COMUNICARE A COMISIEI PROIECTE DE PLANURI BUGETARE 2015: EVALUARE GLOBALĂ

Transcription

1 COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2014) 907 final COMUNICARE A COMISIEI PROIECTE DE PLANURI BUGETARE 2015: EVALUARE GLOBALĂ RO RO

2 Rezumat Comunicarea de față prezintă pe scurt evaluarea de către Comisie a proiectelor de planuri bugetare (PPB) pentru 2015 prezentate până la data de 15 octombrie de cele șaisprezece state membre din zona euro care nu fac obiectul unui program de ajustare macroeconomică (ZE-16). În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013, Comisia a evaluat aceste planuri, dar și situația bugetară globală și orientarea politicii fiscale a zonei euro în ansamblu, într-un moment în care se află în desfășurare o serie de reforme structurale majore. Evaluarea globală a proiectelor de planuri bugetare pentru 2015 și a orientării politicii fiscale la nivel agregat poate fi sintetizată după cum urmează: 1. Planurile statelor membre implică o reducere continuă a deficitului bugetar total la nivel agregat în zona euro: după o revenire la sub 3% din PIB în 2013, pentru prima dată din 2008, se preconizează că deficitul va scădea în continuare, atingând 2,6% din PIB în 2014 și 2,2% din PIB în Potrivit PPB, ponderea datoriei la nivel agregat în 2015 ar urma să rămână practic neschimbată față de valoarea estimată pentru anul curent, și anume aproximativ 92,5% din PIB. 2. În comparație cu planurile pe termen mediu care figurează în programele de stabilitate din primăvara anului 2014, reducerea de deficit planificată este semnificativ mai mică. Această evoluție reflectă atât o perspectivă de creștere mai scăzută, cât și un efort bugetar mai redus. Conform PPB pentru ZE-16 la nivel agregat, în 2015 nu se preconizează o reluare a procesului de consolidare bugetară, întrerupt în Imaginea conturată de PPB este în mare măsură confirmată de previziunile Comisiei din toamna anului Deși are ca punct de pornire aceeași estimare a deficitului total pentru 2014 (2,6% din PIB), Comisia prevede o reducere mai puțin importantă a acestuia decât statele membre în 2015 (cu doar 0,2 puncte procentuale comparativ cu 0,4). Aceasta reflectă un efort bugetar mai redus preconizat pentru Deficitele mai ridicate și creșterea mai slabă stau la baza unei ponderi a datoriei la nivel agregat care, potrivit proiecțiilor Comisiei, va crește de la 91,7% din PIB în 2013 la 93,1% în 2014 și la 93,6% în 2015, comparativ cu stabilizarea prognozată în PPB. 4. Previziunile Comisiei indică totodată o orientare a politicii fiscale în general neutră (nici mai restrictivă, nici mai laxă) în 2015 în zona euro, după întreruperea procesului de consolidare în Aceasta pare să asigure echilibrul optim între cerințele de sustenabilitate a finanțelor publice, accentuate de ratele ridicate și în creștere ale datoriei publice, și preocupările legate de stabilizarea ciclică, puse în evidență de deviațiile PIB negative semnificative și persistente care se preconizează că vor scădea lent în cursul anilor următori. Totodată, evaluarea planurilor confirmă faptul că la acest moment se preconizează că mai multe state membre nu își vor îndeplini obligațiile prevăzute în Pactul de stabilitate și creștere (PSC). 5. Este necesară o monitorizare mai atentă a orientării politicii fiscale globale a zonei euro și a distribuției acesteia în statele membre în raport cu spațiul de manevră permis conform PSC. În mod concret, menținerea unei orientări neutre la nivel agregat a politicii fiscale, în condițiile în care unele state membre sunt îndemnate să își intensifice eforturile pentru a se conforma PSC, implică obținerea unui sprijin fiscal prin exploatarea spațiului fiscal disponibil în altă parte. Această situație este totodată un argument puternic în favoarea ambițiosului Plan de investiții pentru Europa prezentat de Comisie la data de 26 noiembrie. 2

3 6. Această modalitate de sprijinire a creșterii în zona euro este relevantă atunci când se analizează compoziția finanțelor publice. Deși măsurile recente de reducere a sarcinii fiscale asupra muncii se îndreaptă în direcția cea bună, compoziția cheltuielilor arată că s-au realizat progrese puține sau chiar deloc pentru ca acestea să devină mai favorabile creșterii. Acest lucru subliniază necesitatea unei mai bune alinieri a politicilor statelor membre cu prioritățile pachetului de măsuri privind locurile de muncă, creșterea și investițiile prezentat de Comisie. 7. Evaluarea de către Comisie a statelor membre la nivel individual poate fi rezumată după cum urmează: niciun PPB pentru 2015 nu a fost considerat ca prezentând abateri majore de la cerințele PSC. Cu toate acestea, în mai multe cazuri, Comisia consideră că ajustările fiscale planificate sunt sau riscă să fie insuficiente față de cele cerute de PSC. Concret: Pentru cinci țări (Germania, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos și Slovacia), PPB sunt considerate conforme cu prevederile PSC. Pentru patru țări (Estonia, Letonia, Slovenia și Finlanda), PPB sunt considerate în mare măsură conforme cu prevederile PSC. În cazul Estoniei, al Letoniei și al Finlandei, planurile pot avea ca rezultat o oarecare abatere de la traiectoria de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) al fiecărei țări. În cazul Sloveniei, deși deficitul total ar putea scădea sub 3% din PIB până la termenul fixat în cadrul procedurii de deficit excesiv, un efort bugetar insuficient pune în pericol corectarea deficitului excesiv în timp util și într-o manieră sustenabilă. Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. Pentru șapte țări (Belgia, Spania, Franța, Italia, Malta, Austria și Portugalia), PPB prezintă un risc de neconformitate. În cazul Austriei, planul ar putea avea ca rezultat o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția OTM, iar Malta s-ar putea afla în aceeași situație dacă ar intra sub incidența componentei preventive. PPB pentru Spania, Franța, Malta și Portugalia prezintă riscuri în ceea ce privește respectarea cerințelor din cadrul procedurii de deficit excesiv. În cazul Franței, informațiile disponibile indică faptul că, până la momentul actual, această țară nu a luat măsuri eficiente în 2014 și riscă să nu își respecte obligațiile în Belgia și Italia, aflate în prezent sub incidența componentei preventive a PSC, riscă să nu respecte regula privind datoria. Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. 8. În unele cazuri, riscul de neconformitate are implicații în ceea ce privește măsurile posibile în cadrul procedurii de deficit excesiv. În cazul Franței, al Italiei și al Belgiei, Comisia își va examina la începutul lunii martie 2015 poziția vizavi de obligațiile acestor țări conform PSC în lumina finalizării legilor lor bugetare și a precizării programelor de reforme structurale anunțate de autoritățile țărilor în cauză în scrisorile din data de 21 noiembrie. Aceste trei state membre s-au angajat la cel mai înalt nivel guvernamental să adopte și să pună în aplicare, până la începutul anului 2015, reforme structurale de stimulare a creșterii care ar trebui să aibă un impact asupra sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu. 3

4 Cuprins 1. Introducere Principalele constatări pentru zona euro Imagine de ansamblu a proiectelor de planuri bugetare...12 ANEXA 1: Evaluarea PPB pentru fiecare țară ANEXA 2: Metodologia și ipotezele care stau la baza previziunilor Comisiei din toamna anului ANEXA 3: Analiza de vulnerabilitate ANEXA 4: Punerea în aplicare a reformelor structurale: remedierea dezechilibrelor macroeconomice și reducerea sarcinii fiscale asupra muncii ANEXA 5: Grafice și tabele

5 1. Introducere Pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor economice în Uniunea economică și monetară, legislația UE prevede că statele membre din zona euro trebuie să prezinte Comisiei, până la data de 15 octombrie, proiecte de planuri bugetare (PPB) pentru anul următor 1. Aceste planuri prezintă pe scurt proiectele de buget pe care guvernele le transmit parlamentelor naționale. Comisia furnizează, în legătură cu fiecare plan, un aviz în cadrul căruia evaluează în ce măsură planul este conform cu obligațiile țării respective care decurg din Pactul de stabilitate și creștere. Comisia prezintă, de asemenea, o evaluare generală a situației și a perspectivelor bugetare pentru zona euro în ansamblul său. Șaisprezece 2 state membre din zona euro au transmis Comisiei PPB pentru 2015 până la data de 15 octombrie, conform prevederilor din pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetară. Belgia și Letonia au transmis inițial PPB pe baza ipotezei că politicile vor rămâne neschimbate, ceea ce reflectă absența unui acord asupra politicii bugetare guvernamentale, ca rezultat al alegerilor naționale recente, Belgia prezentând un program complet după o săptămână 3. Respectând autonomia bugetară a statelor membre, avizele Comisiei oferă o consiliere independentă în materie de politici, în special guvernelor și parlamentelor naționale, pentru a facilita evaluarea conformității proiectelor de buget cu regulile bugetare ale UE. Pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetară oferă un set cuprinzător de instrumente pentru a trata politica economică și bugetară ca un aspect de interes comun, în conformitate cu tratatul. În plus, în iulie 2014, Consiliul a invitat Eurogrupul să monitorizeze și să coordoneze politicile bugetare ale statelor membre din zona euro, precum și orientarea politicii fiscale la nivel agregat a zonei euro, pentru a asigura o politică bugetară diferențiată și favorabilă creșterii 4. Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, în mod individual și colectiv, în perioada , astfel încât să coordoneze politicile bugetare ale statelor membre din zona euro, în strânsă cooperare cu Comisia, în special atunci când evaluează proiectele de planuri bugetare pentru a asigura o poziție bugetară coerentă și favorabilă creșterii în zona euro. Să amelioreze calitatea și sustenabilitatea finanțelor publice acordându-se prioritate investițiilor tangibile și intangibile la nivel național și la nivelul UE. Să asigure poziția solidă a cadrelor bugetare naționale, inclusiv a consiliilor bugetare naționale. Această recomandare reprezintă fundamentul evaluării realizate de Comisie. Obiectivul prezentei comunicări este dublu. În primul rând, comunicarea oferă o imagine globală a politicii bugetare la nivelul zonei euro, pornind de la o evaluare orizontală a PPB. Acest exercițiu este Așa cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 473/2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro. Acesta este unul dintre cele două regulamente din cadrul pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetară, care a intrat în vigoare în mai Grecia și Cipru, singurele țări din zona euro care mai fac obiectul unui program de ajustare macroeconomică, nu sunt obligate să prezinte un plan, întrucât acest program prevede deja o monitorizare bugetară atentă. Letonia este invitată să prezinte un plan actualizat în timp util pentru a permite Comisiei să adopte un aviz bine documentat privind PPB și Eurogrupului să aibă o dezbatere adecvată înainte de data prevăzută pentru adoptarea legii bugetului de către parlamentul național. Recomandarea Consiliului din 8 iulie 2014 privind punerea în aplicare a orientărilor generale referitoare la politicile economice ale statelor membre a căror monedă este euro (JO C 247, , p. 143). 5

