Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei. Formarea profesională continuă în România

Transcription

1 Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei Formarea profesională continuă în România Bucureşti 2008

2 Coordonator: Mihaela Jigău Autori: Otilia Apostu Magdalena Balica Ştefan Colbu Nicolae Emanuel Dobrei Ciprian Fartuşnic Bogdan Florian Irina Horga Mihaela Jigău Andreea MăruŃescu Lucian Voinea Prelucrarea şi analiza datelor statistice: Cornelia Novak 2

3 CUPRINS INTRODUCERE... 5 CAPITOLUL I. Obiectivele şi metodologia cercetării Obiectivele cercetării Metode şi instrumente Analiza documentară Ancheta privind formarea profesională continuă a cadrelor didactice Ancheta privind formarea profesională continuă în întreprinderi PopulaŃia investigată CAPITOLUL II. Formarea profesională continuă a adulților cadru general Reglementări privind formarea profesională continuă Reglementări programatice şi politici publice în domeniul formării profesionale continue Reglementări normative în domeniul formării profesionale continue a cadrelor didactice Reglementări normative în domeniul formării profesionale continue a altor categorii de angajańi InstituŃii cu atribuńii în domeniul formării profesionale continue Cadrul instituńional al formării profesionale continue a cadrelor didactice Cadrul instituńional al formării profesionale continue a altor categorii profesionale Furnizori de formare profesională continuă Furnizori de formare profesională continuă pentru cadre didactice Furnizori de formare profesională continuă pentru alte categorii de angajańi Caracteristici generale ale programelor/ofertei de formare Oferta de formare pentru cadrele didactice Formarea continuă a cadrelor didactice prin Departamentele de Pregătire a Personalului Didactic Formarea continuă a cadrelor didactice prin Casele Corpului Didactic Formare prin alte programe desfăşurate la nivel nańional Oferta de formare pentru alte categorii de angajańi CAPITOLUL III. Participarea la formarea profesională continuă Participarea la formarea continuă a cadrelor didactice Participarea la formarea profesională continuă a altor categorii profesionale CAPITOLUL IV. Formarea profesională continuă rezultatele cercetării Formarea profesională continuă a cadrelor didactice Participarea la formarea continuă a cadrelor didactice imagine de ansamblu MotivaŃia cadrelor didactice pentru participarea la formarea continuă Calitatea ofertei de formare continuă a cadrelor didactice Arii tematice şi conńinuturi în formarea continuă a cadrelor didactice Calitatea ofertei de formare continuă din perspectiva resurselor umane şi materiale Strategii de formare utilizate la cursuri Strategii de evaluare a cursanńilor Rezultatele formării Puncte tari şi puncte slabe în oferta de formare continuă a cadrelor didactice imagine sintetică Impactul programelor de formare continuă asupra cadrelor didactice FacilităŃi şi obstacole în formarea continuă a cadrelor didactice Nevoi viitoare de formare a cadrelor didactice Peisajul formării profesionale continue a cadrelor didactice din perspectiva furnizorilor Statutul formatorului identitate şi afiliere instituńională Practici privind analiza nevoilor de formare între abordare strategică şi măsuri ad-hoc Practici de formare continuă a cadrelor didactice Puncte critice, dificultăńi, soluńii şi perspective

4 2. Formarea profesională continuă a altor categorii profesionale Perspectiva angajatorilor asupra FPC Caracteristicile lotului de companii investigate Politica firmelor în domeniul formării profesionale continue Participarea angajańilor la formare profesională continuă Impactul participării la cursuri de formare asupra companiei şi angajańilor Concluzii Perspectiva angajańilor asupra formării profesionale continue Caracteristicile lotului de angajańi Participarea la FPC a angajańilor MotivaŃia privind participarea la formare şi nivelul de satisfacńie Obstacole privind participarea la formare profesională continuă Impactul participării la formarea profesională continuă (FPC) Nevoi viitoare de formare profesională continuă Concluzii CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

5 INTRODUCERE Lucrarea de fańă prezintă cele mai importante rezultate ale investigańiei realizate de o echipă de cercetare a Institutului de ŞtiinŃe ale EducaŃiei în aria formării profesionale continue. Prin utilizarea unei metodologii complexe care a inclus instrumente de cercetare variate şi prin investigarea unor multiple categorii de actori, cercetarea propune o analiză sistematică a cadrului de politici, modalităńilor de implementare şi categoriilor de impact ale formării profesionale continue din România. Demersul nostru este focalizat în mod deosebit asupra experienńei de formare a cadrelor didactice şi a angajańilor din întreprinderi şi va fi completat în viitor cu perspectiva altor tipuri de beneficiari. Rezultatele cercetării noastre sunt prezentate într-un moment important pentru politicile de formare profesională continuă din România. Problema competitivităńii resurselor umane a fost repusă pe agenda de decizie ca domeniu prioritar de intervenńie pe termen scurt în contextul eforturilor României de a contracara efectele crizei economice mondiale. De asemenea, contextul politicilor de formare este marcat de demararea programului operańional sectorial în domeniul resurselor umane (POS DRU). Acesta oferă, prin contribuńia fondurilor structurale europene şi a celor guvernamentale, oportunităńi de finanńare fără precedent în această arie (buget total de 3,47 miliarde EURO pentru perioada ), urmărind îndeplinirea obiectivelor comune la nivel european în ceea ce priveşte participarea sporită pe piańa muncii a unei forńe de muncă înalt calificate şi adaptabile, îmbunătăńirea sistemului educańional şi creşterea adaptabilităńii acestuia la cererea pieńei muncii, promovarea educańiei pe tot parcursul vieńii, creşterea adaptabilităńii angajańilor şi a întreprinderilor, asigurarea calificărilor şi cunoştinńelor necesare integrării şi mobilităńii pe piańa muncii şi facilitarea dezvoltării economice. În egală măsură, cercetarea de fańă apare într-un moment important pentru politicile în domeniul formării continue a personalului didactic. O perioadă îndelungată acestea au avut o evoluńie discontinuă şi numai parńial corelată cu schimbările din alte componente ale proceselor de reformă. IniŃiative recente au contribuit la depăşirea acestei etape şi la creşterea coerenńei dezvoltării parcursului de dezvoltare profesională, în paralel cu promovarea unei atitudini proactive, specifice unui orizont al formării pe întreg parcursul vieńii (lifelong learning): dezvoltarea reńelei centrelor regionale (Centre Regionale de Formare Profesională), facilitarea accesului la programe de formare acreditate prin aducerea ofertei de formare mai aproape de beneficiari; creşterea oportunităńilor de formare determinată de implicarea mai mare a şcolilor în programe şi 5

