INTEGRAREA COPIILOR ÎN GRĂDINIłĂ

Transcription

1 I n s t i t u t u l d e Ş t i i n Ń e a l e E d u c a Ń i e i Laboratorul Teoria EducaŃiei EDUCAłIA TIMPURIE INTEGRAREA COPIILOR ÎN GRĂDINIłĂ 1

2 Autori: Dr. Monica Cuciureanu (coordonator) cap. 1, cap.4, subcap.5.3, cap. 6 Gabriela Alecu subcap. 5.6, cap. 6 Dan Badea cap. 3, subcap. 5.5, cap. 6 Dr. SperanŃa Farca subcap. 5.1, cap. 6 Drd. Adrian Mircea subcap. 5.4., cap. 6 Cornelia Novak subcap.2.3 Dr. Simona Velea subcap.2.1, 2.2, subcap. 5.2, cap. 6 MulŃumiri colaboratorilor care au sprijinit investigańia de teren, au furnizat informańii şi materiale relevante cercetării ştiinńifice şi au făcut posibilă aparińia acestui studiu. 2

3 Cuprins 1. Introducere Metodologia cercetării Scopurile şi obiectivele cercetării Metode şi instrumente de cercetare Caracteristicile populańiei investigate prin chestionare Teorii ale dezvoltării copilului: a cunoaşte pentru a educa Modele şi teorii ale dezvoltării copilului Jean Piaget Sigmund Freud Erik Erikson Robert J. Havighurst SituaŃia actuală a educańiei timpurii din România Aspecte privind situańia integrării copilului în grădinińă Factori obiectivi care influenńează integrarea copilului în grădinińă Alegerea grădinińei ModalităŃile de pregătire pentru grădinińă Principalele dificultăńi semnalate în perioada de începere a grădinińei (pe diferitele categorii de persoane: copil, părinńi, educatori) ModalităŃi de depăşire a principalelor dificultăńi semnalate în perioada de începere a grădinińei RelaŃia grădinińă - familie Concluzii şi recomandări Concluzii Recomandări pentru depăşirea dificultăńilor de adaptare a copiilor la grădinińă Bibliografie Anexe Anexa. 1. Chestionar pentru cadrele didactice din învăńământul preşcolar Anexa. 2. Chestionar pentru părinńi Anexa. 3. Tabele

4 1. Introducere Preocupările pentru dezvoltarea educańiei timpurii din Ńara noastră - intensificate în ultimii ani - au condus la centrarea atenńiei specialiştilor din domeniu odată în plus asupra copilăriei timpurii. Anterior acestui studiu, cercetători ai Institutului de ŞtiinŃe ale EducaŃiei au mai fost implicańi în elaborarea unor materiale de referinńă pentru educańia timpurie: EducaŃia, îngrijirea şi protecńia copilului de la naştere la 7 ani. Strategie nańională de dezvoltare a resurselor umane 1, SituaŃia actuală a învăńământului preşcolar din România 2, Centrele de resurse pentru părinńi din învăńământul preşcolar 3. Toate aceste materiale au fost elaborate din perspectiva conceptului de educańie timpurie, actualizat după ConferinŃa Mondială de la Jomtien (Thailanda) din 1990 EducaŃia pentru tońi. În cadrul acestei conferinńe s-a subliniat rolul educańiei pe tot parcursul vieńii (lifelong learning), accentuându-se faptul că învăńarea începe de la naşterea copilului şi că pentru dezvoltarea optimă a acestuia sunt necesare serviciile integrate din domeniile sănătăńii, igienei, nutrińiei, educańiei şi protecńiei copilului. EducaŃia timpurie a început a fi privită ca dimensiune permanentă a devenirii umane de la naşterea copilului până la intrarea sa în şcoală şi nu doar de la vârsta de 3 la 6/7 ani, vârsta preşcolarităńii, aşa cum fusese privită până în ultimele două decenii ale secolului al XX-lea. Lărgirea conceptului de educańie timpurie şi scăderea vârstei la care el face referire trebuie corelate cu o nouă accepńiune asupra educańiei. EducaŃia ca dezvoltare generală a copilului, ca adaptare la realitate şi învăńare de a trăi în acea realitate. Privită astfel, educańia este o componentă indispensabilă a vieńii. Domeniul educańional devine unul la fel de important ca domeniul sanitar şi cel al socialului; nu mai abordează izolat problematica dezvoltării copilului, ci în strânsă convergenńă cu celelalte două domenii. Cu alte cuvinte s-a recunoscut la nivel internańional că o abordare holistică a problematicii copilului - din perspectiva sănătăńii, protecńiei şi educańiei sale - este cea mai bună cale de a asigura bunăstarea şi dezvoltarea integrală a copilului la vârsta copilăriei timpurii, vârstă caracterizată prin transformări esenńiale în ceea ce priveşte dezvoltarea copilului, dar şi printr-o mare dependenńă a acestuia de mediul în care creşte, de familia sa. Discursul politicilor educańionale s-a modificat, iar măsurile adoptate în ultimii ani în domeniul educańiei timpurii stau mărturie că oficialităńile nańionale au încercat să concretizeze angajamentele luate prin semnarea unor documente internańionale, care vizează dezvoltarea timpurie a copiilor, abordarea holistică a acestei problematici şi creşterea şanselor de reuşită în viańă prin asigurarea educańiei pentru tońi. 4 Concret, Ministerul EducaŃiei, Cercetării, şi Tineretului, sprijinit de ReprezentanŃa UNICEF din România a elaborat în anul 2005 Strategia pentru educańie timpurie (ca parte a Strategiei convergente privind dezvoltarea timpurie a copilului). Unitatea de Management al Proiectelor pentru ÎnvăŃământul Preuniversitar (UMPÎP) din cadrul aceluiaşi minister a propus şi demarat o serie de proiecte cu impact asupra copilului mic (de la naştere la 6//7 ani), respectând totodată principiile care au stat la baza Strategiei pentru educańia timpurie: proiectul pentru reforma educańiei timpurii, 1 EducaŃia, îngrijirea şi protecńia copilului de la naştere la 7 ani. Strategie nańională de dezvoltare a resurselor umane. Editat de Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării şi UNICEF. Bucureşti, SituaŃia actuală a învăńământului preşcolar din România. Editat de Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei şi UNICEF. Bucureşti, Centrele de resurse pentru părinńi din învăńământul preşcolar. Editat de Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei şi UNICEF. Bucureşti, Vezi Documente care au marcat direcńia preocupărilor şi investińiilor în educańia timpurie, Curriculum_EducaŃie_Timpurie_0-7_ani_ (1).pdf 4