6 echivalentul evaluării orizontale a programelor de stabilitate care are loc în primăvară, însă se axează mai degrabă pe anul următor decât pe planurile bugetare pe termen mediu. În al doilea rând, ea oferă o imagine de ansamblu a PPB la nivel de țară, explicând abordarea utilizată de Comisie pentru evaluarea acestora. Această abordare constă în esență în evaluarea respectării cerințelor PSC. 2. Principalele constatări pentru zona euro Constatări generale PPB prezentate în acest an confirmă încetinirea creșterii PIB-ului comparativ cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2014, publicate în luna mai. Conform ipotezelor macroeconomice din cadrul planurilor, în acest moment se preconizează că PIB-ul va crește cu 1,0% în 2014 în cele șaisprezece state membre din zona euro vizate (ZE-16), situându-se sub nivelul de 1,3% preconizat la momentul prezentării programelor de stabilitate (PS), în aprilie 2014 (tabelul 1). Pentru 2015, creșterea prognozată a PIB-ului în ZE-16 de 1,5% este sub valoarea de 1,7% prevăzută în PS. Revizuirea în sens descrescător este relativ generalizată, numai Spania, Irlanda, Malta și Slovenia raportând o revizuire în sens crescător a previziunilor lor de creștere, în timp ce majoritatea celorlalte țări au efectuat reduceri semnificative. Perspectivele de inflație au fost, de asemenea, revizuite în scădere datorită scăderii prețurilor la energie și la produsele alimentare, dar și ca urmare a unei încetiniri semnificative a economiei. Potrivit PPB, rata inflației din acest an se va situa la un nivel minim în țările din ZE-16, de 0,8%, și va crește ușor în 2015 (1,2%). După o revenire la sub 3% din PIB în 2013, pentru prima dată din 2008, se preconizează că deficitul bugetar total la nivel agregat pentru ZE-16 va scădea în continuare, atingând 2,6% din PIB în 2014, conform PPB ale statelor membre, deși acest nivel este superior celui de 2,4% prevăzut în PS. O încetinire a reducerii deficitului este evidentă și în 2015, când deficitul total la nivel agregat va scădea cu 0,4 puncte procentuale, ajungând la 2,2% din PIB, comparativ cu scăderea de 0,6 puncte procentuale prognozată în primăvară. Această proiecție care indică un deficit mai ridicat este legată de înrăutățirea perspectivelor de creștere pentru , fiind determinată în același timp și de reducerea efortului bugetar (a se vedea mai jos). La 92,5% din PIB în 2015, se preconizează că ponderea datoriei agregate rămâne practic neschimbată față de anul acesta. Această estimare contrastează cu PS, care preconizau că ponderea datoriei va începe să scadă anul viitor. Ponderea datoriei la nivel agregat maschează diferențele mari dintre cifrele de la nivel național, care variază de la 133% din PIB în Italia la puțin sub 10% din PIB în Estonia. În termeni de niveluri, revizuirile în jos ale ponderilor datoriei față de PS reflectă punerea în aplicare a noului sistem de contabilitate națională SEC 2010, care face mai mult decât să compenseze înrăutățirea perspectivelor de creștere și de inflație și scăderea efortului de consolidare bugetară. Examinând mai în detaliu efortul bugetar planificat, PPB nu oferă dovezi ale unei consolidări la nivel agregat, măsurată ca evoluție pozitivă a soldului structural, în 2014 și Pentru ambii ani, statele membre au anticipat în cadrul PS o îmbunătățire de 0,3% din PIB. Având în vedere faptul că 6

7 șase dintre statele membre din ZE-16 sunt în continuare în procedură de deficit excesiv în și că numai două dintre statele membre aflate sub incidența componentei preventive ar trebui să își atingă sau să își depășească OTM în , acest lucru pare să indice o respectare insuficientă a cerințelor PSC. Cu toate acestea, ajustarea structurală la nivel agregat nu poate fi considerată decât indicativă în acest sens, deoarece nu ține seama de diferențele importante de la un stat membru la altul în ceea ce privește cerințele PSC, care fac obiectul evaluărilor specifice fiecărei țări efectuate de Comisie. În plus, orice concluzie cu privire la efortul global de consolidare bazată pe variația soldului structural ar trebui să fie relativă, întrucât soldul structural nu oferă întotdeauna o imagine exactă a efortului bugetar necesar, de exemplu, din cauza unei reacții neobișnuite a veniturilor la creșterea economică. Cu toate acestea, absența unei consolidări bugetare la nivel agregat este confirmată și prin utilizarea unei alte măsuri a efortului bugetar, care sugerează o ajustare de doar 0,2% din PIB, atât în 2014, cât și în Tabelul 1: Imagine de ansamblu a agregatelor economice și bugetare (ZE-16) pentru 2014 și 2015 Creștere PIB real (variație %) Inflație IAPC (variație %) Deficit total (% din PIB) Variația soldului structural (pp din PIB) Datorie (% din PIB) Ponderea cheltuielilor ajustată ciclic (% din PIB potențial) Programe de stabilitate 2014 (aprilie) Previziunile Programe de Comisiei din stabilitate toamna 2014 anului 2014 (aprilie) (noiembrie) Proiecte de planuri bugetare (octombri e) Proiecte de planuri bugetare (octombri e) Previziunile Comisiei din toamna anului 2014 (noiembrie) 1,3 1,0 0,8 1,7 1,5 1,1 1,1 0,8 0,6 1,4 1,2 0,9-2,4-2,6-2,6-1,8-2,2-2,4 0,3 0,0 0,1 0,3 0,1 0,0 94,3 92,7 93,1 93,1 92,5 93,6 47,8 47,9 48,0 47,5 47,7 48,0 5 6 Franța, Irlanda, Malta, Portugalia, Slovenia și Spania. O altă măsură a efortului bugetar în PPB poate fi obținută prin luarea în considerare a valorii măsurilor discreționare pe partea de venituri, minus variația ponderii cheltuielilor ajustate ciclic (tabelul A5.7). Aceasta sugerează o ajustare bugetară de 0,2% din PIB, atât în 2014, cât și în 2015 pentru ZE-16. Deși aceste estimări sunt ușor mai ridicate decât variația soldului structural (0,0%, respectiv 0,1% din PIB în cei doi ani), revizuirile în scădere comparativ cu cifrele din primăvară au același ordin de mărime pentru ambele măsuri ale efortului. Acest lucru confirmă faptul că efortul bugetar agregat care reiese din PPB este mai mic decât cel prognozat în PS din primăvară. 7

8 Ponderea veniturilor ajustată ciclic (% din PIB potențial) 46,9 46,7 46,8 46,7 46,5 46,8 Compoziția finanțelor publice Pentru zona euro în ansamblu, PPB nu prevăd decât modificări limitate ale compoziției finanțelor publice în (tabelul A5.5). Ponderea cheltuielilor ajustată ciclic ar urma să scadă foarte puțin în 2015 (cu 0,2 puncte procentuale), compensând efectele unei creșteri la fel de limitate în Cu excepția transferurilor sociale, cele mai multe categorii de cheltuieli ar urma să scadă, în special masa salarială din sectorul public și cheltuielile cu dobânzile (graficul A5.2). Măsurile fiscale prezentate în PPB, deși încep să devină mai favorabile creșterii, ar urma să aibă doar un efect moderat asupra structurii impozitelor în Impactul unei scăderi cu 0,1 puncte procentuale a veniturilor din contribuții sociale este compensat de creșterea cu 0,1 puncte procentuale a veniturilor din impozite directe (graficul A5.3). Se preconizează că ponderea impozitelor indirecte va rămâne stabilă în raport cu PIB-ul. Multe PPB se referă la măsuri de diminuare a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă, denumită și sarcină fiscală asupra muncii. Documentele de lucru care însoțesc avizele Comisiei privind PPB conțin o rubrică specială privind soluționarea problemei sarcinii fiscale asupra muncii pentru statele membre în cazul cărora au fost emise recomandări specifice în acest domeniu 8 și/sau care au anunțat o reformă relevantă în cadrul PPB. Anexa IV la prezenta comunicare conține informații suplimentare legate de acest subiect. Per ansamblu, PPB reflectă o bună cunoaștere de către statele membre din zona euro a beneficiilor soluționării problemei taxelor pe muncă ridicate. În primul rând, întrucât sarcina fiscală asupra muncii a crescut în mod constant în majoritatea statelor membre din zona euro în ultimii ani, PPB nu includ decât foarte puține măsuri care ar avea ca efect creșterea în continuare a acesteia. În schimb, multe state membre planifică sau pun în aplicare măsuri care vizează reducerea sarcinii fiscale asupra muncii. În al doilea rând, nu numai statele membre cu un nivel relativ ridicat al sarcinii fiscale asupra muncii prevăd măsuri de reducere a acesteia, ci și cele în care această sarcină are un nivel relativ scăzut. În al treilea rând, numeroase măsuri sunt orientate către categoriile cu venituri mai mici, prin creșterea deducerilor personale sau prin reducerea impozitelor asupra veniturilor mici sau a contribuțiilor sociale pentru persoanele cu venituri salariale mici. Cu toate acestea, cea mai mare parte a reformelor în domeniul sarcinii fiscale asupra muncii rămân relativ modeste în comparație cu provocările. Acest lucru reflectă atât lipsa de spațiu fiscal în mai multe state membre, cât și dificultatea de a găsi măsuri compensatorii, fie prin reducerea cheltuielilor publice, fie prin majorarea impozitelor mai puțin dăunătoare creșterii, cum ar fi impozitele pe consum, pe proprietate sau taxele de mediu. Diferențe între prognoze 7 8 Ponderea neajustată ciclic ar urma să scadă mai mult în 2015, cu aproximativ 0,6 puncte procentuale, datorită efectelor de numitor pozitive aferente îngustării output gap-ului. JO C 247, , pp