6 proiecte nańionale şi internańionale; promovarea unor măsuri de încurajare furnizorilor de formare şi dezvoltarea unei pieńe a programelor de formare continuă. diversităńii De asemenea, trebuie să amintim oportunitatea României de a organiza la Bucureşti în anul 2009 lucrările Reuniunii ENTEP (European Network on Teacher Education Policies), odată cu cea dea doua edińie a simpozionului Profesionalizarea carierei didactice din perspectiva educańiei permanente. Componenta focalizată pe sistemul de formare continuă a personalului didactic continuă astfel activităńile de cercetare dezvoltate în ultimii ani în această arie, precum: - ancheta nańională desfăşurată în perioada în cadrul Programului de Reformă a ÎnvăŃământului Preuniversitar Consiliul NaŃional pentru Pregătirea Profesorilor 1 ; - cercetarea Şcoala la Răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculum obligatoriu (2002) 2 ; - ancheta coordonată în perioada de Centrul NaŃional pentru Formarea Personalului din ÎnvăŃământul Preuniversitar (CNFP) privind nevoile de formare continuă; - seria de ConferinŃe NaŃionale dedicate analizei politicilor din domeniul profesionalizării personalului şi carierei didactice: Sinaia (2002), Piteşti (2004), Târgovişte (2006), Bucureşti (2008) şi Cluj (2008); - Raportul de Ńară publicat în studiul regional The Prospects of Teacher Education in South- East Europe (2006) 3 ; - activităńile specifice unor programe nańionale derulate cu asistenńă internańională (PIR, Phare TVET, Phare Acces la educańie pentru grupuri dezavantajate); - Studiile privind formarea continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere din învăńământul post-obligatoriu rural elaborat în cadrul Proiectului Phare EuropeAid /D/SV/RO ( ) 4. De asemenea, studiul de fańă dezvoltă o parte din concluziile anchetelor dedicate formării profesionale în întreprinderi sau formării continue a adulńilor elaborate de Observatorul NaŃional 1 Rezultate prezentate în lucrarea autorilor Iucu B. Romita şi Pânişoară, I. Ovidiu, Formarea personalului didactic raport de cercetare 1, raport de cercetare 2, Consiliul NaŃional pentru Pregătirea Profesorilor, Bucureşti Vlăsceanu, L şi Potolea, D (coord) Şcoala la Răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculum obligatoriu, vol I- II, Ed Polirom, Iaşi, Bîrzea, C., Neacşu, I., Potolea, D. et al. National Report Romania în Zgaga, P (ed.) The prospects of Teacher Education in South-East Europe, University of Lublijana, Faculty of Education, Rezultate prezentate în lucrarea autorilor Studiul privind Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. O perspectivă evaluativă. ExperienŃe şi realizări în context românesc. Proiectul Phare AsistenŃă tehnică pentru sprijinirea activităńii Centrului NaŃional de Formare a Personalului din ÎnvăŃământul Preuniversitar EuropeAid /D/SV/RO ( ), Bucureşti,

7 Român, Institutului NaŃional de Statistică şi Institutul NaŃional de Cercetare ŞtiinŃifică în domeniul Muncii şi ProtecŃiei Sociale 5. Lucrarea oferă astfel, în prima sa parte o imagine de ansamblu asupra cadrului formării profesionale continue, descriind cadrul legislativ în acest domeniu, principalele instituńii responsabile, furnizorii şi oferta de formare. De asemenea, ea prezintă detalii privind participarea la formarea continuă: - a cadrelor didactice, prin abordarea unor aspecte legate de formarea prin universităńi, Casele Corpului Didactic sau diferite programe nańionale, unele beneficiind de asistenńă internańională (Banca Mondială, Phare): tipologie, obiective, număr de participanńi etc. - a altor categorii profesionale, prin analizarea unor aspecte legate de activităńile de formare desfăşurate în companii, organizate de AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă sau în cadrul unor programe nańionale privind dezvoltarea resurselor umane. Datele obńinute prin investigańia în rândul unor actori-cheie din sistemul de educańie au servit la creionarea unei imagini de ansamblu privind sistemul actual de formare a cadrelor didactice (rată de participare, frecvenńă, furnizori, durată, certificare, finanńare, modalităńi de organizare, surse de informare) cât şi la detalierea unor aspecte precum motivańia participării, calitatea ofertei de formare, impactul programelor asupra beneficiarilor, facilităńi. Au fost analizate, de asemenea, principalele categorii de obstacole în formarea continuă, nevoile viitoare de formare a cadrelor didactice, fiind elaborate şi o serie de recomandări relevante pentru îmbunătăńirea cadrului, practicilor şi impactului politicilor. Rezultatele anchetei realizate în întreprinderi detaliază două perspective ce se completează şi se susńin reciproc: perspectiva angajatorilor şi perspectiva angajańilor. În primul caz sunt abordate aspecte legate de politicile firmelor privind formarea continuă (evaluarea nevoilor de formare, strategiile angajatorilor în domeniul dezvoltării resurselor umane), accesul la formare a diferitelor categorii de angajańi şi modalităńi de finanńare şi stimulare utilizate. De asemenea, sunt analizate principalele categorii de obstacole în formarea continuă cât şi unele aspecte legate de impactul participării la formare. Lucrarea se încheie cu prezentarea perspectivei angajańilor asupra formării, principalele aspecte analizate fiind legate de modul de organizare a cursurilor (informarea participanńilor, ofertă, durată), motivańie, arii de conńinut şi nivelul de satisfacńie al participanńilor la formare. Ca şi în cazul angajatorilor, am investigat şi principalele categorii de obstacole, categorii de impact şi 5 Vezi, pentru detalii, studiile publicate pe site-ul obsro.ise.ro, şi 7

8 nevoile viitoare de formare (competenńe vizate, intenńii de participare, condińii de organizare preferate). 8