5 proiectul de educańie timpurie incluzivă, proiectul pentru învăńământul rural. 5 S-a încercat astfel cu fonduri proprii şi fonduri internańionale o ameliorare a calităńii infrastructurii şi a nivelului serviciilor de educańie timpurie, crearea şi diversificarea oportunităńilor educańionale pentru copiii mai mici de 3 ani şi pentru copiii din zonele rurale izolate, creşterea accesului la serviciile de educańie timpurie pentru tońi copiii, ameliorarea pregătirii resursei umane din instituńiile care asigură educańia timpurie (cadre didactice şi non-didactice), elaborarea unor materiale specifice (curriculum pentru educańia timpurie) şi a unor standarde de calitate a serviciilor de educańie timpurie, dezvoltarea sistemului de management educańional şi crearea unor Centre de Resurse pentru EducaŃie şi Dezvoltare. Abordarea sistemică, instituńională este evidentă, iar reforma educańiei timpurii vizează nivelul nańional. Ceea ce şi-a propus în aceste condińii echipa de cercetători din cadrul Institutului de ŞtiinŃe ale EducaŃiei a fost o abordare analitică a problematicii educańiei timpurii. O luare a pulsului, o analiză la firul ierbii a realităńii concrete, a cotidianului copilului mic în instituńiile de educańie timpurie, în cele din urmă beneficiarul cel mai important al sistemului de educańie construit de adulńi în folosul său. Studiul Integrarea copiilor în grădinińă se doreşte primul, într-o serie care să investigheze şi să propună soluńii pentru cele mai frecvente probleme ale copilului mic, care intră în sistemul de educańie formală. Pornind de la problemele sesizate la nivelul micro, al practicilor educańionale, vom încerca să analizăm factorii care le influenńează, eventualele lor efecte, precum şi căile prin care cei din jurul copiilor părinńi şi educatoare le pot minimiza ori chiar exclude. Studiul de fańă şi-a propus o analiză actualizată a situańiei integrării copiilor în grădinińă, în contextul reformării sistemului de educańie timpurie. Câteva aspecte specifice debutului grădinińei, având grad mare de generalitate, au determinat alegerea acestei teme de cercetare: - numărul foarte redus de programe de educańie parentală, care se adresează părinńilor ce urmează a-şi înscrie copilul la grădinińă; de regulă programele de educańie parentală care se derulează în grădinińe (şi acestea, destul de puńin numeroase şi puńin variate!) se adresează părinńilor copiilor care frecventează deja grădinińa. Prin urmare, în prezent, prevenirea aparińiei problemelor privind integrarea copilului în grădinińă nu este o cutumă. - pregătirea inińială şi continuă a cadrelor didactice pentru comunicarea cu părinńii este preponderent teoretică şi puńin accentuată; - numărul relativ redus de psihologi / consilieri, încadrańi în grădinińe (normarea se face la numărul de copii, ca atare un specialist răspunde adesea de mai multe unităńi de educańie preşcolară, nu se află deci zilnic în aceeaşi unitate, pentru a putea interveni în situańii acute); există unităńi de educańie preşcolară cu număr mic de copii, care nu beneficiază deloc de aceste servicii; - numărul insuficient de locuri în grădinińe, fapt care determină pe de-o parte presiunea exercitată de părinńi de a-şi înscrie copiii într-o anume grădinińă, pe de altă parte presiunea exercitată de autorităńile locale, de a avea listele complete ale copiilor înscrişi până la sfârşitul anului şcolar; astfel, înscrierile se fac cel mai adesea pe bază de dosar, fără a permite intercunoaşterea copil educatoare părinńi, atât de importantă pentru o integrare bună în grădinińă; 5 : Proiectul pentru reforma educańiei timpurii este un proiect nańional care vizează îmbunătăńirea calităńii infrastructurii şi a serviciilor de educańie timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani. (Vezi şi Capitolul 4 al prezentului studiu) Proiectul de educańie timpurie incluzivă este o componentă a Programului de Incluziune Socială. (Vezi şi Capitolul 4 al prezentului studiu) Proiectul pentru învăńământul rural urmăreşte să asigure copiilor din mediul rural cadre didactice mai bine pregătite, materiale didactice şi cărńi şcolare, condińii civilizate în şcoală (apă, căldură, grupuri sanitare, mobilier corespunzător). 5

6 - în unele cazuri, numărul mare de copii din grupă, corelat cu lipsa unor strategii favorabile bunei integrări a copiilor în grădinińă de la nivelul unităńii (de exemplu, practici nefavorabile bunei integrări în grădinińă sunt cele care privesc gruparea copiilor în grupe omogene de vârstă inclusiv pentru anul I de grădinińă corelate cu începerea grădinińei la începutul anului şcolar pentru tońi copiii deci neeşalonat, neacceptarea părinńilor în sala de grupă pentru susńinerea integrării copilului); - mentalitatea multor părinńi şi cadre didactice, care consideră că plânsul copilului la grădinińă face parte în mod firesc din ritualul începerii grădinińei. De la început se impune o definire a termenilor de integrare şi adaptare, cu care vom opera pe parcursul acestui studiu. DicŃionarele de specialitate (Neveanu, P.P., 1978 şi Şchiopu, U., 1979) definesc adaptarea ca ansamblu de procese şi activităńi prin care se trece de la un echilibru mai puńin stabil, între organism şi mediu, la un echilibru mai stabil sau funcńionarea organismului prin înglobarea schimburilor dintre el şi mediu (dacă aceste schimburi favorizează funcńionarea normală a organismului, acesta este considerat ca fiind adaptat). Prin urmare adaptarea se referă la potrivirea unei persoane cu mediul, ceea ce în contextul prezentului studiu însemnă acomodarea copilului cu grădinińa. Aceasta, ca instituńie de socializare şi educańie, determină în fapt adaptarea socială a copilului, definită ca proces prin care o persoană sau un grup social devin capabile să trăiască într-un mediu social, ajustându-şi comportamentul după cerinńele mediului. Adaptarea socială se produce în raport cu un mediu nou, schimbat, iar indicatorul reuşitei este faptul că subiectul se simte ca «acasă» şi pentru ceilalńi nu mai este un străin. Se accentuează în această definińie faptul că mediul este modificat, nou, inedit pentru copil, iar acomodarea sa are ca indicator de reuşită suprapunerea acestui mediu nou şi a situańiei inedite în care se află, cu una cunoscută, familiară, în care copilul se simte în largul său. Vorbind despre copilul nou venit în grădinińă, adaptare este termenul cel mai oportun de utilizat, deoarece copilul este cel care în mod natural încearcă să facă acomodarea şi să stabilească echilibrul între experienńele lui anterioare, mediul său uzual şi cel nou, al grădinińei. Procesul de adaptare variaza ca durată, intensitate a trăirilor, mod de manifestare de la un copil la altul, în funcńie de o serie de factori (ereditate, mediu familial, grad de maturizare etc.) Este un proces direcńionat preponderent dinspre copil înspre mediul în care intră. Atunci când vorbim despre o perioadă mai îndelungată de timp (cum este cea de câńiva ani, cât frecventează copilul grădinińa) termenul mai oportun este cel de integrare. Aceasta este definită în literatura de specialitate (Neveanu, P.P., 1978 şi Şchiopu, U., 1979) ca proces de inserńie activă şi eficientă a individului în activităńi sociale, în grupurile sociale, mai larg spus, în viańa socială. Integrarea socială, se defineşte ca asimilarea şi adaptarea indivizilor la viańa socială, la activităńile sociale, la normele promovate de societate, iar integrarea psiho-socială prin sudarea şi armonizarea relańiilor dintre oameni, ca urmare a intensificării contactelor interpersonale, aparińia în cadrul grupurilor umane a unor norme, valori, atitudini împărtăşite şi promovate de tońi membrii grupului. Aceste fenomene nu apar însă odată cu debutul grădinińei, ci presupun un timp mai îndelungat petrecut în acelaşi grup şi experienńe comune preluate de copii ca experienńe de învăńare, care conduc la norme, valori şi atitudini comune. Efortul nu mai este direcńionat, ca în cazul adaptării, în special dinspre copil spre mediu, ci în cazul integrării efortul este în egală măsură intern (al copilului de a se adapta) şi extern (al celor din jur, de a facilita acest proces, în spiritul unui bine comun). În studiul de fańă ambii termeni vor fi utilizańi, Ńinându-se cont de distincńia făcută mai sus: adaptare, ca proces de acomodare cu un mediu nou, cu situańii noi de învăńare, caracteristice debutului grădinińei, respectiv integrare, ca proces de durată, în care copilul se implică activ şi conştient, dar în care este şi susńinut de către cei din jur prin metode specifice, pentru a facilita acest proces. 6

