Baze de date în Visual Fox Pro. Stabilirea relațiilor dintre tabele în cadrul bazei de date. Filtrarea, sortarea, indexarea, căutarea înregistrărilor.

Transcription

1 Baze de date în Visual Fox Pro Stabilirea relațiilor dintre tabele în cadrul bazei de date. Filtrarea, sortarea, indexarea, căutarea înregistrărilor. Universitatea de Stat Alecu Russo, Bălți 2013

2 Obiective: Studentul va fi capabil de a: Stabili relațiile dintre tabele într-o bază de date; Seta filtre pentru selectarea înregistrărilor din tabele după un anumit criteriu; Căuta în baza de date înregistrările ce satisfac o anumită condiţie; Sorta înregistrările din baza de date prin diverse metode; Indicații: Stabilirea relațiilor dintre tabelele unei baze de date în Visual Fox Pro Tabelele existente într-o bază de date pot fi legate între ele prin diverse cîmpuri. Pentru corelarea tabelelor este necesară stabilirea cheii primare. O relație (tabel) este definită ca o mulțime de înregistrări (tupluri), deci înregistrările unei relații trebuie să fie distincte. Aceasta înseamnă că într-o relație nu pot exista două înregistrări care să conțină aceeași combinație de valori ale tuturor atributelor. Într-un tabel se definește cheia primară care reprezintă o submulțime de atribute (cîmpuri) cu proprietatea ca în orice stare s-ar afla relația nu există două tupluri distincte ale relației care să aibă aceiași combinație de valori ale atributelor submulțimii respective. Un index al unei relații este o structură auxiliară memorată în baza de date care permite accesul rapid la înregistrările relațiilor prin ordonarea acestora. La definirea unei relații se stabilesc două categorii de indecși: indexul primar al relației care determină localizarea tuplurilor în fișierele bazei de date și zero, unul sau mai mulți indecși secundari care nu modifică localizarea tuplurilor dar sunt folosite pentru ordonarea și regăsirea tuplurilor după un criteriu dat. Pentru stabilirea legăturilor permanente este necesară, pe de o parte, crearea indecșilor primari în tabelele-părinte (care corespunde cheii primare) și pe de altă parte, crearea, în fiecare tabelăcopil, a cîte un index de tip regular (care corespunde cheii străine) pentru fiecare dintre atributele de legătură ce constituie chei străine. Integritatea referențială este proprietatea bazei de date care garantează că oricare valoare a unei chei străine se regăsește printre valorile cheii primare corespunzătoare din relația referită, sau cheia străină are valoarea NULL. Specificarea unui cîmp ca index poate fi făcută prin selectarea din fereastra Table Designer, fila Fields a unuia dintre tipurile de indecși: crescător sau descrescător (Figura 1). Figura 1. Stabilirea indecșilor Apoi pentru specificarea tipului de indecși se trece în fila Indexes (Figura 2).

3 Figura 2. Stabilirea tipului indecșilor Tipurile de indecși care sunt specificate în Figura 2 sunt prezentate mai jos: Primary pentru declararea cheii primare. Nu permite valori dublicate în cîmpul specificat. Candidate are același efect ca indexul primar dar se utilizează chei alternative. O tabelă poate avea mai multe chei candidat pe post de identificator primar. Ca exemplu ca cheie primară poate fi atît numărul matricolei cît și numărul de identificare din buletinul de identitate. Binary indexează înregistrările bazate pe expresii valide logice ne-nule. Regular permite duplicarea valorilor fiind folosit pentru cheile străine precum și pentru construirea unor indecși necesari creșterii vitezei accesului la înregistrări. Cel mai simplu mod de creare a legăturilor permanente între tabele se realizează din fereastra Database Designer printr-o simplă tragere de mouse pornind de la numele indexului primar (primary) din tabela-părinte spre numele indexului obișnuit (regular) corespondent al tabelecopil (Figura 3). Filtrarea înregistrărilor din tabele Figura 3. Stabilirea relațiilor Într-un fişier de date poate fi făcută o filtrare a înregistrărilor. Astfel se permite accesul doar la anumite înregistrări. Comanda de filtrare are următoarea sintaxă: SET FILTER TO condiţie SET FILTER TO - fără o condiţie impusă, scoate filtrarea toate înregistrările din tabel pot fi accesate. Crearea unui filtru permite de a simplifica structura comenzilor ulterior utilizate condiţia din FOR se conţine în filtru şi nu mai este necesar de a o include, de exemplu, în comenzile de vizualizare. Exemplu: USE produse SET FILTER TO pret<50

