zi şi 42 de zile. Titrul mediu, indicat de intensitatea răspunsului imun, ne arată că nu s-a dezvoltat suficient imunitatea după ecloziune şi nu s-au obţinut titruri apropiate de titrurile aşteptate la vârsta de 42 zile. Coeficientul de Variabilitate indicat de uniformitatea răspunsului imun este de sub 40% (17,7% la ecloziune) şi peste 60% (112,6%) la 42 de zile. Se observă că titrurile nu persistă în timp, persistenţa răspunsului imun fiind indicată de Titrul Mediu. Faptul că nu s-a efectuat vaccinarea titrurile nu sunt uniforme şi de durată, nu se află în limitele titrurilor aşteptate ( ). Probele determinate sunt 100% pozitive la vârsta de o zi şi sunt 100 % negative la vârsta de 42 zile.

20 Titrurile medii la ecloziune au fost mai mari de 6617, faţă de 49 la vârsta de 42 de zile. Titrul minim a avut valorile cuprinse între 4145 la ecloziune şi 1 la 42 de zile, iar titrul maxim a avut următoarele valori, 9724 la ecloziune respectiv 174 la 42 de zile (tabelul 6) Micoplasmoza respiratorie Puii de carne nu s-au vaccinat contra micoplasmozei, ca urmare, prezenţa anticorpilor maternali la ecloziune se datorează faptului că găinile de reproducţie au fost imunizate la vârsta de 33 şi 85 zile cu un vaccin viu, împotriva Mycoplasmei Gallisepticum, făcându-se o imunizare activă pentru reducerea semnelor clinice determinate de tulpina sălbatică. S-au recoltat probe de sânge la o zi şi la 42 de zile. Examenul serologic efectuat prin testul ELISA pe un număr de 25 probe de ser, a evidenţiat prezenţa anticorpilor specifici la pui de carne. Coeficientul de Variabilitate indicat de uniformitatea răspunsului imun este de >60% (66,7% la ecloziune şi 70,1% la 42 de zile). Probele determinate sunt 100% negative, atât la vârsta de o zi cât şi la vârsta de 42 de zile, deşi puii provin din ouă din aceeaşi sursă. Nivelul mediu de anticorpi materni la vârsta de o zi a fost mai mic de 97, faţă de 161 la vârsta de 42 de zile. Titrul minim a avut valoarea 1 la ecloziune şi la 42 de zile, iar titrul maxim a fost mai mic la ecloziune de 200 şi de 418 la 42 de zile (tabelul 6) Anemia infecţioasă Pentru efectuarea examenului s-au recoltat probe de sânge la o zi şi 42 de zile. Examenul serologic efectuat prin testul ELISA pe un număr de 25 probe de ser, a evidenţiat prezenţa anticorpilor specifici la pui de carne din unitate. Coeficientul de Variabilitate indicat de uniformitatea răspunsului imun este sub 40% (19,0% la ecloziune şi 9,6% la 42 de zile). Se observă că titrurile nu persistă în timp, persistenţa răspunsului imun fiind indicată de Titrul Mediu. Probele determinate sunt 100% pozitive la vârsta de o zi negative la vârsta de 42 de zile, deşi puii provin din ouă din aceeaşi sursă şi au crescut în aceaşi hală. Nivelul mediu de anticorpi materni la vârsta de o zi a fost de 0,148, faţă de 1,722 la vârsta de 42 de zile. Titrul minim a avut valoarea de 0,105 la ecloziune şi de 1,507 la 42 de zile, iar titrul maxim a fost la ecloziune de 0,202 şi de 2,09 la 42 de zile (tabelul 6) Influenţa aviară S-au recoltat probe de sânge la o zi şi 42 de zile. Examenul serologic efectuat prin testul ELISA pe un număr de 25 probe de ser, nu a evidenţiat prezenţa anticorpilor specifici la pui de carne. Efectivul de broileri nu a fost vaccinat împotriva gripei aviare, ceea ce denotă faptul că probele determinate sunt 100% negative. Coeficientul de Variabilitate este 0. Se observă că titrurile nu persistă în timp. Nivelul mediu de anticorpi materni la vârsta de o zi şi de 42 de zile a fost 1. Titrul minim a avut valoarea 1 la ecloziune şi la 42 de zile, iar titrul maxim a fost la ecloziune 1 şi 1 la 42 de zile (tabelul 6).

21 Rinotraheita curcilor S-au recoltat probe de sânge la o zi şi 42 de zile. Examenul serologic efectuat prin testul ELISA pe un număr de 25 probe de ser, a evidenţiat prezenţa anticorpilor specifici la pui de carne doar la ecloziune. Deoarece titrurile nu persistă în timp, Coeficientul de Variabilitate este 0. Faptul că nu s-a efectuat vaccinarea, arată că titrurile nu sunt uniforme şi de durată, şi se află în limitele titrurilor aşteptate (< 90). Probele determinate sunt 100% pozitive la vârsta de o zi şi negative la vârsta de 42 de zile. Nivelul mediu de anticorpi materni la vârsta de 1 zi a fost 2, faţă de 1 la vârsta de 42 de zile. Titrul minim a avut valoarea 2 la ecloziune şi 1 la 42 de zile, iar titrul maxim a fost 2 la ecloziune şi 1 la 42 de zile (tabelul 6) Reoviroză Efectivul de pui nu a fost vaccinat contra reovirozei. Ca urmare, prezenţa anticorpilor maternali la ecloziune se datorează faptului că găinile de reproducţie au fost imunizate la vârsta de 8 şi 132 de zile zile cu un vaccin inactivat antireovirus. S-au recoltat probe de sânge la o zi şi 42 de zile. Examenul serologic efectuat prin testul ELISA pe un număr de 25 probe de ser, a evidenţiat prezenţa anticorpilor specifici la pui de carne (tabelul 6). Coeficientul de Variabilitate este de sub 40% (13,5% la ecloziune) şi de peste 60% (113,4%) la 42 de zile. Se observă că titrurile nu persistă în timp, persistenţa răspunsului imun fiind indicată de Titrul Mediu. Probele determinate sunt 100% pozitive la vârsta de o zi negative la vârsta de 42 de zile, deşi puii provin din ouă din aceeaşi sursă şi au crescut în aceeaşi hală. Nivelul mediu de anticorpi materni la vârsta de o zi a fost de 7133, faţă de 50 la vârsta de 42 de zile. Titrul minim a avut valoarea de 5120 la ecloziune şi de 1 la 42 de zile, iar titrul maxim a fost la ecloziune de 8545 şi de 182 la 42 de zile.

