PLANUL SECTORIAL AL MINISTERULUI AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE "AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ - ADER 2020"

Transcription

1 PLANUL SECTORIAL AL MINISTERULUI AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE "AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ - ADER 2020" CODUL: 716 TITLUL PROIECTULUI: ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI DE AMELIORARE A PRODUCŢIEI DE LAPTE ŞI CARNE LA OVINELE DIN RASA ŢIGAIE AFLATE ÎN ZONA DE PODIŞ A MOLDOVEI RAPORT DE EVALUARE FAZA a V-a Coordonator: SCDCOC SECUIENI-BACĂU Partener: USAMV Iaşi Etapa a V a OBIECTIVUL FAZEI 5. MODIFICAREA POTENŢIALULUI GENETIC ÎN DIRECŢIA PRODUCŢIEI DE CARNE LA OVINELE DE RASĂ ŢIGAIE

2 Activităţi asociate obiectivului principal: Activitatea 8.1 Stabilirea direcţiei de ameliorare pentru producţia de carne Activitatea 8.2 Alcătuirea nucleului de selecţie Activitatea 8.3 Dirijarea împerecherilor Activitatea 8.4 Evaluarea performanţelor productive Activitatea 8.1 Studiul bibliografiei de referinta pentru domeniu Activitatea 8.2 Înregistrarea şi tratamentul informaţiilor cu privire la performanţe CUPRINS Partea I- Date din literatura de specialitate cu privire la tema abordată 1. Importanţa şi rolul cărnii de oaie în alimentaţie 2. Tendinţe conturate în ameliorarea oilor pentru producţia de carne Partea a II a Rezultate obţinute 3. Sopul cercetărilor, material şi metode de lucru 3.1. Scopul cercetărilor 3.2. Material biologic 3.3. Metode de lucru 4. Rezultate obţinute şi interpretarea lor 5. Concluzii 6. Bibliografie

3 REZULTATE OBŢINUTE 3.1. Sopul cercetărilor În raport cu planul de realizare, în faza a cincea au fost incluse activităţi care să permită o evaluare cât mai corectă apotenţialului pe care rasa Ţigaie îl are în ceea ce priveşte producţia de carne. Cunoscând nivelul de exprimare al principalelor însuşiri care participă în mare proporţie în exteriorizarea aptitudinilor de care depinde producţia de carne, se crează premise pozitive în elaborarea unui cadru tehnic care să faciliteze o modificare, în sensul dorit, a potenţialului genetic pentru această producţie la oile de rasă Ţigaie, aflate în creştere şi exploatare în zona de podiş amoldovei Materialul biologic A fost reprezent de tineret ovin din anul curent, masculi şi femele, de rasă Ţigaie provenit din explotaţiile agicole aflate în judeţele Bacău, Vaslui şi Vrancea. Preluarea tineretului s-a făcut în luna iulie după înţărcarea acestora, fiind selectat randomizat, astfel încât să reprezinte media populaţiilor din care provin. Din restricţii financiare, datorate întârzierilor cu decontarea cheltuielilor efectuate în faza precedentă, numărul total al mieilor preluaţi din fiecare turmă inclusă în protocolul experimental, şi supuşi îngrăşării, a fost doar de 6 capete Metode de lucru Pentru obţinerea unor informaţii reale şi ale unor date concludente, au fost utilizate în cercetare metode moderne acceptate în tehnica experimentală de profil. Astfel, pentru evaluarea intensităţii de creştere a fost utilizat un cântar zecimal electronic, cu un grad redus al abaterilor. Pentru punerea în valoare a potenţialului pentru producţia de carne s-a utilizat sistemul INRA de evaluare a calităţii raţiei, iar prin administrare s-a asigurat toate cerinţele nutriţionale la nivelul optim. Pentru determinarea gradului de conversie a furajelor s-a avut în vedere cântărirea raţiei adiministrate şi a resturilor rămase neconsumate. În vederea aprecierilor calităţii carcasei şi a maselor musculare, dar şi pentru determinarea indicilor de abatorizare s-au efectuat sacrificări de control. Prelucrarea statistică a datelor a fost efectuată utilizând programul ANOVA şi procedura REML (REstricted Maximum Likelihood - a verosimilităţii maxime restrânse) care garantează obţinerea unor estimate în spaţiul normal al parametrilor.