9 CAPITOLUL I. Obiectivele şi metodologia cercetării 1. Obiectivele cercetării Principalele obiective pe care şi le-a propus cercetarea de fańă sunt următoarele: Prezentarea reglementărilor privind formarea profesională continuă (FPC), în general, şi a cadrelor didactice, în special, precum şi a instituńiilor cu responsabilităńi în domeniu. Evaluarea ofertei de formare destinată cadrelor didactice şi altor categorii profesionale din perspectiva nevoilor de formare ale acestora. Evaluarea participării la formare a cadrelor didactice şi a angajańilor din întreprinderi. Identificarea nevoilor de formare şi a impactului formării la nivelul cadrelor didactice şi al altor categorii profesionale. Identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe la nivelul sistemului de formare profesională continuă. Creşterea gradului de informare publică cu privire la programele de formare continuă adresate, în special, grupului Ńintă al proiectului (cadre didactice). Facilitarea dialogului şi cooperării între actorii implicańi şi interesańi de formarea profesională continuă. Elaborarea unui set de concluzii şi recomandări privind formarea profesională continuă a cadrelor didactice. 2. Metode şi instrumente Demersul investigativ privind formarea profesională continuă a utilizat o strategie complexă de cercetare, care îmbină atât metode cantitative, cât şi metode calitative de investigańie. În cele ce urmează redăm setul de metode şi tehnici utilizate în vederea colectării informańiilor şi scopul în care au fost folosite Analiza documentară Prin această metodă au fost studiate reglementările în domeniu, rapoarte şi studii referitoare la formarea profesională continuă a cadrelor didactice (oferta de formare a principalilor furnizori, participarea la formare, programe de formare susńinute din fonduri Phare etc.), precum şi studii, 9

10 rapoarte şi analize statistice privind formarea profesională a altor categorii de personal (de exemplu, anchetele AMIGO şi cele privind formarea profesională continuă a angajańilor din întreprinderi realizate de INS, rapoartele ANOFM, rapoartele Observatorului NaŃional privind Impactul social al formării profesionale continue şi CompetenŃele forńei de muncă şi politicile de formare în întreprinderile din România etc.). Analiza documentelor a avut următoarele obiective: colectarea informańiilor cu privire la FPC în România; ordonarea informańiilor obńinute şi alcătuirea unei baze de date; analiza secundară a datelor cu privire la FPC în România şi formularea unor ipoteze pentru continuarea cercetării prin intermediul altor metode şi instrumente Ancheta privind formarea profesională continuă a cadrelor didactice Ipotezele care au stat la baza investigańiei personalului didactic sunt următoarele: Sistemul de FPC a cadrelor didactice prezintă încă anumite deficienńe (la nivel de strategii, ofertă, metode, organizare etc. ) care generează dificultăńi în atingerea obiectivelor propuse, afectând, totodată, calitatea formării. Cursurile de formare sunt parńial adecvate la nevoile de formare ale cadrelor didactice. CompetenŃele vizate prin cursurile de formare nu sunt întotdeauna atinse. Cadrele didactice manifestă un interes mai crescut privind participarea la programe de FPC până la obńinerea gradului didactic I. Ancheta prin chestionar adresată cadrelor didactice Principalele informańii solicitate prin intermediul chestionarului adresat cadrelor didactice au vizat următoarele aspecte: - tipurile de programe la care au participat; - nevoile de formare; - motivańii privind participarea la formare (intrinseci/extrinseci); - surse de informare; - aprecieri ale cadrelor didactice cu privire la: condińii de acces; conńinut; calitate; utilitate; eficienńă; curriculum; raportul teorie-practică etc.; sistemul de evaluare folosit pe parcursul programului de formare; sistemul de credite (număr de credite, număr de ore etc.); instituńia care eliberează certificatele; forma şi utilitatea diplomelor; resursele 10

11 calitative şi cantitative ale furnizorilor de formare profesională continuă (financiare, materiale, umane); - impactul formării; - recomandări ale cadrelor didactice în vederea îmbunătăńirii formării profesionale continue. DiscuŃii on-line cu cadre didactice Ghidul de discuńii solicită din partea cadrelor didactice: - evaluarea programelor de formare (oferta de formare, accesul, curriculum, etc.); - opinii privind relańia dintre nevoi şi oferta de formare profesională; - aşteptări, motivańii; - rezultatele şi impactul formării (competenńe dobândite, eficienńa programului etc.); - recomandări pentru îmbunătăńirea, sporirea calităńii FPC. DiscuŃiile on-line au avut ca scop: completarea şi dezvoltarea principalelor concluzii referitoare la: motivańiile cadrelor didactice privind participarea la FPC; principalele puncte tari şi slabe identificate de repondenńi cu privire la FPC etc; determinarea unor soluńii posibile în vederea creşterii calităńii şi impactului FPC a cadrelor didactice pornind de la principalele puncte slabe identificate prin ancheta pe bază de chestionar. Interviuri individuale adresate reprezentanńilor instituńiilor cu atribuńii în domeniul formării profesionale, furnizorilor de formare şi formatorilor Interviurile au fost realizate cu reprezentanńi ai instituńiilor publice cu atribuńii în domeniul FPC (CNFP, ISJ), ai furnizorilor acreditańi care oferă programe de formare profesională continuă pentru cadrele didactice (CCD-uri, instituńii de învăńământ superior - DPPD). Ghidul de interviu a solicitat din partea subiecńilor: - aprecieri cu privire la programele de formare oferite (calitate, resurse umane şi materiale disponibile/necesare, relańia teorie practică în cadrul programelor de formare, utilitatea şi aplicabilitatea cunoştinńelor şi competenńelor dobândite, accesul, curriculum, durata cursurilor, metode, strategii etc.); - aprecieri cu privire la strategiile, metodologiile de evaluare şi acreditare a programelor de formare; 11

