REGLEMENTAREA TEHNICĂ TELEVIZIUNEA DIGITALĂ. SISTEME, PARAMETRII DE BAZĂ ŞI METODELE DE MĂSURĂRI RT : DOMENIUL DE APLICARE

Transcription

1 REGLEMENTAREA TEHNICĂ TELEVIZIUNEA DIGITALĂ. SISTEME, PARAMETRII DE BAZĂ ŞI METODELE DE MĂSURĂRI RT : DOMENIUL DE APLICARE Reglementarea tehnică (denumită în continuare-rt) este elaborată în baza hotărîrii Comitetului tehnic de standardizare CT 29 al Ministerului tehnologiilor informaţionale şi comunicaţii. Elaborarea RT s-a efectuat cu scopul armonizării utilizării sistemelor de televiziune digitală în Republica Moldova cu utilizarea europeană. Reglementarea tehnică stabileşte parametrii de bază şi cerinţele tehnice pentru televiziunea digitală (DVB), precum şi cerinţele tehnice faţă de parametrii emiţătoarelor de televiziune digitală terestră. În RT stabileşte parametrii de evaluare ai sistemelor -DVB-C şi-dvb-s, metodele de măsurare ai emiţătoarelor de televiziune digitală terestră pentru testarea şi funcţionarea lor şi asigură uniformitatea faţă de cerinţele şi metodele de măsurare În TR sunt menţionaţi termenii şi definiţiile în materie, este efectuată o analiza succintă a sistemelor şi platformelor sistemelor de televiziune digitală, metodelor de compresie a imaginii şi sunetului. În anexă C la RT este inclusă lista standardelor europene pentru sistemele DVB. Reglementarea se aplică către operatorii, specializaţi in furnizarea reţelelor de comunicaţii electronice cu utilizarea sistemelor de televiziune digitală -terestră (eter) (DVB-T), -prin cablu (DVB-C) şi prin satelit (DVB-S), precum şi către furnizori de emiţătoare de televiziune digitală terestră sistema DVB-T, care utilizează benzile de frecvenţe -III, IV şi V. 2. TERMINI, DEFINIŢII ŞI ABREVIATURI 2.1.TERMINI ŞI DEFINIŢII televiziune pentru difuzare digitală: televiziune pentru difuzare, în care se utilizează mijloace tehnice de formare, emitere şi recepţie a semnalelor TV digitale televiziune digitală: componentă a televiziunii pentru difuzare digitală, destinată pentru transmiterea către utilizator a programelor de televiziune şi informaţiilor de serviciu în format digital. sistemul de televiziune digitală: sistemul, conceput pentru livrarea către consumator a programelor de televiziune digitală. sistemul de televiziune digitală terestră: sistemul de difuziune TV, destinat pentru furnizarea pe canalele radio către consumator a programelor de televiziune digitală prin intermediul staţiilor radio de difuziune TV şi prevede codarea semnalelor video, audio şi a datelor adiţionale, precum şi multiplexarea şi formarea pachetelor în flux de trafic.

2 sistem de televiziune (digitală) prin satelit: sistemul de televiziune digitală, destinat pentru furnizarea programelor de televiziune direct la televizoarele digitale, precum si la televizoarele digitale conectate la sistemele de televiziune prin satelit colective. sistem de televiziune (digitală) terestră (prin eter) : sistemul de televiziune digitală, ce este utilizat pentru furnizarea programelor de televiziune consumatorului, prin canale de radio utilizând centre de emisie terestre şi care prevede utilizarea codării semnalelor video, audio şi a datelor suplimentare, precum şi utilizarea multiplexării şi formării pachetelor în fluxul de trafic. sistem de televiziune (digitală) prin cablu: sistemul de televiziune digitală, destinat pentru furnizarea programelor de televiziune consumatorului prin intermediul reţelei prin cablu. sistem de televiziune (digitală) celulară: sistemul de televiziune digitală, destinat pentru furnizarea programelor de televiziune consumatorului prin intermediul staţiilor de bază. Notă Există sisteme de distribuţie multipunct ale televiziunii digitale celulare: multicanal (MMDS) şi local (LMDS). sistem cu acces limitat (SAL) la programele de televiziune; SAL la programele de televiziune: sistemul de televiziune digitală, care oferă acces restricţionat, la programele de televiziune şi informaţiilor suplimentare, care face parte din multiplex, dar difuzate cu abonament. TV digitală interactivă: televiziune digitală, efectuată prin utilizarea legăturii inverse (feedback) de la consumatorul informaţiei către furnizorul ei. televiziune prin internet: televiziune digitală, în care este utilizată reţeaua globală de telecomunicaţii Internet pentru a furniza programe de televiziune şi multimedia. televiziune multimedia, TV multimedia: televiziune digitală, în care, pe lîngă transmiterea programelor de televiziune, este prevăzută transmiterea informaţiei caracteristică tehnologiilor de calcul. Notă Prin tehnologii de calcul se înţelege prezentarea compexă a informaţiei cu utilizarea textului, graficilor, imaginilor, animaţie şi sunetului. pachetul programelor de televiziune: set de părţi ale unui program de televiziune cu conţinut general. multiplex (al programului de televiziune): un flux al tuturor datelor digitale purtătoare a unui sau mai multor servicii în cadrul unui canal fizic multiplexor (de televiziune): un dispozitiv destinat pentru a combina cîteva fluxuri de date ale semnalului de televiziune digital într-un singur flux, cu adăugarea biţilor de serviciu. 2

3 multiplex digital terestru: grup de programe şi servicii audiovizuale transmise prin emisie radioelectrică terestră, utilizând modulaţie digitală în limitele unui canal de televiziune standard, având acoperire naţională ori regională prin folosirea unuia sau mai multor canale/frecvenţe radioelectrice semnal de televiziune digitală; STD: semnal TV, în procesul de formare al căruia semnalele de televiziune video şi audio continue în timp sunt transformate prin intermediul discretizării, cuantizării şi codării ulterioare în semnale discrete în timp. flux de date (al semnalului de televiziune digital): o secvenţă de biţi care alcătuiesc semnalul de televiziune digitală, transmisă la o rată determinată prin intermediul sistemelor electromagnetice. flux elementar de date video [date audio, date speciale] (al televiziunii digitale), ES: secvenţă de biţi de date video [date audio, date speciale] a televiziunii digitale. flux de date al programelor (de televiziune digitală), PS: fluxul de date format la multiplexarea fluxurilor elementare de date video şi audio ale televiziunii digitale, cu o frecvenţă de ceas comună si format din pachete de programe ale televiziunii cu lungimi variabile. flux de transport date (al televiziunii digitale), TS: un set de fluxuri de programe de date, generat din pachetele de programe de pachetele de lungime constantă cu corectarea erorilor. compresie (a fluxului imaginii de televiziune digitală): Micşorarea volumului informaţiei de televiziune digitală transmisă prin evidenţa corelaţiei şi legăturilor statistice dintre elementele şi fragmentele imaginii de televiziune. modulare în amplitudă şi cvadratură a purtătoarei semnalului de televiziune: Modularea unei purtătoare a semnalului de televiziune, din care rezultă formarea unui ansamblu din mai multe semnale, care diferă între ele prin fază şi amplitudă. metoda EDN de detectare şi vizualizare a erorilor în fluxul secvenţial de transport date (a televiziunii digitale): o metodă de diagnosticare a erorilor în fluxul secvenţial de transport date al televiziunii digitale, care constă în comparaţia cuvintelor-cod de control a excesului verificării ciclice, calculate în procesul de formare a cadrul actual şi următor al imaginii de televiziune. coeficientul de erori de modulare al purtătoarei (semnalului de televiziune): coeficientul, ce caracterizează ecartul dintre poziţia calculată şi efectivă a vectorilor în constelaţia purtătoarelor ortogonale codificate a semnalului de televiziune şi definit ca raportul dintre puterile radiosemnalelor ale acestor poziţii. diagrama cvadrantă a semnalului radio радиосигнала: Diagrama polară a semnalului de televiziune, transformată într-un sistem de coordonate dreptunghiular 3