4 Evoluţia greutăţii şi determinarea acumulărilor de masă corporală a fost apreciată prin cântărirea tuturor indivizilor la debutul şi la sfârşitul celor 85 zile de îngrăşare intensivă. Pentru ca tineretul supus îngăşării să poată să-şi exteriorizeze potenţialul propriu de acumulare a maselor musculare, tehnologia aplicată la îngrăşare a avut o durată totală de 85 zile, din care: - primele 10 zile au fost de acomodate cu noile condiţii de întreţinere şi hrănire; -aurmatfazadecreştere şi îngrăşare cu o durată totală de 50 zile; - s-a încheiat cu o fază de finisare a cărei durată totală a fost de 25 zile. - Faza de acomodare a avut rolul de a obişnui tineretul ovin cu noul mediu şi cu noile condiţii de cazare şi hrană. Durata acestei faze a fost scurtă, iar pe acest fond şi acumulările de masă vie au fost reduse. - Din studierea datelor prezentate în tabelul 1 se poate observa că la populare lotul care avea cea mai mare greutate vie a fost cel care a avut ca origine oile Ţigaie din judeţul Vrancea. Şi în ceea ce priveşte sporul total de creştere tot acest lot a avut cele mai bune performanţe. În acest caz, sporul mediu total a fost de 2,28 ± 0,12 kg, valoare superioară cu cca 37% faţă de sporul realizat de mieii aparţinând celorlate două loturi experimentale. - Pe acest fond, sporul mediu zilnic a avut valori medii mai mari la lotul din Vrancea (0,228g) şi de doar 0,142 g şi respectiv 0,145 g la loturile din Bacău şi Vaslui. Diferenţele dintre loturi au fost foarte semnificative pentru pragul statistic de 5%, excepţie face diferenţa statistică dintre loturile Vrancea şi Bacău care a fost nesemnificativă

5 Tabel 1 Dinamica greutăţii corporale la mieii de rasă Ţigaie Faza de îngrăşare (zile) Adaptare (10 zile) Creştere şi îngrăşare (50 zile) Finisare (25 zile) Total perioadă (85 zile) Greutatea iniţială (kg) Greutatea finală (kg) Spor total de creştere (kg) Spor mediu zilnic (g) Lot n X ± s x X± s x X ± s x X ± s x Bacău 6 15,20 ± 0,83 16,62 ± 1,07 1,42 ± 1,07 0,142 ± 0,014 Vaslui 6 14,00 ± 0,98 16,28 ± 0,71 2,28 ± 0,12 0,228 ± 0,021 Vrancea 6 15,80 ± 0,70 17,25 ± 1,07 1,45 ± 0,70 0,145 ± 0,047 Total 18 15,00 ± 0,85 16,38 ± 0,90 1,38 ± 0,69 0,138 ± 0,082 Bacău 6 16,62 ± 1,07 22,12 ± 1,62 5,50 ± 0,98 0,110 ± 0,071 Vaslui 6 16,28 ± 0,71 20,08 ± 1,40 3,80 ± 0,55 0,076 ± 0,051 Vrancea 6 17,25 ± 1,07 24,05 ± 1,55 6,80 ± 0,39 0,136 ± 0,040 Total 18 16,38 ± 0,90 22,08 ± 1,52 5,70 ± 0,66 0,114 ± 0,077 Bacău 6 22,12 ± 1,62 27,73 ± 1,95 5,61 ± 0,15 0,224 ± 0,041 Vaslui 6 20,08 ± 1,40 24,63 ± 1,56 4,55 ± 0,09 0,182 ± 0,014 Vrancea 6 24,05 ± 1,55 30,20 ± 2,38 6,15 ± 0,19 0,246 ± 0,061 Total 18 22,08 ± 1,52 27,62 ± 1,96 5,54 ± 0,65 0,221 ± 0,062 Bacău 6 15,20 ± 0,83 27,73 ± 1,95 12,53 ± 0,11 0,156 ± 0,25 Vaslui 6 14,00 ± 0,98 24,63 ± 1,56 10,63 ± 0,78 0,132 ± 0,75 Vrancea 6 15,80 ± 0,70 30,20 ± 2,38 14,10 ± 0,54 0,180 ± 0,65 Total 18 15,00 ± 0,85 27,62 ± 1,96 12,62 ± 0,35 0,157 ± 0,75