9 Una dintre inovațiile pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetară, mai exact introducerea unei cerințe care prevede supravegherea mai atentă a procesului de întocmire a previziunilor de către consiliile fiscale, are scopul de a reduce posibilitatea divergențelor dintre prognozele statelor membre și cele ale Comisiei. Caseta 1 de la pagina 10 arată modul în care statele membre au aplicat cerința ca proiectele de buget să se bazeze pe previziuni macroeconomice independente. În ceea ce privește perspectiva bugetară globală, deficitul total al ZE-16 la nivel agregat care rezultă din PPB pentru 2015 este cu 0,2 puncte procentuale din PIB mai scăzut decât în previziunile Comisiei. În primul rând, PPB pleacă de la premisa unui efort bugetar mai mare (0,2% din PIB față de -0,1% din PIB în previziunile Comisiei, măsurat prin indicatorul alternativ menționat mai sus; a se vedea tabelul A5.7). În al doilea rând, planurile prevăd o creștere mai mare a PIB-ului pentru 2015 (1,5%, față de 1,1% în previziunile Comisiei, Germania reprezentând o mare parte a diferenței 9 ). Cu toate acestea, ipotezele macroeconomice nu sunt principala explicație a diferenței dintre previziunile de deficit pentru Aceasta deoarece statele membre, la nivel agregat, deși au proiectat o creștere mai mare a PIB-ului, au prevăzut totodată și o reacție mai slabă a veniturilor la creștere decât cea din previziunile Comisiei 10. Această elasticitate mai scăzută compensează în mare măsură impactul unei creșteri mai mari a PIB-ului. Cea mai mare parte a diferenței dintre previziunile de deficit ale Comisiei și cele din PPB provine în realitate din evaluarea diferită a efortului pe partea de cheltuieli. Diferențele dintre PPB și previziunile Comisiei în ceea ce privește deficitul total pot fi relativ mari, din motive care variază de la o țară la alta. Comisia anunță un deficit mai ridicat în Belgia, Spania, Malta, Portugalia și Slovacia comparativ cu PPB ale acestor țări, cea mai mare diferență fiind în cazul Maltei (tabelul A5.1 și graficul A5.4). Restul diferențelor dintre previziuni se încadrează într-un interval de 0,2 puncte procentuale, iar previziunile Comisiei indică un deficit mai redus pentru Țările de Jos și Austria. La fel ca în cazul previziunilor de deficit total la nivel agregat, Comisia preconizează o datorie agregată mai ridicată decât cea prevăzută de statele membre. Comisia estimează că datoria va continua să crească moderat în 2015, la peste 93% din PIB, comparativ cu nivelul aproape neschimbat anunțat în PPB. Principalele motive care explică această diferență sunt deficitele totale mai ridicate și o creștere mai mică a PIB-ului nominal estimată de Comisie. Și în acest caz, diferențele dintre PPB și previziunile Comisiei pot fi mai mari la nivel de stat membru, din motive care variază de la o țară la alta. Cele mai mari diferențe se referă la Belgia, Germania, Letonia și Malta, unde PPB estimează un nivel al datoriei cu aproximativ 2% din PIB sub nivelul din previziunile Comisiei (tabelul A5.3 și graficul A5.5). În majoritatea cazurilor, diferențele dintre previziuni variază între zero și 1% din PIB. Comisia anunță un deficit mai scăzut doar în cazul Sloveniei. În ceea ce privește compoziția, potrivit previziunilor Comisiei, chiar și scăderea limitată a ponderii cheltuielilor ajustate ciclic prevăzută în PPB este expusă riscului de a nu se concretiza (tabelul A5.5). În cadrul cheltuielilor, previziunile 9 10 Scenariul macroeconomic aflat la baza PPB se bazează pe ediția din primăvară a previziunilor guvernului federal al Germaniei, publicată în luna aprilie. Cu toate acestea, dat fiind că noi statistici oficiale și indicatori mai slabi ai ciclului economic au devenit disponibili după publicarea previziunilor, acestea prezintă o perspectivă mult mai optimistă a activității economice din 2014 și 2015 decât previziunile Comisiei din toamna anului Guvernul Germaniei și-a actualizat previziunile după prezentarea proiectului de plan bugetar. Așa-numita elasticitate netă a veniturilor, mai exact variația procentuală a veniturilor, fără efectul măsurilor discreționare, pentru o variație de un procent a PIB-ului. Elasticitatea agregată a veniturilor în 2015, așa cum reiese din planuri, este mai scăzută decât cea aflată la baza previziunilor Comisiei (0,8, respectiv 1,0; a se vedea tabelul A5.6). 9

10 Comisiei confirmă faptul că salariile din sectorul public, plățile de dobânzi și, eventual, investițiile publice ar putea avea o pondere mai mică, în timp ce ponderea plăților sociale ar putea crește în continuare (graficul A5.2). În ceea ce privește veniturile, previziunile Comisiei sunt aliniate cu PPB (graficul A5.3). Amploarea și compoziția ajustării În ceea ce privește amploarea ajustării bugetare structurale, previziunile Comisiei transmit același mesaj ca PPB; după trei ani de consolidare bugetară susținută, orientarea politicii fiscale la nivel agregat în zona euro este neutră în 2014 și se anticipează că va rămâne astfel și în La nivel agregat, absența unei înăspriri a politicii fiscale pare a fi un echilibru acceptabil între cerințele de sustenabilitate, subliniate de ratele ridicate și în creștere ale datoriei publice, și condițiile ciclice, care indică output gap-uri negative semnificative și persistente, care se estimează că vor scădea lent în cursul anilor următori. Totodată, evaluarea planurilor confirmă faptul că la acest moment se preconizează că mai multe state membre nu își vor îndeplini obligațiile prevăzute în PSC. Aceste considerații sugerează că este necesară o monitorizare mai atentă a orientării politicii fiscale globale a zonei euro și a distribuției acesteia în statele membre în raport cu spațiul permis conform regulilor PSC. În principiu, ar fi posibilă o realiniere a politicilor fiscale naționale astfel încât să se asigure respectarea PSC în toate statele membre, evitând totodată o austeritate fiscală nejustificată. Aceasta ar implica exploatarea spațiului fiscal disponibil conform regulilor în unele țări. Considerațiile de mai sus sunt totodată un argument puternic în favoarea unui plan de investiții ambițios la nivelul UE pentru a stimula cererea agregată și a relaxa constrângerile de pe partea de ofertă, sprijinind astfel stimulentele oferite de o politică monetară flexibilă. Această modalitate de sprijinire a creșterii în zona euro este relevantă atunci când se analizează compoziția ajustării finanțelor publice. Deși deplasarea accentului de pe impozitele pe muncă și acțiunile întreprinse pentru a reduce sarcina fiscală asupra costului forței de muncă sunt măsuri în direcția cea bună, compoziția cheltuielilor arată că s-au realizat progrese puține sau chiar deloc pentru ca acestea să devină mai favorabile creșterii. Acest lucru subliniază necesitatea unei mai bune alinieri a politicilor statelor membre cu prioritățile pachetului de măsuri privind locurile de muncă, creșterea și investițiile, inclusiv prin utilizarea flexibilității disponibile conform regulilor. Caseta 1: Contribuția instituțiilor fiscale independente la PPB pentru 2015 Articolele 1, 4 și 5 din Regulamentul (CE) nr. 473/2013, parte a pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetară, se referă la noțiunea de organisme independente. Regulamentul detaliază și extinde cerințele anterioare prevăzute în acte legislative ale UE și interguvernamentale care atribuie organismelor independente diferite sarcini în domeniul bugetar. Sunt scoase în evidență două domenii suplimentare: (i) monitorizarea respectării normelor bugetare și (ii) previziunile macroeconomice. În Codul de conduită pentru pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetară au fost definite dispoziții de punere în aplicare cu scopul de a oferi statelor membre orientări în legătură cu procesul de previzionare. În completarea acestor dispoziții, Consiliul a invitat statele membre din zona euro, la data de 8 iulie 2014, să asigure poziția solidă a cadrelor bugetare naționale, inclusiv a consiliilor bugetare naționale. 10

11 Mai precis, conform articolului 4 alineatul (4) din regulament, proiectele de buget se bazează pe previziuni macroeconomice independente, ceea ce înseamnă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (b), că aceste previziuni trebuie să fie formulate sau aprobate de organisme independente. Multe dintre PPB prezentate în octombrie 2014 conțin trimiteri la cerințele pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetară, statele membre optând pentru întocmirea sau aprobarea de către organisme independente a previziunilor macroeconomice aflate la baza PPB. Conform PPB, previziunile au fost întocmite de către entități separate în cinci state membre: Austria (Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung, WIFO), Belgia (Bureau Fédéral du Plan, FPB), Luxemburg (STATEC), Țările de Jos (Centraal Planbureau, CPB) și Slovenia (Urad Rs Za Makroekonomske Analize in Razvoj, UMAR-IMAD). În Germania, previziunile macroeconomice sunt întocmite în continuare de către ministerul economiei, însă pe baza previziunilor economice comune elaborate de institute de cercetare. Consiliul independent al consilierilor economici examinează în luna noiembrie plauzibilitatea acestora. Previziunile care figurează în PPB se bazează pe ediția de primăvară a previziunilor economice comune și a previziunilor guvernului și nu iau în considerare ediția de toamnă a previziunilor economice comune și a proiecțiilor macroeconomice ale guvernului. În Finlanda, ministerul de finanțe întocmește previziunile macroeconomice la nivel intern, dar recunoaște necesitatea unor măsuri care să asigure independența formală a echipei responsabile de această sarcină. Estonia, Spania, Irlanda, Italia și Slovacia au făcut referiri în PPB la avizele privind previziunile macroeconomice furnizate de organisme separate [Eelarvenõukogu, Autoridad Independiente de Responsabilidad Fiscal (AIReF), Irish Fiscal Advisory Council (IFAC), Ufficio Parlamentare di Bilancio (UPB) și Comitetul pentru previziuni macroeconomice din Slovacia]. În cazul Franței, al Maltei și al Portugaliei, chiar dacă a fost emis un aviz de către un organism separat [HCFP (Haut Conseil des finances publiques), National Audit Office of Malta și CFP (Conselho das Finanças Públicas)], nu se face nicio referire la acesta în PPB. Pentru Franța și Portugalia, avizul a fost în cele din urmă inclus în documentele bugetare. În Letonia, documentul bugetar publicat, bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale, nu se califică drept PPB și, prin urmare, nu necesită în mod formal avizul unui organism separat. Pentru Estonia, Spania, Irlanda, Italia, Malta, Portugalia și Slovacia, previziunile au fost în mare parte aprobate de organele sus-menționate, însă au fost evidențiate o serie de riscuri. Pentru Franța, scenariul macroeconomic pentru 2015 a fost considerat optimist de către HCFP. În Estonia, Spania, Franța, Irlanda, Malta și Portugalia, au fost menționate riscuri care decurg din evoluțiile externe și care s-ar putea materializa într-o creștere a exporturilor mai scăzută decât cea preconizată. De asemenea, au fost menționate incertitudini în ceea ce privește cererea internă (Franța), consumul (Spania) sau investițiile (Malta). 11