4 pentru prezentarea adecvată a spaţiului semnalelor radio la ieşirea modulatorului quadrant. Notă Pe axa orizontălă I este reprezentat nivelul semnalului în canalul sinfazic, iar pe axa verticală Q în canalul cvadrant. constelaţia semnalului: totalitatea mulţimii radiosemnalelor de televiziune modulate, indicate pe diagrama quadrantă a radiosemnalelor de televiziune, în formă de puncte ale constelaţiei, numite punctele constelaţiei. modulaţia COFDM (COFDM): multiplexare codificată cu divizare in frecvenţă ortogonală (metodă de modulaţie multifrecvenţă, care permite majorarea stabilităţii semnalului faţă de semnalele sosite pe căi diferite). tipul modulaţiei QAM 64 (QAM 16): modulaţie în cvadrant cu ordinul de modulare 64. manipularea cvadrantă în fază a purtătoarei de frecvenţă cu semnalul de televiziune digital: manipularea în fază a purtătoarei de frecvenţă cu semnalul de televiziune, la care fiecărei valori a semnalului digital îi corespunde o schimbare discretă a fazei purtătoarei de frecvenţă în comparaţie cu elementul anticipat al semnalului de televiziune digitală. reţea de comunicaţii electronice sistem de transmisie care permite transportul semnalelor electrice prin cablu, unde radio, mijloace optice sau electromagnetice, constituit în reţele de comunicaţii prin satelit, reţele terestre fixe şi mobile, inclusiv cele utilizate pentru difuzarea serviciilor de programe audiovizuale, indiferent de tipul de informaţie transmisă; furnizor de multiplex digital terestru naţional persoană fizică sau juridică, înregistrată în Republica Moldova, a cărei activitate constă, în totalitate sau în parte, în furnizarea unei reţele de comunicaţii electronice prin care se realizează un multiplex digital terestru cu acoperire naţională; generator de semnale de test (de televiziune digitală): dispozitiv destinat pentru formarea fluxurilor serie şi paralele a semnalelor de măsurare digitale de televiziune. televizor digital: televizor destinat pentru recepţia şi vizualizarea programelor de televiziune digitală. adaptor de televiziune digitală: receptorul digital destinat pentru convertarea semnalului digital în semnal analogic. coeficientul de erori de modulaţie (MER) : coeficientul, care caracterizează diferenţa dintre amplasarea ideală (calculată ) a vectorilor şi poziţia reală în constelaţia semnalului de televiziune digitală 4

5 Formula de calcul a MER este următoarea: MER 10Log J 1 N J 1 N unde I şi Q, - coordonatele punctului ideal în constelaţia semnalului, δi j и δq j respectiv abaterea punctului j de la punctul ideal emisii în afara benzii: componentele spectrului situate în imediata apropiere a benzii necesare, apariţia cărora este cauzată de procesul de modulare. banda de frecvenţe necesară: lărgimea minimală a benzii de frecvenţe pentru clasa respectivă de emisie, suficientă pentru transmiterea semnalului cu calitatea şi viteza dată. emisii neesenţiale: emisii radio, care apar datorită proceselor neliniare, ce au loc în emiţător, cu excepţia celor cauzate de modulare. pierderi echivalente de zgomot (END): puterea necesară pentru compensarea pierderilor cauzate de distorsionarea semnalului în emiţător. ( ( I I 2 j 2 j Q 2.2. Abreviaturi 2 j ) Q 2 j ) АS1 DVB-Т BER BSS СОFDM END ETSI FDM FSS LSB QАМ QPSK МЕR МРЕG SPI ТPS ТS TDM MSB - Asynchronous Serial Interface interfaţă asincronă serială; - Digital Video Broadcating Terrestrial televiziune digitală terestră; - Bit Error Ratio Rata Erorii de Bit; - Serviciul de Difuziune prin Satelit; - Coded Orthogonal Frequency Division Multiplexing multiplexare codificată cu divizare in frecvenţă ortogonala; - Equivalent Noise Degradation pierderile eqivalente de zgomot; Institutul European de Standardisare în Telecomunicaţii; - Frequency Division Multiplex-multiplexare divizată pe frecvenţă; - Serviciul Fix prin Satelit - Less Significant Bit - bitul cel mai puţin semnificativ; - Quadrature Amplitude Modulation modulaţie de amplitudine cvadrantă; - Quadrature Phase Shift Keyng- manipulaţia cvadrantă de fază; - Modulation Error Ratio - коэффициент ошибок модуляции - Motion Pictures Expert Group grupul de experţi pentru imagini în mişcare; - Synchronous Paralel Interface - interfaţă sincronă paralelă; - Transmission Parameter Signaling transmiterea parametrilor de semnalizare; - Transport Stream fluxul de transport; - Time Division Multiplex - multiplexare divizată în timp; - Most Significant Bit - bitul cel mai semnificativ; 5

6 3. ANALIZA SUCCINTĂ A SISTEMELOR DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ În compartimentul de faţă se va efectua analiza sistemelor cu format standard (SD), cu definiţie înaltă (HD), precum şi modul de distribuţie, platformele existente ale televiziunii digitale, lista standardelor şi comprimarea imaginii şi sunetului 3.1. FORMATUL DEFINIŢIE STANDARD (SD) ŞI DEFINIŢIE ÎNALTĂ HD) Formatul definiţie standard (engl. Srandard Definition -SD) se defineşte ca avînd 480 (NTSC) or 576 (PAL/SECAM) scanări active de linii şi sunt denumite respectiv 480i şi 576i. Pentru formatul de imagine 4:3, scanările se translează în rezoluţie activă de 720x480i or 720x576i. Pentru formatul de imagine 16:9, scanările se translează în rezoluţie activă de 960x480i or 960x576i. La formatul de înaltă definiţie (engl.- High Definition-HD) se atîrnă video - cu rezoluţia de cel puţin pixeli, iar sunetul- Dolby Digital 4.2. Cele mai răspîndite standarde format HD sunt: 720p: pixeli, scanare progresivă, formatul de imagine 16:9, frecvenţa 24, 25, 30, 50 sau 60 cadre pe secundă; 1080i: pixeli, scanare intercalată, formatul de imagine 16:9, frecvenţa 50 sau 60 cîmpuri pe secundă; 1080p: pixeli, scanare progresivă, formatul de imagine 16:9, frecvenţa 24, 25 sau 30 cadre pe secundă. Litera p este abreviatura termenuluii de scanare progresivă (engl. progressive scan), iar litera i -scanare intercalată (англ. interlaced). 3.2.MODUL DE DISTRIBUIRE AL TELEVIZIUNII DIGITALE Se analizează trei moduri de distribuire ale televiziunii digitale terestru, satelit şi cablu şi se indică cerinţele faţă de procesarea fluxului de date MODUL DE DISTRIBUIRE TERESTRU Sistemul este definit ca un bloc funcţional de echipamente, care adaptează semnalele TV de la ieşirea multiplexerului de transport la caracteristicile canalului terestru şi trebuie să funcţioneze în cadrul benzilor ale spectrului de frecvenţe VHF şi UHF, alocate pentru transmisiile analogice. La fluxul de date trebuie să se aplice următoarele procese: Adaptarea şi randomizarea multiplexerului de transport pentru dispersarea de energie; Codificarea exterioară (de exemplu, prin codul Reed-Solomon); Interleavingul exterior (interleaving convolutional); Codificarea interioară (de exemplu, codul convolutional punctat); Interleavingul interior (fie nativi sau în-adâncime); Cartografierea şi modularea; Transmisia OFDM (Orthogonal Frequency Division Multiplexing). 6