6 De remarcat performanta foarte bună obţinută la mieii din Vrancea, acest lot având o creştere zilnică mai mare de 200 g. Faptul că mieii acestui lot au reacţionat mai bine se poate datora faptului că prin selecţia aplicată în timp s- a reuşit o creştere a gradului de precocizare, sau poate fi o consecinţă a faptului că la debutul fazei de acomodare acest lot avea şi o greutate superioară cu 11,39% faţă de lotul format din mieii afluiţi din unităţile aflate în judeţul Vaslui şi cu 3,79%faţă de lotul Bacău. Şi de această dată diferenţele dintre loturi au fost foarte semnificative pentru p<0,05.] Faza de creştere şi îngrăşare a fost şi etapa cea mai lungă în care mieii au fost furajaţi la nivelul cerinţelor nutriţionale pentru a-şi exterioriza toate calităţile de care depinde producţia de carne. În general, evoluţia greutăţii vii, exprimată prin sporul total acumulat în cele 50 zile, a fost cuprinsă între 3,8 kg la lotul Vaslui şi 6,8 kg la lotul din Vrancea.

7 Bacau Vaslui Vrancea Greutatea initiala Greutatea finala Spor total Fig. 1. Reprezentarea grafică a evoluţiei greutăţii corporale şi a sporului total acumulat pe durata îngrăşării

8 Sporul mediu zilnic a înregistrat valori medii cuprinse între 0,076 ± 0,051 g la lotul Vaslui şi 0,136 ± 0,040 g la cel din Vrancea. În cazul mieilor formaţi din oile aflate în exploataţii agricole situate în jud. Bacău acest indicator a avut o medie de 110 g, valoare situată foarte aproape de valoarea medie de 114 g determinată pentru toate loturile experimentale. Faza de finisare a încheiat ciclul de îngrăşare, durata planificată fiind de 25 zile. Faţă de tehnologia clasică echipa de cercetare a optat pe scurtarea acesteia, motivaţia având la bază realităţi economice. În condiţiile existente prelungirea acestei faze putea facilita depuneri mai mari de ţesut adipos în deterimentul celui muscular şi ar fi genera şi costuri suplimentare. Prin analza sporul mediu total de creştere în greutate vie, în acest interval, se poate observa că lotul care are un ritm mai intens este tot cel obţinut de materialul biologic afluit din judeţul Vrancea. Acest lot a depăşit performanţa celorlalte loturi cu 26% în cazul lotului de la Vaslui şi cu 8,78% pe cele obţinute de mieii de la Bacău.

9 Tabel 2 Diferenţa şi semnificaţia acesteia dintre acumulările de masă corporală în perioada de îngrăşare Specificare d ± Semnificaţia statistică Acomodare Vrancea - Vaslui + 1,97 - F (2,3343) < Fα (4,9646) pentru 0,05** Vrancea - Bacău + 0,63 - F (0,2847) < Fα (4,9646) pentru 0,05 Bacau - Vaslui + 1,34 - F (0,9044) < Fα (4,9646) pentru 0,05** Îngrăşare Vaslui - Vrancea - 3,97 - F (3,6013) < Fα (4,9646) pentru 0,05** Vrancea - Bacau + 1,93 - F (0,7376) < Fα (4,9646) pentru 0,05** Bacau - Vaslui + 2,04 - F (0,9065) < Fα (4,9646) pentru 0,05** Finisare Vaslui - Vrancea - 5,57 - F (3,8194) < Fα (4,9646) pentru 0,05** Vrancea - Bacau + 2,47 - F (0,6402) < Fα (4,9646) pentru 0,05** Bacau - Vaslui + 3,10 - F (1,5400) < Fα (4,9646) pentru 0,05**