12 3. Imagine de ansamblu a proiectelor de planuri bugetare Avizele Comisiei privind proiectele de planuri bugetare se concentrează pe conformitatea acestora cu Pactul de stabilitate și de creștere și cu recomandările formulate pe baza acestuia. Pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv (PDE), avizul Comisiei evaluează progresele realizate pentru corectarea deficitului excesiv, având în vedere țintele de deficit total și structural. Pentru statele membre din zona euro care fac obiectul componentei preventive a Pactului, adică nu sunt în procedură de deficit excesiv, sunt evaluate progresele înregistrate în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM) pentru a se vedea dacă sunt conforme cu PSC și cu recomandările bugetare specifice transmise de Consiliu statelor membre în luna iulie. Evaluarea planurilor se bazează pe previziunile Comisiei din toamna anului Comisia, după ce a efectuat consultări cu anumite state membre pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a atrage atenția asupra câtorva preocupări inițiale legate de PPB transmise de acestea, a constatat, la sfârșitul lunii octombrie, că niciun PPB nu prezintă abateri deosebit de grave, așa cum se menționează la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013. Cu toate acestea, mai multe planuri prezentate dau naștere unor îngrijorări legate de riscul de neconformitate. În tabelele 2a și 2b sunt sintetizate evaluările privind PPB al fiecărei țări, formulate în avizele Comisiei adoptate la data de 28 noiembrie, alături de evaluarea progreselor în ceea ce privește reformele bugetare structurale 11. Pentru facilitarea comparațiilor, evaluarea proiectelor de planuri bugetare este sintetizată în trei mari categorii: Conform: Pe baza previziunilor Comisiei, nu este nevoie să se adapteze planurile bugetare în cursul procesului bugetar național pentru a se asigura respectarea regulilor PSC. Cu toate acestea, în cazurile în care evaluarea PPB de către Comisie este supusă unor riscuri particulare, Comisia invită statele membre în cauză să ia măsurile care se impun. Conform în linii mari: Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC, pe baza următorului raționament: Pentru statele membre aflate în PDE: deși previziunile Comisiei anunță că deficitul total va scădea sub valoarea de referință de 3% din PIB stabilită în tratat până la termenul fixat în cadrul procedurii de deficit excesiv, efortul bugetar a scăzut considerabil, ceea ce pune în pericol corectarea deficitului excesiv în timp util și într-o manieră sustenabilă. Pentru statele membre aflate sub incidența componentei preventive a PSC: potrivit previziunilor Comisiei, ajustarea structurală necesară în direcția OTM nu va fi realizată în 2015, dar respectarea insuficientă a cerinței nu ar reprezenta o abatere semnificativă de la ajustarea necesară pentru atingerea OTM 12. Dacă această situație va persista de-a lungul anilor, ea ar putea avea totuși ca Reforme structurale cu impact bugetar direct. Pentru un stat membru care nu a atins obiectivul bugetar pe termen mediu, abaterea este considerată semnificativă dacă: (i) abaterea soldului structural de la traiectoria de ajustare adecvată este de cel puțin 0,5% din PIB într-un an sau de cel puțin 0,25% din PIB în medie pe an, în doi ani consecutivi; și (ii) depășirea ratei de creștere a cheltuielilor, din care se deduc măsurile discreționare privind veniturile, față de traiectoria de ajustare adecvată definită în raport cu rata de creștere pe termen mediu a avut un impact negativ asupra 12

13 rezultat o abatere semnificativă de la ajustarea necesară. Aceste state membre respectă criteriul de referință privind reducerea datoriei, acolo unde este cazul. Risc de neconformitate: pe baza previziunilor Comisiei, se estimează că PPB nu asigură respectarea cerințelor PSC. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC, pe baza următorului raționament: Pentru statele membre aflate în PDE: previziunile Comisiei pentru 2015, dacă se confirmă ex post, ar putea duce la accelerarea PDE, deoarece se estimează că efortul bugetar nu va fi realizat, iar ținta de deficit total va fi ratată. Pentru statele membre aflate sub incidența componentei preventive a PSC: previziunile Comisiei anunță o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare necesară pentru atingerea OTM în 2015 și/sau nerespectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei, acolo unde este cazul (se ia în considerare cerința mai strictă). Impactul trecerii la sistemul de conturi naționale SEC 2010 și alte revizuiri statistice ale cifrelor deficitului și datoriei au fost luate în considerare la evaluarea planurilor (impactul trecerii la SEC 2010 a fost cel mai semnificativ în cazul Franței, al Irlandei, al Italiei, al Portugaliei și al Finlandei). Mai precis, revizuirile statistice au fost tratate în termeni calitativi și, acolo unde a fost posibil, și în termeni cantitativi în documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc avizele Comisiei, ori de câte ori impactul lor afecta principalele variabile folosite pentru evaluarea respectării PSC. Alte schimbări statistice au fost menționate în mod explicit pentru Estonia, Letonia și Slovenia. În alte cazuri, impactul nu a fost semnificativ și/sau nu ar modifica evaluarea. Totodată, Comisia a evaluat nivelul global de respectare a reformelor bugetare structurale prezentate în recomandările specifice fiecărei țări emise în Evaluarea PPB este rezumată în cinci mari categorii. Acestea sunt: Niciun progres: statul membru nu a anunțat și nici nu a adoptat nicio măsură ca răspuns la recomandarea specifică pertinentă. Progrese limitate: statul membru a anunțat unele măsuri în urma recomandării specifice pertinente, dar aceste măsuri par insuficiente și/sau adoptarea sau implementarea lor este amenințată de riscuri. Unele progrese: statul membru a anunțat sau a adoptat măsuri ca răspuns la recomandarea specifică pertinentă. Aceste măsuri sunt promițătoare, dar nu toate au fost implementate și implementarea nu este sigură în toate cazurile. Progrese substanțiale: statul membru a adoptat măsuri și acestea au fost în majoritate implementate. Măsurile respective au o contribuție importantă la răspunsul dat recomandării specifice pertinente. soldului bugetar de cel puțin 0,5 puncte procentuale din PIB într-un singur an sau cumulativ pe parcursul a doi ani consecutivi. O abatere poate fi considerată semnificativă și dacă doar una dintre cele două condiții (i) și (ii) este verificată și evaluarea globală arată că această condiție este cea mai adecvată pentru măsurarea efortului bugetar aferent. 13

14 Îndeplinită în întregime: statul membru a adoptat și implementat măsuri care reprezintă o reacție adecvată la recomandarea specifică pertinentă. Tabelul 2a: Imagine de ansamblu a avizelor Comisiei privind proiectele de planuri bugetare state membre sub incidența componentei preventive a PSC Țară BE Conformitatea generală a proiectului de plan bugetar cu Pactul de stabilitate și creștere (PSC) Concluzie generală pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2014 Risc de neconformitate Conformitatea cu cerințele din cadrul componentei preventive în : unele abateri de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM; respectarea criteriului de referință privind datoria este amenințată 2015: unele abateri de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM; respectarea criteriului de referință privind datoria este amenințată Conformitatea generală cu reformele bugetare structurale sugerate în recomandările specifice fiecărei țări din 2014 Concluzie generală cu privire la progresele în direcția reformelor bugetare structurale Unele progrese Principalele măsuri din PPB pentru a răspunde la recomandările specifice privind sarcina fiscală asupra muncii recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii majorarea deducerii din impozitul pe venit; reducerea contribuțiilor angajatorului la sistemul de asigurări sociale recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii DE EE Conform Conform în linii mari 2014: OTM depășit; respectarea criteriului de referință privind datoria 2015: OTM depășit; respectarea criteriului de referință privind datoria 2014: unele abateri de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM pentru 2015; unele abateri de la strategia de ajustare în vederea Progrese limitate Niciun progres Începând din 2014, majorarea deducerilor personale și neimplementarea reducerii planificate inițial a contribuției la sistemul de pensii pentru a finanța prestații de pensie suplimentare. Începând din 2015, creșterea contribuției pentru îngrijirile pe termen lung și reforma finanțării asigurărilor de sănătate recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii reducerea impozitului pe venit și a 14

15 atingerii OTM contribuțiilor la asigurările de șomaj; majorarea sumei neimpozabile 15

16 IT LV LU MT 13 Risc de neconformitate Conform în linii mari Conform Risc de neconformitate 2014: abatere autorizată de la traiectoria de ajustare în direcția atingerii OTM din cauza condițiilor economice excepțional de grave; respectarea criteriului de referință privind datoria este amenințată 2015: abatere semnificativă de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM; respectarea criteriului de referință privind datoria este amenințată 2014: nu există abateri de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM 2015: unele abateri de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM conform PPB bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale 2014: OTM depășit 2015: nu există abateri de la OTM 2014: în PDE 2015: abatere semnificativă de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM; respectarea criteriului de referință privind datoria Unele progrese Progrese limitate Unele progrese Unele progrese recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii excluderea costurilor forței de muncă din baza de impozitare a impozitului regional pe activitățile productive; credit fiscal permanent (înregistrat ca transfer social în SEC 2010) pentru angajații cu venituri salariale mici, finanțat în acest moment numai pentru 2014; scutire de plata contribuțiilor angajatorului la sistemul de asigurări sociale timp de trei ani pentru noi angajări cu contracte de muncă cu durată nedeterminată în 2015 recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii nicio măsură în PPB prezentat de guvernul aflat la sfârșit de mandat. Cu toate acestea, strategia de politică fiscală pentru include planuri de creștere a salariului minim și a venitului minim neimpozitat nu există o recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii nu există o recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii NL Conform 2014: nu există abateri Unele progrese recomandare specifică 13 Malta intră în prezent sub incidența componentei corective, dar ar putea trece la componenta preventivă din 2015 dacă realizează o corecție rapidă și sustenabilă. 16

17 de la OTM; respectarea criteriului de referință privind datoria 2015: nu există abateri de la OTM; respectarea criteriului de referință privind datoria privind sarcina fiscală asupra muncii reforma creditului fiscal pentru angajați, care reduce sarcina asupra veniturilor mici și medii; reducerea impozitului pe venit din cea mai joasă tranșă de impozitare 17

18 AT SK FI Risc de neconformitate Conform Conform în linii mari 2014: unele abateri de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM; respectarea criteriului de referință privind datoria 2015: abatere semnificativă de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM; respectarea criteriului de referință privind datoria 2014: nu există abateri de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM 2015: nu există abateri de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM 2014: unele abateri de la OTM 2015: unele abateri de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM Progrese limitate Progrese limitate Unele progrese recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii anunț general privind reforma în vederea reducerii sarcinii fiscale asupra muncii urmând a fi decis în martie 2015 nu există o recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii nu există o recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii Tabelul 2b: Imagine de ansamblu a avizelor Comisiei privind proiectele de planuri bugetare state membre sub incidența componentei corective a PSC Țară ES FR Conformitatea generală a proiectului de plan bugetar cu Pactul de stabilitate și creștere Concluzie generală pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2014 Risc de neconformitate Risc de neconformitate Conformitatea cu procedura de deficit excesiv în perioada : țintă de deficit total atinsă 2015: în absența unor măsuri suplimentare, respectarea nu este asigurată 2014: risc de absență a unor acțiuni eficiente 2015: în absența unor măsuri 18 Conformitatea generală cu reformele bugetare structurale sugerate în recomandările specifice fiecărei țări din 2014 Concluzie generală cu privire la progresele în direcția reformelor bugetare structurale Unele progrese Progrese limitate Principalele măsuri din PPB pentru reducerea sarcinii fiscale asupra muncii recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii reducerea cotelor impozitului pe venit; reducerea temporară a contribuțiilor sociale pentru noile contracte semnate în 2014 recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii începând din 2014, nou

19 suplimentare, respectarea nu este asigurată credit fiscal pentru salariile de până la 2,5 ori mai mari decât salariul minim; reducerea contribuțiilor angajatorului la sistemul de asigurări sociale; reducerea impozitului pe venit pentru persoanele cu venituri salariale reduse 19

