MACROECONOMIE FINANCIARA. Andreea Stoian Conf.univ.dr. Departamentul de Finanţe şi CEFIMO ASE Bucureşti

Transcription

1 MACROECONOMIE FINANCIARA Andreea Stoian Conf.univ.dr. Departamentul de Finanţe şi CEFIMO ASE Bucureşti

2 Politică fiscală impactul politicilor fiscale asupra cererii și ofertei agregate; caracterul redistributiv al politicilor fiscale şi bugetare, modul în care măsurile adoptate afectează procesul de economisire şi investire la nivel microeconomic. Impactul asupra comportamentului consumatorilor sustenabilitate: măsura în care politicile fiscale nu induc distorsiuni în sistemul economic, manifestate prin creşterea explozivă a datoriei publice, creşterea fiscalităţii, reducerea drastică a cheltuielilor bugetare sau monetizarea deficitelor publice discreţionarism: modul în care este influenţată poziţia fiscală (nivelul şi structura impozitelor sau a cheltuielilor, mărimea deficitului bugetar) independent de modificările care apar în mediul economic.

3 Economia națională+g Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, Principles of Macroeconomics, Prentice Hall, capitolul 9, pp , pp.185

4 Exemplu Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, Principles of Macroeconomics, Prentice Hall, capitolul 9, pp , pp.185

5 Impactul asupra cererii agregate multiplicatorilor Efectul Multiplicatorul cheltuielilor Multiplicatorul fiscal Multiplicatorul bugetar

6 Multiplicatorul cheltuielilor Definiție Acest indicator arată cu cât se modifică nivelul venitului naţional la modificarea cheltuielilor guvernamentale Demo MC=1/MPS

7 Exemplu Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, Principles of Macroeconomics, Prentice Hall, capitolul 9, pp , pp.185

8 Multiplicatorul fiscal Definiție Arată cu cât se modifică mărimea venitului naţional la modificarea impozitelor percepute de stat MF=-MPC /MPS Demo&Exemplu MPC=0.75 T=-100, Y=300 G=+100, Y=400

9 Multiplicatorul bugetar Definiție Modificarea înregistrată la nivelul venitului naţional ca urmare a unei modificări a creşterii cheltuielilor guvernamentale finanțate prin creşterea impozitelor. Demo Mărimea multiplicatorului bugetare este 1.

10 Exemplu Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, Principles of Macroeconomics, Prentice Hall, capitolul 9, pp , pp.185

11 Recap Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, Principles of Macroeconomics, Prentice Hall, capitolul 9, pp , pp.185

12 Impactul asupra ofertei agregate Reducerea impozitelor conduce la creşterea venitului disponibil şi a economiilor, determinând creşterea ratei de acumulare a capitalului Reducerea impozitelor pe veniturile din salarii stimulează oferta de muncă Reducerea impozitelor conduce la reducerea aversiunii la risc din partea investitorilor

13 Mix de politici (I) Pentru a conduce la aceeaşi creştere a cererii agregate este necesară o reducere mai mare a impozitării comparativ cu creşterea cheltuielilor guvernamentale Pentru a creşte consumul iniţial cu o anumită mărime este necesară reducerea impozitării cu mai mult de mărimea respectivă (o parte a impozitării afectează economiile şi nu consumul McConnell, C.R.; S.L. Brue (1996), Economics Principles, Problems and Policies, McGraw-Hill, Inc. Thirteenth Edition

14 Opţiuni politice: G sau T? Opinia liberală : Sectorul guvernamental trebuie extins în vederea corectării eşecurilor pieţei În perioadele de recesiune este necesară creşterea cheltuielilor guvernamentale În perioadele de expansiune se recomandă creşterea impozitării Opinia conservatoare : Sectorul guvernamental este prea mare şi ineficient Recomandă în perioadele de recesiunea creşterea cererii pe baza reducerii impozitării Recomandă în perioadele de expansiune reducerea cererii prin reducerea cheltuielilor guvernamentale McConnell, C.R.; S.L. Brue (1996), Economics Principles, Problems and Policies, McGraw-Hill, Inc.Thirteenth Edition

15 (...)

16 Probleme și critici ale politicii fiscale (I) Sursa: (McConnell şi Brue, 1996) Decalaj operaţional momentul scurs între adoptarea măsurilor de politică fiscală şi cel în care se simt efectele asupra producţiei, şomajului sau inflaţiei Decalaj de recunoaştere timpul scurs între momentul începerii unei perioade de recesiune sau expansiune şi conştientizarea efectivă a acesteia Decalaj administrativ Decalajul între momentul în care este nevoie de intervenţia politicii fiscale şi momentul în care se adoptă,efectiv, măsurile de politică fiscală