7 Structura studiului urmăreşte direcńiile de analiză pe care echipa de cercetători le-a avut în vedere: Capitolul 1 - Introducere face trimitere la lucrări de referinńă şi proiecte din domeniul educańiei timpurii apărute recent sau în curs de derulare. Tot aici se explică termenul de educańie timpurie, aşa cum apare el în actualitate în context internańional şi nańional, precum şi termenii de integrare şi de adaptare, explicând opńiunea autorilor pentru aceştia. Capitolul descrie pe secńiuni structura studiului Integrarea copiilor în grădinińă, rezultat al proiectului de cercetare cu acelaşi nume şi modul în care se realizează legătura cu proiectul de formare a părinńilor pentru educańia timpurie, care vizează pregătirea părinńilor pentru integrarea copiilor în grădinińă. Ambele proiecte s-au derulat în anul 2009 sub coordonarea Institutului de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, la nivelul învăńământului preşcolar.. Capitolul 2 - Metodologia cercetării face referire la realizarea eşantionului pentru această cercetare, la caracteristicile populańiei investigate, precum şi la metodele şi instrumentele de cercetare utilizate în vederea obńinerii datelor din teritoriu. Capitolul 3 Teorii moderne privind educańia timpurie îşi propune în primul rând o prezentare a criteriilor de ştiinńificitate ale teoriilor dezvoltării copilului. Capitolul cuprinde totodată o prezentare a raporturilor stabilite între ereditate şi mediul de dezvoltare. Din perspectiva relańiei dintre factorii interni şi externi, determinanńi pentru devenirea umană, a relańiei dintre fiinńa umană şi mediu, se prezintă teoriile dezvoltării copilului, cu impact esenńial asupra educańiei timpurii. Sunt prezentate succint teoriile lui J. Piaget (constructivismul, teoria cu privire la stadiile dezvoltării cognitive şi ale dezvoltării morale ale copilului), ale lui S. Freud (freudismul), ale lui E. Erikson (teoria stadiilor dezvoltării psihosociale) şi ale lui R.J. Havighurst (teoria sarcinilor de dezvoltare). Capitolul 4 SituaŃia actuală a educańiei timpurii în România urmăreşte o actualizare a informańiei privind cele mai recente intervenńii în domeniul educańiei timpurii din Ńara noastră, o continuare a cronologiei realizate în studiul SituaŃia actuală a învăńământului preşcolar din România. Capitolul 5 Aspecte privind integrarea copilului în grădinińă vizează gruparea informańiilor obńinute din teren prin instrumentele de cercetare utilizate, pe câteva dimensiuni majore: principalii factori care influenńează integrarea copiilor în grădinińă şi modul cum se corelează aceştia; defininirea motivańiei părinńilor în alegerea grădinińei pentru copilul lor şi criteriile care stau la baza acestei alegeri; modalităńile de pregătire a începerii grădinińei pentru fiecare categorie de actori în parte: copii educatoare părinńi directoare de unităńi preşcolare; cele mai frecvente dificultăńi de integrare în grădinińă şi principalele modalităńi de depăşire ale acestora, modul în care se construieşte şi se defineşte relańia dintre grădinińă şi familie, precum şi impactul acestui parteneriat asupra integrării copilului în grădinińă. Capitolul 6 Concluzii şi recomandări îşi propune prezentarea succintă a concluziilor cercetării, precum şi recomandarea unor posibile soluńii pentru ameliorarea situańiei integrării copilului nou venit în grădinińă. Sunt propuse câteva măsuri de îmbunătăńire a colaborării dintre grădinińă şi familie, precum şi măsuri de facilitare a integrării copiilor în grădinińă la îndemâna ambilor parteneri educańionali, conştienńi de importanńa unui bun start al copilului în această instituńie. Am încercat să susńinem propunerile de ameliorare a situańiei integrării copilului nou venit în grădinińă printr-o cercetare complementară, o cercetare-acńiune care vizează formarea părinńilor pentru educańia timpurie. Este cunoscut faptul ca la vârsta copilăriei timpurii intervenńiile de ameliorare a situańiei copilului se realizează cel mai adesea cu sprijinul părinńilor sau chiar prin intermediul acestora. Familia are un rol esenńial în pregătirea copilului pentru grădinińă, în asigurarea unei tranzińii line de la viańa de antepreşcolar, la cea de preşcolar, o tranzińie de la timpul petrecut aproape exclusiv în familie, 7