4 Căutarea înregistrărilor în tabele Căutarea în cadrul bazelor de date este una din cele mai des folosite comenzi. Căutarea se poate face secvenţial pe tabele neordonate prin comenzile LOCATE şi CONTINUE şi funcţia LOOKUP sau rapid pe tabele indexate utilizînd comenzile SEEK, FIND, funcţia SEEK(). LOCATE FOR <condiţie> [<domeniu>] - caută prima înregistrare care îndeplineşte/satisface condiţia <condiţie> şi dacă se găseşte aşa înregistrare, indicatorul de înregistrare primeşte numărul respectivei înregistrări. Dacă nu se găseşte nici o înregistrare care să verifice condiţia, pointerul de fişier va indica sfârşitul de fişier (dacă lipseşte clauza <domeniu> sau este ALL) sau al domeniului indicat prin clauza <domeniu>. CONTINUE - găseşte următoarea înregistrare care respectă condiţia specificată în ultima comandă LOCATE aplicată asupra tabelei active. Comanda LOCATE începe căutarea de la începutul tabelului (chiar dacă pointerul înregistrării active este poziţionat pe altă înregistrare) - astfel comanda găseşte doar prima înregistrare ce satisface condiţia. Pentru a găsi următoarele înregistrări care satisfac condiţia se foloseşte comanda CONTINUE. Notă: comanda CONTINUE nu are parametri. Notă: comanda CONTINUE poate fi folosită numai dacă anterior a fost începută o căutare cu LOCATE. Funcţiile de testare a succesului sau insuccesului căutării cu LOCATE sunt: FOUND() && întoarce.t. dacă articolul a fort găsit EOF () && întoarce.f. dacă articolul a fost găsit şi domeniul este ALL LOOKUP (<cîmp1>, <exp>, <cîmp2>) este o funcţie de căutare şi poziţionare. Funcţia caută într-o tabelă prima apariţie a expresiei date în parametrul <exp> în cadrul cîmpului precizat <cîmp2>. În caz de reuşită indicatorul de înregistrare se poziţionează pe înregistrarea căutată, funcţia returnînd valoarea cîmpului <cîmpl>; altfel funcţia întoarce şirul vid. Exemplu: Fie tabela Produse.dbf. locate for pret>100 && se caută produsele cu preţul mai mare ca 100? eof () && poziţionarea s-a făcut în interiorul fişierului..f. display denumire && aflăm produsul căutat continue && căutam un alt produs cu preţul mai mare ca 100 display denumire continue End of locate scope && mesajul de căutare fără succes? eof () && suntem la sfîrşitul fişierului?.t.

5 Sortarea tabelelor Pentru a sorta tabela se utilează comanda SORT care creează pe disc o copie a tabelei sursă, doar că va rearanja înregistrările acesteia. Pentru procedura de sortare este necesar un spaţiu de disc de trei ori mai mare decît dimensiunea tabelei originale. Sitaxa: SORT TO <fişier.dbf> ON <lista-cîmp> [/A] [/D] [/C] [ASCENDING/ DESCENDING] [FIELDS <lista-cîmp/like <şablon>/ EXCEPT <şablon>] [<domeniu>] [FOR <condiţie>] [WHILE <condiţie>] Comanda rearanjează fizic articolele tabelei active, depunându-le într-o altă tabelă indicată în comandă prin clauza TO <fişier.dbf>. Criteriul de ordonare este format din una sau mai multe chei. O cheie este un cîmp al tabelei. Se pot folosi toate cîmpurile cu excepţia celor de tip Memo şi General. Pentru fiecare cheie se specifică sensul ordonării: /A=crescător /D=descrescător. Litera C se foloseşte pentru câmpuri de tip şir de caractere pentru a ignora tipul literei la comparare. Clauzele ASCENDING/ DESCENDING se folosesc la nivelul întregului criteriu de ordonare (atunci când toate cheile de sortare au acelaşi sens). Dacă apar şi clauzele locale de indicare a sensului asupra unei chei şi cele globale, primele au prioritate. Fie un tabel Produse: IDP Denumire Pret Calitate 001 Lapte % 002 Smîntînă % 003 Smîntînă % 004 Ananas 30 superior 005 Pîine 3.70 I use produse sort on denumire to prod_s use prod_s list IDP Denumire Pret Calitate 004 Ananas 30 superior 001 Lapte % 005 Pîine 3.70 I 002 Smîntînă % 003 Smîntînă %