10 Determinarea parametrilor statisici indică faptul că aceste diferenţe au avut un grad ridicat de semnificaţie din punct de vedere statistic pentru pragurile luate în considerare. Pe întreaga tehnologie de îngrăşare, studiul valorilor obţinute scoate în evidenţă, din nou, performanţele mai bune realizate de mieii din Vrancea. În timp ce pentru lotul de la Vaslui şi Bacău sporul mediu zilnic determinat a înregistrat valori medii de 132 g şi respectiv de 156 g, la lotul constituit din mieii aduşi din unităţile zootehnice din Vrancea acest indicator a fost de 180 g, depăşind cu 12,77% valoarea medie a populaţiei îngrăşate. De asemenea, pe întreaga perioadă de îngrăşare, lotul format din miei din Vrancea a depăşit cu 24,61% şi respectiv cu 11,13% sporul total determinat pentru loturile din Vaslui şi Bacău. Toate valorile obţinute în cazul cercetărilor efectuate se înscriu în limitele specifice rasei Ţigaie şi sunt apropiate ca valoare de datele incluse în publicaţii de specialitate din ţara noastră.

11 Determinarea calităţii carcasei şi a indicilor de abatorizare. La finalul tehnologiei de îngrăşare au fost efectuate sacrificări de control în vederea caracterizării loturilor în ceea ce priveşte aptitudinea lor pentru carne. Pentru a elimina influeţa masei gastrointestinale în determinări, sacrificarea s-a efectuat după un post de 6 ore, interval în care a fost restricţionat accesul la hrană şi la apă. Randamentul la sacrificare. În timpul sacrifcării sau efectuat cântăriri ale organelor interne, inclusiv a componentelor reprezentate de organe interne şi a celor care nu sunt incluse în randament. Având în vedere faptul că materialul biologic sacrificat era reprezentat de tineret ovin cu vârsta mai mare de 200 zile în randament nu a fost inclusă greutatea capului, a organelor interne şi a membrelor de la genunchi şi jaret în jos. Determinarea acestui indicator, extrem de important în evaluarea capacităţii de îngrăşare şi în analiza indicilor de abatorizare, indică valori reduse pentru toate loturile, valorile medii fiind situate în jurul valorii de 40%. Acest nivel valoric este unul inacceptabil în cazul creşterii oilor îndeosebi pentru producţia de carne şi este departe de cel specific raselor de carne, la care randamentul mediu depăşeşte 58%.

12 Greutatea carcasei afostapreciată prin cântărire la 2 ore de la sacrificare, timp în care s-a scurs sângele conţinut în ţesuturi şi s-a produs şi o zvântare. În aceste condiţii, carcasele au avut o greutate mai mare la lotul format din miei lotului din Vrancea, valoarea medie fiind mai mare cu 11% faţă de masa carcaselor obţinute de la lotul de la Bacău şi cupeste20%faţă de cele rezultate de la lotul Vaslui. Carcasele rezultate în urma sacrificărilor au focut obiectul determinării principalelor dimensiuni, scopul find de a observa dacă sunt diferenţe semnificative între populaţiile de rasă Ţigaie crescută în judeţele Moldovei. Prelucrarea statistică a datelor indică diferenţe cu grad diferit al semnificaţiei pentru pragurile statistice de 1% şi respectiv 5% pentru toate măsurătorile care au fost efectuate.