8 la cel petrecut parńial în familie şi parńial în grădinińă. GrădiniŃa, pentru majoritatea celor mici prima instituńie socială şi de educańie formală cu care iau contact poate deveni un model pentru percepńia individuală a instituńiilor pe care copilul le va frecventa ulterior. Un bun start în grădinińă poate însemna de aceea un bun start în viańă. Proiectul de cercetare Formarea părinńilor pentru educańia timpurie: Integrarea copiilor în grădinińă s-a finalizat cu o serie de materiale-suport pentru părinńii care doresc să se informeze şi să se implice în pregătirea copilului pentru începerea grădinińei (pliantele pentru părinńi GrădiniŃa un pas important pentru copilul dumneavoastră şi Cum susńinem o bună integrare a copilului în grădinińă, ghidul pentru părinńi şi cadre didactice Adaptarea copilului la grădinińă). Proiectul de cercetare a cuprins şi alte activităńi suportive pentru părinńi şi educatoare, între care amintim întâlnirile cu părinńii (prin care s-a urmărit sensibilizarea acestora pentru problematica integrării copilului în grădinińă) şi atelierele de lucru şi comunicare cu cadre didactice pentru educańia preşcolară (pentru identificarea şi diseminarea unor modele de bună practică şi stabilirea unor căi de ameliorare a politicilor instituńionale în domeniu.) Ambele proiecte de cercetare se înscriu în preocupările Ministerului EducaŃiei, Cercetării şi Inovării, exprimate în Strategia pentru educańie timpurie (parte a Strategiei convergente privind dezvoltarea timpurie a copilului), iar materialele rezultate sperăm să vină în sprijinul direct al copiilor, părinńilor, cadrelor didactice, reprezentanńilor societăńii civile cu preocupări în domeniul educańiei timpurii, instituńiilor de formare inińială şi continuă a cadrelor didactice, factorilor de decizie din domeniul educańiei timpurii. 8

9 2. Metodologia cercetării Proiectarea cercetării a fost realizată pornind de la trei categorii de determinanńi: a) natura obiectului investigańiei procesul de integrare a copiilor nou-intrańi în grădinińe, temă dificil de analizat întrucât presupune urmărirea procesului de integrare în perspectivă longitudinală; b) obiectivele cercetării; c) resursele disponibile, umane şi materiale, dat fiind că echipa de cercetare a fost formată din opt cercetători, aceştia fiind responsabili pentru alte două proiecte de cercetare desfăşurate în aceeaşi perioadă. Obiectul cercetării l-a constituit procesul de integrare a copiilor nou-intrańi în grădinińă, urmărit prin: acńiuni pregătitoare ale familiei, măsuri inińiate de grădinińe pentru a facilita adaptarea copiilor, dificultăńi de adaptare manifestate în perioada de după începerea grădinińei şi modalităńi de soluńionare a acestora. De asemenea, s-a urmărit surprinderea potenńialilor factori de influenńă asupra integrării copiilor în grădinińă, criteriile părinńilor privind alegerea unei anumite instituńii şi motivele pentru începerea grădinińei, modalităńile de comunicare şi de colaborare între grădinińă şi familie Scopurile şi obiectivele cercetării Cercetarea a avut un dublu scop: diagnostic şi ameliorativ. Astfel, şi-a propus analiza procesului de integrare a copiilor nou-intrańi în grădinińă, pornind de la date concrete culese prin eşantioane de părinńi şi cadre didactice din învăńământul preşcolar, în vederea identificării unor acńiuni şi recomandări generalizabile care să amelioreze acest proces în viitor. Obiectivele cercetării au vizat: 1. analiza documentelor de referinńă privind educańia timpurie în Ńara noastră; 2. analiza teoriilor moderne privind psihologia dezvoltării şi educańia timpurie în vederea transpunerii lor în sugestii de intervenńii educańionale pentru diferińi actori; 3. identificarea principalelor dificultăńi privind integrarea copiilor în grădinińe; 4. propunerea unor măsuri privind ameliorarea colaborării dintre părinńi şi cadrele didactice din grădinińe; 5. elaborarea unor recomandări privind sprijinirea integrării copiilor nou-venińi în grădinińă. Schema operańională a cercetării a fost concepută prin transpunerea principalelor dimensiuni investigate în elemente identificabile prin comportamentele şi opńiunile cadrelor didactice, părinńilor şi copiilor. Aceste aspecte au fost transformate în itemi ai instrumentelor de cercetare. Tabelul de mai jos evidenńiază principalele dimensiuni ale investigańiei şi metodele prin care au fost culese date referitoare la acestea. Unele aspecte au fost cuprinse în itemii mai multor metode şi instrumente de cercetare (chestionar pentru părinńi, chestionar pentru educatoare, interviuri individuale şi de grup, observańii), în timp ce altele s-au reflectat în mod direct într-un singur tip de instrument. Aceste opńiuni metodologice s-au bazat pe de o parte pe natura aspectelor luate în studiu, care se pretau mai bine unei abordări calitative sau cantitative, iar pe de altă parte pe rańiuni de economia şi managementul lucrării (dimensiunea instrumentelor de cercetare, timpul disponibil etc.). 9

10 Tabelul nr. 1. Dimensiuni investigate: metodele şi instrumente de culegere a datelor Dimensiuni investigate Teorii moderne privind educańia timpurie Pregătirea copiilor şi a familiei pentru grădinińă DificultăŃi de integrare în grădinińă şi principalele modalităńi de depăşire ale acestora Factori care influenńează integrarea copiilor în grădinińă Motive ale începerii grădinińei de către copil Criterii de alegere a grădinińei RelaŃia dintre grădinińă şi familie Programe de educańie/ susńinere a părinńilor Analiza documentelor Itemi în chestionarul pentru părinńi Itemi în chestionarul pentru educatoare Observare Focusgrup directoa re de grădini- Ńe Grila de analiză a programelor de educańie parentală 2.2. Metode şi instrumente de cercetare Metodele de cercetare utilizate au fost: analiza de documente: documente de politică a educańiei, lucrări de psihologia copilului şi de educańie timpurie, documente strategice curriculum pentru învăńământul preşcolar, studii şi cercetări în domeniul educańiei timpurii etc.; ancheta prin: chestionar adresat părinńilor şi cadrelor didactice pentru învăńământul preşcolar şi focus-grup cu inspectori de specialitate şi directori de grădinińe; observańie a copiilor şi cadrelor didactice; analiză de programe şi proiecte de colaborare grădinińă-familie: programe de educańie parentală, parteneriate grădinińă-familie, grădinińă-comunitate. Instrumentele de cercetare, corespunzătoare metodelor menńionate, au cuprins: chestionare pentru părinńi, chestionare pentru cadre didactice din învăńământul preşcolar, fişă de observańie pentru copil şi cadrul didactic din învăńământul preşcolar, ghid de interviu pentru inspectori de specialitate şi directori de grădinińe, grilă de analiză pentru programele de educańie parentală şi parteneriate. Chestionarul pentru cadre didactice a cuprins itemi referitori la: - specificul grupei actuale de copii; - condińii legate de grădinińă (personal existent, număr de copii în grupă, spańii existente, resurse necesare etc.); - reprezentări privind adaptarea copiilor la grădinińă (vârsta optimă, durata perioadei de adaptare; - factori care pot influenńa adaptarea copiilor la grădinińă; - dificultăńile de adaptare, cauzele acestora şi modalităńile de depăşire; 10