12 - informańii privind necesarul de formare a cadrelor didactice (identificarea, adecvarea ofertei la necesarul de formare); - inińiativa organizării şi desfăşurării programelor de formare; - modalităńile de promovare a ofertei de formare; - dificultăńile întâmpinate de-a lungul organizării şi desfăşurării programelor de formare (lipsa motivańiei, nivelul de pregătire etc.); - modalităńi de evaluare a cursanńilor; - propuneri de soluńii şi recomandări privind ameliorarea programelor de formare. Interviurile cu reprezentanńi ai instituńiilor cu responsabilităńi în domeniul FPC a cadrelor didactice şi ai furnizorilor de formare au avut următoarele scopuri: evidenńierea percepńiei acestora cu privire la caracteristicile programelor de formare (oferta de formare, eficienńa şi impactul programelor de formare, sistemul de certificare şi credite etc.), precum şi dezvoltarea principalelor concluzii referitoare la programele FPC şi identificarea unor soluńii, acńiuni, măsuri de politici educańionale în vederea îmbunătăńirii calităńii acesteia Ancheta privind formarea profesională continuă în întreprinderi Ipotezele de la care am pornit în investigarea formării profesionale continue a angajańilor din întreprinderi sunt următoarele: Participarea la formare profesională continuă a angajańilor este încă redusă şi variază în funcńie de o serie de criterii: mărimea companiei, forma de proprietate a acesteia, durata de funcńionare, perspectivele de dezvoltarea etc. Nivelul de conştientizare a importanńei formării profesionale continue se menńine relativ scăzut, atât în cazul angajatorilor, cât şi al angajańilor. Responsabilitatea formării profesionale este percepută (de angajańi) ca revenind mai degrabă angajatorului decât angajatului. MotivaŃia pentru formarea profesională continuă este mai degrabă extrinsecă decât intrinsecă. Ancheta prin chestionar adresat angajatorilor InformaŃiile solicitate din partea angajatorilor prin intermediul instrumentului de investigańie vizează: 12

13 - strategia de dezvoltare a resurselor umane la nivelul întreprinderii; - evaluarea nevoilor de formare a angajańilor; - finanńarea formării; - modalităńi de stimulare a participării la formare; - impactul formării profesionale a angajańilor la nivelul companiei; - obstacole privind participarea angajańilor la FPC etc. Ancheta prin chestionar adresat angajańilor Aspectele surprinse prin chestionarul adresat angajańilor se referă la: - evaluarea nevoilor de formare profesională ale angajańilor la nivelul întreprinderii; - tipuri de programe de formare la care au participat; - motivańii (intrinseci/extrinseci) / inińiativa participării la cursurile de formare; - aprecieri ale angajańilor cu privire la: conńinutul cursului la care au participat; condińii de acces; calitate; raportul teorie-practică; sistemul de evaluare; tipul şi utilitatea diplomelor; calitatea resurselor materiale şi umane ale furnizorilor de formare profesională etc.; - susńinerea financiară a participării la cursurile de formare; - tipurile de competenńe dezvoltate prin cursurile de formare (sociale, TIC, specifice domeniilor de activitate); - impactul cursurilor de formare asupra angajańilor (mărire de salariu, avansare în ierarhia firmei, dobândirea de noi competenńe, creşterea motivańiei privind participarea la formare, îmbunătăńirea eficienńei la locul de muncă, o mai bună gestionare a timpului etc.). 3. PopulaŃia investigată Eşantion cadre didactice Eşantionul de cadre didactice la nivelul căruia s-a realizat ancheta prin chestionar a cuprins un număr de aproape 1200 subiecńi. Acesta s-a constituit pe baza unui eşantion reprezentativ de aproximativ 400 de unităńi de învăńământ preuniversitar din mediul urban şi rural (unitatea de eşantionare fiind reprezentată de şcoală), de la nivelul fiecăreia dintre acestea selectându-se, în medie, un număr de aproximativ 3 cadre didactice. DistribuŃia eşantionului, pe tipuri de unităńi de învăńământ din care provin cadrele didactice şi medii de rezidenńă este prezentată în tabelul următor. 13

14 Tabel 1. DistribuŃia eşantionului, pe tipuri de unităńi de învăńământ şi medii de rezidenńă Tipul unităńii de Număr % învăńământ Rural Urban Total Rural Urban Total Şcoli cu clase I-IV ,2 0,0 1,8 Şcoli cu clase I-VIII ,0 43,6 51,9 SAM ,1 3,2 7,8 Grupuri şcolare şi licee ,7 53,2 38,5 Total ,0 100,0 100,0 După cum se poate observa din tabel, distribuńia pe medii de rezidenńă este relativ echilibrată. O pondere mult mai ridicată, în cadrul eşantionului, deńin cadrele didactice din mediul urban care îşi desfăşoară activitatea în grupuri şcolare şi licee; această distribuńie corespunde însă structurii reńelei de unităńi şcolare post-gimnaziale, cea mai mare parte a grupurilor şcolare şi a liceelor fiind situate în mediul urban. DistribuŃia eşantionului în funcńie de criteriul vârstă este asemănătoare cu distribuńia pe grupe de vârstă a ansamblului populańiei de cadre didactice şi, în mod firesc, prezintă similitudini cu structura acestuia în funcńie de criteriul vechime în învăńământ. Tabel 2. Structura eşantionului în funcńie de grupa de vârstă şi vechimea în învăńământ Grupe de vârstă Cadre didactice Vechimea în Cadre didactice Număr % învăńământ Număr % Sub 30 ani ,2 Până în 5 ani , ani , ani , ani , ani ,9 Peste 50 ani ,0 Peste 20 ani ,2 Total ,0 Total ,0 Fig. 1. DistribuŃia eşantionului pe grupe de vârstă Fig. 2. DistribuŃia eşantionului în funcńie de criteriul experienńă didactică Sub 30 ani ani ani Peste 50 ani Până în 5 ani 6-10 ani ani Peste 20 ani 14