22 Tabelul 6 Rezultatele prelucrării statistice a datelor primare privind titrurile de anticorpi la puii broiler Specificare/ X A (n=25) vârsta X G (n=25) vârsta Sd (n=25) vârsta CV % (n=25) vârsta T minim (n=25) vârsta T maxim (n=25) vârsta 1 zi 22 zile 42 zile 1 zi 22 zile 42 zile 1 zi 22 zile 42 zile 1 zi 22 zile 42 zile 1 zi 22 zile 42 zile 1 zi 22 zile Gripă aviară Encefalomielită ,7-112, Anemie infecţioasă 0,148-1,722 0,145-1,715 0,028-0,165 19,0-9,6 0,105-1,507 0,202 - Bursită infecţoasă ,5 30,9 8, Bronşită infecţioas ,5 26,1 12, Pseudopestă aviară ,9 17,8 6, Micoplasmoză ,7-70, respiratorie Reoviroză ,5-113, Rinotraheită

23 CAPITOLUL 18 CERCETĂRI PRIVIND FOLOSIREA ACIDIFIANTULUI ACID PACK 4-WAY ÎN APA DE BĂUT ASUPRA UNOR PARAMETRII BIOLOGICI LA PUII DE CARNE CRESCUŢI PE AŞTERNUT PERMANENT. Experienţa nr. 1 cu Acid Pak 4-Way un probiotic, ce conţine acid citric şi citrat de sodiu, folosit curent în creşterea puilor broiler. Acidifiantul Acid Pack 4-Way, de natură organică, produs omologat, produs de Alltech Biotechnology SUA. Conform buletinului de analiză, acesta are ca principale componente: acidul citric, citrat de sodiu şi microelemente Cu, Mn, Zn, Mg, S(SO4 ² ), precum şi cantităţi mici de Ca. Adaosul s-a făcut în apa de băut SCOPUL CERCETĂRILOR Scopul adăugarii Acid Pak 4-Way, în apa de băut a fost scăderea ph-ului apei sub 4 chiar între 3 si 3,5. Acidul Pak 4-Way, reduce ph-ul apei prin tamponarea cu acizi organici (acid citric şi citrat de sodiu). Ingredientele din Acid Pak 4-Way provin din surse naturale şi sunt compatibile cu ingredienţii sau aditivii furajeri. Electroliţii din acidifiant ajută la menţinerea echilibrului apei, iar enzimele digestive din produs suplimentează pe cele secretate de pasăre pentru optimizarea digestiei. Scăderea ph-ului apei ajută ca în guşă să poată scădea ph-ul rapid astfel încât să favorizeze activitatea organismelor producătoare de acid lactic şi să inhibe dezvoltarea agenţilor patogeni. Apa folosită în unitate are ph-ul de 6,44. Apa dură, datorită ph-ului crescut şi a legării acizilor/capacităţii de tamponare, îngreunează dezvoltarea microorganismelor producătoare de acid din guşă. Acesta a fost motivul pentru care am folosit acest acidifiant, dar mai ales pentru că puii nu posedă populaţii microbiene. Acizii din acest produs pot fi mai rapid metabolizati, nu schimbă echilibrul electolitic şi au o palatabilitate mai mare OBIECTIVELE URMĂRITE Obiectivul cercetărilor s-a axat pe influenţa pe care o au asupra principalilor indici de producţie, unii ingredienţi care, adăugaţi în hrana păsărilor sau a apei de băut, conduc la modificarea ph-ului în (guşă, proventricul, stomac, intestine). S-au urmărit o serie de indicatori metabolici, percum şi profilul energetic, enzimatic şi mineral MATERIALUL BIOLOGIC Materialul biologic a fost reprezentat de câte 200 pui de carne din hibridul COBB-500, câte 100 pentru lotul experimental şi 100 pentru lotul martor.