11 - conńinutul, frecvenńa şi modalităńile de comunicare grădinińă-familie sau educator-părinte; - modalităńi de sprijinire a integrării copiilor nou-venińi în grădinińe. Chestionarul pentru părinńi a cuprins itemi referitori la: - mediul familial; - pregătirea copiilor pentru a merge la grădinińă; - motivele înscrierii copiilor în grădinińă şi criteriile de alegere a instituńiei; - dificultăńile de adaptare, cauzele acestora şi modalităńile de depăşire; - conńinutul, frecvenńa şi modalităńile de comunicare cu educatoarea; - activităńi de sprijinire a integrării copiilor în grădinińă; - sugestii pentru ameliorarea procesului de integrare, bazate pe experienńa proprie. Majoritatea itemilor din chestionare au avut variante multiple de răspuns, iar pentru a da posibilitatea completării informańiilor, au conńinut şi varianta semi-deschisă "altele, care?". Au existat şi doi itemi cu răspunsuri deschise, nestructurate. Chestionarele au fost confidenńiale şi au fost administrate de câte un cadru didactic din fiecare grădinińă cuprinsă în eşantion, pe baza unui instructaj realizat în prealabil. Elaborarea şi aplicarea instrumentelor de cercetare, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor au constituit un exercińiu de echipă. Ghidul de interviu de grup pentru inspectori de specialitate şi directori de grădinińe a fost aplicat la începutul cercetării şi a avut, pe de o parte, rolul de a culege date despre fenomenul investigat de la persoane cu experienńă bogată şi diversă, iar pe de altă parte, de a focaliza demersul investigativ ulterior. Ghidul de interviu a cuprins întrebări privind acńiunile grădinińelor de sprijinire a integrării copiilor, de educańie a părinńilor, de colaborare cu familiile copiilor, politica instituńională privind înscrierea copiilor la grădinińă, organizarea grupelor etc., dificultăńile întâmpinate în perioada de adaptare a copiilor la grădinińă, modalităńile de preîntâmpinare sau de soluńionare a acestora etc. Grila de analiză a programelor de educańie parentală s-a adresat inspectorilor de specialitate din judeńe şi a cules informańii privind: tipurile de programe de educańie parentală, instituńiile organizatoare, grădinińele implicate, numărul de părinńi care le-au urmat, formatorii, durata si conńinutul programelor. PopulaŃiile Ńintă ale cercetării au fost: cadre didactice, părinńi şi copii din învăńământul preşcolar din mediul rural şi urban, din diferite zone ale Ńării. Copii de vârsta grădinińei au fost indirect vizańi de instrumentele de culegere a datelor cantitative, prin intermediul părinńilor şi al cadrelor didactice, iar în mod direct de instrumentele calitative observańii realizate în grădinińe Caracteristicile populańiei investigate prin chestionare În acest context, termenul de populańie trebuie înńeles din perspectiva nońiunii de populańie statistică. În cadrul acestui studiu, aceasta a cuprins patru categorii: unităńi de învăńământ, cadre didactice, copii şi părinńi ai acestora. De asemenea, în conotańia statistică a termenului de eşantion, referirea se va face la cele trei categorii de resurse umane (cadre didactice, copii şi părinńi), pentru care se va urmări proiectarea şi analiza unor structuri reprezentative. Termenul eşantion este utilizat în cazul unităńilor şcolare, echivalent cu cel de lot, dar construirea sa a vizat segmentele de populańie selectate reprezentativ. 11

12 Proiectarea şi validarea eşantionului Proiectarea eşantionului s-a realizat în raport cu obiectivele cercetării, respectiv analiza procesului de integrare a copiilor la începerea grădinińei. Cercetarea s-a adresat învăńământului preşcolar public, apreciind că învăńământul preşcolar particular prezintă caracteristici aparte în ceea ce priveşte condińiile şi resursele disponibile, iar, dată fiind ponderea mică a acestor unităńi în sistem, includerea lor în cercetare ar fi implicat o extindere mare a eşantionului. Din punctul de vedere al actorilor implicańi, investigańia a vizat opinii ale cadrelor didactice şi ale părinńilor, determinând, astfel proiectarea unor eşantioane reprezentative pentru cele două populańii statistice. În realitate, se poate vorbi de o eşantionare în două etape, în prima fiind selectate unităńile de învăńământ, iar în cea de a doua, cele două eşantioane reprezentând actorii sistemului. În ce priveşte numărul de subiecńi la nivelul unui punct de eşantionare, s-a luat în considerare dimensiunea unităńii din punct de vedere al numărului de copii (pentru eşantionare, grădinińele fiind organizate după dimensiune). Baza de eşantionare a constituit-o reńeaua unităńilor de învăńământ preşcolar, dar reprezentativitatea urmărită a fost cea legată de distribuńia populańiei şcolare cuprinse în grădinińe, pe medii şi program de funcńionare. Astfel, pornind de la caracteristicile reńelei de învăńământ preşcolar, pentru criteriile de eşantionare au fost alese distribuńia pe medii de rezidenńă şi pe tip de unitate. Cu toate că în contextul temei studiate, pentru grupul Ńintă al cercetării referitor la copiii de vârstă preşcolară, presupuşii factori de influenńă sunt cei legańi de mediul familial şi educańional ai copilului, date fiind posibilele influenńe de specific local asupra mediului socio-familial (etnie, şomaj etc.), s-a dorit o împrăştiere nańională cât mai bună a eşantionului. Pentru o distribuńie nańională cât mai cuprinzătoare, dar şi în vederea asigurării unei cât mai bune împrăştieri a eşantionului a fost luată în considerare distribuńia populańiei pe cele opt zone geo-economice (structură procentuală apropiată, cu aproximativ 10-14% din populańia Ńintă, pe zonă). Din punct de vedere metodologic, cercetarea a vizat determinarea, printr-o selecńie aleatoare în reńeaua şcolară, a unui eşantion de bază, iar, în vederea prevenirii unor posibile distorsiuni determinate de refuzul de colaborare din partea unor unităńi, selecńia fiecărei unităńi a fost însońită de selecńia unei unităńi de rezervă cu caracteristici similare. Trebuie menńionat că cercetarea s-a desfăşurat la nivelul eşantionului de bază, toate unităńile selectate răspunzând solicitării de colaborare. În ceea ce priveşte selecńia subiecńilor, calitatea eşantionului (din punct de vedere metodologic) ar fi fost asigurată pe deplin de o selecńie aleatoare (sau pe bază de criterii impuse de coordonator) la nivelul grădinińei, demers posibil de asigurat printr-o monitorizare externă la nivel local. Resursele financiare limitate ale cercetării au condus la o comunicare cu unitatea şcolară prin corespondenńă: transmiterea instrumentelor realizată prin poştă, iar selecńia subiecńilor pentru distribuirea instrumentelor a revenit directorului de grădinińă. Pentru a evita o selecńie preferenńială, instrucńiunile de aplicare au inclus şi recomandări referitoare la selecńia subiecńilor, fără însă a putea controla acest demers. Se apreciază totuşi că, având în vedere natura cercetării, chiar o selecńie preferenńială a părinńilor sau a cadrelor didactice nu ar fi putut conduce la denaturarea rezultatelor prin supraevaluarea informańiilor referitoare la impactul situańiei de debut în grădinińă a copilului. Ca urmare a criteriilor utilizate în proiectarea eşantionului, au fost selectate 123 unităńi, 103 grădinińe cu program normal şi 20 grădinińe cu program prelungit, urmărindu-se cuprinderea a 815 părinńi şi 560 cadre didactice. Conform proiectării, eşantionul de unităńi reflectă şi aspecte specifice ale reńelei rurale, prin cuprinderea în eşantion a trei grupuri alcătuite din unitatea de bază şi structurile ei subordonate. Astfel, au fost cuprinse în eşantion 82 de grădinińe din mediul rural (81 de grădinińe cu program normal şi una cu program prelungit) şi 41 de grădinińe din mediul urban (23 cu program normal şi 18 cu program prelungit). 12