17 Probleme și critici ale politicii fiscale (II) Probleme politice Alte obiective Stabilitatea economică nu reprezintă unicul obiectiv al politicilor fiscale Furnizarea bunurilor publice Redistribuirea veniturilor Finanţele administraţiilor locale Politica fiscală la nivelul administraţiilor locale este prociclică Administraţiile locale trebuie să respecte constrângeri de natură constituţională sau legală în ceea ce priveşte echilibrarea bugetelor Electorat Deficitele pot fi atractive din punct de vedere politic, iar excedentele bugetare dureroase Reducerea impozitelor sau creşterea cheltuielilor guvernamentale atrag capital electoral Creşterea impozitelor sau reducerea cheltuielilor guvernamentale irita alegătorii Ciclul politic Politicienii nu acţionează întotdeauna în interesul economiei, ci doar pentru a fi realeşi Politicienii pot manipula politica fiscală în sensul atragerii unui număr cât mai mare de voturi. Chiar cu costul destabilizării economiei

18 Redistributivitate Efectul de evicţiune (crowding out) O politică fiscală expansionistă poate conduce la creşterea ratei dobânzii şi, implicit, la reducerea investiţiilor Creşterea cheltuielilor guvernamentale, în condiţii de recesiune economică, determină creşterea masei monetare pentru finanţarea deficitului şi, implicit, a ratei dobânzii, ceea ce poate conduce la reducerea investiţiilor

19 (...)

20 Impactul asupra comportamentului. Curba Laffer Laffer, A., The Laffer curve: Past, Present and Future, The Heritage Foundation, June, 2004

21 Aritmetica modelului Laffer

22 SCC_VOL Aplicabilitatea curbei Laffer. Evidențe empirice pe cazul RO Variable Coefficient Std. Error t-statistic Prob. SCC_RATE SCC_RATE_ C R-squared Mean dependent var Adjusted R-squared S.D. dependent var S.E. of regression Akaike info criterion Sum squared resid Schwarz criterion Log likelihood Hannan-Quinn criter F-statistic Durbin-Watson stat Prob(F-statistic) SCC_RATE

23 Impactul asupra comportamentului. Simulări-consumatori individuali P=2%, dacă presiunea fiscală creşte; P=1%, dacă presiunea fiscală scade C_ M G I_ M G Stoian, A; Dragotă, V., Ţâţu, L. (2005), Presiunea fiscală marginală şi rolul ei în comportamentul economic, lucrare susţinută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice Gestionarea riscurilor financiare ale deficitelor economice, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare Victor Slăvescu, Bucureşti, 2005

24 Impactul asupra comportamentului. Simulări-agenți economici C_ M G I_ M G Stoian, A; Dragotă, V., Ţâţu, L. (2005), Presiunea fiscală marginală şi rolul ei în comportamentul economic, lucrare susţinută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice Gestionarea riscurilor financiare ale deficitelor economice, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare Victor Slăvescu, Bucureşti, 2005

25 Efectele intergeneraţionale ale impozitării (I) Auerbach, Gokhale şi Kotlikoff (1994): efectele politicii fiscale pentru mai multe generaţii de contribuabili poate fi estimată suma impozitelor nete (impozitele plătite mai puţin transferurile de care beneficiază) pe care trebuie să o plătească atât generaţia curentă, cât şi generaţiile viitoare Auerbach, A.J.; Gokhale, J.; Kotlikoff, L.J. (1994), Generational Accounting: A Meaningful Way to Evaluate fiscal Policy, Journal of Economic Perspectives, Vol.8, No.1 (Winter 1994), pp.73-94, pag

26 Efectele intergeneraţionale ale impozitării (II) Exemplu (I): În primul caz se are în vedere o reducere cu 20% a ratei impozitului pe venit, pe o perioadă de 5 ani, urmată de o creştere a ratei, superioară nivelului iniţial, pentru a se menţine constant raportul dintre datoria publică şi produsul naţional brut de reducerea ratei impozitului pe venit vor beneficia toate generaţiile de peste 25 de ani cel mai mare beneficiu se va înregistra pentru cei care au 55 de ani, la momentul analizei, iar povara fiscală cea mai mare se va manifesta asupra generaţiilor a căror vârstă este cuprinsă între 15 şi 20 de ani

27 Efectele intergeneraţionale ale impozitării (III) Exemplu II: În cel de al doilea caz, se are în vedere o politică ce vizează creşterea cu 20% a beneficiilor furnizate prin bugetul asigurărilor sociale, creştere finanţată prin creşterea contribuţiilor de securitate socială barbaţii şi femeile în vârstă vor avea cele mai mari avantaje de pe urma acestei politici generaţiile tinere şi mai ales cele viitoare vor avea dezavantaje, din punctul de vedere al poverii fiscale suportate.

28 Efectele intergeneraţionale ale impozitării (IV) Exemplu III: În al treilea caz se propune o modificare a structurii ratelor de impozitare, adică o reducere cu 30% a contribuţiilor de securitate finanţată printr-o creştere a impozitelor pe vânzări Efectele constau în avantaje pentru generaţiile tinere şi de vârstă medie, în timp ce povara fiscală se exercită asupra generaţiilor în vârstă

29 Bonus ment-hurts-happiness-more-than-modest-inflation-newpaper-says/