7 3.2.2 MODUL DE DISTRIBUIRE PRIN SATELIT Sistemul de distribuire prin satelit utilizează transponderul de satelit în diferite benzi de frecvenţe radio. Sistemul trebuie să defineşte ca un bloc funcţional de echipamente, care adaptează semnalele TV de la ieşirea multiplexorului de transport la caracteristicile canalului satelit. La fluxul de date trebuie să fie aplicate următoarele procese: Adaptarea şi randomizarea multiplexorului de transport pentru dispersarea de energie; Codificarea exterioară (de exemplu, prin codul Reed-Solomon); Interleaving convoluţional; Codificarea interioară (de exemplu, codul convolutional punctat); Formatarea benzii pentru modulare; Modularea MODUL DE DISTRIBUIRE PRIN CABLU Distribuirea prin cablu se efectuează prin intermediul reţelei de distribuţie cablu, care este o toatlitate de mijloace tehnice, dispozitive, capuri de reţea şi reţele liniare. Reţeua de distribuire prin cablu trebuie: - să adaptează structura datelor la formatul sursei de semnal. Structura cadrului trebuie să fie în conformitate cu stratul transport MPEG-2, inclusiv baiţii de sincronizare; - să inverteze Sync 1 bait în conformitate cu structura cadru MPEG-2, precum şi să randomizeze fluxul de date pentru modelarea spectrului; - să aplice codul Reed-Solomon (RS) pentru fiecare pachet randomizat pentru a genera un pachet protejat contra erorii. Acest cod se aplica, de asemenea şi pentru the Sync byte; - să efectueze interleaving-ul convoluţional la o adâncime I = 12 a pachetelor protejate contra erorii. Periodicitatea baiţilor (octeţilor) de sincronizare rămâne neschimbată; - să efectueze conversia baiţilor generaţi de interleaver în simboluri QAM; - să aplice o codare diferenţială a doi biţi cei mai semnificativi (MSBs) a fiecărui simbol. Alocarea spectrului de frecvenţe pentru reţelele de distribuire prin cablu este indicată în Figura Recomandabilă este următoarea utilizare a benzilor de frecvenţă sau părţi ale acestora, 70 MHz MHz şi / sau 300 MHz MHz în direcţia de la staţia centrală către abonat (downstream) şi 5 MHz - 65 MHz şi în direcţia de la abonat către staţia centrală (upstream). 7

8 Figura Benzile de frecvenţe preferate pentru sisteme CATV interactive 3.3. PLATFORMELE EXISTENTE ALE TELEVIZIUNII DIGITALE Platformele sistemelor DVB (-T, - S,-C), ATSC, ISDB şi alt. sunt în mare măsură distincte prin nivelul subsistemelor de adaptare la canalul de difuzare al programelor, în special, prin metodele şi parametrii utilizaţi în sincronizarea ciclică, în codificare şi modulare şi prin algoritmul de codificare al semnalului audio. Diferenţele sunt legate de alegerea setului de comenzi de sistem şi funcţiilor oferite, care sunt definite de transferul de informaţii specifice ale serviciului de date. Benzile de frecvenţă ale canalului radio în opţiunile de bază ale sistemelor, cu excepţia DVB-C, coincid cu benzile utilizate în sistemele analogice DVB Cel mai răspîndit standard pentru televiziunea digitală şi care este autorizat în Republica Moldova este DVB si modificările lui. Teoretic standardul este potrivit pentru transmiterea nu numai HDTV, dar şi formatele de rezoluţie mai mică- SD, ED, etc. Opţiunile principale ale standardului DVB includ standardul DVB-S (prima generaţie a standardului sistem de satelit), DVB-C (sistem digital prin cablu) şi DVB-T (standard pentru televiziunea terestră) şi vor fi specificate în compartimentele ulterioare ale Reglementării tehnice ATSC ATSC este platforma de televiziune, standardele cărei au fost elaborate în Statele Unite ale Americii. Standardele de înaltă definiţie ATSC produc imagini la ecranul 8

9 16:9 pînă la pixeli. ATSC pentru sunet foloseşte 4/2-canale circumscrise, folosind formatul Dolby Digital AC ISDB ISDB (Integrated Services Digital Broadcasting) este standard japonez pentru televiziunea (DTV) şi radiodifuziunea digitală. Standardul integrează o varietate de tipuri de conţinut digital- HDTV, SDTV, sunet, grafica, text, etc În prezent sunt patru -standarde de bază ISDB: terestru (ISDB-T); prin satelit (ISDB-S); cablu (ISDB-C); mobil DMB Digital Multimedia Broadcasting (DMB) este o tehnologie radio digitală de transmisie pentru difuzarea multimedia, cum ar fi TV, radio şi transmisiuni date pentru dispozitivele mobile, cum ar fi telefoanele mobile. DMB poate fi operată prin satelit (S-DMB) sau terestru (T-DMB) T-DMB T-DMB este standard pentru transmisii terestre în benzile III (VHF) and L (UHF). T-DMB utilizează MPEG-4 Part 10 (H.264) pentru video şi MPEG-4 partea 3 BSAC sau HE-AAC V2 pentru audio. T-DMB funcţionează calitativ în vehiculele, care se mişcă cu viteza pâna la 120 km / h IPTV Platforma pe baza tehnologiei IPTV ( Internet Protocol Television) (IP-TV, IPteleviziune) - televiziune digitală interactivă în reţelele transmisiuni date după protocolul IP, este o nouă generaţie de televiziune. Arhitectura IPTV trebuie să includă următoarele componente: Subsistemul de management al subsistemului şi serviciilor, de asemenea, cunoscut ca "Middleware" sau "IPTV Middleware" Subsistemul de primire şi prelucrare a conţinutului Subsistemul de protecţie a conţinutului Subsistemul servere video Subsistemul de monitorizare a calităţii fluxurilor şi echipamentului clientului. IPTV operează în reţele IP pe următoarele protocoale: HTTP - pentru organizarea serviciilor interactive (cum ar fi meniurile personalizate, etc) RTSP - pentru gestionarea fluxurilor de difuziune. RTP - pentru transmiterea fluxului video. IGMP - pentru gestionarea fluxurilor de multicast. 9