24 18.4 METODA DE LUCRU Materialul biologic constituit din câte 100 de capete pui de carne, pentru lotul experimental şi lotul martor, au fost separaţi prin plasă de sârmă în hala de producţie. Programul de utilizare. La lotul experimental s-a administrat zilnic în apa de băut Acid Pak 4-Way 2x (fără dextoză) în cantitate de 0,5 g/l apă în primele 5 zile de viaţă a puilor, apoi o dată pe săptămână până la sacrificare. La lotul martor s-a administrat apă din reţea fără adaos. În vederea stabilirii efectului Acid Pak 4-Way asupra metabolismului puilor şi pentru a putea justifica stiinţific rezultatele cu efect productiv, s-au determinat: (de la 10 pui din fiecare lot) - Proteinele totale g/dl, acid uric g/dl, uree g/dl;-profilul energetic (glicemie mg/dl, colesterol mg/dl, trigliceride mg/dl, lipide totale mg/dl);- profilul enzimatic (GOT-glutamatoxilacetat-transferazaU.I/l, GPT-glutamat-piruvat-transferaza U.I/l, GGT-gamma-glutamiltransferaza U.I/l);- profilul mineral (calciu mg/dl, fosfor mg/dl şi magneziu mg/dl). Pe parcursul experienţelor au fost efectuate toate vaccinările prevăzute în tehnologia de creştere a puilor REZULTATE ŞI DISCUŢII Deoarece cantitatea şi calitatea apei are un rol esenţial în creşterea şi îngrăşarea puilor, în tabelul 7 prezentăm modificările suferite de apă în urma adăugarii Acid Pak 4-Way. Tabelul 7 Indicatorii apei analizaţi înainte şi după adăugarea de Acid Pak 4-Way Nr. crt. Indicatorul analizat Apă reţea Valoarea obţinută Apă reţea +Acid Pak 4 W Valori normale Metoda de analiză 1 ph(unităţi de ph) 6,44 3,40 6,5-9,5 SR ISO / Conductivitate electrică(ms/cm) 237,0 649, SR EN 27888/ Alcalinitate/HCO3-(m vali/mg/l) 1,15/70 - SR ISO 9963/ Aciditate totală /aciditate reală - 6,0/1,5 SR ISO 9963/1997 mv/l 5 Duritate totală D/ 4,2 8, STAS 3026 / Duritate temporară D/ 3,22 - STAS 3026 / Duritate permanentă D/ 0,98 8,4 STAS 3026 / Calciu(Ca ²+) mg/l 23,0 24,0 SR ISO 7980 / Magneziu(Mg²+) mg/l/ 4,26 21,9 SR ISO 7980 / Cloruri(Cl-) mg/l 24,8 213,0 250 SR ISO 9297 / Sulfaţi(SO4²-) mg/l 16,4 24,8 STAS 8601 / Fluoruri(F-) mg/l 0,0563 0,00996 SR ISO 10359/ Azotaţi(NO³-) mg/l 1,67 1,75 50 SR ISO 7890 / Azotiţi(NO²-) mg/l 0,005 0,008 0,50 SR ISO 6777 / Fosfati(PO4³-) mg/l 0,010 0,015 SR EN 1189 / Sodiu(Na+) mg/l 16,3 53,6 STAS 8295 / Potasiu(K+) mg/l 2,75 24,0 STAS 8295 / SO(CCO-Mn) mg/l 2,3 232,0 SR EN ISO 8467/ Fe(Fe²+ si Fe³ +) mg/l 0,456 2, SR ISO 6332/ Mangan(Mn ²+) mg/l 0,019 0,036 SR ISO 6333/ Zinc(Zn²+) mg/l 0,004 0,085 SR ISO 8288/

25 Conductivitatea electrică a apei aproape se triplează. Duritatea totală se dublează; la fel şi cea permanentă. Creşteri semnificative sunt la Mg, cloruri, sulfaţi, fosfaţi, Na, K, SO, Fe, Mn, Zn cu efecte benefice asupra creşterii şi dezvoltării puilor. Se poate constata că deşi masa medie iniţială a puilor din cele două loturi experimental şi martor a fost sensibil egală, masa medie finală a crescut în special la lotul experimental ajungând la 2319,58±155,940 g, iar la lotul martor masa corporală a ajuns la 1950,31 ±187,623 g. Sporul mediu zilnic a fost de 47,77 g la lotul martor şi de 57,01 g la lotul experimental cu 16,2% mai mic la lotul martor faţă de lotul experimental. De remarcat faptul că, cel mai mic consum a fost la lotul experimental 1,76 kg faţă de 1,91 kg la lotul martor INFLUENŢA ACIDIFIANTULUI ASUPRA INDICILOR BIOCHIMICI SANGVINI LA PUII DE CARNE DIN LOTUL EXPERIMENTAL, LA VÂRSTA DE 40 DE ZILE Studiul biochimic are drept obiectiv principal, cunoaşterea originii metabolice a diferitelor perturbări productive în scopul corectării lor rapide (tabelul 8) Testul pentru profil metabolic s-a efectuat la 40 zile, vârsta de sacrificare a puilor. Constantele biochimice la pui Tabelul 8 Constantele biochimice U/M M E Valori medii de referinţă Proteină totală g/dl 3,92 3,73 3,36 Acid uric g/dl 8,91 4,10 5,05 Uree g/dl 4,90 5,5 3,90 GOT (glutamic oxalacetic UI transaminase) GPT (glutam-pyruvic transaminase) UI GGT (gamma glutamyl transferase) UI PA (alkaline phosphatase ) UI Glucoza mg/dl Lipide totale mg/dl Colesterol mg/dl Trigliceride mg/dl Calciu mg/dl 8,10 8,65 8,8 Fosfor mg/dl 2,15 2,35 6,9 Magneziu mg/dl 0,810 0,935 1,8 Proteina totală, tabelul 8 are valori apropiate valorilor de referinţă. Se observă o creştere mai mare a acidului uric şi a ureei la lotul martor Hiperuricemia poate fi urmarea perturbării funcţiei uricolitice prin absenţa sau diminuarea epurării renale (tabelul 8) Pentru pui, este importantă dozarea activităţii enzimatice a transaminazei glutamoxalacetice, transaminazei glutampiruvice, gamaglutamil transferazei şi fosfatazei alcaline. 24