20 IE PT SI Conform Risc de neconformitate Conform în linii mari 2014: acțiuni eficiente 2015: este așteptată o corectare în timp util 2014: risc de absență a unor acțiuni eficiente 2015: în absența unor măsuri suplimentare, respectarea nu este asigurată 2014: risc de absență a unor acțiuni eficiente 2015: este așteptată o corectare în timp util Unele progrese Progrese limitate Progrese limitate nu există o recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii nu există o recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii nu există o recomandare specifică privind sarcina fiscală asupra muncii 20

21 ANEXA 1: Evaluarea PPB pentru fiecare țară State membre aflate sub incidența componentei preventive a Pactului de stabilitate și creștere (PSC) Planuri conforme cu obligațiile țării Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Germaniei, țară aflată în prezent sub incidența componentei preventive a PSC și supusă regulii tranzitorii privind datoria, este conform cu prevederile PSC. Cu toate acestea, spațiul fiscal considerabil, necesitățile de investiții și ratele foarte mici ale dobânzii, care implică beneficii sociale ce depășesc cu mult costurile îndatorării, permit creșterea investițiilor publice. În plus, este necesar ca Germania să asigure instituirea unui organism independent însărcinat cu elaborarea sau cu aprobarea previziunilor macroeconomice. Comisia consideră totodată că Germania a făcut progrese limitate în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să accelereze implementarea. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Luxemburgului, țară aflată în prezent sub incidența componentei preventive, este conform cu prevederile PSC. În mod concret, dat fiind că excedentul structural urmează să se deterioreze, în 2015 Luxemburgul intenționează să utilizeze rezerva de care dispune în ceea ce privește OTM, pentru a-l respecta în continuare. Reducerea excedentului structural este legată în principal de scăderea veniturilor din TVA aferentă modificării legislației privind comerțul electronic (în jur de 1½% din PIB), care este doar parțial compensată de noile măsuri prevăzute în proiectul de plan bugetar. Cu toate aceste, pierderile de venituri din TVA ar putea fi mai mari decât cele preconizate. Comisia invită așadar autoritățile să fie pregătite să ia măsuri suplimentare, în cazul în care acest risc se materializează. Comisia consideră totodată că Luxemburgul a făcut unele progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să facă noi progrese în acest sens. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Țărilor de Jos, țară aflată în prezent sub incidența componentei preventive și supusă regulii tranzitorii privind datoria, este conform cu prevederile PSC. Comisia invită autoritățile să execute bugetul 2015 în mod riguros. Comisia consideră totodată că Țările de Jos au făcut unele progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să facă noi progrese în acest sens. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Slovaciei, țară aflată în prezent sub incidența componentei preventive, este conform cu prevederile PSC. În mod concret, pe baza informațiilor disponibile în acest moment, deficitul public nu ar urma să depășească valoarea de referință din tratat, deși există unele incertitudini cu privire la evoluția deficitului în Slovacia a fost considerată admisibilă pentru clauza privind investițiile în 2014, care permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare necesară pentru atingerea OTM în anul respectiv. În 2015, când această abatere temporară trebuie compensată, Slovacia ar urma, conform previziunilor, să facă suficiente progrese în direcția OTM. În lumina celor de mai sus și ținând cont de faptul că mecanismul de frânare a datoriei naționale, pe care se bazează proiectul de plan bugetar, ar urma să nu se mai aplice, Comisia invită autoritățile să fie pregătite să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. Comisia consideră totodată că Slovacia a făcut 21

22 progrese limitate în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să accelereze implementarea. Planuri conforme în linii mari Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Estoniei, țară aflată în prezent sub incidența componentei preventive, este în linii mari conform cu prevederile PSC. Mai exact, pe baza previziunilor Comisiei, în 2015 sunt așteptate unele abateri de la strategia de ajustare în vederea atingerii OTM. Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. Comisia consideră totodată că Estonia nu a făcut progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să accelereze implementarea. Letonia a prezentat la 15 octombrie un proiect de plan bugetar bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Letoniei, țară aflată în prezent sub incidența componentei preventive, este în linii mari conform cu prevederile PSC. Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul bugetului pe 2015 pentru ca acesta să fie conform cu PSC. Comisia consideră totodată că Letonia a făcut progrese limitate în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să accelereze implementarea. După prezentarea unui proiect de plan bugetar actualizat la data de 22 noiembrie 2014 de către noul guvern, Comisia intenționează să adopte un aviz cu privire la proiectul de plan bugetar actualizat înainte de data prevăzută pentru adoptarea legii bugetului de către parlamentul național. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Finlandei, țară aflată în prezent sub incidența componentei preventive, este în linii mari conform cu prevederile PSC. Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. De asemenea, Finlanda ar trebui să creeze cadrul legal adecvat pentru a garanta că previziunile macroeconomice aflate la baza proiectului de plan bugetar sunt aprobate sau elaborate în mod independent. Comisia consideră totodată că Finlanda a făcut unele progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să facă noi progrese în acest sens. Planuri care prezintă un risc de neconformitate Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Belgiei, țară aflată în prezent sub incidența componentei preventive a PSC și supusă regulii privind datoria, prezintă un risc de neconformitate cu prevederile PSC. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. Comisia consideră totodată că Belgia a făcut unele progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să facă noi progrese în acest sens. Comisia va examina la începutul lunii martie 2015 poziția sa în raport cu obligațiile Belgiei în temeiul PSC în lumina finalizării legii bugetului și a precizării prevăzute a programului de reforme structurale anunțat de autorități în scrisoarea din data de 21 noiembrie semnată de primministrul Michel, de ministrul Overtveldt și de ministrul Jamar. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar actualizat al Italiei, țară aflată în prezent sub incidența componentei preventive și supusă regulii privind datoria, prezintă un risc de neconformitate cu cerințele PSC. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar 22

23 național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. Comisia consideră totodată că Italia a făcut unele progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014, dar invită autoritățile să facă noi progrese în acest sens. În acest context, politicile care promovează perspectivele de creștere, mențin sub un control strict cheltuielile publice curente sporind totodată eficiența generală a cheltuielilor publice, precum și privatizările planificate, ar contribui la aducerea ponderii datoriei în PIB pe o traiectorie descendentă coerentă cu regula privind datoria în anii următori. Comisia va examina la începutul lunii martie 2015 poziția sa în raport cu obligațiile Italiei în temeiul PSC în lumina finalizării legii bugetului și a precizării prevăzute a programului de reforme structurale anunțat de autorități în scrisoarea din data de 21 noiembrie semnată de ministrul Padoan. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Maltei prezintă un risc de neconformitate cu prevederile PSC. Malta intră în prezent sub incidența componentei corective, dar ar putea intra sub incidența componentei preventive din 2015 dacă realizează o corecție rapidă și sustenabilă. Potrivit previziunilor Comisiei, efortul structural din 2014 este departe de cel recomandat de Consiliu în cadrul PDE, punând în evidență riscul ca corectarea deficitului excesiv să nu fie realizată, din cauza lipsei aparente a eforturilor necesare în acest sens. Totodată, pe baza previziunilor Comisiei, regula privind datoria nu a fost respectată în întregime în În fine, previziunile Comisiei anunță pentru 2015 o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția OTM, potrivit atât valorii de referință pentru soldul structural, cât și celei pentru datorie, spre deosebire de cele prevăzute în proiectul de plan bugetar. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. Comisia recunoaște că Malta a făcut unele progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european Cu toate acestea, ea invită autoritățile să accelereze progresele în privința eforturilor planificate pentru a îmbunătăți sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate, a asigura instituirea unor noi măsuri de reformă a sistemului de pensii și a garanta că eforturile de îmbunătățire a respectării legislației fiscale și de combatere a evaziunii fiscale produc rezultatele așteptate. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Austriei, țară aflată în prezent sub incidența componentei preventive și supusă regulii tranzitorii privind datoria, prezintă un risc de neconformitate cu prevederile PSC. Mai exact, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar pentru 2015, luând în calcul măsurile anunțate în luna octombrie, implică o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția OTM pentru , potrivit atât valorii de referință pentru soldul structural, cât și celei pentru cheltuieli. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. Comisia consideră totodată că Austria a făcut progrese limitate în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să accelereze eforturile de implementare. State membre aflate sub incidența componentei corective a Pactului de stabilitate și creștere (PSC) Planuri conforme cu obligațiile țării Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Irlandei, țară aflată în prezent sub incidența componentei corective, este conform cu prevederile PSC. Cu toate acestea, Comisia invită Irlanda să utilizeze redresarea economică mai puternică decât cea preconizată pentru a accelera reducerea 23

24 ponderii datoriei în PIB. Deși previziunile actuale sunt coerente cu o corectare în timp util a deficitului excesiv, fixarea unor ținte de deficit mai ambițioase pentru 2015 și 2016 ar contribui la aducerea în mod ferm a datoriei publice foarte ridicate pe o traiectorie descendentă. În fine, Comisia invită Irlanda să fie pregătită, în caz de necesitate, să ia măsurile necesare pentru a asigura corectarea în timp util a deficitului excesiv în Comisia consideră totodată că Irlanda a făcut unele progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să facă noi progrese în acest sens. Planuri conforme în linii mari Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Sloveniei, țară aflată în prezent sub incidența componentei corective, este în linii mari conform cu prevederile PSC. Deși proiectul de plan bugetar prevede o corectare în timp util a deficitului excesiv, soldul total urmând să scadă sub 3% din PIB în 2015, se estimează că efortul bugetar recomandat în termeni structurali nu va fi realizat. Comisia invită autoritățile să fie pregătite pentru a lua măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. Comisia consideră totodată că Slovenia a făcut progrese limitate în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să accelereze implementarea. Planuri care prezintă un risc de neconformitate Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Spaniei, țară aflată în prezent sub incidența componentei corective, prezintă un risc de neconformitate cu prevederile PSC. În mod concret, se preconizează că proiectul de plan bugetar nu va asigura respectarea țintelor bugetare stabilire în recomandarea PDE. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. Comisia consideră totodată că Spania a făcut unele progrese în direcția conformării în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită autoritățile să facă noi progrese în acest sens. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Franței, țară aflată în prezent sub incidența componentei corective, prezintă un risc de neconformitate cu prevederile PSC. Ținând cont de pachetul suplimentar de măsuri prezentat la 27 octombrie, se preconizează că ajustarea soldului structural va fi de 0,3% din PIB, față de valoarea de 0,8% din PIB recomandată de Consiliu în Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. Comisia consideră totodată că Franța a făcut progrese limitate în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să accelereze implementarea. Per ansamblu, informațiile disponibile până în prezent arată că, în această etapă, Franța nu a întreprins acțiuni eficiente în Comisia își va examina la începutul lunii martie 2015 poziția în raport cu obligațiile Franței în temeiul PSC în lumina finalizării legii bugetului și a precizării prevăzute a programului de reforme structurale anunțat de autorități în scrisoarea din data de 21 noiembrie semnată de primministrul Valls. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Portugaliei, țară aflată în prezent sub incidența componentei corective, prezintă un risc de neconformitate cu prevederile PSC. În mod concret, există riscul ca proiectul de plan bugetar să nu îndeplinească recomandarea Consiliului de corectare a deficitului excesiv în Acest risc decurge în principal din ipotezele favorabile privind impactul evoluțiilor macroeconomice asupra bugetului și din lipsa unor măsuri structurale care să sprijine 24