10 3.4. STANDARDE ETSI Lista standardelor ETSI pentru sistemele DVB, propuse pentru implementare în Republica Moldova, sunt indicate în Anexa C a Reglementării tehnice în cauză COMPRIMAREA IMAGINII ŞI SUNETULUI Toate formatele de comprimare din familia MPEG (MPEG 1, MPEG 2, MPEG 4, MPEG 7) utilizează în imagini un excedent înalt de informaţii divizate de intervale mici de timp. Formatele de comprimare din familia MPEG diminuează cantitatea de informatii dupa cum urmeaza: eliminarea excedentului interimar-video (se fixează numai informaţia diferenţiată), eliminarea excedentului imaginii în spaţiu prin reprimarea pieselor (obiectelor) minuscule ai scenei. Se elimina o parte oarecare din informatia privind chrominanţa. Se măreşte densitatea informaţională a fluxului digital rezultant prin selectarea codului matematic optimal pentru descrierea sa (fluxului). Formatele de comprimare MPEG se specifică pentru a comprimă doar cadrele de referinţă I- cadre ( Intra frame - cadru intern). În intervalele dintre ele sunt incluse cadrele, care conţin doar schimbari dintre cele doua I- cadre adiacente P- cadre (Predicted frame cadru previzibil). Pentru diminuarea pierderilor de informaţie dintre I-cadru şi P-cadru, sînt incluse asa-numitele B- cadre (Bidirectional frame cadru bidirecţional). Ele conţin informaţia, care este produsă de cadrul precedent şi cel ulterior. În procesul de codificare în formatele de comprimare MPEG se formează un lanţ compus din cadre de diferite tipuri. O consecutivitate tipică a cadrelor va fi dupa cum urmează: IBBPBBIBBPBBIBB Respectiv, consecutivitatea cadrelor in conformitate cu numerele lor va fi reprodusă in urmatoarea ordine: PARAMETRII DE BAZĂ AI SISTEMELOR DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ (DVB) DVB este o familie de specificaţii, inclusiv DVB-C pentru sisteme de cablu, DVB-S pentru difuzare prin satelit şi DVB-T pentru sisteme terestre. Specificaţiile DVB (-C, -S, -T) sunt în mare măsură distincte prin nivelul subsistemelor de adaptare la canalul de difuzare al programelor, în special, prin metodele şi parametri utilizaţi în sincronizarea ciclică, în codificare şi modulare şi prin algoritmul de codificare al semnalului audio. Benzile de frecvenţă ale canalului radio în opţiunile de bază ale sistemelor, cu excepţia DVB-C, coincid cu benzile utilizate în sistemele analogice. Plus, există opţiuni, cum ar fi DVB-T2, DVB-H (standard pentru dispozitive portabile, media), DVB-S2 (standard de generaţia a doua de difuzare prin satelit), DVB- DATE (standard pentru date digitale), etc. La fluxul de date trebuie să se aplice următoarele procese: Adaptarea şi randomizarea multiplexerului de transport pentru dispersarea de energie; Codificarea exterioară (de exemplu, prin codul Reed-Solomon); Interleavingul exterior (interleaving convolutional); Codificarea interioară (de exemplu, codul convolutional punctat). Nu este 10

11 prezent în sistemele DVB-C; Interleavingul interior (fie nativi sau în-adâncime). Nu este prezent în sistemele DVB-C; Cartografierea şi modularea; Transmisia OFDM (Orthogonal Frequency Division Multiplexing). Sistemul trebuie să fie compatibil cu MPEG-2 şi codurile de semnale TV ISO / IEC Deoarece sistemul este proiectat să funcţioneze în cadrul benzilor ale spectrului de frecvenţe VHF şi UHF, alocate pentru transmisiile analogice, este necesar ca sistemul să ofere protecţie suficientă faţă de nivelele ridicate de Interferenţă Co- Channel (ICC) şi Interferenţă pe Canal Adiacent (ACI), care provin de la serviciile PAL / SECAM existente. Pentru a realiza aceste cerinţe sistemul OFDM este specificat cu codificarea corectării erorilor. Pentru a maximiza comunitatea specificaţiilor de bază prin satelit cu cele de cablu codificarea exterioară şi interioară şi interleavingul exterior sunt comune. Pentru a atinge un compromis optimal între topologia reţelei şi eficienţa de frecvenţă, este specificat un interval flexibil de gardă. Două moduri de operare, "modul 2K" şi "modul 8K", sunt definite pentru transmisiile DVB-T şi DVB-H. "Modul 2K" este potrivit pentru funcţionarea unui emitator individual şi pentru reţele SFN mici cu distanţe limitate dintre emiţătoare. " Modul 8K " poate fi folosit atât pentru operarea unui emitator individual cît şi pentru reţele SFN mici şi mari. Exclusiv pentru utilizarea în sistemele DVB-H, se permite utilizarea al treilea mod de transmitere "Modul 4K". " Modul 4K " oferă o opţiune suplimentară dintre dimensiunea celulei de transmisie şi capacităţilor de recepţie, oferind un grad suplimentar de flexibilitate în planificarea reţelelor DVB-H. Sistemul permite utilizarea diferitor nivele de modulare QAM şi diferite rate ale codurilor interioare. De asemenea, sistemul permite două nivele ierarhice de codificare şi de modulare ale canalului, inclusiv şi constelarea uniformă şi multi- rezoluţie. Figura 4.: Diagrama functională a sistemului 11