26 Dacă în acest caz GOT, GPT şi PA au valori apropiate de valorile de referinţă ale puilor, se observă o creştere de două ori mai mare a GGT faţa de valoarea normală la ambele loturi. Aceste valori indică afecţiuni hepatice de tipul colestazei şi steatozei (tabelul 8). Tabloul clinic al profilului energetic, (substanţele organice neazotate) tabelul 8, indică exces de glucide la ambele loturi, comparativ cu valorile din literatura de specialitate. Prin sacrificarea puilor la vârsta de 40 zile se reduce posibilitatea apariţiei steatozei hepatorenale, care apare la exces de glucide. Valorile determinate la lipide, colesterol şi trigliceride sunt caracteristice pentru această vârstă. Tabloul clinic al profilului mineral (tabelul 8), cu elementele minerale esenţiale pentru menţinerea vieţii: calciu, fosfor şi magneziu prezintă un deficit mare de fosfor şi magneziu, cu toate că raportul Ca/P în hrana puilor este optim. Deficitul a apărut ca urmare a reducerii absorbţiei digestive de fosfor şi magneziu, rezultat al excesului de fitaţi, oxalaţi sau grăsimi în hrana puilor. Nu s-au observat manifestări morfoclinice care să indice lipsa de mineralizare. CAPITOLUL 19 CERCETĂRI PRIVIND FOLOSIREA UNOR ACIDIFIANŢI ORIGINALI ADMINISTRAŢI ÎN FURAJUL COMBINAT, ASUPRA UNOR PERFORMANŢE A PUILOR DE CARNE CRESCUŢI PE AŞTERNUT PERMANENT Găsirea unor posibilităţi de îmbunătăţire a performanţelor productive ne-a determinat să studiem continuu următoarele variante de amestecuri biochimice şi minerale adăugate în apa de băut sau în furajul puilor. Experienţa nr. 2 varianta a cu următoarea compoziţie (originală): fosfat monopotasic şi monosodic (KH2PO4, NAH2PO4) şi aspartat de magneziu; varianta b, a avut următoarea compoziţie: fosfat monopotasic şi monosodic, aspartat de magneziu şi gluconat de calciu. Adaosul s-a făcut în furajul combinat utilizat în alimentaţia puilor SCOPUL CERCETĂRILOR Scopul cercetărilor a fost acela de a stabili cele mai corespunzatoare combinaţii de acizi anorganici, care adăugaţi în hrană, pot corecta ph-ul în tractusul digestiv fără să influenţeze negativ prin dezechilibre metabolice şi care să determine în final, sporuri de producţie. Utilizarea aditivilor furajeri de bună calitate constituie o cale sigură de îmbunătăţire a potenţialului productiv al păsărilor, pe cale naturală OBIECTIVELE URMĂRITE Obiectivele au fost asigurarea aminoacizilor necesari biosintezei de proteine proprii urmărindu-se sporul mediu zilnic, masa medie, consumul specific şi procentul de mortalităţi MATERIAL BIOLOGIC Materialul biologic a fost reprezentat de pui de carne din hibridul COBB -500, în vârstă de 1-41 zile. 25

27 19.4 METODA DE LUCRU Experienţele au fost efectuate pe trei loturi a 100 capete pui aleşi randomizat şi separaţi prin plasă de sârmă în hala de producţie. La lotul 1 s-a administrat în furaj: compuşii chimici ce intră în ciclul Krebs, astfel din varianta A, 0,25%, iar la lotul 2 s-au folosit compuşii din varianta B, 0,30%. Lotul martor, fiind hrănit cu furajul de bază folosit în unitate fără acidifianţi. Menţionăm că toate condiţiile de adăpostire, îngrijire, hrănire şi microclimat au fost identice pe tot parcursul experienţei. Pui din fiecare lot au fost cântăriţi săptămânal după 12 ore de dietă. Datele obţinute au fost prelucrate statistic, observaţiile şi determinările au fost făcute prin metode uzual folosite. La sfârşitul experienţei (41 de zile) s-au recoltat probe de sânge, pentru determinări biochimice, respectiv determinarea proteinelor plasmatice prin electroforeza pe hârtie REZULTATE ŞI DISCUŢII Comparând principalii indici de producţie înregistraţi pe întreg ciclul experimental (1-41 zile) (tabelul 9) se observă că, deşi masa medie iniţială a puilor din cele 3 loturi a fost practic egală, cea finală a fost mai mare în cazul loturilor experimentale 1 şi 2, fiind de 2350,0 ±14,08g, respectiv 2335,0±10,68g faţă de 2258,0±23,40 g diferenţele fiind foarte semnificative (tabelul 3). Din analiza comparativă a datelor, se constată că puii înregistrează sporuri în greutate satisfăcătoare, (56,43g±0,34 lotul 1, 56,04g±0,26lotul 2 şi 54,19g±0,57 la lotul martor) corespunzătoare calităţii furajelor combinate administrate, cu valori treptat crescânde, paralel cu înaintarea lor în vârstă (tabelul 10). Consumul specific se situează în general, la o valoare bună, fiind cuprins între 1,79 Kg la lotul 1 faţă de 1,81 Kg în cazul lotulului martor (tabelul 11). Cele mai bune rezultate pe întreaga perioadă experimentală au fost obţinute la puii din lotul 1, la care s-a adăugat în hrană compuşii chimici de natură anorganică şi organică varianta A, 0.25%. A urmat lotul 2, la care s-a adăugat în hrană compuşii chimici de natură anorganică şi organică, varianta B, 0,30% Adaosul de acidifianţi şi mineralizanţi în reţetele de nutreţuri combinate poate îmbunătăţi valoarea biologică a acestora, asigurând puilor de carne cerinţele în minerale şi acizi, aspect dovedit de viteza de creştere şi de masa medie corporală ridicată înregistrată la puii din cele două loturi experimentale la finele perioadei. Tabelul 9 Rezultatele prelucrării statistice a datelor primare privind masa medie corporală Parametri statistici pe loturi Vârsta Valorile MARTOR LOT 1 LOT 2 standard X±s x V% X±s x V% X±s x V% Ecloziune 42,0 36,01 ± 0,13 3,58 36,01± 0,13 3,58 36,00± 0,13 3, ,4 151,10± 1,77 11,61 157,00± 2,02 12,78 155,91± 1,45 9, ,6 390,00±10,75 10,75 436,00± 3,75 8,55 429,70± 3,49 8, ,8 748,00± 4,67 6,18 818,98± 4,05 4,95 810,00± 4,19 5, ,3 1250,20± 6,52 5, ,00± 4,98 3, ,00± 3,76 2, ,2 1798,00± 7,85 4, ,00± 7,62 3, ,21± 5,84 3, ,7 2258,00±23,40 10, ,00± 14,08 5, ,00±10,68 4,51 26