15 Cea mai mare parte a personalului didactic asupra căruia s-a realizat ancheta (aproape 60%) a atins un nivel înalt de pregătire profesională (deńin gradele didactice I şi II), cu deosebiri pe medii de rezidenńă, în special în ceea ce priveşte ponderea celor cu grad didactic I în defavoarea mediului rural (30% fańă de 50%) Tabel 2. Tabel 2. DistribuŃia eşantionului în funcńie de gradul didactic deńinut, pe medii de rezidenńă Gradul didactic Număr % Rural Urban Total Rural Urban Total Gradul didactic I ,4 50,8 42,2 Gradul didactic II ,5 17,6 17,5 Definitivat ,4 24,2 28,5 Fără grad didactic ,7 7,5 11,8 Total ,0 100,0 100 În selectarea cadrelor didactice de la nivelul fiecărei unităńi şcolare a fost luat în considerare criteriul disciplina predată (fiecărei unităńi de învăńământ cuprinsă în eşantion i s-au indicat specialităńile pe care trebuie să le aibă cadrele didactice ce vor fi selectate în vederea completării chestionarelor, respectiv disciplinele pe care le predau), urmărindu-se astfel obńinerea unei distribuńii relativ echilibrate a cadrelor didactice în funcńie de aria curriculară din care face parte disciplina respectivă şi de ponderea acestora în planul de învăńământ. Această distribuńie este prezentată în tabelul următor. Tabel 3. DistribuŃia eşantionului în funcńie de aria curriculară din care face parte disciplina predată, pe medii de rezidenńă Aria curriculară Număr % Rural Urban Total Rural Urban Total ÎnvăŃător-institutor ,7 5,8 11,8 Limbă şi comunicare ,5 17,9 19,0 Matematică şi ştiinńe ,8 31,6 32,1 Om şi societate ,9 21,5 19,1 Tehnologii ,9 17,9 13,2 Arte şi sport ,2 5,3 4,8 Total ,0 100,0 100,0 Loturi de investigańie Ancheta pe baza discuńiilor on-line în rândul cadrelor didactice s-a realizat pe un număr de 82 de subiecńi. Aceştia au participat la programe de formare organizate de diferińi furnizori Departamentele de Pregătire Profesională a Personalului Didactic (DPPD), Case ale Corpului Didactic (CCD), furnizori privańi etc. programele respective fiind finanńate fie din fonduri publice, fie din fonduri ale unor organisme europene şi internańionale (Banca Mondială, Phare etc.). 15

16 Ancheta prin interviu individual la nivelul instituńiilor cu responsabilităńi în domeniul FPC a cadrelor didactice şi al furnizorilor de formare a cuprins un număr de 26 subiecńi. Dintre aceştia: - 8 fac parte din prima categorie, şi reprezintă CNFP şi inspectoratele şcolare din judeńele Timiş, Iaşi, Braşov, GalaŃi, Buzău, Vrancea şi Cluj; - 18 reprezintă furnizori de formare, respectiv CCD-uri din aceleaşi judeńe menńionate mai sus, DPPD-uri din cadrul UniversităŃii Al. I. Cuza Iaşi, UniversităŃii Tehnice Iaşi, UniversităŃii D. Cantemir Iaşi, FundaŃiei Academice Petre Andrei Iaşi, UniversităŃii de Arte George Enescu Iaşi, UniversităŃii de Vest Timişoara, UniversităŃii Dunărea de Jos - GalaŃi, UniversităŃii Transilvania Braşov, UniversităŃii Bucureşti, precum şi fundańii EOS Timişoara şi Euroed Iaşi. Tot prin interviu individual a fost investigat şi un număr de 33 de formatori din cadrul CCDurilor, DPPD-urilor şi fundańiilor menńionate anterior. Ancheta prin chestionar realizată cu reprezentanńi ai angajatorilor (manageri, responsabili cu resursele umane) a cuprins un număr de aproape 60 de subiecńi, iar cea asupra angajańilor din companii 230 subiecńi care au participat la programe de formare profesională. Companiile de la nivelul cărora au fost selectańi subiecńii aparńin unor domenii diferite ale economiei şi sunt situate în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Piatra NeamŃ, Tulcea şi Buzău. 16

17 CAPITOLUL II. Formarea profesională continuă a adulńilor cadru general 1. Reglementări privind formarea profesională continuă Sistemul românesc de formare profesională continuă este proiectat şi organizat în funcńie de un cadru legislativ specific, a cărui analiză constituie premisa unei eficiente abordări a diferitelor aspecte ale formării continue şi a propunerii unor eventuale recomandări în domeniu. În capitolul de fańă vor fi prezentate reglementările privind formarea profesională continuă (FPC), atât cele existente la nivel comunitar, cât şi cele adoptate de Ńara noastră. Vor fi avute în vedere, pe de o parte, reglementările programatice şi politicile referitoare la formarea cadrelor didactice şi a altor categorii profesionale fiind evidenńiate obiectivele centrale ale acestora, iar pe de altă parte vor fi prezentate liniile generale ale reglementărilor normative (legi, hotărâri de guvern, ordonanńe ale guvernului etc.) Reglementări programatice şi politici publice în domeniul formării profesionale continue Politici la nivelul Uniunii Europene Politicile de la nivelul UE în domeniul formării profesionale constituie puncte de reper pentru elaborarea, de către fiecare stat membru, a reglementărilor, politicilor şi direcńiilor de acńiune specifice. Ce mai semnificative documente europene de politică în domeniu vor fi sintetizate în cele ce urmează. DeclaraŃia de la Lisabona (martie 2000) stabileşte o serie de obiective pentru statele membre UE de a pune bazele unei societăńi şi economii bazate pe cunoaştere, care se pot realiza doar prin adaptarea şi îmbunătăńirea sistemelor de educańie şi formare profesională. Memorandumul privind învăńarea pe tot parcursul vieńii al Comisiei Europene (adoptat în octombrie 2000) formulează o serie de mesaje cheie cu rol de orientare a acńiunilor viitoare în 17

18 domeniu: garantarea accesului universal şi continuu la învăńare pentru formarea şi îmbunătăńirea competenńelor; realizarea unor investińii superioare în resurse umane; încurajarea inovańiei în predare şi învăńare; valorizarea învăńării non-formale şi informale; regândirea orientării şi consilierii, cu focalizare pe accesul la informańie de calitate şi la consiliere privind oportunităńile de învăńare pe tot parcursul vieńii; apropierea învăńării de domiciliu, oferirea de oportunităńi de învăńare continuă, cât mai aproape de beneficiari, în propriile lor comunităńi şi sprijinită de echipamente IT. DeclaraŃia de la Copenhaga (DeclaraŃia miniştrilor europeni ai educańiei şi formării profesionale şi a Comisiei Europene, convenită în noiembrie 2002, cu privire la consolidarea cooperării europene în formare profesională) stabileşte următoarele priorităńi în dezvoltarea sistemelor de educańie şi de formare profesională inińială şi continuă: dimensiunea europeană, transparenńă, informare şi consiliere, recunoaşterea competenńelor şi a calificărilor, asigurarea calităńii în formare. Consiliul European din martie 2005 a redefinit, ca prioritate fundamentală de acńiune pentru UE şi fiecare stat membru, creşterea investińiei în capitalul uman prin sisteme mai bune de educańie şi de formare şi adaptarea sistemelor de educańie şi formare la noile cerinńe de competenńe, iar ca linie directoare creşterea şi îmbunătăńirea investińiei în cercetare şi dezvoltare în vederea formării Ariei Europene a Cunoaşterii. Strategia Europeană pentru Ocupare (Luxemburg, noiembrie 1997 cu modificările ulterioare) oferă orientare şi asigură coordonare a priorităńilor din domeniul politicilor de ocupare la nivelul UE, însuşit de toate statele membre. Obiectivele globale ale strategiei sunt: atingerea, până în anul 2010, a unei medii a ratei generale de ocupare de 70%; creşterea ratei de ocupare în rândul femeilor până la 60%. Strategia stabileşte ca prioritate investińia mai mare în capitalul uman şi în învăńarea continuă, ceea ce presupune intervenńii ameliorative în următoarele domenii: politici educańionale specifice, costuri şi responsabilităńi, oferta de formare, metode de învăńare şi formare profesională, dotări şi tehnologii, rate e participare la învăńarea pe întreg parcursul vieńii. Politici dezvoltate în România Având ca premise politicile din domeniul formării profesionale continue de la nivelul UE, România a elaborat strategii, politici şi direcńii de acńiune care sunt în concordanńă cu acestea şi adaptate contextului socio-profesional particular din Ńara noastră. 18