12 Toate aceste specificaţii pentru multiplexare folosesc sintaxa MPEG. Ele utilizează codul Reed-Solomon RS (204188, t = 8), care permite corectarea până la 8 baiţi eronaţi aleatoriu într-un cuvânt recepţionat de 204 baiţi. Cu toate acestea, specificaţia satelit adaugă codul de corecţie al erorilor interne, iar specificaţia terestră adaugă codificarea corecţiei erorilor specificaţiei satelit, interleavingul frecvenţei şi biţilor. Metodele de modulare sunt, de asemenea, diferite, fiind adaptate la caracteristicile canalelor. Din punct de vedere funcţional, principala diferenţă este că specificaţiile satelit şi cablu permit rate mai mari ale biţilor (35 Mbit / s pînă la 40 Mbit / s); astfel conversia între specificaţiile satelit sau cablu şi cea terestră va implica o remultiplexare MPEG, scăzând serviciile, în cazul de conversiei către specificaţa terestră şi adăugînd servicii (sau pachete null) în cazul în care se face conversia de la specificaţa terestră. Datele SI vor trebui să fie revizuite la remultiplexare pentru a reflecta conţinutul schimbat al multiplexului şi schimbarea mediului de livrare. Succesele sistemelor DVB-T, - S, C- sunt promovate de standardizarea largă a subsistemelor şi tehnologiilor, care pot fi aplicate nu numai pe termen scurt, dar şi pe termen lung, având în vedere evoluţia sistemelor de telecomunicaţii şi alte schimbări în structura şi conjunctura pieţei 4.1. PARAMETRII DE BAZĂ AI SISTEMELOR DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ TERESTRĂ DVB-T Sistemul DVB-T a fost elaborat cu proprietăţi de flexibilitate substanţială, asigurată opţiunilor de selectare a unei game largi de parametri, realizaţi în scopul adaptării la toate canalele pentru diverse regimuri de lucru, inclusiv recepţie fixă, mobilă şi portabilă, precum şi construirea reţelelor monofrecvenţă. Cel mai dinamic sistem terestru existent de difuziune TV digitală, este sistemul DVB-T. Pentru implementarea televiziunii digitale terestre în Republica Moldova a fost selectat sistemul DVB-T. Sistemul DVB-T este definit ca un bloc funcţional de echipament, ce asigură adaptarea semnalului TV digital, prezentat în banda principală de frecvenţe la ieşirea multiplexorului de transport MPEG-2, la caracteristicile unui canal radio standard de difuziune terestră, având lărgimea de bandă de 8 MHz. Totodată se utilizează transmiterea semnalelelor prin intermediul unei scheme de modulare multifrecvenţă cu distribuţia de frecvenţă a purtătoarelor ortogonale (OFDM). Un simbol OFDM poate conţine 1705 sau 6817 de purtătoare ortogonale cu denumirea convenvenţională a regimurilor (respectiv "2k" sau "8k"). Fiecare din purtătoare este modulată de un flux digital de viteză mică, care este o parte din fluxul comun de transport al sistemei şi în calitate de tipuri primare de modulare pentru diverse condiţii de aplicare se utilizează formatele QPSK, 16 QAM si 64 QAM. 12

13 Figura Spectrul semnalului OFDM În funcţie de schema de transmisie selectată în sistemul DVB-T pot fi formate trei grupuri de constelaţii de semnal: uniforme pentru transmiterea ierarhică (cu utilizarea QPSK, 16 QAM şi 64 QAM) şi neuniforme cu doi coeficienţi posibili de asimetrie α = 2 şi α = 4 (se utilizează 16 QAM şi 64 QAM). Purtătoarele ortogonale de bandă îngustă iniţial modulate sunt combinate în grupul COFDM în limitele benzii principale ale canalului. În procesul modulării purtătoarelor (procesul reprezentării combinaţiilor de biţi în punctul constelaţiei de semnal) pentru două registre superioare se aplică transformarea codului natural în codul Gray. Figura Diagrama generalizată a sistemului DVB-T În canalul TV al sistemului DVB-T, spectrul, datorită utilizării schemei de modulare OFDM, are o formă rectangulară foarte bună. Distribuţia spectrală totală a puterii purtătoarelor OFDM modulate este suma distribuţiei spectrale a puterilor semnalelor multiple. Spectrul teoretic al semnalului OFDM pentru un canal cu lărgimea de bandă de 8 MHz este prezentat în Figura În Figura este prezentată diagrama generalizată a sistemului DVB-T. 13

14 Este necesar de menţionat, că pentru fiecare dintre sistemele de televiziune color (TVC) (vezi Figura 4.1.3) se stabileşte masca sa spectrală de protecţie în afara benzii (valorea admisibilă pentru distrubuirea spectrală a puterii în afara diapazonului, exprimată în db). Totodată, există noţiunea de mască critică şi necritică. Masca necritică (pentru canalul digital) se utilizează în cazul canalului analogic adiacent. Această mască are cerinţe minimale de protecţie faţă de canalul analogic şi se aplică în cazurile cînd: - nu sunt deosebiri de polarizare între canalul analogic şi cel digital; - componentele de putere ale acestor două emiţătoare sunt egale ( puterea de vîrf analogică P A este egală cu puterea digitală medie P D ). În cazul în care puterile de ieşire nu sunt egale, atunci punctele critice ale măştii (Figura 4.1.3) trebuie să fie corectate prporţional cu limitele diferenţelor de putere prin coeficientul de corecţie C: C [ db] PA min[ dbw ] PD max[ dbw ] (1) Figura Masca necritică Masca critică (Figura 4.1.4) trebuie utilizată în cazurile cînd pe canalele adiacente ale emiţătorului DVB-T se difuzează alte tipuri de servicii (de putere redusă sau care 14

15 lucrează numai la recepţie). În aceste cazuri, cerinţele pentru selectivitate (reprimarea în afara canalului) sunt semnificativ mai mari decât în cazul măştii necritice. Frecvenţa nominală centrală f c a semnalului RF, în toate cazurile este determinată de expresia: fc MHz [ ] 474 n*8n 0,1,2,3,...(2) În expresia (2) frecvenţa centrală a semnalului RF este indicată pentru diapazonul UHF cu o lărgimea banzii canalului de 8 MHz. Pentru îmbunătăţirea utilizării spectrului de frecvenţe, se admite ofsetul frecvenţei centrală f c. În sistemul DVB-T la ieşirea segmentului extern de codare şi intercalare se formează un flux de pachete codate cu lungimea de 204 baiţi: 1 bait de sincronizare, 187 baiţi de date intercalate ale pachetelor de transport şi 16 baiţi de protecţie externă a codurilor. După codarea internă lungimea pachetului creşte proporţional cu rata codului convoluţional. Fluxul de biţi rezultant obţinut se transformă în procesul modulării în simbolurile semnalului OFDM, care se organizează în cadre. Patru cadre constituie un supercadru. Fiecare simbol OFDM include 6817 de purtătoare în regimul 8k şi 1705 purtătoare în regimul 2k. Numărul de purtătoare al datelor utile este constant de la simbol la simbol şi cu excluderea purtătoarelor de serviciu constituie 6048 purtătoare în regimul 8k şi 1512 purtătoare în regimul 2k. Figura Masca critică 15

16 Simbolul OFDM este compus din două componente: componenta utilă şi intervalul de gardă. Intervalul de gardă precede componenta utilă şi reprezintă un prefix ciclic adecvat duratei ultimei porţiuni a simbolului. Informaţii de referinţă cu privire la parametrii cadrului şi valorile intervalelor de protecţie în sistemul DVB-T sunt prezentate în Tabelul Tabelul Parametrii de bază de funcţionare ai standardului DVB-T (OFDM) Parametru Numărul purtătoarelor în simbolul OFDM Numărul purtătoarelor utile în simbolul OFDM Numărul semnalelor-pilot dispesaţi în cadrul OFDM Numărul semnalelor-pilot cu repetări incontinue în cadrul OFDM Numărul purtătoarelor de semnalizare ale parametrilor de transmisie din cadrul OFDM Durata componentei utile a simbolului OFDM, µs 16 Valorile parametrului 8k 2k Ecartul între purtătoarele adiacente, Hz Ecartul între purtătoarele marginale în simbolul OFDM, MHz Frecvenţa de consecutivitate a simbolurilor datelor, MHz Lărgimea benzii de frecvenţe a canalului, MHz 7, , ,75 6,75 6, 7 şi 8 6, 7 şi 8 Numărul biţilor per simbol 2,4,6 2,4,6 Codarea Reed-Slomon Т=8 (204, 188) Т=8 (204, 188) Durata secvenţei pseudoaleatorie, bait Rata de transmisie a datelor utile, Mbps 4,98 31,67 4,98 31,67 Rata codului intern 1/2, 2/3, 3/4, 5/6, 7/8 1/2, 2/3, 3/4, 5/6, 7/8 Modularea purtătoarelor QPSK, 16QAM, 64QAM QPSK, 16QAM, 64QAM Intervalul de gardă relativ T G /T U 1/4 1/8 1/16 1/32 1/4 1/8 1/16 1/32