28 Tabelul 10 Vârsta Valorile standard Valorile medii şi variabilitatea pentru sporul mediu zilnic Parametri statistici pe loturi MARTOR LOT 1 LOT 2 X±s x V% X±s x V% X±s x V% 1 14,77 16,45±0,25 15,04 17,26±0,29 16,50 17,13±0,21 11, ,75 25,29±0,30 11,88 28,56±0,27 9,32 28,09±0,26 9, ,37 33,90±0,22 6,43 37,28±0,20 5,27 36,85±0,20 5, ,90 43,36±0,23 5,29 49,78±0,18 3,52 49,27±0,14 2, ,34 50,34±0,22 4,36 53,09±0,22 4,08 52,82±0,17 3, ,70 54,19±0,57 10,30 56,43±0,34 6,01 56,04±0,26 4,63 Valorile medii şi variabilitatea pentru consumul specific Tabelul 11 Parametri statistici pe loturi MARTOR LOT 1 LOT 2 Vârsta Valorile X±s x V% X±s x V% X±s x V% standard 1 0,85 0,74±0,01 11,14 0,79±0,01 14,01 0,79±0,01 9,16 2 1,05 1,16±0,01 10,75 1,15±0,01 8,49 1,16±0,01 8,25 3 1,26 1,36±0,01 6,61 1,34±0,01 4,96 1,34±0,64 5,21 4 1,44 1,49±0,01 5,14 1,47±0,01 3,49 1,46±0,02 10,55 5 1,61 1,64±0,01 5,81 1,64±0,01 4,07 1,64±0,01 3,08 6 1,76 1,81±0,02 9,51 1,79±0,01 5,76 1,79±0,01 4, INFLUENŢA COMPUŞILOR CHIMICI DIN VARIANTA A ŞI B ADMINISTRAŢI ÎN FURAJUL COMBINAT, ASUPRA COMPOZIŢIEI CHIMICE A CĂRNII Din fiecare lot s-au sacrificat câte 5 pui, aceştia reprezentând media masei corporale pentru fiecare lot cercetat. După sacrificare, carcasele puilor au fost tranşate în părţi anatomice, prelevându-se de la fiecare lot pieptul şi pulpa. Din acestea au fost luate probe medii analitice pentru determinarea conţinutului în grăsime, substanţe proteice şi apă. Compoziţia chimică brută a carcaselor, s-a efectuat cu scopul constatării unor diferenţe de calitate nutritivă. Analizând valorile medii obţinute, constatăm că în pieptul de pui din loturile 1 şi lotul 2 cantitatea de apă este aproximativ egală cu cea din pieptul de pui de la lotul martor. În pulpa de pui, procentul de apă este cuprins între 70,06 la lotul martor şi 71,17 la lotul 2. Conţinutul în proteină este puţin mai mare (23,55%) la lotul martor-sortimentul pulpă de pui, iar la loturile 1 şi 2 acesta este cuprins între 18,64-19,93%. Sortimentul piept de pui are valorile cuprinse între 20,78-21,90%. Cel mai mic procent de grăsime se găseşte în pieptul de pui 27

29 de la lotul martor (8,64%), iar cel mai ridicat 11,32% se găseşte la sortimentul pulpă de pui-lotul martor INFLUENŢA COMPUŞILOR CHIMICI DIN VARIANTELE A ŞI B ADMINISTRAŢI ÎN FURAJUL COMBINAT ASUPRA INDICILOR BIOCHIMICI SANGVINI LA PUII DE CARNE DIN LOTURILE EXPERIMENTALE, LA VÂRSTA DE 41 ZILE Cercetările au fost făcute pe 2 loturi experimentale şi un lot martor (în fiecare lot- 100 pui). Din fiecare lot s-au sacrificat câte 10 pui, ce reprezintă media masei corporale. Menţionăm că recoltarea sângelui s-a făcut individual, dar din raţiuni economice probele au fost reunite întro probă medie care a fost analizată pentru fiecare lot. S-au determinat indicii biochimici ca: proteine totale, proteinele serice, substanţele organice neazotate, substanţele enzimatice, substanţele minerale şi valorile hematologice. Urmărind valorile medii, se constată că la lotul 1 serumalbuminele reprezintă 25,9%, în timp ce serumglobulinele reprezintă 74,1%. La lotul 2, serumalbuminele reprezintă 39,4%, în timp ce serumglobulinele reprezintă 60,6%. La lotul martor, serumalbuminele reprezintă 41,7%, în timp ce serumglobulinele reprezintă 58,3%. Cum serumalbuminele sunt sintetizate în ficat pe seama aportului de aminoacizi alimentari şi din fondul metabolic comun, credem că la lotul 1 acest aport a fost deficitar, motiv pentru care serumalbuminele au reprezentat doar 25,9% (tabelul 12). 28

30 Rezultatele biochimice comparative pe loturi, ale proteinelor serice (electroforeza proteinelor) Tabelul 12 Specificare Proteine serice Total proteine Serumglobuline Serumalbumine Alfa 1 Alfa 2 Beta Gama % g/dl % g/dl % g/dl % g/dl % g/dl g/dl Lot 1 25,9 1,17 7,4 0,33 1,9 0,09 14,2 0,64 50,6 2,28 4,50 0,35 Lot 2 39,4 1,50 3,3-1,4-13,2-42,7-3,63 0,65 Lot Martor 41,7 1,67 1,9 0,08 1,0 0,04 13,0 0,52 42,4 1,7 4,00 0,72 Raport A/G 29