25 planul. Efortul bugetar este în mod evident insuficient comparativ cu cel recomandat, indicând astfel necesitatea unor măsuri suplimentare considerabile de consolidare structurală pentru 2015 pentru a susține o corectare credibilă și sustenabilă a deficitului. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2015 cu PSC. Comisia consideră totodată că Portugalia a făcut progrese limitate în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor emise de Consiliu în contextul semestrului european 2014 și invită așadar autoritățile să accelereze implementarea. 25

26 ANEXA 2: Metodologia și ipotezele care stau la baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2014 Conform articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, metodologia (...) și ipotezele celor mai recente previziuni economice emise de serviciile Comisiei pentru fiecare stat membru, inclusiv estimările de impact al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice, se anexează la evaluarea globală. Ipotezele pe care se bazează previziunile Comisiei din toamna anului 2014, elaborate în mod independent de serviciile Comisiei, sunt explicate în documentul previzional 14. Datele bugetare anterioare anului 2013 se bazează pe datele care au fost comunicate Comisiei de către statele membre înainte de 1 octombrie 2014 și validate de Eurostat la 21 octombrie. Eurostat și-a retras rezervele asupra calității datelor privind deficitul raportate de către guvernul Țărilor de Jos (rezerve care au fost exprimate în comunicatul de presă al Eurostat din 23 aprilie 2014, din cauza incertitudinilor cu privire la impactul statistic al intervențiilor guvernului referitoare la naționalizarea și restructurarea SNS Reaal în 2013), deoarece amploarea impactului a fost clarificată cu autoritățile statistice din Țările de Jos. Eurostat nu a adus modificări în privința datelor raportate de statele membre în cursul rundei de notificare din toamna anului Pentru realizarea previziunilor, măsurile de sprijinire a stabilității financiare au fost înregistrate în conformitate cu decizia Eurostat din 15 iulie Cu excepția cazului în care statul membru vizat a furnizat alte indicații, injecțiile de capital în legătură cu care se cunoșteau suficiente detalii au fost incluse în previziuni ca tranzacții financiare, ducând astfel la creșterea datoriei, dar nu și a deficitului. Garanțiile de stat pentru pasivele și depozitele bancare nu sunt incluse drept cheltuieli publice, cu excepția cazului în care, la momentul finalizării previziunilor, există dovezi că au fost mobilizate. Cu toate acestea, trebuie precizat că împrumuturile acordate băncilor de guvern sau de alte entități clasificate ca făcând parte din sectorul administrațiilor publice se adaugă, de obicei, la datoria publică. Pentru 2015 se iau în considerare bugetele adoptate sau prezentate parlamentelor naționale și toate celelalte măsuri în legătură cu care se cunosc suficiente detalii. În special, toate informațiile incluse în PPB care au fost prezentate până la jumătatea lunii octombrie sunt reflectate în aceste previziuni. Pentru 2016, ipoteza menținerii politicilor actuale utilizată în previziuni presupune extrapolarea tendințelor legate de venituri și de cheltuieli și includerea măsurilor în legătură cu care se cunosc suficiente detalii. Cifrele agregate la nivel european pentru datoria publică din perioada de previzionare sunt publicate pe o bază neconsolidată (adică nu sunt corectate pentru a ține seama de împrumuturile interguvernamentale). Pentru a asigura coerența între seriile de timp, și datele istorice sunt publicate pe aceeași bază. Pentru 2013, acest lucru înseamnă că ponderea datoriei în PIB pentru zona euro este cu 2,2 puncte procentuale (1,7 puncte procentuale pentru UE) mai mare decât rata datoriei publice consolidată care a fost publicată de Eurostat în comunicatul de presă 158/2014 din 21 octombrie Previziunile privind datoria publică a statelor membre individuale pentru perioada Ipotezele metodologice aflate la baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2014 sunt disponibile la adresa: Disponibil la: Disponibil la: 26

27 includ impactul garanțiilor în cadrul FESF 17, împrumuturile bilaterale către alte state membre, precum și participarea la capitalul MES, astfel cum a fost planificată la data-limită luată în calcul în previziuni. Conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2014, măsurile bugetare din PPB pentru 2015, la nivel agregat, reprezintă aproximativ 0,2% din PIB. Reducerea cheltuielilor este estimată la 0,25% din PIB, în timp ce măsurile legate de venituri, la nivel agregat, au un ușor efect de creștere a deficitului. În ansamblu, impactul mecanic asupra creșterii pe termen scurt ar fi de circa 0,15 puncte procentuale. Este important ca aceste estimări să fie interpretate cu prudență: Lipsa unor măsuri în ceea ce privește dezechilibrele bugetare ar putea accentua fragilitatea activelor financiare și ar putea duce la o creștere a spread-urilor și a ratelor dobânzii active, cu impact negativ asupra creșterii. Regulamentul urmărește evaluarea efectului măsurilor prevăzute în PPB. Prin urmare, măsurile care au fost întreprinse și care au intrat în vigoare înainte de PPB nu sunt incluse în evaluare (chiar dacă ele pot afecta previziunile). Măsurile care urmează să producă efecte în 2015 pot compensa totodată măsurile existente care au un impact one-off în 2014 și tendința de creștere a cheltuielilor. La nivelul agregat al ZE-16, Comisia evaluează măsurile one-off din 2014 la 0,0% din PIB și tendința de creștere a cheltuielilor (măsurată în funcție de variația ponderii cheltuielilor ajustate ciclic) în absența unor măsuri de politică la 0,25% din PIB. 17 În conformitate cu decizia Eurostat din 27 ianuarie 2011 privind înregistrarea statistică a operațiunilor din cadrul FESF, disponibilă la adresa: EN.PDF. 27

28 ANEXA 3: Analiza de vulnerabilitate Potrivit articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, evaluarea generală include analize de vulnerabilitate care indică riscurile pentru sustenabilitatea finanțelor publice în cazul unor evoluții financiare sau bugetare negative. Prin urmare, această anexă prezintă o analiză de vulnerabilitate a evoluției datoriei publice la șocurile macroeconomice posibile (cu efecte asupra creșterii și a ratelor dobânzii), care se bazează pe rezultatele prognozelor stocastice privind datoria 18. Analiza permite evaluarea impactului pe care l-ar putea avea riscurile de evoluție negativă și de evoluție pozitivă a creșterii PIB-ului nominal asupra dinamicii datoriei publice (ținând seama, de asemenea, de impactul acestora asupra componentei ciclice a soldului bugetar prin funcționarea stabilizatorilor automați), precum și a efectelor evoluțiilor pozitive sau negative de pe piețele financiare, care se traduc prin scăderea sau creșterea costurilor de îndatorare pentru guverne. În cadrul prognozelor stocastice, incertitudinea privind condițiile macroeconomice viitoare este integrată în analiza dinamicii datoriei publice pe baza unui scenariu central privind prognoza datoriei, care corespunde scenariului din previziunile Comisiei din toamna anului 2014, respectiv scenariului de previzionare din PPB, prezentate în cele două grafice de mai jos cuprinzând rezultatele pentru ZE-16 (în ambele cazuri, după perioada analizată în previziuni este utilizată ipoteza obișnuită de menținere a politicilor actuale) 19. La condițiile macroeconomice preconizate în scenariul central (ratele pe termen scurt și pe termen lung ale dobânzii la obligațiunile de stat; rata creșterii) se aplică șocuri pentru a obține conul (distribuția) traiectoriilor posibile de evoluție a datoriei prezentate în graficul de mai jos. Conul corespunde unei palete largi de condiții macroeconomice de bază posibile, fiind simulate aproximativ de șocuri asupra creșterii și a ratelor dobânzii. Amploarea șocurilor și corelația dintre acestea reflectă comportamentul istoric al variabilelor 20. Aceasta înseamnă că metodologia nu surprinde incertitudinea în timp real, care în situația actuală poate fi mai mare, în special în ceea ce privește deviația PIB (output gap). Simulările privind dinamica datoriei țin seama de faptul că șocurile asupra creșterii produc șocuri bugetare, și anume componenta ciclică a soldului bugetar este afectată prin funcționarea stabilizatorilor automați. Prin urmare, graficele de tip evantai de mai jos oferă informații probabilistice privind dinamica datoriei pentru ZE-16, ținând seama de eventuala apariție a unor șocuri asupra creșterii și a ratelor dobânzii, a căror amploare și corelație le reflectă pe cele observate în trecut. În graficul de tip evantai, traiectoria datoriei previzionate conform scenariului central (căruia îi sunt aplicate șocuri macroeconomice) este reprezentată printr-o linie punctată, iar traiectoria datoriei previzionate care împarte în două jumătăți egale întregul set de traiectorii posibile obținute prin aplicarea șocurilor (traiectoria mediană) este reprezentată printr-o linie neagră continuă în centrul conului. Conul în sine acoperă 80 % din toate traiectoriile posibile ale datoriei obținute prin simularea celor de șocuri asupra creșterii și a ratelor dobânzii (deoarece linia de sus și cea de jos care Metodologia utilizată pentru prognozele stocastice ale datoriei publice este prezentată de Comisia Europeană în Raportul privind sustenabilitatea finanțelor publice 2012, secțiunea 3.3.3, și în Berti K. (2013), Stochastic public debt projections using the historical variance-covariance matrix approach for EU countries, European Economy Economic Paper nr Se presupune că soldul structural primar al ZE-16 rămâne constant la ultima valoare prognozată, și anume un excedent de 1,4% în 2015 conform scenariului utilizat în PPB, comparativ cu excedentul de 1,2% în 2016, conform scenariului Comisiei, pentru tot restul perioadei de previzionare. Se aplică ipoteza că șocurile urmează o distribuție comună normală. 28

29 delimitează conul reprezintă cea de a 10-a și, respectiv, cea de a 90-a centilă a distribuției), excluzând astfel din zona hașurată traiectoriile simulate ale datoriei (20 % din total) care rezultă în urma unor șocuri extreme (și mai puțin probabile), adică evenimente situate la extremitățile curbei. Zonele hașurate în mod diferit din cadrul conului corespund diferitelor zone ale distribuției generale a traiectoriilor posibile ale datoriei. Zona de culoare albastru închis (delimitată de cea de a 40-a și a 60- a centilă) include cele 20 % dintre toate traiectoriile posibile ale datoriei care se situează cel mai aproape de scenariul central. Graficul A3.1: Grafice de tip evantai cuprinzând prognozele stocastice ale datoriei publice pe baza scenariului de previzionare al Comisiei și a scenariului de previzionare din proiectele de planuri bugetare (PPB) 29