17 Durata componentei utile a simbolului T U, µs Durata intervalului de gardă T G, µs Durata simbolului T S = T G + T U, µs Distanţarea maximală între emiţătoarele din reţeaua monofrecvenţă (SFN), km 67,2 33,6 16,8 8,4 16,8 8,4 4,2 2,1 În tabelul sunt prezentate valoarile necesare minimale pentru C / N (raportul purtătoare/zgomot) ai transmisiei non-ierarhice pentru obţinerea BER = la ieşirea decodorului Viterbi (valorile teoretice calculate) pentru toate combinaţiile ratelor de codificare şi tipurilor de modulare. Tabelul Parametrii de bază de exploatare ai standardului DVB-T. Modularea Rata de codare C/N necesar pentru BER = după Viterbi QEF după Reed-Solomon Canalul Gaussian Canalul Rician Canalul Rayleigh Δ/T U =1/4 Rata de biţi (Mbps) Δ/T U =1/8 Δ/T U =1/16 Δ/T U =1/32 QPSK 1/2 3,1 3,6 5,4 4,98 5,53 5,85 6,03 2/3 4,9 5,7 8,4 6,64 7,37 7,81 8,04 3/4 5,9 6,8 10,7 7,46 8,29 8,78 9,05 5/6 6,9 8 13,1 8,29 9,22 9,76 10,05 7/8 7,7 8,7 16,3 8,71 9,68 10,25 10,56 16QAM 1/2 8,8 9,6 11,2 9,95 11,06 11,71 12,06 2/3 11,1 11,6 14,2 13,27 14,75 15,61 16,09 3/4 12, ,7 14,93 16,59 17,56 18,1 5/6 13,5 14,4 19,3 16,59 18,43 19,52 20,11 7/8 13, ,8 17,42 19,35 20,49 21,11 64QAM 1/2 14,4 14, ,93 16,59 17,56 18,1 2/3 16,5 17,1 19,3 19,91 22,12 23,42 24,13 3/ ,6 21,7 22,39 24,88 26,35 27,14 5/6 19, ,3 24,88 27,65 29,27 30,16 7/8 20, ,9 26,13 29,03 30,74 31, Codarea canalului se utilizează pentru majorarea imunităţii la interferenţe a sistemului de difuziune TV digitală în eter şi coordonarea formatelor de transmisie ale datelor cadrului OFDM şi pachetelor de transport MPEG-2. Codecul canalului, include un sistem de codare externă şi internă al modemului. 17

18 Structură codecului permite unificarea unei serii de componente funcţionale pentru sistemele digitale de difuziune terestre, satelit şi cablu, datorită faptului că, operaţiile de procesare ale datelor, care sunt comune pentru aceste sisteme de difuziune, se efectuează în sistemul extern de codare şi procesare adiţională al datelor, în dependenţă de tipul de modulare şi mediul de transmisie, se efectuează în componenţa sistemului intern de codare al modemului. O astfel de unificare oferă un efect economic şi reduce termenii de implementare, deoarece în acest caz, pentru crearea aparatajului de difuziune digitală terestră pot fi utilizate tehnologiile noi şi circuitele integrate specializate, destinate pentru sistemele de difuziune digitală prin satelit şi cablu. Din aceste considerente, pentru standardul de difuziune digitală terestră sa stabilit, ca structura ciclului de procesare a datelor, metodele de codificare, codarea imună la zgomot prin codul Reed-Solomon şi intercalarea convoluţională a datelor utilizate în sistemul extern de codare de canal al modemului OFDM vor rămîne similare ca şi pentru sistemele de difuziune digitală prin satelit şi cablu. Totodată, sistemul intern de codare de canal al modemului OFDM se utilizează aceiaşi metodă de codare convolutională, care este aplicată în difuziunea digitală prin satelit. Codarea de canal externă. Ciclul de procesare a datelor din sistemul de codare de canal externă al modemului OFDM este sincron cu frecvenţa de transmitere a pachetelor de transport MPEG-2 şi include în sine un grup de 8 pachete de transport cu 188 baiţi fiecare. Pentru introducerea semnalului de sincronizare ciclică, în primul pachet de transport al ciclului se efectuează inversarea simbolurilor grupului sincron de start al pachetului. În celelalte şapte pachete de transport ciclurile grupurile sincrone de start nu se inversează. Scremblarea este introdusă pentru a elimina seriile lungi de "0" sau "1" în pachetele de transport MPEG-2, în aşa mod, se asigură lucrul stabil al sistemului sincronizării de tact al echipamentului de recepţie. Totodată, pentru a nu pereclita sincronizarea ciclică în demodulator, grupurile sincrone de start ai pachetelor de transport nu se scremblează. Codarea imună la zgomot a pachetelor de transport MPEG-2 se realizează împreună cu grupurile sincrone de start şi se efectuează prin codul Reed-Solomon (204, 188, 8), care permite corectarea a 8 pachete de erori digitale cu mărimea de 1 bait. După astfel de codare durata pachetului de transport creşte de la 188 la 204 baiţi. Interleavingul datelor este introdus pentru protecţia faţă de pachetele de erori digitale mai mari de 1 bait. În acest scop, se efectuează rearanjarea a 2 baiţi adiacenţi al pachetului de transport la o adîncimea interleavingului de 12 baiţi. Codarea de canal internă al modemului OFDM este introdus cu scopul protejării: - informaţiei transmise de la fedingurile selective ale purtătoarelor în semnalul de grup OFDM în lucrul reţelelor TV sincrone de monofrecvenţă; - de interferenţele la recepţia din direcţii multiple în receptoarele TV, care lucrează cu antene simple dipol de casă. Acest sistem de codare imun la interfrenţe trebuie să reducă coeficientul de erori digitale la ieşirea demodulatorului de la pînă la nivelul 2x10-4, necesar pentru lucrul normal al sistemului unificat de protejare al codurilor al modemului OFDM. Pentru ridicarea imunităţii la interferenţe, fluxul digital de la ieşirea sistemului extern de protejare al codurilor al modulatorului se efectuează codarea convoluţională. 18