31 Urmărind valorile profilului proteic, se observă o creştere a proteinei totale la lotul 1 cu 1,14 mg/dl comparativ cu valorile de referinţă. Valori crescute ale acidului uric (hiperuricemie) se constată la lotul 1, datorată creşterii catabolismului proteic. La lotul 1 se mai observă o reducere a nivelului ureei cu 2,27 mg/dl, atât faţă de lotul 2 şi martor, cât şi faţă de valorile din literatura de specialitate (tabelul 13). Tabelul 13 Constantele biochimice la pui Valorile medii de referinţă Constante biochimice U/M Lotul 1 2 M/C Proteină totală mg/dl 4,5 3,63 4,0 3,36 Acid uric mg/dl 9,84 6,24 4,42 5,05 Uree mg/dl 1,63 3,2 4,0 3,90 Glucoza mg/dl Lipide totale mg/dl Colesterol mg/dl Trigliceride mg/dl GOT (glutamic oxalacetic U/I transaminase) GPT (glutam-pyruvic U/I transaminase) GGT (gamma glutamyl U/I transferase) PA (alkaline phosphatase ) U/I Calciu mg/dl 3,51 3,36 2,33 8,8 Fosfor mg/dl 4,00 3,00 3,14 6,9 Magneziu mg/dl 0,845 0,822 0,828 1,8 Tabloul clinic al profilului energetic, (substanţele organice neazotate) indică exces de glucide, atât la loturile experimentale, cât şi la lotul martor comparativ cu valorile din literatura de specialitate (valori crescute cu până la 115 mg/dl) (tabelul 13). Valorile determinate la lipide, sunt caracteristice pentru această vârstă. Se observă însă o creştere a trigliceridelor la lotul 1, cu 59 mg/dl faţă de datele din literatură, iar valorile găsite la lotul 2 şi martor sunt mai scăzute faţă de valorile de referinţă. Activitatea enzimatică este redată în tabelul 13. În acest caz GOT, GPT şi PA au valori apropiate de valorile de referinţă. Valori mai crescute ale gamaglutamiltransferazei la lotul 1 şi martor, ar indica afecţiuni hepatice. Profilul mineral la care am urmărit elementele minerale esenţiale menţinerii vieţii; calciu, fosfor şi magneziu prezintă un deficit mare de calciu, fosfor şi magneziu, cu toate că raportul Ca/P în hrana puilor este optim. Deficitul a apărut ca urmare a reducerii absorbţiei de fosfor şi magneziu, rezultat al excesului de fitaţi, oxalaţi sau grăsimi în hrana puilor. Nu s-au observat manifestări morfoclinice care să indice lipsa de mineralizare (tabelul 13). 30

32 19.8 DINAMICA ELEMENTELOR FIGURATE SANGUINE LA LOTURILE LUATE ÎN STUDIU Cercetările au fost făcute pe 2 loturi experimentale notate 1 şi 2 şi un lot martor notat 3 (în fiecare lot 100 pui). Elementele figurate determinate sunt: leucocitele, limfocitele, monocitele, granulocitele, eritrocitele, volumul eritrocitar mediu, hematocritul, hemul, concentraţia în hemoglobină eritrocitară medie, distribuţia eritrocitară, hemoglobina, trombocitele, volumul plachetar, tombocritul şi distribuţia plachetară. Leucocitele. Valorile medii găsite variază între 11,72 mii/mm³ la lotul martor şi 16,03 la lotul 1, valorile de referinţă fiind de 26 mii/mm³. Variaţia în plus sau în minus sesizează apariţia unor stări patologice. Limfocitele. Datele din literatură publicate recent indică valori medii, de 63%. Valorile găsite au fost de 38,16 la lotul 1, şi 46,70% la lotul martor. Se observă reducerea numărului de limfocite (limfocitopenia), în special la lotul 1. Monocitele. Valorile găsite de noi sunt uşor mărite fiind cuprinse între 7,87% la lotul 1 şi 8,56% la lotul martor, faţă de valorile de referinţă de 6,1%. Granulocitele (heterofilele, eozinofilele şi bazofilele). Valorile găsite variază între 44,74% la lotul martor şi 53,97% la lotul 1. Eritrocitele. Valorile găsite au fost cuprinse între 2,78 mil/mm³ la lotul martor şi 2,91 mil/mm³ la lotul 1, fiind apropiate valorilor de referinţă de 2,35 mil/mm ³. Volumul eritrocitar mediu (VEM). Valorile găsite au fost cuprinse între 99,2 µ³ la lotul martor şi 102,6 µ³ la lotul 2, fiind apropiate valorilor de referinţă din literatura de specialitate unde media este de 112 µ³. Hematocritul. Valorile găsite au fost cuprinse între 27,44% la lotul martor şi 29,21% la lotul 1, fiind apropiate de valorile normale de 26%. Hemul. A fost găsit între următoarele limite 24,22 pg-26,04 pg. Concentraţia în hemoglobină eritrocitară medie (C.H.E.MValorile găsite au fost cuprinse între 24,52 g/dl la lotul martor şi 25,43 g/dl la lotul 2, ele sunt considerate valori normale. Distribuţia eritrocitară a fost cuprinsă între următoarele limite 7,64-8,76. Hemoglobina. Valorile găsite au fost de 6,74 g/dl la lotul martor şi de 7,37 g/dl la lotul 1, date apropiate celor din literatura de specialitate (7,3 g/dl). Trombocitele. Numărul trombocitelor găsite a variat între 92,14 mii/mm³ la lotul 2 şi 100,40 mii/mm³ la lotul 1. Nu s-au constatat perturbări patologice ale seriei trombocitare. Volumul plachetar este cu limite de variaţie cuprins între 9,98 la lotul martor şi 10,37 la lotul 2. Volumul plachetar mediu normal este de 7-10 fl. Trombocritul. Valorea găsită a fost de 0,10 la toate loturile. Distribuţia plachetară. Faţă de 9,84 găsită la lotul martor, a fost de 7,13 la lotul 2 şi de 8,96 la lotul EVIDENŢIEREA INFLUENŢEI CERCETĂRILOR EFECTUATE ASUPRA PERFORMAŢELOR ECONOMICE Pentru a evalua sustenabilitatea economică a cercetărilor efectuate sa folosit drept indicator de analiză pragul de rentabilitate zero al activităţii. Acesta este definit ca fiind acea cantitate a producţiei (în cazul studiat număr de pui), pentru care totalul veniturilor obţinute de societate egalează suma dintre cheltuielile variabile şi cheltuielile fixe ale întreprinderii. Cu cât pragul de rentabilitate zero este mai redus cu atât activitatea este mai atractivă din punct de 31