6 Indexarea tabelelor Indexarea este văzută de utilizatori ca o metodă de accesare rapidă într-o manieră ordonată la conţinutul unei tabele fără a duplica datele propriu-zise, fără a le depune în altă tabelă şi a avea grijă de ele. Alte avantaje sunt date de posibilitatea folosirii expresiilor drept criteriu de ordonare, selectarea după criterii unice, actualizarea promptă, etc. Indexarea presupune un set de pointeri ordonaţi logic prin valoarea unei chei. Indecşii pot fi depuşi: 1. în fişiere index simple (.IDX) care reţin un singur criteriu de ordonare; 2. în fişiere index compuse (.CDX) care pot reţine mai multe criterii de ordonare. Fişierele index compuse pot fi: Asociate tabelei (au acelaşi nume şi se deschid sau se închid odată cu tabela, orice operaţie de actualizare asupra acesteia reflectându-se automat şi asupra tuturor fişierelor index membre). Se mai numesc fişiere index structurale. Izolate de baza de date (au nume diferit de al tabelei, sunt create prin depunerea unui prim reper şi gestionate prin comenzi explicite). Se mai numesc fişiere index nestructurate. O tabelă poate avea mai mulţi indecşi, dar numai unul este la un moment dat activ şi determină criteriul de parcurgere. Gestiunea separată a fiecărui fişier index (chiar dacă este simplu index sau compus nestructural) este destul de dificilă, mai ales în condiţiile unei aplicaţii complexe, când, numărul acestor fişiere poate creşte spectaculos. Fişierul structural este soluţia de gestiune a indecşilor cea mai performantă tehnic şi cea mai comodă pentru utilizatori. Permite gruparea criteriilor de ordonare relative la o tabelă în acelaşi fişier astfel încât deschiderea, închiderea şi actualizarea se realizează automat. Operaţiile cu indecşi sunt: creare index, deschidere, închidere, activare, actualizare, ştergere. 1. Crearea unui index INDEX ON <expresie> TO <fişier.idx> /TAG <tag>[of <fişier.cdx> [UNIQUE] [ASCENDING /DESCENDING] [FOR<condiţie>][ADDITIVE] Comanda INDEX permite crearea unui fişier simplu index (clauza TO.) sau a unui reper index cu numele <tag> (clauza TAG). Clauza OF indică numele multi-fişierului nestructural care primeşte reperul. Dacă lipseşte clauza OFF atunci reperul se depune în fişierul structural asociat tabelei. Criteriul de indexare este dat de expresia din clauza ON <expresie>. Clauzele ASCENDING/DESCENDING pot indica sensul ordonării, implicit fiind crescător. Clauza UNIQUE specifică reţinerea pointerilor numai la articolele cu chei distincte (nu şi la duplicate!). Clauza FOR selectează articolele tabelei care vor forma indexul.

7 Clauza ADDITIVE serveşte la alăturarea noului fişier la cele deschise deja (altfel noul fişier închide pe cel deschis anterior). IDP Denumire Pret Calitate 001 Lapte % 002 Smîntînă % 003 Smîntînă % 004 Ananas 30 superior 005 Pîine 3.70 I use produse index on denumire to prod_i list &&nu este necesar de a deschide un alt tabel IDP Denumire Pret Calitate 004 Ananas 30 superior 001 Lapte % 005 Pîine 3.70 I 002 Smîntînă % 003 Smîntînă % 2. Activarea şi precizarea indexului principal Pentru precizarea reperului activ (din multi-indexului asociat sau izolat) se pot folosi comenzile: SET ORDER TO TAG <tag>[of <fişier.cdx>] USE <bd> ORDER <tag>[of <fişier.cdx>] Exemplu: use produse order denumire && activ este tag-ul denumire din produse.cdx set order to 0 && se consideră tabela neordonată Pentru precizarea indexului activ dintr-o listă de indecşi deschisă se pot folosi: a) Comanda SET INDEX SET INDEX TO <lista-index> ORDER <nr-index>/<fişier.idx>/tag <tag> [OF <fişier.cdx>] unde prin <lista-index> se înţelege atât fişiere simplu-index cât şi multi-fişiere separate prin virgulă. Clauza ORDER fixează indexul principal. b) comanda USE USE <fișier.dbf> INDEX <lista-index> ORDER <nr-index>/<fişier.idx>/tag <tag> [OF <fişier.cdx>] c) Comanda SET ORDER