13 Valori medii ale principalelor dimensiuni ale carcaselor (cm) Tabel 3 Specificare Lot Bacău Lot Vrancea Lot Vaslui X ±sx V% s X ±s V% s ±s V% s x X x Lungimea dorsală 60,66 ± 0,68 2,76 1,67 61,67± 0,56 2,22 1,36 60,00 ± 0,73 2,98 1,78 Lungimea internă a jigoului 17,67 ± 0,21 2,92 0,51 19,33±0,56 7,07 1,36 18,67±0,56 7,32 1,36 Lungimea externă a jigoului 23,33 ± 0,21 2,54 0,51 25,00 ± 0,03 1,51 0,32 24,00 ± 0,37 3,73 0,89 Lărgimea carcasei la spată 22,00 ± 0,37 4,04 0,89 23,05 ± 0,37 3,89 0,87 19,02 ± 0,21 2,63 0,51 Lărgimea carcasei la jigou 18,00 ± 0,21 2,74 0,35 19,04 ± 0,37 4,71 0,89 20,67 ± 0,21 2,50 0,51 Adâncimea toracică 17,67 ± 0,21 2,92 0,51 21,00 ± 0,37 4,26 0,89 24,13 ± 0,21 2,12 0,51 Perimetru carcasei la torace 65,33 ± 0,21 1,17 0,48 67,33 ± 0,21 2,07 0,51 67,00 ± 0,37 1,33 0,89 Perimetrul superior al jigoului Grosimea seului de acoperire 31,33 ± 0,21 1,65 0,48 30,67 ± 0,21 1,71 0,55 32,33 ± 0,25 2,60 0,87 4,67 ± 0,21 9,87 0,51 7,33 ± 0,21 7,04 0,51 6,67 ± 0,21 7,75 0,51

14 Tabel 4 Rezultate obţinute la sacrificare şi tranşare a carcaselor (n=3) Specificare UM Bacău Vrancea Vaslui Greutate înainte de sacrificare kg 26,40 ± 0,28 29,20 ± 0,39 24,00 ± 0,54 Carcasă kg 10,50 ± 0,21 11,80 ± 0,62 9,00 ± 0,38 Randament la sacrificare % 39,77 ± 0,84 40,41 ± 0,55 37,50 ± 0,62 Piele kg 2,40 ± 0,12 3,20 ± 0,15 1,90 ± 0,23 Picioare kg 0,60 ± 0,08 0,61 ± 0,06 0,60 ± 0,03 Cap kg 1,15 ± 0,32 1,25 ± 0,24 1,20 ± 0,22 Masa viscerală kg 9,05 ± 0,66 9,04 ± 0,54 8,32 ± 0,51 Plamani kg 0,35 ± 0,14 0,42 ± 0,31 0,45 ± 0,41 Inima kg 0,11 ± 0,07 0,13 ± 0,03 0,11 ± 0,2 Ficat kg 0,40 ± 0,01 0,43 ± 0,04 0,52 ± 0,05 Splina kg 0,07 ± 0,01 0,07 ± 0,01 0,07 ± 0,01 Rinichi kg 0,16 ± 0,04 0,23 ± 0,08 0,19 ± 0,06 Testicule kg 0,30 ± 0,02 0,31 ± 0,04 0,15 ± 0,05 Sînge kg 1,00 ± 0,12 0,80 ± 0,18 0,80 ± 0,17 Conţinut gastro-intestinal kg 0,31 ± 0,08 0,91 ± 0,07 0,69 ± 0,07

15 Clasificarea carcaselor în funcţie de conformaţie şi grad de îngrăşare La carcasele obţinute din sacrificarea mieilor preluaţi din unităţi aflate în judeţul Vrancea, ponderea celor care îndeplineau cerinţele specificate pentru clasele U şi Rafostde10şi 34%. Aceste date sunt superioare cu 7 şi respectiv 12 puncte procentuale faţă de rezultatele obţinute în urma evaluării carcaselor de la mieii din Bacău şi Vaslui. La carcasele obţinute de la mieii îngrăşaţi proveniţi din unităţi din Vaslui s-au obţunt cele mai mici valori, semn că preocupările crescătorilor sun îndreptate cătrealteproducţii specifice rasei Ţigaie. Evaluarea carcaselor după gradul de îngrăşare s-a făcut ţinând cont de stratul de seu existent pe suprafaţa externă şi de gradul de dezvoltare a ţesutului adipos din zona abdominală şi cea toracică, iar în funcţie de cele constatate carcasele au fost încadrate în cele cinci clase. Analiza datelor şi rezultatele obţinute scoate încă odată în evidenţă superioritatea calitativă a carcaselor obţinute prin sacrificarea mieilor proveniţi dinvrancea.încazulacestuilot45%dincarcaseaufostîncadrateîncasede calitate 2 şi 3, aceeaşi pondere fiind clasa 4.