33 vedere economic, întrucât: orice creştere a producţiei peste acest nivel prag determină o creştere a profitului; societatea trebuie să desfacă o cantitate mai mică de produse, deci va avea o libertate mai mare pe piaţa de desfacere (tabelul 14). Tabelul 14 Calculul câştigului corporal de la o perioadă la alta şi a preţului unitar de valorificare Specificare Standard Martor Lot I Lot II Iniţială 42 36,01 36, zile 133,4 115,09 20,99 119, zile 311,2 238, , zile 445, ,98 380, zile 535,5 502,2 611, zile 581,9 547, ,21 35-La sacrificare 502, ,79 Total (grame) 2551, Randament sacrificare 0,83 0,83 0,83 0,83 Total valorificat 2, , ,9505 1,93805 PV unitar 14, , , , Sursa: calcule proprii Calculul a fost realizat pe fiecare interval de vârstă, prin efectuarea unei diferenţe dintre greutatea corporală a puilor de la sfărşitul perioadei analizate şi greutatea corporală a acestora la începutul perioadei. Randamentul la sacrificare precum şi preţurile de valorificare sunt cele realizate de societate pe parcursul anilor 2004 şi 2005, adică 83% în cazul randamentului la sacrificare şi respectiv de 6,73 lei/kg în cazul preţului de valorificare. Aşa după cum se poate observa, câştigul cel mai mare la fiecare pui valorificat este cel obţinut în cadrul lotului experimental I, cu un venit de aproximativ 13,2 lei la fiecare pui valorificat. Pornind de la rezultatele obţinute s-a realizat şi calculul ratei de rentabilitate prin raportarea sporului de profit obţinut la costul acidifiantului folosit în experienţe (580 lei) 6 loturi de pui pentru atingerea pragului de rentabilitate zero). Astfel costul acidifiantului este recuperat de 11,57 ori din sporul de profit obţinut de societate. CAPITOLUL 20. CERCETĂRI PRIVIND FOLOSIREA UNOR ACIDIFIANŢI ORIGINALI VARIANTA A,B,C ADMINISTRAŢI ÎN APA DE BĂUT, ASUPRA UNOR PERFORMANŢE A PUILOR DE CARNE CRESCUŢI PE AŞTENUT PERMANENT Experienţa nr.3 Varianta A cu următoarea compoziţie (originală): acid citric, acid lactic, fosfat monopotasic, fosfat monocalcic Ca(HPO4)2 şi aspartat de magneziu; Varianta B, fosfat monopotasic şi monosodic, aspartat de magneziu şi acid citric, iar în Varianta C s-au folosit acid citric, acid lactic, fosfat monopotasic şi monosodic, K2H2PO4 (acid pirofosforic) şi aspartat de magneziu. Adaosul s-a făcut în apa de băut. Acidifianţii realizaţi după reţete proprii au avut în compoziţie cu preponderenţă compuşii de natură anorganică: fosfat monopotasic şi monosodic (KH2PO4, NAH2PO4). Alături de aceştia, s-au adăugat compuşi chimici de natură organică, care se regăsesc în ciclul Krebs, dintre care mai important, pentru rolul pe care îl are în protejarea ficatului, a fost acidul aspartic sub formă de sare de magneziu. Pentru a determina influenţa pe care o are raportul acidifianţilor organici faţă de cei anorganici, în reţetele proprii am adăugat şi compuşi organici precum melasă, acidul citric şi gluconatul de calciu. 32

34 20.1 SCOPUL CERCETĂRILOR A fost acela de a stabili cele mai corespunzătoare combinaţii de acizi şi mineralizanţi, care adăugaţi în apa de băut corectează ph-ul în tractusul digestiv şi asigură un suport proteic ce intră în metabolismul general al puilor (combinaţii care menţin organismul puilor în stare de sănătate şi obţinerea unei mase corporale ridicate) OBIECTIVELE URMĂRITE Cunoaşterea măsurii în care nutrienţii, sub formă de combinaţii complexe intervin în funcţiile vitale ale organismului puilor de carne, şi dezvoltă sporuri de producţie. A fost reprezentat de hibridul COBB-500. Microclimatul a fost acelaşi pentru toate loturile METODA DE LUCRU S-au format patru loturi de pui hibridul COBB-500 crescuţi pe aşternut permanent, câte 100 de capete pe lot separate cu plasă de sârmă, direct în hala de producţie. astfel: - lotul experimental 1 a primit în apa de băut zilnic compuşi chimici de natură anorganică şi organică varianta A (ph-ul apei determinat a fost de 3,7); - lotul experimental 2 a primit în apa de băut zilnic compuşi chimici de natură anorganică şi organică varianta B (ph-ul apei determinat a fost de 3,5); - lotul experimental 2 a primit în apa de băut zilnic compuşi chimici de natură anorganică şi organică varianta C (ph apei determinat a fost de 3,6); - lotul martor nu a primit în apa de băut compuşi chimici de natură anorganică, (ph-ul apei determinat a fost de 6,44) Pe parcursul desfăşurării experienţelor s-a urmărit evoluţia masei corporale, a consumului specific la 7, 14, 21, 28, 35 şi sacrificare, în paralel cu observaţii asupra comportamentului, morbidităţii, mortalităţii şi a constantelor sangvine în asociere cu indicii de abator, compoziţia chimică a dejecţiilor şi eficienţa economică. În ultima zi de experimentare au fost recoltate probe de sânge de la câte 10 de indivizi din fiecare lot pentru analize biochimice. Toate cântăririle puilor au fost făcute după o dietă de 12 ore. Determinarea principalelor constante sangvine s-a făcut după metodele recomandate de P. KARLSON (1967); GH. NUŢĂ, C. BUŞNEAG (1977) şi R. DUNCAN şi col. (1994) astfel: - proteinele totale-metoda Wechselbaum; proteinele serice-electoforeză; acid uricmetoda colorimetrică, cu acid picric; uree-metoda colorimetrică, cu urează; creatinină; glicemiemetoda colorimetrică, cu ortotoluidină; colesterol- micrometoda fără deproteinizare; trigliceridele; lipidele; G.O.T şi G.P.T-metoda colorimetrică cu 2-4 dinitrofenilhidrazină; G.G.T; calciul-metoda complexometrică cu indicator Murexid; magneziul; fosforul-metoda fotocolorimetrică (fără precipitarea proteinei). Compoziţia dejecţiilor a fost stabilită după STAS-9065/3,4,7,9-1973,1981, REZULTATE ŞI DISCUŢII Analizând tabelul 11 se poate observa că la populare, masa corporală nu depăşeşte valoarea standard. Are însă o acumulare bună de masă corporală, ajungând la 42 zile la 2460,65± 27,28 în cazul lotului 2, 2450,00±25,26 în cazul lotului 1, 2402,24±28,91 în cazul lotului 3, comparativ 33