19 PARAMETRII EMIŢĂTOARELOR DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ TERESTRĂ Puterea de ieşire a emiţătorului se caracterizează cu valoarea efectivă a puterii semnalului radio la ieşirea emiţătorului. Valoarea nominală a puterii de ieşire a emiţătorului este selectată din şirul: 10; 25; 50; 100; 200; 500; 1000; 2000; 5000 W sau se stipulează în cerinţele tehnice pentru tipul concret al emiţătorului Devierea puterii de ieşire a emiţătorului de la valoarea nominală nu mai mare de ± 10 % Emiţătoarele trebuie să asigure transportul fluxului de date cu viteze, indicate în tab la parametrii corespunzători ai semnalului de ieşire (tipul modulaţiei, viteza de codare, interval de protecţie), în regimurile purtătoarelor 2К şi 8К. Tabel Viteza de transport date MBit/s Tipul Viteza de Interval de protecţie modulaţiei codare 1/4 1/8 1/16 1/32 QPSK 1/2 4,98 5,53 5,85 6,03 2/3 6,64 7,37 7,81 8,04 3/4 7,46 8,29 8,78 9,05 5/6 8,29 9,22 9,76 10,05 7/8 8,71 9,68 10,25 10,56 16 QAM 1/2 9,95 11,06 11,71 12,06 2/3 13,27 14,75 15,61 16,09 3/4 14,93 16,59 17,56 18,10 5/6 16,59 18,43 19,52 20,11 7/8 17,42 19,35 20,49 21,11 64 QAM 1/2 14,93 16,59 17,56 18,10 2/3 19,91 22,12 23,42 24,13 3/4 22,39 24,88 26,35 27,14 5/6 24,88 27,65 29,27 30,16 7/8 26,13 29,03 30,74 31, Coeficientul erorilor de bit BER, măsurat la intrarea în decoderul Viterbi trebuie să fie nu mai mare de Valoarea medie pătrată a coeficientului erorilor de modulaţie MER a emiţătorului trebuie să fie nu mai mică de 35 db Valoarea pierderilor echivalente de zgomot END în tractul emiţătorului nu trebuie să depăşească 0,5 db Nivelul puterii componentelor în afara benzii ale spectrului semnalului de ieşire al emiţătorului în limitele abaterii de la frecvenţa de centru ± 12 МГц nu trebuie să iasă în afara măştii de restricţie, coordonatele punctelor de nod ale cărei se prezintă în tab

20 Tabelul Coordonatele punctelor de nod ale măştii de restricţie a spectrului semnalului de ieşire al emiţătorului Abaterea de la frecvenţa de centru, MHz Nivelul puterii componentelor în afara benzii ale spectrului, db 12 67,2 10,75 45,9 9,75 45,9 4,75 40,8 4,185 26,2 3,9 0 3,9 0 4,25 33,3 5,25 45,9 6,25 45,9 11,25 45, ,2 Forma măştii de restricţie a spectrului semnalului de ieşire al emiţătorului este prezentată în fig Figura Forma măştii de restricţie a spectrului semnalului de ieşire al emiţătorului 20

21 Masca de restricţie dată stabileşte nivelul admisibil al componentelor în afara benzii semnalului de ieţire al emiţătorului, dacă în canalele adiacente funcţionează emiţătoare TV analogice şi îndeplinesc următoarele condiţii: antenele emiţătoarelor analogice şi digitale sunt amplasate pe acelaşi pilon; emisiile semnalelor analogice şi digitale au polarizare identică; P.A.R.i al emiţătorului digital Ed şi P.A.R.i. de vîrf a emiţătorului analogic Ea sunt identice. Dacă puterile radiate ale emiţătoarelor nu sunt identice, atunci la valorile nivelului puterii componentelor din afara benzii, impuse de către masca de restricţie dată, este necesar a adăuga valoarea de corecţie ΔE, db, calculată după formula Δ E=10lg Ea/ Ed, unde Ea - P.A.R.i. de vîrf a emiţătorului analogic, db; Ed - P.A.R.i al emiţătorului digital, db Nivelul puterii oricărei emisii spurioase a emiţătorului în referinţă cu puterea de ieşire a emiţătorului în banda de frecvenţă de la 30 MHz pînă la 2,5 GHz pentru emiţătoarele diapazonului III şi de la 30 MHz pînă la 4GHz pentru emiţătoarele diapazonului IV şi V nu vor depăşi minus 60 db Valoarea frecvenţei de centru a emiţătorului trebuie să asigure incadrarea spectrului oscilaţiei emise în limitele canalului setat. Devierea admisibilă a frecvenţei de centru a emiţătorului de la valoarea nominală pe parcursul unei luni nu mai mare de ± 100 Hz CERINŢELE TEHNICE FAŢĂ DE EMIŢĂTOARELE DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ TERESTRĂ Emiţătoarele trebuie să corespundă cerinţelor prezentului regulament şi să fie exploatate în conformitate cu documentele tehnice pentru tipuri concrete de emiţătoare Emiţătoarele trebuie să fie calculate pentru un lucru neîntrerupt pe parcursul a 24 ore cu menţinerea parametrilor, indicaţi în compartimentul 4.2, fără un reglaj suplimentar Emiţătoarele trebuie să asigure funcţionare fără asistare permanentă a personalului de serviciu şi trebuie să fie asigurate sau permise prevederi suplimentare: cu o metodă de rezervare; prin dispozitiv pentru conectare automată la rezervă; cu interfeţe RS-232 sau RS-485 pentru conectarea dispozitivelor de dirijare şi control la distanţă, cu circuite pentru conectarea şi deconectarea automată în dependenţă de existenţa semnalului modulator Emiţătoarele trebuie să se deconectează automat la depăşirea valorii SWR în fiderul de ieşire, instalat pentru tipul concret de emiţător Emiţătoarele trebuie să posede interfaţă asincronă continuă ASI şi/sau interfaţă sincronă paralelă SPI pentru recepţia fluxului de transport MPEG-2 (sau MPEG-4), format din pachete de lungime fixă biţi Dispariţia semnalului modulator la intrarea emiţătorului nu trebuie să producă defecţiuni ale echipamentului. Totodată, puterea efectivă de ieşire a emiţătorului trebuie să corespundă nivelului, stipulat pentru emiţătorul de tipul dat. 21