16 Tabel 5 Clasificarea carcaselor de Ţigaie în raport cu arealul din care provin mieii îngrăşaţi (%) Încadrare carcase După conformaţie S E U R O P După gradul de îngrăşare Arealul de provenienţă Bacău Vrancea Vaslui

17 Conversia hranei sau consumul specific este un indicator extrem de important pentru toţi cei care au ca activitate de bază producţiile animale. De gradul de transformare a raţiei administrate în unitate de produs depinde eficenţa economică. Faţă de monogastrice, la rumegătoare costul pe unitatea produs ar trebui să fie mai redus întrucât raţiile includ adesea subproduse de origine vegetală. Tabel 6 Gradul de valorificare a furajelor pe fiecare fază şi perioada totală de îngrăşare Consumul specific pe faze tehnologice şi total perioadă Loturile Acomodare Îngrăşare Finisare Total perioadă UFC PDIN UFC PDIN UFC PDIN UFC PDIN Lot Ţigaie Bacău 5, , , , Lot Ţigaie Vaslui 5, , , , Lot Ţigaie Vrancea 5, , , ,86 750

18 Analiza datelor obţinute indică un consum specific mai redus în prima parte a îngrăşării, cuprins între 5,15 UFC la lotul Bacău şi 5,51 UFC la cel format din miei proveniţi din Vaslui. Acest aspect s-a datorat în mare parte consumului mai redus după prima parte de la constituirea loturilor, perioadă în care a avut loc şi o adaptare a grupului atât la noile condiţii de îngrăşare cât şi cu noul regim alimentar. În faza de îngrăşare propriu-zisă consmul specifc a fost cuprin între 5,96 la lotul din Vrancea şi 6,63 UFC la cel de la Vaslui. Lotul format din miei afluţi de la unităţi situate în judeţul Bacău au realizat un kilogram spor cu 6,31 UFC şi cu 820 PDIN. În faza de finisare consmul specific s-a încadrat între limitele 5,96 şi respectiv 6,63, iar pe întreaga perioadă de îngrăşare cel mai mic consmul realizat pe unitatea de spor a fost constatat la lotul format din miei afluţi din unităţile vrâncene şi a avut o valoare medie de 5,86 UFC, ial la celelalte două loturi consmul a fost mai mare de 6UFC.

19 Concluzii 1. Prin faptul că în masele musculare din carcasele de miei se regăsesc substanţe cu rol nutritiv şi acizi graşi saturaţi în cantitate mai mare comparativ cu carnea de porc, pasăre şi peşte fac din această osursă alimentară importantă. 2. Tendinţa conturată în prezent şi în viitorul apropiat în producerea cărnii de miel indică faptul că preferinţele consumatorilor se îndreaptă spre carcasele rezultate din sacrificarea tineretului îngrăşat pe baza resurselor natrurale şi păşune, aspect extrem de important în alegerea tehnologiilor de îngrăşare a mieilor. 3. De aceeia pentru a fi competitivi pe aceste pieţele vest europene se impune ca şi la nivelul ţării noastre să fie dezvoltate şi implementate tehnologii care să ateste şi să certifice proveniența cărnii de miel, să evidenţieze calitatea deosebită obţinută prin sisteme tehnologice bazate pe aplicarea unei alimentaţii care include resurse naturale şi pășune. 4. Faptul că fermierii români nu investesc în activităţi deîngrăşare a tineretului ovin şi îi valorifică în perioada imediat următoare înţărcării a indus o creştere a producţiei de carne de doar 15,3% în condiţiile în care în 2012 efectivull total înregistrase un spor de aproape 50% faţă de Această situaţie nu îl avantajează pe producător întrucât, valoroficarea pentru carne are loc la greutăţi şi la vârste reduse, adică exact în momentul în care intensitatea de creştere înregistrează valorile cele mai mari, pierzându-se anual cantităţi importante de carne. 5. La debutul îngrăşării lotul din Vrancea avea cea mai mare greutate vie, iar pe parcursul fazei de adaptare tot acest lot a avut cele mai bune performanţe Acest lot a avut un spor mediu total de 2,28 ± 0,12 kg, valoare superioară cu cca 37% faţă de sporul realizat de mieii aparţinând celorlate două loturi experimentale Diferenţele dintre loturi au fost foarte semnificative pentru pragul statistic de 5%, cu excepţia diferenţei statistică dintre loturile Vrancea şi Bacău care a fost nesemnificativă. 6. În faza a doua lotul afluit din Vrancea a avut un ritm de creştere mai mare cu 44,11% mai mare faţă de lotul Vaslui şi cu 19,11% faţă de cel din Vrancea Valorile medii ale sporului mediu zilnic din această fază au fost cuprinse între 0,076 ± 0,051 g la lotul Vaslui şi 0,136 ± 0,040 g la cel din Vrancea În cazul mieilor formaţi din oile aflate în exploataţii agricole situate în jud. Bacău acest indicator a avut o medie de 110 g, valoare situată foarte aproape de valoarea medie de 114 g determinată pentru toate loturile experimentale.