30 Pentru scenariul de previzionare al Comisiei și pentru cel din PPB, graficele de tip evantai evidențiază o probabilitate de 40 %, respectiv de 50% ca ponderea datoriei în PIB să depășească ponderea previzionată pentru ZE-16 în 2015, din cauza producerii unor șocuri macroeconomice nefavorabile 21. Dacă se iau în considerare atât riscurile de evoluție negativă, cât și riscurile de evoluție pozitivă a creșterii economice și a condițiilor de pe piețele financiare, în cele două scenarii, datoria ZE-16 în 2015 s-ar situa între 90-91% și 94-95% din PIB, cu o probabilitate de 80% (deoarece conul reprezintă 80% din ansamblul traiectoriilor posibile simulate ale datoriei). Limita superioară și cea inferioară a intervalului de variație a ratei datoriei în 2015 ar fi mai ridicate în cazul scenariului Comisiei, în comparație cu scenariul PPB, ca urmare a unei diferențe de 1 punct procentual între cele două previziuni centrale la care se aplică șocurile (o rată a datoriei de 93,5% în scenariul Comisiei, față de 92,5% în scenariul PPB). După anul 2015, care reprezintă orizontul de timp al actualelor PPB, rezultatele simulării arată o creștere a diferenței între scenariul Comisiei și cel din PPB în ceea ce privește ratele previzionate ale datoriei în cazul producerii unor șocuri. La sfârșitul orizontului de previzionare care este luat în considerare în graficele de tip evantai (2019), ar exista o probabilitate de 50 % ca rata datoriei să fie mai mare de 89 % din PIB în scenariul Comisiei și o probabilitate de 50 % ca rata datoriei să fie mai mare de 87 % din PIB în scenariul PPB. Diferența se explică în principal prin faptul că soldul primar structural este menținut constant la nivelul ultimului excedent previzionat care este mai mare în scenariul PPB în comparație cu scenariul Comisiei, ceea ce duce la o scădere mai puternică a ratelor datoriei simulate după 2015 în scenariul PPB. Dat fiind faptul că amploarea și corelarea șocurilor reflectă comportamentul istoric al variabilelor, trebuie remarcat că metodologia nu surprinde incertitudinea în timp real care poate exista, în special pentru evaluarea output gap-ului. Ținând cont de experiențele anterioare de revizuire semnificativă a estimărilor privind output gap-ul, adesea în direcția unei producții potențiale mai scăzute decât cea estimată în timp real, aceasta sugerează o sursă suplimentară de riscuri pentru traiectoriile viitoare ale datoriei, care nu este reflectată în analiza anterioară. 21 În 2015, linia punctată care reprezintă previziunile pentru scenariul central în cele două grafice de tip evantai corespunde, în scenariul PPB și în cel al Comisiei, liniei care indică cea de a 50-a, respectiv cea de a 60-a centilă a distribuției (ceea ce înseamnă că 50%, respectiv 40% din toate valorile posibile ale ponderii datoriei în PIB în 2015 s-ar situa deasupra valorii previzionate). 30

31 ANEXA 4: Punerea în aplicare a reformelor structurale: remedierea dezechilibrelor macroeconomice și reducerea sarcinii fiscale asupra muncii Reformele structurale sunt cruciale pentru a încuraja creșterea și locurile de muncă în Europa, prin încurajarea unei realocări eficiente a resurselor și îmbunătățirea perspectivelor de productivitate și de competitivitate 22. În afara statelor membre vulnerabile din zona euro, care implementează un program de ajustare economică sprijinite de o asistență financiară, necesitățile în materie de reformă sunt cele mai mari în țările care se confruntă cu dezechilibre excesive în sensul PDM (Italia și Slovenia 23 ) sau cu dezechilibre care necesită măsuri de politică decisive (Franța, Irlanda și Spania 24 ). În urma recomandărilor Consiliului pentru zona euro, Comisia a instaurat o monitorizare specifică a implementării politicilor în aceste state membre. Pentru o evaluare detaliată a impactului politicilor structurale concrete asupra activității economice, a se vedea Market Reforms at Work, European Economy, 2014(5). Acest studiu arată că impactul potențial al unora dintre aceste reforme ale pieței în patru dintre cele mai vulnerabile economii, și anume Italia, Grecia, Portugalia și Spania, poate fi semnificativ și că eforturile de reformă din aceste țări par să înceapă a avea un efect pozitiv. Eforturile de reformă și eficacitatea lor par să varieze între cele patru țări, Spania prezentând cele mai puternice semne că reformele au început să dea roade, urmată de Portugalia, în timp ce Italia și Grecia par să rămână în urmă 25. Reducerea sarcinii fiscale asupra muncii Presiunea fiscală asupra veniturilor salariale în zona euro este relativ ridicată, ceea ce afectează activitatea economică și ocuparea forței de muncă. În 2014, Consiliul a adresat recomandări specifice mai multor state membre din zona euro pentru a soluționa această problemă. În plus, pentru zona euro în ansamblu a fost emisă o recomandare de a organiza periodic discuții tematice privind reformele structurale ale pieței forței de muncă și pieței de produse cu efecte de propagare potențial însemnate, cu accent pe reducerea sarcinii fiscale ridicate asupra muncii și pe reformarea piețelor serviciilor. În urma recomandării, Eurogrupul a discutat nivelul ridicat al sarcinii fiscale asupra muncii în zona euro în lunile iulie și septembrie ale acestui an. Acesta și-a exprimat angajamentul pentru reducerea efectivă a sarcinii fiscale asupra muncii în zona euro și a adoptat o serie de principii comune pentru reforme în acest domeniu, legate în special de concepția acestora, de finanțarea lor, de contextul Pentru indicatori sintetici privind respectarea recomandării de politică, a se vedea Deroose, S. și J. Griesse, Implementing Economic Reforms Are EU Member States Responding to European Semester Recommendations?, ECFIN Economic Brief, 2014 (37). În afara zonei euro, Comisia a constatat că și Croația se confruntă cu dezechilibre excesive. În afara zonei euro, Comisia a constatat că și Ungaria se confruntă cu dezechilibre care necesită măsuri de politică decisive. Pentru estimări ale impactului potențial al unor reforme ale pieței în anumite economii, a se vedea Market Reforms at Work, European Economy, 2014(5). Pentru o evaluare mai detaliată a reformelor sectoriale, a se vedea Turrini A. et al. A Decade of Labour Market Reforms in the EU, European Economy-Economic Papers, 522; Lorenzani, D. și J. Varga, The Economic Impact of Digital Structural Reforms, European Economy-Economic Papers, 529; Lorenzani, D și F. Lucidi, The Economic Impact of Civil Justice Reforms, European Economy-Economic Papers, 530; Connell, W. Economic Impact of Late Payments, European Economy-Economic Papers, 531; Ciriaci, D. Business Dynamics and Red Tape Barriers, European Economy-Economic Papers, 532, și Canton E. et al. The Economic Impact of Professional Services Liberalisation, European Economy-Economic Papers,

32 politic mai larg și de sprijinul politic și societal. El a subliniat totodată importanța continuării lucrărilor în acest domeniu, inclusiv prin schimbul de bune practici. O sarcină fiscală ridicată asupra muncii, fie în sine, fie în combinație cu sistemul de securitate socială, poate crea capcane ale șomajului și inactivității 26. Prin creșterea decalajului între costurile forței de muncă și salariul net, impozitele ridicate asupra veniturilor salariale reduc cererea de forță de muncă și diminuează oferta. Aceste efecte pot fi deosebit de semnificative pentru lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare și cei cu venituri reduse și ar putea interacționa cu alte caracteristici ale pieței forței de muncă, cum ar fi salariul minim. Diminuarea sarcinii fiscale asupra muncii ar stimula oferta de forță de muncă, prin reducerea factorilor de descurajare a muncii și ar crește cererea, prin reducerea costurilor salariale ale întreprinderilor. Reducerea impozitelor asupra muncii contribuie totodată la rentabilitatea întreprinderilor, care, la rândul său, îmbunătățește rentabilitatea capitalului și stimulentele pentru investiții. În mai multe state membre din zona euro, necesitatea de a reduce costurile nesalariale ale forței de muncă este legată și de necesitatea de a îmbunătăți competitivitatea costurilor, evitând în același timp o reducere a salariilor nete. În anii anteriori crizei, mai multe state membre au implementat reforme structurale pentru a aborda problema nivelului ridicat al sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă. În contextul crizei însă, aceste eforturi s-au diluat și multe state membre au majorat impozitul pe venitul personal sau contribuțiile sociale pentru a contribui la consolidare. Această tendință poate fi observată în graficul A4.1. În cadrul zonei euro, există diferențe mari între statele membre în ceea ce privește dimensiunea sarcinii fiscale asupra muncii și compoziția acesteia, așa cum este ilustrat în graficul A4.2 pentru un lucrător la salariul mediu. PPB reflectă o bună cunoaștere de către statele membre din zona euro a beneficiilor soluționării problemei taxelor pe muncă ridicate. În întreaga zonă euro sunt implementate reforme. Pentru a da trei exemple: Franța, căreia i s-a solicitat într-o recomandare specifică să adopte măsuri în vederea reducerii în continuare a contribuțiilor angajatorului la sistemul de asigurări sociale și să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor salariale, a reamintit în cadrul PPB că, în cadrul pactului de responsabilitate și solidaritate, au fost anunțate o serie de măsuri, orientate în principal către persoanele cu venituri scăzute. Începând din 2014, creditul fiscal pentru competitivitate și ocuparea forței de muncă va reduce costul forței de muncă pentru salariile de până la 2,5 ori mai mari decât salariul minim. Costul bugetar al acestei măsuri, atunci când va fi pe deplin în vigoare, se va ridica la 20 de miliarde EUR. În plus, guvernul a anunțat o reducere de 10 miliarde EUR a contribuțiilor la asigurările sociale plătite de către angajatori până în În fine, proiectul de plan bugetar include o măsură în valoare de 2,7 miliarde EUR de reducere a impozitului pe veniturile personale pentru gospodăriile cu venituri salariale mici. Estonia, căreia i s-a solicitat într-o recomandare specifică să îmbunătățească stimulentele pentru desfășurarea unei activități profesionale prin luarea de măsuri axate pe persoanele cu venituri reduse, a inclus în PPB diferite măsuri de reducere a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă la toate nivelurile: rata impozitului pe venitul personal va fi redusă cu 1 punct 26 Capcanele șomajului și ale inactivității se referă la elemente financiare care descurajează căutarea unui loc de muncă, fie din șomaj, fie din inactivitate, prin efectul combinat al sistemelor de impozitare și de prestații sociale. 32