8 SET ORDER TO <nr-index>/<fis.idx>/tag <tag>[of <fis.cdx>] Fiecare index deschis primeşte un număr în următoarea ordine: 1. fişierele index simple în ordinea deschiderii lor în lista-fis-index; 2. reperele din multi-indexul structural asociat bazei; 3. reperele din fiecare multi-index nestructural în ordinea în care au fost depuse şi în care sunt deschise fişierele.cdx respective. Exemplu: use produse index denumire,pret order denumire && deschide fişierele denumire.idx, pret.idx set index to 2 && fixeaza ca index principal pret.idx (al doilea din lista dechisa) 3. Ştergerea unui index ERASE / DELETE FILE <fişier.idx> DELETE TAG <tag> [OF <fişier.cdx>] Comanda DELETE TAG se foloseşte pentru ştergerea unui reper în timp ce comanda ERASE/DELETE FILE se foloseşte pentru ştergerea oricărui fişier. Exemplu: erase denumire.idx 4. Actualizarea indecşilor Actualizarea unui fişier index nu se face automat decât dacă este reper al multi-indexului structural al bazei. Ceilalţi indecşi reflectă automat orice corecţie a datelor numai dacă sunt deschişi în momentul modificării datelor. O posibilă actualizare se face fie printr-o nouă creare a fişierului fie prin comanda REINDEX. 5. Funcţii utile TAG ( <nr-index> [,<zona>]) - Numele unui reper-index care ocupă poziţia <nr_index> în fişierul structural asociat tabelei din zona <zona>. TAGNO(<nume-reper> [,<zona>]) - Poziţia pe care o ocupă un reper în multiindexul structural deschis într-o zonă <zona>. KEY ( <nr-index> [,<nr-zona>]) - Expresia cheii de indexare pentru reperul-index care ocupă poziţia <nr-index> în fişierul structural deschis în zona identificată printr-un număr <nr-zona>. ORDER([<nr-zona>]) - Numele indexului activ. TAGCOUNT(<[zona]) - Numărul de repere index din multiindex. NDX(<n> [,zona]) - Numele indexului simplu cu număr dat. CDX(<n> [,zona]) - Numele indexului compus cu număr dat.

9 Situații didactice de învățare 1. Pentru baza de date Facultate creată la lecția precedentă stabiliți relațiile dintre tabele, respectînd constrîngerile de integritate, inclusiv integritatea referențială. 2. Completați tabelele din cadrul BD Facultate cu cel puțin 10 înregistrări în fiecare tabel. 3. Activaţi tabelul Studentul. 4. Setaţi filtrul pentru selectarea studenţilor la care prenumele începe cu litera I. Afişaţi pe ecranul de bază rezultatul obţinut. 5. Ştergeţi filtrul activ setat anterior. 6. Setaţi filtrul pentru selectarea studenţilor care nu au bursă. Afişaţi rezultatul obţinut. 7. Ştergeţi filtrul activ setat anterior. Afişaţi informaţia din baza de date. 8. Căutaţi în baza de date studenţii a căror nume începe cu litera M, afişînd concomitent numărul înregistrării ce satisface condiţia dată. Indicaţii: Pentru a căuta o înregistrare în BD ce satisface o anumită condiţie cu ajutorul comenzii LOCATE FOR <condiţie>, activaţi mai întîi prima înregistrare şi pentru a căuta în continuare utilizaţi comanda CONTINUE. 9. Găseşte data primei note la gestiunea informației. 10. Găsește profesorii ce au grad științific de doctor și afișează numele și prenumele acestora. 11. Cînd a fost primită prima notă de 10? 12. Modifică adresa studentului cu numele Moraru. Indicații: Pentru a înlocui o valoare dintr-un cîmp se utilizează comanda: REPLACE cîmp1 WITH valoare1, cimp2 WITH valoare2 13. Studenta Moraru Maria și-a schimbat numele în Ciobanu Maria. 14. Notele din data de 15 februarie de la gestiunea informației au fost introduse eronat. Ele trebuie micșorate cu 1 bal. 15. Unde locuieşte studentul Andrei Banulescu? 16. Ce studenți locuiesc în Bălți? 17. Sortaţi crescător studenţii din Studentul după cîmpurile nume, prenume şi salvaţi rezultatul în fişierul fisier1. Afişaţi informaţia din fisier1. Cum a rămas informaţia din Studentul? 18. Sortaţi studenţii din Studentul în ordinea descreşterii bursei şi salvaţi rezultatul în fişierul fisier2. Afişaţi informaţia din fisier2. Afişaţi informaţia din tabelul Studentul. 19. Sortaţi informaţia din tabelul Studentul în ordinea descreşterii vîrstei studenţilor prin indexarea tabelului şi salvarea indicilor ce păstrează ordinea reală a tabelului în fişierul fisier3. Afişaţi informaţia din Student1. Cum este informaţia din Studentul? Încercaţi să deschideţi fisier3. Ce obţineti? Ce extensie are fişierul fisier3. De ce? 20. Restabiliţi ordinea reală a tabelului Studentul. 21. Sortaţi doar studenţii ce locuiesc în orasul Bălţi din tabelul Studentul în ordine crescătoare după nume şi prenume prin indexare, formînd fişierul de indecşi fisier4. Închideţi indexul. 22. Sortaţi informaţia din tabelul Studentul în ordine crescătoare după bursă indexînd doar studenţii de la facultatea Științe Reale, formînd fişierul de indecşi fisier5.

10 23. Restabiliţi ordinea reală a tabelului Studentul. 24. Afișează lista studenților ordonați după bursa, nume, prenume în ordine descrescătoare prin ambele metode descrise anterior. 25. Afișează datele cînd au fost primite note negative. 26. Afișează notele din anul 2013 în ordinea descrescătoare.