Minorul - victimă a traficului de persoane. The child - victim of trafficking in human beings

Transcription

1 Minorul - victimă a traficului de persoane The child - victim of trafficking in human beings Drd. Academia de Poliţie Al. I. Cuza, Bucureşti, România roxsim90@yahoo.ro, Ph.D in progress Police Academy Al. I. Cuza Bucharest, Romania roxsim90@yahoo.ro Rezumat: Traficul de ființe umane, în afară de consecințele grave pe care le produce victimelor, din punct de vedere social și economic, reprezintă un atac grav asupra drepturilor fundamentale ale omului, democrației și statului de drept. Unul dintre aspectele îngrijorătoare ale traficului, este creșterea numărului de copii victime ale traficului. Traficul de ființe umane are un impact enorm, asupra psihicului victimelor traficului, cu atât mai mult asupra copiilor care sunt victime ale traficului de persoane. Prezentul studiu își propune să realizeze înțelegerea acestui fenomen în multiplele lui dimensiuni, pentru a furniza informații relevante ce permit actorilor instituționali naționali, dezvoltarea de răspunsuri adecvate în prevenirea și combaterea acestui adevărat flagel al timpurilor noastre. Cuvinte cheie: trafic de persoane; trafic de copii. Abstract: Human trafficking, besides the serious consequences it produces in human, social and economic perspective represents a serious attack on fundamental human rights, democracy and rule of law. One of the worrisome aspects of trafficking is increasing the number of children trafficked. Trafficking in human beings has a huge impact on the psyche of trafficked persons, the more on the children who are victims of trafficking. This study aims to achieve understanding of this phenomenon in its multiple dimensions, to provide relevant information allowing national institutional actors, developing appropriate responses to prevent and combat this real scourge of our times. Keywords: trafficking in human beings; child trafficking. Introducere Introduction Traficul de persoane, cu diferite Trafficking in human beings with scopuri de exploatare, este un fenomen different purposes of exploitation is a infracţional internaţional de crimă criminal phenomenon of international organizată, cu consecinţe grave asupra organized crime, with serious siguranţei, sănătăţii şi drepturilor consequences for safety, health and fundamentale ale victimelor. Acest fundamental rights of victims. This fenomen a devenit îngrijorător, phenomenon has become alarming, România fiind o ţară de origine şi de Romania is a country of origin and tranzit pentru victime. Prinse în transit for victims. Caught in the trap of traffickers, victims are subjected to 177

2 capcana traficanţilor, victimele sunt humiliating treatment and exploited in supuse unor tratamente înjositoare şi slavery. exploatate în regim de sclavie. Currently, all information obtained Toate informaţiile obţinute, până în from statistics data and other acest moment, din statistici şi alte surse international sources shows that human la nivel internaţional, arată că pagubele losses caused by ignoring these types umane provocate de ignorarea acestor of crimes are growing, especially tipuri de infracţiuni sunt în continuă because the number of children who creştere, mai ales pentru că numărul de fall victim to this scourge has recorded copii care cad pradă acestui flagel a a significant increase. înregistrat o creştere semnificativă. Children represents an alarming Copiii, reprezintă un procent percentage of victims of trafficking alarmant, din numărul victimelor identified every year in Romania. traficului de persoane identificate în Considering the results of its main fiecare an în România. Luând în studies conducted in recent years, I considerare rezultatele principalelor believe that there is a limit to the studii realizate în ultimii ani, consider knowledge of new trends of child că există o limită a cunoştinţelor trafficking in Romania and, privind, în general, noile tendinţe ale specifically, the domestic traffic, fenomenului traficului de copii în particularly after 2007, when Romania România şi, în mod special, al became an EU member state. traficului intern, cu precădere după In light of the statistics provided by anul 2007, când România a devenit stat the National Database of the National membru UE. Agency Against Trafficking in Persons, În lumina statisticilor oferite de it is necessary to improve Baza Naţională de Date a Agenţiei understanding of the phenomenon in its Naţionale Impotriva Traficului de multiple dimensions, which will Persoane, este necesară îmbunătăţirea provide the main institutional actors înţelegerii fenomenului în multiplele knowledge required to develop lui dimensiuni, ceea ce va permite appropriate responses. furnizarea principalilor actori instituţionali informaţiile necesare 1. Legal definition of human and dezvoltării de răspunsuri adecvate. minors trafficking 1. Definirea juridică a traficului de persoane și de minori Conform Convenţiei cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, copil înseamnă: orice fiinţă umană sub vârsta de 18 ani, exceptând cazurile în care legea aplicabilă copilului stabileşte limita majoratului sub această vârstă [1]. Traficul de persoane, aşa cum este According to the Convention on the Rights of the Child, adopted by the General Assembly of the United Nations, "child" means "every human being below the age of 18 years unless under the law applicable to the child, majority is attained earlier" [1]. Trafficking in human beings, as defined in international conventions ratified at national level is the "recruitment, transportation, transfer, harboring or receipt of persons by 178