13 Pe medii de rezidenńă, deşi populańia şcolară cuprinsă în grădinińe este cvasiegală din punct de vedere numeric (51% copii în grădinińele din mediul rural şi 49% în grădinińele din urban), unităńile din reńea diferă semnificativ din punctul de vedere al dimensiunii, în mediul urban reńeaua fiind alcătuită din unităńi cu număr mare de copii, în timp ce în mediul rural predomină unităńile mici, multe funcńionând chiar cu o singură grupă eterogenă de copii. SituaŃia este reflectată şi în selecńia de unităńi realizată, cei 394 copii cuprinşi în grădinińele din rural determinând o medie de 4,8 copii pe unitate. În acelaşi timp, cei 421 copii cuprinşi în 41 unităńi determină o medie de 10,3 copii pe unitatea din urban. Este important de precizat că nivelurile medii prezentate nu se referă la cuprinderea medie pe unitate, în grădinińe, ci la numărul de copii selectat la nivelul unităńii. Tabelul nr. 2. DistribuŃia resurselor umane (baza de eşantionare la nivel nańional şi eşantion) pe medii şi tip de unitate, în anul şcolar 2007/2008 Cadre didactice Copii / PărinŃi GPN GPP Total GPN GPP Total PopulaŃie Rural Urban Total Rural 42,3% 1,1% 43,4% 47,2% 0,8% 48,0% Urban 17,9% 38,7% 56,6% 23,4% 28,6% 52,0% Total 60,2% 39,8% 100,0% 70,7% 29,3% 100,0% Eşantion Rural Urban Total Rural 41,4% 2,3% 43,8% 47,1% 1,2% 48,3% Urban 21,1% 35,2% 56,3% 26,3% 25,4% 51,7% Total 60,4% 39,6% 100,0% 73,4% 26,6% 100,0% Test Hi-pătrat (Hi-tab=7,82) 6,14 3,65 Notă: Datorită ponderii mici ale acestora în reńea, grădinińele cu program săptămânal (GPS) au fost incluse în categoria celor cu program prelungit (GPP). Dimensiunea eşantionului de unităńi, respectiv numărul de grădinińe, a rezultat în urma stabilirii dimensiunii eşantionului principal, cel al copiilor (reprezentańi prin părinńi), pornind de la o eroare de selecńie de cel mult 5%. Cele două eşantioane de lucru constituite pe baza selecńiei şi validării în funcńie de criteriile de eşantionare stabilite (mediul de rezidenńă şi tipul grădinińei), sunt reprezentative pentru populańiile nańionale respective. Validarea eşantionului s-a realizat pe baza testului hi-pătrat, valorile rezultate ale coeficienńilor hi-pătrat (pentru cadre didactice - 6,14 şi pentru copii - 3,65) fiind inferioare valorii tabelare de 7,82, pentru trei grade de libertate şi un risc de 5%. În ce priveşte eroarea medie de selecńie, volumele celor două eşantioane garantează rezultatele cu erori inferioare celei maxim impuse. Volumul de 560 subiecńi al eşantionului cadrelor didactice garantează rezultatele cu o eroare de 4,14%, în timp ce volumul de 815 părinńi garantează rezultatele obńinute pe acest eşantion cu o eroare de 3,43%. 13

14 Tabelul nr. 3. DistribuŃia unităńilor şi a eşantioanelor de părinńi şi cadre didactice pe principalele zone geo-economice Regiunea UnităŃi PărinŃi (copii) Cadre didactice BUCURESTI 14 11,4% ,2% 93 16,6% CENTRU 14 11,4% 88 10,8% 60 10,7% NEST 18 14,6% ,4% 79 14,1% NVEST 18 14,6% 95 11,7% 89 15,9% SEST 28 22,8% ,9% ,8% SUD 11 8,9% 89 10,9% 56 10,0% SVEST 10 8,1% 64 7,9% 34 6,1% VEST 10 8,1% 75 9,2% 44 7,9% Total ,0% ,0% ,0% Cuprinderea în eşantion a unităńilor din diferitele zone ale Ńării, chiar fără Ńinta de reprezentativitate, conduce la creşterea calităńii acestuia, împrăştierea mare a unităńilor selectate în diferite zone ale Ńării permińând surprinderea unei diversităńi de opinii şi opńiuni, ca şi evitarea unor concentrări de opinii exprimate de subiecńi aparńinând aceleiaşi colectivităńi Caracteristici ale eşantionului de unităńi Caracteristicile unităńilor de învăńământ sunt abordate din perspectiva calităńii ofertei educańionale. Trebuie precizat faptul că, exceptând mediul de rezidenńă şi programul grădinińei - considerare ca factori obiectivi, caracteristicile puse în valoare sunt rezultate din informańiile oferite de cadrele didactice şi de părinńii copiilor din grădinińă, cărora ar trebui să le oferim un oarecare grad de subiectivism şi care vor fi tratate ca factori cu niveluri de manifestare estimative. DistribuŃia pe medii de rezidenńă. Cercetarea s-a desfăşurat într-un număr de 123 de unităńi de învăńământ, dintre care două treimi grădinińe în mediul rural şi o treime în mediul urban. Dintre cele 82 de grădinińe din mediul rural, 68 sunt grădinińe independente, în timp ce 14 aparńin unui număr de trei grupări cu grădinińe din localităńi rurale mici, subordonate unei grădinińe de bază. Mediul de rezidenńă constituie reperul cel mai important în analiza pe factori. Datorită ipotezei privind posibilele diferenńe dintre resursele asigurate grădinińelor din mediul urban fańă de cele asigurate în rural, majoritatea indicatorilor vor fi analizańi atât global, cât şi pe medii de rezidenńă, analiza permińând, pe baza comparării statistice, confirmarea sau respingerea ipotezei formulate. DistribuŃia în funcńie de tip. Tipul grădinińei se referă la programul de studiu, 83,7% fiind grădinińe cu program normal (GPN) şi 16,3% grădinińe cu program prelungit (GPP). Structura proiectată este apropiată celei din reńeaua nańională, în cadrul căreia 89% sunt GPN, 10,5% - GPP şi 0,5% - GPS. Accesul la unitatea de învăńământ. PoziŃia grădinińei în localitate a fost analizată pe baza estimării de către părinńi a distanńei domiciliu-grădinińă. Tabelul nr.4. Structura eşantionului de părinńi, în funcńie de distanńa parcursă până la grădinińă DistanŃa domiciliu-grădinińă Rural Urban Total Rural Urban Total Mai puńin de 1 km ,4% 57,7% 67,7% Între 1-5 km ,3% 33,0% 25,4% Peste 5 km ,5% 5,0% 2,8% Nu ştiu, nu pot să apreciez ,0% 2,1% 1,6% NonR ,8% 2,1% 2,5% Total ,0% 100,0% 100,0% Hi-p (5,91) 47,3 14