35 cu lotul martor la care greutatea a fost de 2259,94±17,15. La loturile experimentale valorile sunt apropiate de standardul rasei pentru vârsta de sacrificare (tabelul 9). Cele mai bune rezultate, pe întreaga perioadă experimentală (tabelele 15,16,17) au fost obţinute de puii din lotul 2 care au realizat cel mai mare spor mediu zilnic de 57,65 g, consumând 1,79 kg furaj/kg spor; urmat de lotul 1-cu un spor mediu zilnic de 57,40 g, consumând 1,80 kg furaj/kg spor; urmat de lotul 3-cu un spor de 56,26 g, consumând 1,80 kg furaj/kg spor şi lotul martor-cu un spor de 52,88 g, consumând 1,85 kg furaj/kg spor. Tabelul 15 Valorile medii şi variabilitatea pentru sporul zilnic Vârsta Valorile standard Parametri statistici pe loturi MARTOR LOT 1 LOT 2 LOT 3 X±s x V% X±s x V% X±s x V% X±s x V% 1 14,77 16,29±0,16 9,87 18,44±0,07 3,68 19,42±0,04 1,81 17,99±0,07 4, ,75 25,21±0,08 3,20 30,07±0,04 1,44 30,07±0,04 1,45 28,86±0,06 2, ,37 34,56±0,09 2,69 39,94±0,03 0,73 39,94±0,03 0,70 37,70±0,05 1, ,90 43,43±0,09 2,13 53,39±0,11 1,97 52,14±0,02 0,30 49,69±0,12 2, ,34 50,31±0,12 2,32 53,94±0,13 2,47 53,60±0,06 1,12 52,04±0,10 1, ,70 52,88±0,41 7,56 57,40±063 10,91 57,65±0,65 11,15 56,26±0,69 12,12 Valorile medii şi variabilitatea pentru consumul specific Tabelul 16 Vârsta Valorile standard Parametri statistici pe loturi MARTOR LOT 1 LOT 2 LOT 3 X±s x V% X±s x V% X±s x V% X±s x V% 1 0,85 0,79±0,01 8,08 0,77±0,00 2,77 0,77±0,00 1,53 0,78±0,00 3,37 2 1,05 1,12±0,00 2,85 1,14±0,00 1,37 1,15±0,00 1,34 1,15±0,00 2,02 3 1,26 1,34±0,00 2,89 1,33±0,00 0,74 1,34±0,00 0,70 1,36±0,00 1,27 4 1,44 1,48±0,00 2,08 1,48±0,00 1,89 1,48±0,00 0,43 1,48±0,00 1,67 5 1,61 1,64±0,00 2,28 1,63±0,00 2,56 1,67±0,00 1,28 1,67±0,00 1,89 6 1,76 1,85±0,01 7,51 1,80±0,02 11,26 1,79±0,02 11,11 1,80±0,02 12,22 34

36 Dinamica masei corporale medii la cele 4 loturi pe săptămâni Tabelul 17 Vârsta Valorile standard Parametri statistici pe loturi MARTOR LOT 1 LOT 2 LOT 3 X±s x V% X±s x V% X±s x V% X±s x V% Ecloziune 42,0 39,00±0,08 2,06 39,00±0,05 1,39 39,00±0,07 1,76 39,03±0,09 2, ,4 153,00±1,13 7,34 167,95±0,47 2,79 157,00±0,28 1,58 165,00±056 3, ,6 392,00±1,14 2,88 460,05±0,61 1,32 460,00±0,61 1,32 443,00±0,91 2, ,8 764,89±1,97 2,55 878,00±0,63 0,71 878,00±0,59 0,66 830,81±1,04 1, ,3 1255,00±2,63 2, ,97±2,96 1, ,00±0,46 0, ,90±2,44 1, ,2 1800,00±4,15 2, ,00±4,72 2, ,00±2,15 1, ,00±3,56 1, ,7 2259,94±17,1 5 7, ±26,56 10, ,65±27,28 10, ,24±28,91 11,91 35

37 a) b) c) d) Figura 1 a, b, c, d) Aspectul puilor din lotul martor, lotul 1, lotul 2 şi lotul 3 În figurile 1 a, b, c, d este prezentat aspectul puilor din loturile experimentale, crescuţi la sol, la vârsta de 35 zile INFLUENŢA COMPUŞILOR CHIMICI DIN EXPERIENŢA 3, VARIANTELE A, B ŞI C ADMINISTRAŢI ÎN APA DE BĂUT ASUPRA INDICILOR BIOCHIMICI SANGVINI LA PUII DE CARNE Indicii biochimici din serul sanguin (proteinele serice, proteinele totale, substanţele organice neazotate, substanţele enzimatice, minerale şi valorile hematologice) au fost determinate la câte 10 pui din fiecare lot la 42 de zile, reprezentând media greutăţii corporale pe loturi. Urmărind valorile medii, se constată că la lotul 1 serumalbuminele reprezintă 25,9%, în timp ce serumglobulinele reprezintă 74,1%; la lotul 2 serumalbuminele reprezintă 39,4%, în timp ce serumglobulinele reprezintă 60,6%; la lotul martor serumalbuminele reprezintă 41,7%, în timp ce serumglobulinele reprezintă 58,3%. Tabloul clinic este caracteristic speciei din lotul 2 şi lotul martor. Cum serumalbuminele sunt sintetizate în ficat pe seama aportului de aminoacizi alimentari şi din fondul metabolic comun, credem că la lotul 1 acest aport a fost deficitar, motiv pentru care serumalbuminele au reprezentat doar 25,9% (tabelul 18). 37