3 definit în convenţiile internaţionale means of threat, violence or other ratificate la nivel naţional, reprezintă: forms of coercion, abduction, fraud or recrutarea, transportarea, transferarea, deception, abuse of authority or taking cazarea sau primirea unei advantage of the person's inability to persoane, prin ameninţare, violenţă defend themselves or express their will sau alte forme de constrângere, prin or by offering, giving or receiving of răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de payments or benefits to achieve the autoritate sau profitând de consent of a person having control over imposibilitatea acelei persoane de a se another person, for the purpose of apăra sau de a-şi exprima voinţa ori exploitation. Exploitation consists in prin oferirea, darea, acceptarea sau forced prostitution or other forms of primirea de bani ori de alte foloase sexual exploitation, forced labor or pentru obţinerea consimţământului forced services, slavery or practices persoanei care are autoritate asupra similar servictute brought into, or the altei persoane, în scopul exploatării removal of organs" [2]. acestei persoane. Exploatarea constă The recruitment, transportation, în prostituţia forţată sau altă formă de transfer, harboring or receipt of a child exploatare sexuală, munca forţată sau for exploitation shall be considered servicii forţate, sclavia sau practici trafficking even if recruiters do not similare, aducerea în stare de servitute, involve any of the means listed above. sau prelevarea de organe [2]. The recruitment, transportation, Recrutarea, transportarea, transferul, transfer, harboring or receipt of persons adăpostirea sau primirea unui copil, în aged 0 to 18 years, with the purpose of scopul exploatării, este considerată exploitation, constitutes the offense of trafic de persoane, chiar dacă recrutorii trafficking in minors. nu fac apel la nici unul dintre mijloacele menţionate mai sus. Recrutarea, transportarea, transferul, găzduirea sau primirea unei persoane, cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani, în scopul exploatării acesteia, constituie infracţiunea de trafic de minori. 2. Instrumente internaționale pentru combaterea traficului de persoane și de minori Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, adoptată în 1989 şi ratificată la nivel naţional începând cu 1990, este unul dintre primele instrumente internaţionale care proclamă necesitatea asigurării drepturilor fundamentale ale copilului, cum ar fi: dreptul la exprimare şi 2. International instruments for combating human and juvenile trafficking The UN Convention on the Rights of the Child adopted in 1989 and ratified at national level since 1990 is one of the first international instruments which proclaims the need to ensure children's fundamental rights, such as freedom of speech and freedom of conscience, to protect the child against all forms of violence, whether physical or mental, against abandonment, neglect, ill-treatment or operation, including the sex, all to ensure social welfare, spiritual and moral health of the child and its physical and mental. The monitoring Committee of the 179