19 Strategia nańională pentru formare profesională continuă, elaborată în concordanńă cu Strategia Europeană pentru Ocupare, stabileşte o serie de direcńii de acńiune, dintre care menńionăm: - elaborarea de politici de învăńare pe tot parcursul vieńii, în corelare cu evoluńiile şi cerinńele pieńei muncii; - dezvoltarea unui sistem structurat de formare profesională continuă, transparent şi flexibil, cu un nivel adecvat de finanńare şi o puternică implicare a partenerilor sociali vizând creşterea ocupabilităńii, adaptabilităńii şi mobilităńii forńei de muncă; - creşterea nivelului de participare la procesul de învăńare pe tot parcursul vieńii până la 7% în 2010, pentru populańia adultă (grupa de vârstă ani); - promovarea unei oferte de formare de calitate şi asigurarea, prin investińia în formare, de beneficii atât la nivel personal/individual, cât şi social. Strategia pe termen scurt şi mediu pentru formarea profesională continuă (aprobată prin HG nr. 875/2005) vizează: susńinerea transformării forńei de muncă; facilitarea mobilităńii între diferite sectoare de activitate; creşterea gradului de conştientizare a importanńei învăńării continue, a gradului de motivare pentru lărgirea cunoştinńelor şi dezvoltarea competenńelor persoanelor; implicarea tuturor actorilor sociali în procesul FPC. Strategia stabileşte următoarele obiective strategice: - creşterea participării la FPC şi facilitarea accesului pentru toate categoriile de persoane din perspectiva învăńării pe tot parcursul vieńii prin următoarele direcńii de acńiune: conştientizarea de către persoane, angajatori şi alńi factori interesańi a beneficiilor FPC; creşterea investińiilor publice şi private în FPC şi eficientizarea lor; dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil şi transparent, bazat pe competenńe, integrat Cadrului NaŃional al Calificărilor; îmbunătăńirea reńelei de informare, consiliere şi orientare profesională; asigurarea evaluării/validării şi recunoaşterii experienńei/învăńării anterioare, inclusiv a competenńelor dobândite în contexte non-formale şi informale de învăńare; - creşterea calităńii şi eficienńei sistemului de FPC printr-un management orientat spre rezultate prin: consolidarea structurilor instituńionale şi a parteneriatelor în FPC; implementarea mecanismelor de asigurare a calităńii; realizarea de studii, analize şi statistici pentru FPC; adaptarea cadrului legal pentru elaborarea şi implementarea noului sistem de FPC. Planul NaŃional de AcŃiune în domeniul Ocupării PNAO (aprobat prin HG nr. 970/2006) stabileşte următoarele obiective: participarea adulńilor (25-64 de ani) la educańie şi formare profesională; participarea şomerilor înregistrańi la cursuri de formare profesională; creşterea fondurilor pentru formarea profesională a şomerilor din bugetul asigurărilor pentru şomaj. 19

20 Programul NaŃional de Reforme prevede obligativitatea includerii, în contractele colective de muncă, a prevederilor privind formarea profesională, precum şi creşterea participării la formare profesională continuă prin inińierea unor măsuri menite să schimbe cultura angajatorilor, în sensul orientării spre investińii în resurse umane. PNR urmăreşte furnizarea de suport financiar pentru programe de formare profesională continuă şi creşterea disponibilităńii şanselor de şcolarizare a adulńilor din mediul rural. De asemenea, în perioada , se prevede derularea Programului nańional pentru promovarea ocupării lucrătorilor vârstnici, vizând, printre altele, acordarea de şanse egale la educańie şi formare profesională continuă. Planul NaŃional de Dezvoltare stabileşte următoarele obiective cu impact asupra formării profesionale: optimizarea corelării între calificări, nevoile pieńei muncii şi ale sistemului de asigurare a calităńii în formarea profesională a adulńilor cu modelul european; o mai bună dezvoltare a educańiei antreprenoriale în formarea profesională a adulńilor; asigurarea unui număr suficient de furnizori de programe de formare profesională; o acoperire geografică optimă a ofertei de formare profesională (mediul urban şi rural); creşterea gradului de incluziune pe piańa muncii a grupurilor defavorizate. Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă (CSNR) trasează direcńiile pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune pentru Ńara noastră, făcând legătura între priorităńile nańionale de dezvoltare şi cele la nivel european. Unul dintre principalele elemente ale CSNR vizează dezvoltarea resurselor umane, prin măsuri de intervenńie precum: - sprijinirea sistemelor de învăńământ şi formare profesională, prin: creşterea flexibilăńii, transformarea şcolilor în centre de educańie continuă şi resurse, crearea de oportunităńi noi şi mai complexe de învăńare pentru tineri şi adulńi; - plasarea în centrul politicilor în domeniu a unor elemente precum: creşterea adaptabilităńii, dezvoltarea spiritului antreprenorial, stimularea investińiilor în capitalul uman şi învăńarea pe parcursul întregii vieńi; - combaterea excluziunii sociale şi promovarea incluziunii sociale a diferitelor grupuri vulnerabile, categorii dezavantajate pe piańa forńei de muncă (de exemplu, şomeri, persoane care au părăsit prematur sistemul de educańie); - dezvoltarea sistemului de consiliere şi îndrumare în vederea participării la educańia şi formarea profesională continuă; - realizarea educańiei pe tot parcursul vieńii cu o rată de participare în programe de instruire de 12,5% până în 2010 (de la 1,5% în 2004); 20