15 Se constată, în conformitate cu proiectarea reńelei de învăńământ preşcolar pe arii de cuprindere apropiate familiilor cu copii de grădinińă, că peste două treimi dintre copiii din eşantion (67,7%) locuiesc la mai puńin de 1 km de grădinińă, iar un sfert (25,4%) la distanńa de până la 5 km. În mediul rural, 4 din 5 copii (78,4%) frecventează grădinińe din apropierea domiciliului, iar în mediul urban, puńin peste jumătate (57,7%). SituaŃia deosebită din mediul urban se datorează, probabil, disponibilităńii de locuri sau posibilităńii de a opta pentru o anumită grădinińă, dar dificultăńile legate de distanńă pot fi depăşite prin existenńa mijloacelor de transport. Dimensiunea medie a grupei de copii. Pornind de la ipoteza creşterii dificultăńii de lucru în raportul cu numărul de copii, s-a evaluat eşantionul de unităńi în raport cu dimensiunea medie a grupei. Din informańiile oferite de educatoare a rezultat că, în eşantion, se regăsesc educatoare care lucrează cu un număr de la 8 până la 43 copii pe grupă, media numărului de copii din grupele eşantionate fiind de 24,4. Pe baza dimensiunii grupei medii de copii, calculată la nivelul grădinińei, indicator considerat reprezentativ pentru situańia unităńii respective (chiar fără a cunoaşte numărul de grupe paralele din unitate), s-a realizat următoarea structurare a eşantionului de unităńi din perspectiva condińiilor de lucru: Tabelul nr. 5. Structura unităńilor de învăńământ, în funcńie de dimeniunea medie a grupei de copii, pe medii GrădiniŃe cu o medie de: Rural Urban Total Rural Urban Total până la 15 copii pe grupă ,2% 4,9% 9,8% copii pe grupă ,0% 9,8% 29,3% copii pe grupă ,8% 26,8% 34,1% copii pe grupă ,3% 34,1% 16,3% peste 30 copii pe grupă ,7% 24,4% 10,6% Total ,0% 100,0% 100,0% Hi-p (9,49) 33,7 Dintre unităńile selectate, patru din zece grădinińe (39,1%) funcńionează potrivit legii, cu grupe de până la 20 copii. Printre acestea, sunt şi unităńi foarte mici, cu mai puńin de 15 copii în grupă. Ponderea cea mai mare o au grădinińele cu copii pe grupă, reprezentând puńin peste o treime dintre unităńi (34%). Peste un sfert dintre unităńi (27%) funcńionează cu peste 25 copii în condińii de dificultate sporită, dar în una din zece unităńi dimensiunea medie a grupei depăşeşte chiar 30 copii. GrădiniŃele cu număr mai mare de copii în grupă se regăsesc cu preponderenńă în mediul urban. DistribuŃia unităńilor în funcńie de dimensiunea medie a grupei de copii ne oferă o imagine a diversităńii grădinińelor cuprinse în eşantion, luând în calcul că acest aspect ar putea fi un factor de influenńă în procesul de integrare a copiilor. Figura nr. 1. Structura eşantionului cadrelor didactice în funcńie de dimensiunea grupei de copii şi de mediul de rezidenńă 31,0% Structura esantionului cadrelor didactice din rural, in functie de dimensiunea grupei de copii 13,5% 1,6% 53,9% sub 21 copii copii copii peste 30 copii Structura esantionului cadrelor didactice din urban, in functie de dimensiunea grupei de copii 27,6% 13,0% 25,7% sub 21 copii copii copii peste 30 copii 33,7% 15

16 Organizarea grupei de copii. Pe baza răspunsurilor cadrelor didactice, s-a constatat că numai în 13% dintre unităńile din eşantion toate grupele sunt formate în funcńie de vârsta copilului, în timp ce în 87% există şi grupe eterogene. De altfel, aproape jumătate din eşantion reprezintă unităńi cu toate grupele eterogene, iar în patru din zece unităńi (39,8%) funcńionează ambele categorii de grupe. Dacă situańia prezentată oferă o imagine generală asupra diversităńii unităńilor eşantionate, organizarea grupelor ca factor de influenńă este abordată în raport cu condińiile de lucru concrete ale fiecărei educatoare. Structura eşantionului cadrelor didactice din această perspectivă este următoarea: - 50,7% lucrează cu grupe omogene ca vârstă 55,2% în mediul urban şi 44,9% în rural; - 49,3% lucrează cu grupe de copii de vârste diferite 44,8% în mediul urban şi 55,1% în mediul rural. Testul Hi-pătrat (3,91) înregistrat pentru această variabilă a fost 5,9. Aspecte privind baza materială şi serviciile oferite. Chestionarul a solicitat informańii despre disponibilitatea unor spańii pentru diferite activităńi: spańii de joacă, spańii pentru învăńare, spańii pentru odihnă şi relaxare şi spańii pentru comunicarea cu familia. La nivelul eşantionului, 83,7% dintre unităńi dispun de spańii de joacă pentru copii. Cele care nu au spańii de joacă sunt situate în special în mediul rural. SpaŃiile pentru învăńare sunt disponibile în 116 grădinińe din totalul celor 123 (94,3%). Figura nr. 2. ExistenŃa în grădinińe a spańiilor necesare pentru diferite activităńi 100% 80% 60% 76% Asigurarea unitatilor cu spatii necesare desfasurarii diferitelor activitati 100% 100% 92% 59% Rural Urban 76% 40% 20% 12% 24% 0% Joacă Studiu Odihnă Familie Ca şi în cazul spańiilor de joacă, deficitul se manifestă tot în mediul rural, unde numai 91,5% dintre grădinińe dispun de spańii adecvate. SpaŃiile de odihnă şi relaxare sunt disponibile pentru 27,6% dintre unităńile din eşantion, cele din mediul urban fiind avantajate (peste jumătate dintre unităńi dispun de astfel de spańii), iar spańiile destinate comunicării cu familia există în doar patru din zece unităńi (41,5%). Şi în cazul acestor spańii, unităńile din urban sunt într-o pozińie avantajată (trei sferturi dintre acestea confirmând prezenńa acestora). 5 grădinińe din rural şi 22 din urban au menńionat prezenńa tuturor categoriilor de spańii, iar 5 grădinińe din rural nu au menńionat niciunul dintre spańiile enumerate. În ceea ce priveşte serviciile asigurate în unitate, suplimentar celor educańionale, chestionarul a solicitat informańii referitoare la prezenńa în grădinińă a unui medic, unui logoped şi a unui consilier. Şapte din zece grădinińe nu dispun de niciunul dintre serviciile menńionate. Serviciile suplimentare sunt disponibile în 86 de grădinińe (69,9%) din total, dintre care 71 unităńi (86,6%) din rural şi 15 din urban (36,6%). Au existat cinci unităńi din urban care dispun de toate trei categoriile de specialişti. În general, în mediul, urban, situańia este mai bună la fiecare dintre cele trei categorii. 16