4 libertatea de conştiinţă, pentru a proteja UN Convention on the Rights of the copilul împotriva oricărei forme de Child recommended states adoption of violenţă, fie ea fizică sau psihică, concrete measures for proper împotriva abandonului, neglijenţei, a application of the provisions, such as: relelor tratamente sau exploatării, - adopt legislation to protect children inclusiv a celei sexuale, toate pentru a from any type of abuse or exploitation garanta bunăstarea socială, spirituală şi or trafficking and to criminalize these morală a copilului, precum şi sănătatea acts as crimes; fizica şi psihică a acestuia. - organizing specific campaigns and Comitetul de monitorizare a extensive public information; Convenţiei ONU privind drepturile - allocation of resources necessary to copilului, a recomandat statelor, create and develop specific programs to adoptarea unor măsuri concrete, pentru protect and assist trafficked children, o aplicare adecvată a prevederilor, including programs for training judicial precum: personnel needed and structures - adoptarea legislaţiei, care să specialized in the abduction, sale and protejeze copiii de orice tip de trafficking of children; exploatare sau abuz ori trafic, şi să - establish strategies based national incrimineze aceste fapte ca infracţiuni; development mechanisms, coordination - organizarea unor campanii extinse of these structures and monitoring şi specifice de informare a populaţiei; potential criminal activity; - alocarea resurselor necesare, - implementation of programs of pentru crearea şi dezvoltarea unor international cooperation in the programe specifice de protecţie şi exchange of information, catching and asistenţă a copiilor traficaţi, inclusiv punishing the perpetrators; programe pentru pregătirea persoanlului necesar şi a structurilor judiciare specializate în răpirea, vânzarea şi traficul de copii; - crearea unor strategii naţionale, bazate pe mecanisme de dezvoltare și coordonare a acestor structuri, şi de monitorizare a activităţilor cu potenţial infracţional; - punerea în practică a unor programe de colaborare internaţională, în vederea schimbului de informaţii, prinderea şi pedepsirea făptuitorilor; De asemenea, România a semnat Convenţia Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Persoane, pe 16 mai 2005 la Varşovia, convenție ce a fost ratificată la nivel naţional prin Legea nr. 300/2006. Principalele obiective ale Romania also signed the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in Warsaw on May 16, 2005 which has been ratified nationally by Law no. 300/2006. The main objectives of the Convention are: - preventing and combating trafficking in persons, ensuring the principle of parity between men and women; - guaranteeing the rights of the victims by placing at their disposal the necessary legal framework both protection and assistance of victims and witnesses, as well as ensuring the effectiveness of criminal proceedings; - strengthening international cooperation on trafficking; 180

5 Convenţiei sunt: Last international instrument on a. prevenirea şi combaterea trafficking in children has been the traficului de persoane, asigurând Convention on Protection of Children respectarea principiului parităţii între Against Sexual Exploitation and bărbaţi şi femei; Abuse signed by Romania in The b. garantarea drepturilor Convention is the first legal instrument fundamentale ale victimelor, prin of the Council of Europe which punerea la dispoziţia lor a cadrului provides for the criminalization of legal necesar protecţiei şi asistenţei, various forms of sexual abuse of atât a victimelor cât şi a martorilor, children, including within the family, precum şi prin asigurarea eficienţei committed by one of their parents by procesului penal; force, threats or constraints. Thus, c. întărirea cooperării internaţionale besides the traditional offenses: sexual în domeniul traficului de persoane; abuse, child prostitution, child pornography and for the first time socalled "grooming" the child who is deceiving trust for sexual purposes. Ultimul instrument internaţional referitor la traficul de copii, a fost Convenţia privind Protecţia Copilului Împotriva Exploatării şi Abuzului Sexual, semnată de către România în Convenţia este primul instrument legal al Consiliului Europei, care prevede incriminarea diferitelor forme de abuz sexual al copiilor, inclusiv în cadrul familiei, comis de unul dintre părinţi, prin folosirea forţei, ameninţărilor sau constrângerilor. Astfel, pe lângă infracţiunile tradiţionale, ca: abuzul sexual, prostituţia infantilă, pornografia infantilă, etc., a fost incriminat, pentru prima dată, aşa numitul grooming, care constă în înşelarea încrederii copilului în scopuri sexuale. 3. Situaţia traficului de copii în România În România, copiii reprezintă aproximativ 35% din numărul victimelor traficului de persoane identificate în fiecare an. Astfel, în anul 2013 au fost identificaţi 300 de copii, în 2014 au fost identificaţi 280 de minori (37%), iar în 2015 au fost identificaţi 276 (31%). Marea 3. Situation of child trafficking in Romania Children represent about 35% of the identified victims of trafficking every year in Romania. In 2013, 300 children were identified in 2014 were identified 280 minors (37%), and 2015 were identified 276 (31%). The vast majority of trafficked minors are female, about 90% each year. Three quarters of the children were sexually exploited, the most vulnerable age group is years old (94%). Concerning education of minors who have been victims of trafficking during this period, a rate of 67% were underage recruitment who had completed secondary education following high school education occupying the 2nd level of education recorded. Half of trafficked children were victims of domestic traffic, the other half being trafficked for various forms of exploitation abroad. The main destination countries are Italy (sexual exploitation) and Spain (both forced 181