21 - elaborarea unor standarde de certificare a calităńii FPC şi a unui cadru nańional al calificărilor; derularea unor acńiuni de creştere a profesionalismului şi statutului formatorilor. Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), elaborat în contextul PND şi în acord cu priorităńile CSNR, are ca obiectiv general dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităńii, prin corelarea educańiei şi învăńării pe tot parcursul vieńii cu piańa muncii şi asigurarea de oportunităńi sporite pentru participarea viitoare pe o piańă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă. În acest context, POS DRU stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenńie ale României în domeniul resurselor umane (în vederea implementării asistenńei financiare a UE prin intermediul FSE). POS DRU stabileşte obiective specifice pentru următoarele axe prioritare: - educańia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăńii bazate pe cunoaştere; - corelarea învăńării pe tot parcursul vieńii cu piańa muncii; - creşterea adaptabilităńii forńei de muncă şi a întreprinderilor; promovarea măsurilor active de ocupare; promovarea incluziunii sociale. * * * Analiza politicilor europene şi nańionale privind formarea profesională continuă permite identificarea unei coerenńe între reglementările programatice de la nivelul UE şi cele adoptate de România. Reglementările europene au constituit cadrul şi sistemul de referinńă în elaborarea direcńiilor de politică nańionale în domeniu formării profesionale, obiectivele şi domeniile de acńiune stabilite la nivel european fiind adoptate şi contextualizate la nevoile şi priorităńile româneşti. Atât la nivel european, cât şi la nivel nańional, se remarcă importanńa din ce în ce mai mare acordată formării profesionale continue. Aceasta nu este privită numai ca o modalitate de dezvoltare personală a angajańilor, ci devine o investińie superioară în dezvoltarea capitalului uman, cu impact asupra creşterii calităńii muncii şi a vieńii. În acest context, priorităńile în domeniu vizează concepte precum: învăńarea continuă; valorizarea învăńării non-formale şi informale; recunoaşterea competenńelor şi a calificărilor; asigurarea calităńii în formare; creşterea adaptabilităńii şi facilitarea mobilităńii; implicarea tuturor actorilor sociali; ameliorarea reńelei de informare, consiliere şi orientare profesională; creşterea participării la formare; dezvoltarea pieńei furnizorilor de programe de formare profesională continuă. 21

22 1.2. Reglementări normative în domeniul formării profesionale continue a cadrelor didactice Reglementări la nivel european: formarea continuă a cadrelor didactice între obligańie şi opńiune Formarea continuă a cadrelor didactice redenumită din ce în ce mai frecvent dezvoltare profesională continuă pentru a exprima continuitatea şi coerenńa dintre diferitele etape ale carierei didactice, în contextul învăńării pe tot parcursul vieńii 6 are statut diferit de la o Ńară la alta: este întotdeauna considerată un drept, dar variază între obligativitate şi opńiune. Astfel, aceasta este considerată o îndatorire profesională pentru cadre didactice în peste 20 de Ńări europene. Totuşi, nu în toate cazurile cadrele didactice sunt obligate în mod explicit să se angajeze în cursuri de formare continuă. De axemplu, în FranŃa, Olanda, Suedia şi Islanda dezvoltarea profesională continuă este o îndatorire profesională, dar participarea la astfel de cursuri este opńională 7. În situańiile în care formarea continuă este opńiune a cadrelor didactice, încurajarea participării se face prin stimulări salariale şi prin facilitarea promovării în carieră. Astfel, în Spania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Slovenia şi Slovacia dezvoltarea profesională continuă este opńională, dar este în mod direct legată de avansarea în carieră şi de creşterea salarială: în Spania şi Luxemburg cadrele didactice care se înscriu la astfel de programe de formare sunt eligibile pentru un bonus salarial; în Polonia, Portugalia, Slovacia şi Slovenia pot fi acumulate credite prin participarea la aceste programe de formare, iar aceste credite sunt luate în calcul atunci când este vorba de avansare în carieră. În Grecia, Italia şi Cipru, dezvoltarea profesională continuă este o obligańie pentru cadrele didactice nou numite. Începând din anul 2007, în Luxemburg a devenit obligatorie participarea la formare profesională continuă a cadrelor didactice din învăńământul secundar. În ceea ce priveşte finanńarea formării continue 8, nu există un model unic la nivel european de alocare şi distribuire a fondurilor: - În nici o Ńară nu există un buget individualizat pentru cadre didactice în vederea participării la programe de dezvoltare profesională continuă. Există o singură excepńie în łara Galilor 6 Savinescu, I., Standarde europene în formarea continuă a cadrelor didactice, prezentare la simpozionul Profesionalizarea carierei didactice din perspectiva educańiei permanente, Universitatea din Bucureşti, CNFP, Bucureşti, Levels of autonomy and responsibilities of Teachers in Europe, Eurydice, 2008, p. 47, accesibil la: 8 id., p

23 (UK), guvernul asigură finanńare pentru burse de formare a cadrelor didactice care vor să îşi realizeze nevoile de dezvoltare profesională pe care ei înşişi şi le-au identificat. - În Ńări precum Bulgaria, Germania, Irlanda, Spania, FranŃa, Malta, Portugalia şi Ungaria, bugetul pentru dezvoltarea profesională continuă este manageriat de autoritatea centrală pentru educańie. - În alte Ńări, ministerul educańiei alocă bugetul pentru formare către: şcoli (Italia), reprezentanńii ministerului la nivel zonal (România inspectoratele şcolare judeńene); autorităńi locale (Estonia finanńarea pentru formare este trimisă în baza aşa-numitului fond de salarii pentru cadrele didactice, care poate fi suplimentat de către autorităńile locale). - În alte Ńări, banii pentru formare fac parte din alte fonduri: Republica Cehă şi Olanda bugetul pentru formare face parte din fondul alocat şcolilor: Lituania sistemul educańional este bazat pe principiul coşul elevului, o parte din acesta putând fi folosit de şcoli pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Reglementări privind formarea continuă a cadrelor didactice în România Principalele reglementări legislative în domeniul formării continue a personalului didactic, de conducere, îndrumare şi control sunt stabilite prin Legea învăńământului nr. 84/1995 (cu modificările şi completările ulterioare) şi Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (cu modificările şi completările ulterioare). Legea învăńământului nr. 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare reglementează în cuprinsul Titlului V, cap. II (art ) aspectele privind formarea continuă/perfecńionarea personalului didactic. Documentul stipulează faptul că perfecńionarea constituie un drept al personalului didactic. Principalele forme de realizare a perfecńionării menńionate de lege sunt: activităńi de perfecńionare metodică şi psihopedagogică la nivelul catedrelor sau al colectivelor de specialitate din unităńile de învăńământ; conferinńe, seminarii, dezbateri sau alte forme specifice de perfecńionare la nivel interşcolar, judeńean, nańional sau internańional şi cursuri de perfecńionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice sau pentru obńinerea definitivării în învăńământ, ori a gradelor didactice. Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (modificată şi completată prin Legea nr. 349/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic) face precizări în ceea ce priveşte următoarele aspecte ale perfecńionării: instituńiile 23