17 100% 80% Figura nr. 3. ExistenŃa specialiştilor necesari pentru asistenńa medicală sau psihopedagogică a copiilor Asigurarea unitatilor cu specialisti necesari asistentei medicale si psihologice a copilului si parintilor Rural Urban 60% 40% 20% 0% 44% 37% 27% 10% 1% 4% Medic Logoped Consilier Caracteristici ale eşantionului de copii / părinńi Ca număr de subiecńi (815), eşantionul de copii este echivalentul eşantionului de părinńi. De altfel, proiectarea eşantionului de părinńi a fost strâns legată de distribuńia nańională a copiilor cuprinşi în grădinińe, iar reprezentativitatea a fost raportată chiar la populańia preşcolară. InformaŃiile oferite de răspunsurile la chestionar se referă la distribuńii ale copiilor în funcńie de gen, vârstă curentă, vârstă de debut în grădinińă. DistribuŃia în funcńie de gen. Structura eşantionului de copii în funcńie de gen: 403 băieńi (49,4%) şi 412 fete (50,6%). În mediul rural, structura eşantionului în funcńie de genul copilului este: 49,7% băieńi, 50,3% fete, iar în mediul urban 49,2% băieńi şi 50,8% fete. Structura de gen a copiilor reprezentańi ca urmare a selecńiei părinńilor băieńi (49,4%) şi 412 fete (50,6%) - pune în valoare calitatea eşantionului proiectat, selecńia aleatoare conducând la structuri similare cu cele ale distribuńiei nańionale, unde ponderile fetelor şi ale băieńilor sunt aproape egale. Reprezentativitatea constatată la nivel nańional se menńine şi la nivelul populańiei pe medii de rezidenńă. DistribuŃia în funcńie de vârstă. Asemănător distribuńiei pe gen, structurile copiilor în funcńie de vârstă nu diferă între urban şi rural, testul de concordanńă hi-pătrat (hi-p=2,76) indicând o aceeaşi populańie. Tabelul nr. 6. Structura eşantionului de copii, în funcńie de vârstă Vârsta copilului Rural Urban Total Rural Urban Total 3 ani ,5% 15,7% 15,1% 4 ani ,6% 43,7% 42,2% 5 ani ,4% 21,6% 23,9% 6 ani ,9% 13,8% 13,4% 7 ani ,3% 5,0% 5,2% NonR ,3% 0,2% 0,2% Total ,0% 100,0% 100,0% Test Hi-pătrat (Hi-p teor=9,49) 2,76 DistribuŃia în funcńie de vârsta de debut în grădinińă. Peste jumătate dintre copii au început să meargă la grădinińă la 3-4 ani. 17

18 Compararea vârstelor de debut în grădinińă, între copii din mediul rural şi cei din urban, arată comportamente asemănătoare, valoarea coeficientului hi-pătrat (hi-p=2,29) fiind inferior valorii tabelare pentru trei grade de libertate. Tabelul nr. 7. Structura eşantionului de copii, în funcńie de vârsta de debut în grădinińă Vârsta copilului Rural Urban Total Rural Urban Total Sub 3 ani ,2% 13,8% 13,0% 3-4 ani ,9% 65,6% 64,3% 4-5 ani ,8% 17,6% 19,1% Peste 5 ani ,8% 2,9% 3,3% NonR ,3% 0,2% 0,2% Total ,0% 100,0% 100,0% Test Hi-pătrat (Hi-p teor=7,82) 2,29 DistribuŃia în funcńie de vechimea copilului în grădinińă. Pe baza celor doi indicatori de vârstă vârsta de debut şi vârsta curentă a copilului, a fost determinat un nou indicator, reprezentând vechimea copilului în grădinińă. DistribuŃia eşantionului de copii în raport cu indicatorul menńionat este prezentată în tabelul următor. Tabelul nr. 8. Structura eşantionului de copii, în funcńie de "vechimea" copilului în grădinińă Vechimea copilului în grădinińă Rural Urban Total Rural Urban Total Primul an ,8% 26,4% 24,7% 1 an ,9% 43,5% 44,2% 2 ani ,3% 16,2% 17,7% 3 ani sau mai mult ,7% 13,8% 13,3% NonR ,3% 0,2% 0,2% Total ,0% 100,0% 100,0% Hi patrat (Hi-p tab.=7,82) 2,44 La nivelul eşantionului un sfert dintre copii (24,7%) sunt în primul an de grădinińă, în timp ce trei sferturi au o vechime de cel puńin un an. Dintre ei, 44% au un an de grădinińă, restul de 31% frecventează grădinińa de cel puńin 2 ani. Cu o probabilitate de 95% se poate afirma că nu se înregistrează diferenńe semnificative (hi-p=2,44) între cele două segmente de populańie (copii rural / urban). DiferenŃe lingvistice. Considerând că problemele de comunicare pot cauza dificultăńi de adaptare, atât în chestionarul părinńilor, cât şi în cel al cadrelor didactice au fost cuprinşi itemi care să permită identificarea situańiilor în care limba de comunicare în familie diferă de cea utilizată în grădinińă. Din chestionarul părinńilor a rezultat că 4,2% dintre familii sunt de altă etnie decât cea română, dar ponderea familiilor în care se comunică în altă limbă decât limba română este de 8,8%. Dat fiind faptul că eşantionul grădinińelor cuprinde numai unităńi cu limba română de predare, unul din zece copii eşantionańi poate fi în situańia de a comunica în grădinińă într-o altă limbă decât cea utilizată acasă. Aproape un sfert dintre cadrele didactice selectate au afirmat că au în grupa cu care lucrează copii aflańi în această situańie Caracteristici ale mediului familial Cele mai multe chestionare au fost completate de unul dintre părinńi (94%), iar 6% de către alte persoane care intervin în relańia grădinińă-familie, precum bunici sau alte rude. Din total, 86% dintre chestionare au fost completate de către mamă. 18