6 majoritate din minorii traficaţi sunt de labor exploitation and sexual). sex feminin, aproximativ 90% în Recruitment of minors for sexual fiecare an. Trei sferturi dintre copii au exploitation, forced labor and other fost exploataţi sexual, categoria de forms of exploitation is performed vârstă cea mai vulnerabilă fiind mainly by acquaintances, friends and ani (94%). people unknown previously În ceea ce priveşte educaţia recruitment. minorilor, care au fost victime ale The main way is the sexual traficului de persoane în această exploitation of children, most juveniles perioadă, un procent de 67% au fost are victims of domestic traffic. The minori cu studii gimnaziale finalizate în main destination countries are Italy, momentul recrutării, urmând cei cu Spain, UK, Germany, Greece, Austria, studii liceale, care ocupă locul 2 al the Netherlands, Portugal, France, nivelului de educaţie înregistrat. Belgium, Denmark and Turkey. Jumătate dintre copiii traficaţi, au While in Italy, the main form of fost victime ale traficului intern, sexual exploitation of minors was in cealaltă jumătate fiind traficaţi pentru the street, in cases of domestic traffic, diferite forme de exploatare în afara minors were exploited for sexual ţării. services particularly housing, and other Principalele ţări de destinaţie, sunt confined spaces (clubs, brothels, Italia (exploatare sexuală) şi Spania hotels) [3]. (atât exploatare prin muncă forţată, cât Most trafficked minors have low şi sexuală). Recrutarea minorilor pentru levels of education so in 2015 about exploatare sexuală, muncă forţată şi 75% of trafficked children have at most alte tipuri de exploatare, este realizată lower secondary education. Given that în principal de către cunoştinţe, 90% of children were at high school prieteni, dar şi de persoane necunoscute age, we can appreciate that many anterior recrutării. victims were in a drop out situation Principala modalitate de exploatare when recruiting or discontinued studies a copiilor este cea sexuală, majoritatea in this context. minorilor sunt victime ale traficului Regarding the the origin intern. Principalele ţări de destinaţie environment, most minor victims come sunt: Italia, Spania, Marea Britanie, from rural areas, their share is much Germania, Grecia, Austria, Olanda, higher than generally which indicates Portugalia, Franţa, Belgia, Danemarca that minors are recruited into a greater şi Turcia. extent in urban areas than adults. Dacă în cazul Italiei, principala formă de exploatare sexuală a minorilor 4. The Internet - a way of a fost în stradă, în cazurile de trafic recruiting minors intern, minorii au fost exploataţi pentru oferirea de servicii sexuale mai ales în Today, the main method of locuinţe, dar şi în alte spaţii închise recruiting minors is the internet. In the (cluburi, bordeluri, hoteluri) [3]. last 6 years, the rate of Internet Majoritatea minorilor traficaţi au un penetration has increased more than 20 nivel redus de educaţie, astfel, în 2015 times. This comes due to the fact that aproximativ 75% dintre copii traficaţi Romania adopted in 2009 National 182