22 Valoarea nominală a impedanţei fiderului de ieşire HF a emiţătorului trebuie să fie 50 Om. La solicitarea comandatarului, emiţătorul poate fi completat cu dispozitiv de concordanţă pentru lucru cu fider HF, avînd o impedanţă de 75 Om Emiţătoarele se vor completa cu sectoare de măsurare pentru măsurarea SWR şi cu echivalenţa antenei, ce se conectează operativ la ieşire Cerinţe de stabilitate la influienţele climaterice şi mecanice Parametrii emiţătoarelor trebuie să-şi păstreze valorile, indicate în compartimentul 4.2, în următoarele condiţii climaterice: temperatura aerului de la + 5 С pînă la + 45 С; umeditatea relativă 80 % la T + 20 С Cerinţe de fiabilitate Perioada minimă de lucru fără defecţiuni a emiţătorului trebuie să fie nu mai mică de 2000 ore. Defecţiune se consideră disfuncţia lucrului emiţătorului, la care acesta nu poate exercita funcţiile stabilite Timpul mediu de recuperare în cazul existenţei blocurilor de rezervă nu trebuie să depăşească 30 min Cerinţe faţă de alimentare Alimentarea emiţătoarelor trebuie să fie efectuată de la reţeaua de curent alternativ cu 3 faze sau cu 1 fază, frecvenţa de 50 Hz şi tensiunea 380 V şi 220 V respectiv Parametrii emiţătoarelor, indicaţi în compartimentul 4.2. trebuie să-şi păstreze valorile, la devierile lente ale tensiunii din reţea de la plus 10 % pînă la minus 15 % de la valoarea nominală, la frecvenţa (50 ± 1) Hz Valoarea puterii utilizate de către emiţător se stabileşte pentru emiţător de tipul dat. Coeficientul puterii emiţătorului trebuie să fie mai mare de 0, Intensităţile curentului în fiecare din faze, la alimentarea de la reţeaua cu 3 faze, nu trebuie să devieze de la valoarea medie aritmetică mai mult de ± 10 % Cerinţe de securitate Exploatarea emiţătoarelor se va efectua cu respectarea cerinţelor Regulilor de securitate ale muncii la lucrările cu emiţătoarele, Regulilor exploatării tehnice ale echipamentelor electrice ale consumatorilor şi Regulile tehnicii securităţii la exploatarea echipamentelor electrice ale consumatorilor Securitatea antiincendiară a emiţătoarelor trebuie să corespundă cerinţelor Regulamentului tehnic «Regulile de bază ale securităţii antiincendiare în Republica Moldova РТ DSE (Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova 1159 din 24 octombrie 2007) Valorile admisibile ale nivelelor tensiunii şi densităţii cîmpului electromagnetic la locurile de muncă ale personalului nu trebuie să depăşească valorile, stabilite СанПиН 2.2.4/ din 8 mai 1996 «Emisii electromagnetice ale benzii de frecvenţe radio» şi Indicaţiile metodice din 2 februarie 1996 «Determinarea nivelelor cîmpului electromagnetic în locurile de amplasare a mijloacelor TV şi RD cu modulaţie în frecvenţă, aprobate de Ministerul sănătăţii al Republicii Moldova 01-8/35 din 19 ianuarie

23 Materialele şi suprafeţele poleite cu lac, utilizate în emiţătoare, nu trebuie să elimine substanţe ecologic dăunătoare Cerinţe la compatibilitatea electromagnetică Emiţătoarele, după nivelurile perturbaţiilor create, trebuie să corespundă cerinţelor ETSI EN 55022, clasa А Emiţătoarele, după emisiile componentelor armonice în reţeaua de alimentare, trebuie să corespundă cerinţelor Reglementării tehnice Radiocomunicaţii şi radiodifuziune.utilizarea efectiva a spectrului de frecvenţe şi evitarea perturbaţiilor nocive (MO nr din ) Emiţătoarele de putere mică, după stabilitate la perturbaţii, trebuie să corespundă cerinţelor ETSI EN Emiţătoarele cu putere de ieşire mai mare de 200W, după stabilitate la perturbaţii, trebuie să corespundă următoarelor cerinţe şi criterii Ceriţele stabilităţii la perturbaţii se impun emiţătoarelor, prin indicarea unui din următoarele criterii ale calităţii funcţionării emiţătorului: а) criteriul А funcţionarea normală a emiţătorului, în conformitate cu cerinţele stabilite; б) criteriul В micşorarea temporară a calităţii funcţionării emiţătorului, fără stoparea executării funcţiei stabilite, cu restabilirea de sinestătător a calităţii funcţionării după stoparea perturbaţiei; в) criteriul С stoparea temporară a funcţionării emiţătorului cu condiţia, că funcţionarea lui se restabileşte de sinestătător sau poate fi restabilită cu ajutorul operaţiei de dirijare, executată conform documentelor tehnice ale emiţătorului Stabilitatea la influenţa cîmpului electromagnetic Emiţătoarele trebuie să posede stabilitate la influenţa cîmpului electromagnetic cu următorii parametri: intensitatea cîmpului 10 V/m; banda de frecvenţe MHz; modulaţie în amplitudine 1000 Hz; adîncimea modulaţiei 80 %. Criteriul calităţii de funcţionare al emiţătorului: А Stablitatea la influenţa descărcărilor electrostatice Emiţătoarele trebuie să posede stabilitate la influenţa descărcărilor electrostatice cu următorii parametri: tensiunea la descărcare prin contact 4 kv; tensiunea la descărcare prin aer 8 kv. Criteriul calităţii de funcţionare al emiţătorului: B Stabilitatea la influenţa perturbaţiilor de impuls în nano secunde Emiţătoarele trebuie să posede stabilitate la influenţa perturbaţiilor de impuls în nano secunde cu următorii parametri: а) tensiunea impulsurilor 1,0 kv cu frecvenţa 5 khz la influenţa porturilor de semnale, porturilor de dirijare; 23

24 б) tensiunea impulsurilor 2,0 kv cu frecvenţa 5 khz la influenţa porturilor de intrare şi ieşire ale alimentării, la alimentarea emiţătoarelor de la surse cu curent alternativ. Criteriul calităţii de funcţionare al emiţătorului: B Stabilitatea la influenţa schimbărilor dinamice ale intensităţii alimentării electrice Emiţătoarele trebuie să posede stabilitate la influenţa schimbărilor dinamice ale intensităţii alimentării electrice cu următorii parametri: căderi de tensiune, ce corespund scăderii intensităţii sursei de alimentare cu 30 % în decurs de 25 perioade ale frecvenţei reţelei de alimentare (500 ms). Criteriul calităţii de funcţionare al emiţătorului: B; întreruperea tensiunii, ce corespund scăderii intensităţii sursei de alimentare cu mai mult de 95 % în decurs de 250 perioade ale frecvenţei reţelei de alimentare (5000 ms). Criteriul calităţii de funcţionare al emiţătorului: С; salturi de tensiune cu 20 % în decurs de 25 perioade ale frecvenţei reţelei de alimentare (500 мс). Criteriul calităţii de funcţionare al emiţătorului: B Stabilitatea la influenţa perturbaţiilor de impuls în microsecunde de energie mare Emiţătoarele trebuie să posede stabilitate la influenţa perturbaţiilor de impuls în microsecunde de energie mare cu următorii parametri: pentru circuitele de alimentare cu tensiune a curentului alternativ în regimul «fir fir», valoarea impulsului tensiunii 1 kv; pentru circuitele de alimentare cu tensiune a curentului alternativ în regimul «fir pămînt» valoarea impulsului tensiunii 2 kv. Criteriul calităţii de funcţionare a emiţătorului: B Stabilitatea la influenţa perturbaţiilor conductive, induse de către cîmpul electromagnetic Emiţătoarele trebuie să posede stabilitate la influenţa perturbaţiilor conductive, induse de către cîmpul electromagnetic cu următorii parametri: tensiunea perturbaţiei 3 V; banda de frecvenţe 0,15 80 MHz; modulaţie în amplitudine 1000 Hz; adîncimea modulaţiei 80 %. Criteriul calităţii de funcţionare al emiţătorului: А PARAMETRII DE BAZĂ AI SISTEMELOR DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ PRIN SATELIT DVB-S Sistemul de transmisie Sistemul DVB-S se defineşte ca un bloc funcţional de echipamente, care adaptează semnalele TV de la ieşirea multiplexorului de transport MPEG-2 (ISO/IEC DIS ) la caracteristicile canalului satelit. 24