20 7. În faza de finisare, ritmul de creştere mai intens s-a observat la acelaşi lot (Vranca) acesta depăşind cu 26% performanţa realizată de lotul Vaslui şi cu 8,78% pe cea a lotului de la Bacău Toate diferenţele dintre loturi determinate pe baza datelor obţinute în faza de finisate sunt distinct semnificative pentru 0,05%. 8. Sporul mediu zilnic determinat pe întreaga perioadă de îngrăşare evidenţază performanţele mai bune realizate de mieii din Vrancea Astfel, dacă la loturile Vaslui şi Bacău, sporul mediu zilnic determinat a înregistrat valori medii de 132 g şi respectiv de 156 g, la lotul constituit din mieii din Vrancea acest indicator a fost de 180 g, fiind superior cu 12,77% faţă valoarea medie a întregii populaţii supuse îngrăşării Lotul format din miei din Vrancea a depăşit cu 24,61% şi respectiv cu 11,13% sporul total determinat pentru loturile din Vaslui şi Bacău, diferenţele dintre loturi fiind semnicative din punct de vedere statistic. 9. Toate aceste valori, deşi par ridicate, nu pot satisface crescătorul atunci când scopul principal al creşterii oii Ţigaie este pentru producţia de carne, motiv pentru care precocizarea rasei Ţigaie ar trebui să reprezinte un deziderat de prim ordin a factorilor de decizie din zootehnia naţională. 10. Determinarea randamentului la sacrificare indică valori medii apropiate de 40%, nivel valoric inacceptabil în cazul creşterii oilor îndeosebi pentru producţia de carne şi situat mult sub limita de 55% specifică raselor precoce şi cu aptitudini bune pentru carne Încadrarea valorii medii ale randamentului la sacrificare între 37,50 şi 40,41 denotă caracterul tardiv al rasei Ţigaie pentru producţia de carne şi lipsa selecţiei pentru acest caracter. 11. Carcasele obţinute au avut o greutate mai mare la lotul din Vrancea, cu 11% faţă de masa carcaselor obţinute de la lotul de la Bacău şi cu peste 20% faţă de cele rezultate de la lotul Vaslui. 12. Determinarea lungimii deorsale a carcasei indică existenţa unor diferenţe cuungraddiferital semnificaţiei statistice La carcasele loturilor Vaslui şi Bacău diferenţa a fost semnificativă pentru p<0,05, iar pentru celelalte variante diferenţa a fost foarte msemnificativă pentru p<0,01.