33 procentual, ajungând la 20%, contribuția la asigurarea de șomaj va fi redusă de la valoarea actuală de 3% la 2,4% și venitul neimpozitat sau suma neimpozabilă va fi majorată cu 7%. Țările de Jos, cărora li s-a solicitat într-o recomandare specifică să reducă măsurile fiscale cu efect de descurajare a muncii, au inclus în PPB măsuri suplimentare pentru a spori și mai mult creditul fiscal pentru angajați. În plus, acest credit fiscal va fi reorientat pentru a îmbunătăți stimulentele pentru desfășurarea unei activități profesionale pentru persoanele cu venituri mici și medii. Această abordare limitează costurile bugetare ale măsurii (500 de milioane EUR), menținând, în același timp, efectul pozitiv semnificativ al creditului asupra ofertei de forță de muncă a gospodăriilor cu venituri scăzute și medii. În plus, majorarea cotei de impozitare din prima tranșă de impozit pe venit (după o reducere temporară în 2014) va fi mai scăzută decât a fost prevăzut în acordul de coaliție, cu un cost bugetar de 475 milioane EUR. Graficul A4.1: Sarcină fiscală asupra muncii în zona euro pentru un lucrător cu salariu mediu Sursă: OCDE și serviciile Comisiei. Notă: Media zonei euro prezentată este o medie aritmetică simplă; pentru Cipru nu sunt disponibile date recente; pentru Letonia și Malta au fost utilizate datele din

34 Graficul A4.2: Sarcina fiscală asupra muncii pentru un lucrător cu salariu mediu (2013) Sursă: OCDE și serviciile Comisiei. CAS = contribuții la asigurările sociale. Notă: Mediile pentru UE și zona euro prezentate sunt medii aritmetice simple; pentru Cipru și Croația nu sunt disponibile date recente; pentru Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta și România au fost utilizate datele din ANEXA 5: Grafice și tabele Tabelul A5.1: Țintele de deficit total (% din PIB) pentru ZE-16 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2014 (COM) Țară PS PPB COM PS PPB COM BE -2,1-2,9-3,0-1,4-2,1-2,8 DE 0,1 0,2 0,2 0,1 0,2 0,0 EE -0,7-0,3-0,4-0,5-0,5-0,6 ES -5,5-5,5-5,6-4,2-4,2-4,6 FR -3,8-4,4-4,4-3,0-4,3-4,5 IE -4,8-3,7-3,7-3,0-2,7-2,9 IT -2,6-3,0-3,0-1,8-2,6-2,7 LV -1,0-1,5-1,1-0,8-1,0-1,2 LU 0,1 0,2 0,2-0,5-0,2-0,4 MT -2,1-2,1-2,5-1,6-1,6-2,6 NL -2,9-2,9-2,5-2,1-2,2-2,1 AT -2,7-2,8-2,9-1,4-1,9-1,8 34

35 PT -4,0-4,8-4,9-2,5-2,7-3,3 SI -4,1-4,4-4,4-2,4-2,8-2,9 SK -2,8-2,9-3,0-2,8-2,0-2,6 FI -2,0-2,7-2,9-1,1-2,4-2,6 ZE-16-2,4-2,6-2,6-1,8-2,2-2,4 35

36 Tabelul A5.2: Variațiile soldului structural (% din PIB) pentru ZE-16 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2014 (COM) Țară PS PPB COM PS PPB COM BE 0,4 0,3 0,1 0,6 0,7 0,4 DE 0,0-0,1 0,1-0,2-0,2-0,1 EE 0,0 0,9 0,4 0,3 0,1 0,1 ES 0,6 0,4 0,2 0,1-0,1-0,2 FR 0,7 0,2 0,3 0,6 0,1 0,1 IE 1,5 0,3 1,0 2,0 1,0 0,4 IT 0,2-0,3-0,1 0,4 0,3 0,1 LV -0,5-0,5-0,4 0,0 0,1-0,2 LU -0,5-0,8-0,9-1,2-0,7-0,7 MT 0,4 0,4 0,0 0,5 0,1-0,2 NL -0,1-0,3 0,1 0,3 0,1-0,3 AT 0,0 0,3 0,2 0,2-0,1 0,1 PT 0,5 0,8 0,6 0,8 0,1-0,3 SI 0,8-0,4-0,7 0,6 0,2 0,3 SK -0,4-0,6-0,7 0,3 1,3 0,8 FI -0,3-0,4-0,4 0,4-0,2 0,0 ZE-16 0,3 0,0 0,1 0,3 0,1 0,0 36

37 Tabelul A5.3: Ponderea datoriei (% din PIB) pentru ZE-16 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2014 (COM) Țară PS PPB COM PS PPB COM BE 101,2 105,6 105,8 99,4 105,1 107,3 DE 75,8 73,8 74,5 72,6 70,7 72,4 EE 9,8 9,8 9,9 9,3 9,3 9,6 ES 99,5 97,6 98,1 101,7 100,3 101,2 FR 95,6 95,3 95,5 95,6 97,2 98,1 IE 121,4 110,5 110,5 120,0 108,5 109,4 IT 134,9 131,6 132,2 133,3 133,1 133,8 LV 38,8 39,7 40,3 32,9 34,6 36,3 LU 23,3 23,0 23,0 24,0 24,1 24,3 MT 69,4 70,1 71,0 68,5 69,0 71,0 NL 74,6 69,8 69,7 74,7 70,0 70,3 AT 79,2 86,5 87,0 77,6 85,6 86,1 PT 130,2 127,2 127,7 128,7 123,7 125,1 SI 80,9 82,2 82,2 81,1 83,2 82,9 SK 55,2 54,1 54,1 56,2 54,4 54,9 FI 59,8 59,6 59,8 61,0 61,2 61,7 ZE-16 94,3 92,7 93,1 93,1 92,5 93,6 37

38 Tabelul A5.4: Creșterea PIB-ului real (%) pentru ZE-16 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2014 (COM) Țară PS PPB COM PS PPB COM BE 1,4 1,1 0,9 1,8 1,5 0,9 DE 1,8 1,8 1,3 2,0 2,0 1,1 EE 2,0 1,5 1,9 3,5 2,5 2,0 ES 1,2 1,3 1,2 1,8 2,0 1,7 FR 1,0 0,4 0,3 1,7 1,0 0,7 IE 2,1 4,7 4,6 2,7 3,9 3,6 IT 0,8-0,3-0,4 1,3 0,6 0,6 LV 4,0 2,9 2,6 4,0 2,8 2,9 LU 3,2 2,8 3,0 3,2 2,7 2,4 MT 2,3 3,0 3,0 2,1 3,5 2,9 NL 0,8 0,7 0,9 1,3 1,3 1,4 AT 1,7 0,8 0,7 1,7 1,2 1,2 PT 1,2 1,0 0,9 1,5 1,5 1,3 SI 0,5 2,0 2,4 0,7 1,6 1,7 SK 2,3 2,4 2,4 3,0 2,6 2,5 FI 0,5 0,0-0,4 1,4 1,2 0,6 ZE-16 1,3 1,0 0,8 1,7 1,5 1,1 38

39 Tabelul A5.5: Compoziția consolidării bugetare în 2014 și 2015 pentru ZE-16 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2014 (COM) % PIB potențial, în lipsa altor indicații PS PPB COM PS PPB COM Ponderea veniturilor ajustată ciclic variație în puncte procentuale față de anul precedent Ponderea cheltuielilor ajustată ciclic variație în puncte procentuale față de anul precedent Variația soldului structural 46,9 46,7 46,8 46,7 46,5 46,8 0,0 0,1 0,2-0,1-0,1 0,0 47,8 47,9 48,0 47,5 47,7 48,0-0,3 0,1 0,2-0,3-0,2 0,0 0,3 0,0 0,1 0,3 0,1 0,0 Tabelul A5.6: Elasticități pe termen scurt aflate la baza proiecțiilor de venituri pentru 2015 în ZE-16: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2014 (COM) și OCDE Țară PPB COM OCDE BE 0,7 1,0 1,0 DE 0,8 1,0 1,0 EE 1,2 1,4 1,1 ES 0,1 1,1 1,0 FR 1,0 1,1 1,0 IE 0,7 0,4 1,1 IT 1,5 1,5 1,1 LV 0,1 1,0 0,9 LU 0,2 1,0 1,0 MT 0,7 1,2 1,0 NL 0,7 1,3 1,1 AT 0,9 1,1 1,0 PT 1,5 0,6 1,0 SI -1,5 0,1 1,0 SK -0,1 1,0 1,0 FI 0,7 0,8 0,9 ZE-16 0,8 1,0 1,0 Notă: comparația între elasticitățile care decurg din PPB și previziunile Comisiei, pe de o parte, și cele ale OCDE, pe de altă parte, necesită o oarecare prudență. În timp ce primele două sunt elasticități nete în raport cu creșterea PIB, cele din urmă sunt calculate strict în raport cu output gap-ul. Diferențele sunt în general minore. 39

40 Tabelul A5.7: Efortul bugetar măsurat ca sumă a măsurilor discreționare privind veniturile minus variația ponderii cheltuielilor ajustate ciclic: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2014 (COM) și programele de stabilitate (PS) Țară PS PPB COM PS PPB COM BE 1,5 0,8 0,5 0,5 0,8 0,2 DE 0,5 0,2 0,2 0,2 0,2-0,1 EE 0,3 0,3 0,0-0,2-0,7-0,5 ES 1,1 0,6 0,1 0,2 0,1-0,1 FR 0,8-0,1 0,1 0,4-0,1 0,0 IE 2,3 1,1 1,3 2,0 1,1 1,2 IT 0,1 0,1 0,0 0,1-0,1-0,5 LV 0,8-0,7-0,1 1,7 2,0-0,2 LU 0,6-0,3-0,6 0,4-0,1-0,7 MT -0,3-0,2-0,8 0,3-0,1-0,6 NL 0,8 0,6-0,1 0,4 0,5-0,6 AT -1,1-1,4-1,4 1,5 0,9 0,8 PT 0,7 0,2-0,5 0,5 1,1 1,3 SI 10,4 10,0 9,8 2,9 2,2 1,7 SK 1,1 1,7 0,5 1,1 1,9 0,4 FI -0,2-0,1-0,5 0,6-0,1 0,2 ZE-16 0,6 0,2 0,1 0,4 0,2-0,1 40

41 Graficul A5.1a: Evoluția estimată a ponderii cheltuielilor pentru 2015 în ZE-16: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2014 (COM) Graficul arată evoluția ponderii cheltuielilor (stânga) între 2014 și 2015 și ponderile în 2015 (dreapta). Graficul A5.1b: Evoluția estimată a ponderii veniturilor pentru 2015 în ZE-16: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2014 (COM) Graficul arată evoluția ponderii veniturilor (stânga) între 2014 și 2015 și ponderile în 2015 (dreapta). 41

42 Graficul A5.2: Evoluția preconizată a principalelor tipuri de cheltuieli (% din PIB) în 2015 pentru ZE-16: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2014 (COM) Graficul arată contribuția principalelor componente ale cheltuielilor la evoluția preconizată a ponderii cheltuielilor în PIB. Graficul A5.3: Evoluția preconizată a principalelor tipuri de venituri fiscale (% din PIB) în 2015 pentru ZE-16: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2014 (COM) Graficul arată contribuția principalelor componente ale veniturilor la evoluția preconizată a ponderii veniturilor în PIB. 42