24 abilitate să coordoneze şi realizeze această activitate; formele de organizare; conńinutul programelor; perfecńionarea prin definitivat şi grade didactice; perfecńionarea periodică la 5 ani. În continuare, prezentăm principalele prevederi ale documentelor şi reglementărilor legislative în ceea ce priveşte următoarele aspecte: formele de organizare a perfecńionării/formării continue; standardele de formare continuă pentru personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control; acreditarea şi certificarea cursurilor de formare; finanńarea acestora şi statutul formatorului în sistemul perfecńionării/formării continue. Principalele reglementări la care vom face referire sunt: - OMEC nr. 3770/1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăńământul preuniversitar; - OMEC nr. 4796/2001 privind organizarea şi funcńionarea sistemului de perfecńionare periodică a personalului didactic şi a personalului didactic auxiliar din învăńământul preuniversitar; - OMEC nr. 4611/2005 pentru aprobarea Metodologiei de acreditare a programelor de formare continuă a personalului din învăńământul preuniversitar; - HG nr. 604/2001 pentru înfiinńarea Centrului NaŃional de Formare a Personalului din ÎnvăŃământul Preuniversitar (modificat prin HG nr. 2191/2004); - OMEC nr. 5660/2004 privind aprobarea standardelor de formare continuă pentru funcńiile didactice şi funcńiile de conducere, de îndrumare şi control din învăńământul preuniversitar; - OMECT nr. 3352/2008 privind repartizarea bugetului destinat perfecńionării/formării continue pe anul 2008 (modificat prin OMECT nr. 5599/2008); - OMEC nr. 5399/2004 privind aprobarea Statutului formatorului în sistemul formării continue şi al perfecńionării din învăńământul preuniversitar. Forme de organizare a formării continue a cadrelor didactice Principalele tipuri ale perfecńionării/formării profesionale continue sunt (cf. OMEC nr. 3770/1998): - perfecńionarea curentă, care se poate organiza în următoarele forme: activităńi metodicoştiinńifice şi psihopedagogice (comisii metodice, catedre şi cercuri pedagogice); sesiuni metodico-ştiinńifice de comunicări, simpozioane şi schimburi de experienńă pe probleme de specialitate şi psihopedagogice; stagii periodice de informare ştiinńifică de specialitate şi în domeniul ştiinńelor educańiei; forme de perfecńionare prin corespondenńă (învăńământ la distanńă, cursuri fără frecvenńă); cursuri organizate de societăńi ştiinńifice şi de alte organizańii profesionale ale personalului didactic; cursuri de perfecńionare a pregătirii de 24

25 specialitate, metodice şi psihopedagogice sau pentru obńinerea definitivării în învăńământ ori a gradelor didactice; cursuri de pregătire şi de perfecńionare pentru personalul de conducere, de îndrumare şi de control; burse de perfecńionare şi stagii de studiu şi de documentare, realizate în Ńară şi în străinătate; cursuri postuniversitare; doctorat; - perfecńionarea prin definitivarea în învăńământ şi acordarea gradelor didactice II şi I; - perfecńionarea periodică, prin programele de perfecńionare organizate o dată la 5 ani; - programele de conversie profesională. PerfecŃionarea curentă se realizează în raport cu cerinńele sistemului educańional şi în funcńie de nevoile de formare individuale ale cadrelor didactice, cuprinzând activităńi de informare şi formare în următoarele domenii: specialitate (teorie şi activităńi practice); pedagogie, psihologie şi sociologie generală; metodică; legislańie generală şi şcolară (cf. Legea nr. 128/1997, art. 32). PerfecŃionarea prin definitivare şi grade didactice are în vedere dezvoltarea competenńelor în domeniile specialităńii, metodicii şi psihopedagogiei, solicitate în activitatea la clasă (cf. OMEC nr. 3770/1998, cap. II.3.2.1). PerfecŃionarea periodică a personalului de predare are ca principale obiective dezvoltarea competenńelor de specialitate, de metodica specialităńii, de management al clasei de elevi şi de aplicare în practică a diferitelor schimbări introduse prin reforma educańională (cf. OMEC nr. 3770/1998, cap. II.3.3.1). Prevederile Statutului personalului didactic permit flexibilizarea duratei de 5 ani, prin identificarea situańiilor în care aceasta se poate reduce: atunci când se produc schimbări esenńiale la nivelul programelor şcolare sau când se introduc noi metode ori tehnologii de instruire şi de evaluare; la propria solicitare, cu recomandarea consiliului profesoral; la preluarea funcńiei, pentru personalul de conducere, de îndrumare şi de control care nu are pregătire atestată în domeniul managementului educańional; în cazul în care se constată lacune în pregătirea ştiinńifică, metodică şi psihopedagogică a cadrului didactic, la solicitarea consiliului de administrańie al şcolii sau al inspectoratului şcolar. Acest tip de perfecńionare este considerat realizat dacă în intervalul de 5 ani cadrul didactic obńine definitivarea în învăńământ sau un grad didactic. PerfecŃionarea periodică a personalului de conducere, îndrumare şi control are ca obiective majore (cf. OMEC nr. 3770/1998, cap. II.3.3.3): dezvoltarea competenńelor în domeniile managementului şcolar, financiar-administrativ şi al resurselor umane; dezvoltarea competenńelor în domeniul evaluării continue şi formative a activităńii cadrelor didactice (inspecńie şcolară; 25