21 13. Prin clasificarea carcaselor în raport cu conformaţia lor, la carcasele lotului Vrancea ponderea celor care îndeplineau cerinţele pentru clasele U şi R a fost de 10 şi 34% Aceste date sunt superioare cu 7 şi respectiv 12 puncte procentuale faţă de rezultatele obţinute în urma evaluării carcaselor de la mieii din Bacău şi Vaslui Prin evaluarea carcaselor în raport cu cerinţele specificate după gradul de îngrăşare la cele obţinute de la lotul din Vrancea, cca., 45% din carcase au fost încadrate în case de calitate 2 şi Toate valorile obţinute denotă un potenţial redus la rasei Ţigaie în direcţia producţiei de carne şi confirmă faptul că această nu a fost selectată şi pe baza aptitudinilor de care depinde producţia de carne. 15. Pe durata îngrăşării cel mai mic consmul specific realizat pe unitatea de spor s-a constatat la lotul format din miei afluţi din unităţile vrâncene, valoarea medie fiind de 5,86 UFC; la celelalte două loturi consmul a fost mai mare de 6UFC. 16. Toate valorile obţinute indică pentru rasa Ţigaie un carcater semitardiv şi aptitudini modeste pentru producţia de carne Existenţa unor diferenţe statistice semnificative şi valorile mai bune înregistrate în cazul aprecierii aptitudinilor pentru producţia de carne la lotul constituit cu indivizi din Vrancea, denotă de dezvoltare insulară a rasei. 17. La nivelul actual Ţigaia nu corespunde creşterii în principal pentru carne, motiv pentru care aceasta rasă trebuie supusă unor acţiuni susţinute în vederea modificării, în sensul dorit, a potenţialului pentru carne.

22 Bibliografie 1. Bedogni G., 1999, Comparison of food composition tables and direct chemical analysis for the assessment of macronutrient intake in a military community, International Journal of Food Sciences and Nutrition, Vol. 50, No. 1 : Pages Harper, A. E. (1974). Amino acid excess. In Nutrients in Processed Foods Proteins, chapt. 6 [White, P. L. and Fletcher, D. C., editors]. Acton, MA: Publishing Sciences Group Inc. 3. Jensen, C. H. et al Guidelines for grazing sheep on rangelands used by big game in winter. J. Range Mgt. 25: Kyriazakis I.,J. D. Oldham, 1992, Diet selection in sheep: the ability of growing lambs to select a diet that meets their crude protein (nitrogen 6.25) requirements, British Journal of Nutrition / Volume 69 / Issue03 / May 1993 pp , Published online: 09 March Launchbaugh, K. (ed.) Targeted Grazing: a natural approach to vegetation management and landscape enhancement. American Sheep Industry. 199 pp. 6. Mireşan, E., Pop, A., Popa, O., Contribuţii la studiul aptitudinilor de îngrăşare ale mieilor din diferite structuri de rasă. Buletin Informativ A.S.A.S., 1989, nr Musten, B., Peace, D. & Anderson, G. H. (1974). Food intake regulation in the weaning rat: self-selection of protein and energy. Journal of Nutrition 104, Pascal C., Stan V., The meat production and them importance for in vigoration of sheep growing. Lucrari Stiintifice, vol. 47, Seria Zootehnie, USAMV Iasi, 2004, p Pascal C., Ivancia M., Gilca I., Researches concerning the possibilities to improve the quality of the carcasses of the sheep obtained throu cross-breeding. Buletin USSAMV Cluj Napoca, vol 65 (1-2) print ISSN , electronic ISSN X, p Pădeanu I., S. Voia, D. Gavojdian, C. Pascal, N. Olaru, I. Frăţilă, 2010, Researches regarding growth speed in crossbreeds lambs Lacaune x Tigaie reared in the westen part of Romania, Lucrari Ştiinţifice-Seria Zootehnie, Electronic ISSN , Print ISSN , p Sandu Ghe., Inginerie în exploatarea ovinelor. Ed. ALUTUS-D, Bucureşti. 12. Taftă, V., Zuhair, F.J., Rezultate comparative privind îngrăşarea intensivă a tineretului ovin din diferite rase şi a oilor adulte. Lucr. Stiintifice ICDCOC Palas-Constanţa. nr. 4, 1979 p Kansas State University Agricultural Experiment Station and Cooperative Extension Service, Red Meats: Nutrient Contributions to the Diet, September 1990/ [accesat la data ] 15. The Meat Site [ [accesat la data de ] 16. Read More: FAO World agriculture: towards 2030/2050. Prospects for food, nutrition, agriculture and major commodity groups. Interim report. Global Perspectives Unit, United Nations Food and Agriculture Organization. 71 pp Întocmit, Director proiect, Prof. univ. Dr. Constantin PASCAL