7 au avut cel mult studii gimnaziale. Ţinând cont, că 90% dintre copii erau la vârsta studiilor liceale, putem aprecia că multe victime se aflau în situaţia de abandon şcolar, în momentul recrutării sau au întrerupt studiile în acest context. În ceea ce priveşte mediul de provenienţă, majoritatea victimelor minore provin din mediul urban, ponderea acestora fiind mult mai mare decât în general, ceea ce indică faptul că minorii sunt recrutaţi într-o măsură mai mare din mediul urban decât adulţii. 4. Internetul - modalitate de recrutare a minorilor Astăzi, principala modalitate de recrutare a minorilor este internetul. În ultimii 6 ani, rata de penetrare a internetului a crescut de mai mult de 20 de ori. Acest lucru vine ca urmare a faptului că România a adoptat, în 2009, Strategia naţională privind implementarea serviciului universal în sectorul comunicaţiilor electronice, care urmăreşte asigurarea accesului la comunicaţii electronice oricărui cetăţean din România. Principiul care promovează această strategie este acela că, accesul la un set minim de servicii de comunicaţii electronice este considerat un drept fundamental al cetăţenilor, esenţial pentru integrarea acestora în comunitate şi, în sens mai larg, în societatea informaţională [4]. Potrivit unui studiu realizat la nivel european de IAB Europe, România are cea mai tânără populaţie ce utilizează internetul: 40% sunt tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani [5]. În România, datorită vârstei scăzute a utilizatorilor de internet, frecvenţele accesării săptămânale a internetului, strategy for implementation of universal service in electronic communications, which aims to ensure access to electronic communications of any romanian citizen. The principle which promotes this strategy is that the access to a minimum set of electronic communications services is considered a fundamental right of citizens, essential for their integration in the community and in the information society [4]. According to a study conducted at European level by IAB Europe, Romania has the youngest population that uses the Internet: 40% are young people aged between 15 to 24 years [5]. In Romania, due to the low age of Internet users, weekly frequencies accessing the Internet for entertainment and social networking are the highest in Europe: Romania ranks first in countries who took part in the study when using the Internet for discussions (chat) or sending text messages in real time (instant messaging): more than 50% of internet users access these services at least weekly. The Internet is a hostile environment in which children may be exposed to abuse. However, the Internet is an opportunity for children to have access to information that would not otherwise be accessible so that children should not be limited but mostly supervised by adults. Children and young people who use the Internet consider it a place where they have a lot of freedom, where they can have fun and where they can make friends. The Internet aims to replace some lucrurii that children can not do in ordinary life: to talk about delicate things with someone or find someone to listen to them problems. According to a survey conducted by ANITP, 93% 183

8 pentru distracţie sau reţele sociale, sunt of children who participated admitted din cele mai ridicate în Europa. that use to participate in online România este pe primul loc, între ţările discussions, regardless of how they ce au luat parte la studiu, în cazul attend in these discussions [6]. utilizării internetului pentru discuţii Through the Internet, social media, (chat) sau trimiterea de mesaje text în traffickers get in touch with victims, timp real (instant messaging), peste they earn they trust speculating them 50% dintre utilizatorii de internet both needs and fears. Specialists say accesează cel puţin săptămânal aceste that the vulnerable structure changes, servicii. there is a notable increase in cases Internetul este un mediu ostil, în involving children in families with care copiii pot fi expuşi unor abuzuri. financial problems, teenagers (12-13 Totuşi, internetul reprezintă o years) who have emotional problems oportunitate pentru copii, de a avea which can be exploited by traffickers acces la informaţii care nu ar fi altfel [7]. The teribilism and the desire to accesibile, astfel că accesul copiilor nu define an identity lead to the adoption ar trebui limitat, ci cel mult monitorizat of risky behaviors in relationships with de către adulţi. others. Thus, traffickers earn the trust Copii şi tinerii care utilizează of minors listening to their problems. internetul, îl consideră un loc în care au Traffickers have a high emotional foarte multă libertate, unde se pot distra intelligence. This feature is common, şi unde îşi pot face prieteni. Internetul especially on recruiters who use more are rolul de a înlocui unele lucruri, pe subtle manipulation techniques, care copiii nu le pot face în viaţa empathizing with others to meet their obişnuită: să vorbească despre lucruri needs, ensuring in this way achieve the delicate cu cineva, sau să găsească pe ultimate goal, represented by cineva care să îi asculte problemele. recruitment [8]. Potrivit unui sondaj realizat de ANITP, 93% dintre copiii care au participat la 5. The causes of child trafficking sondaj, au recunoscut că obişnuiesc să participe la discuţii online, indiferent For a better understanding of the de modalitatea prin care participă la vulnerability of victims before aceste discuţii [6]. recruitment is required thorough Prin intermediul internetului, prin exploitation of environmental and reţelele de socializare, traficanţii iau living conditions of children prior legătura cu victimele și se împrietenesc trafficking. cu ele, speculându-le atât nevoile, cât şi An important aspect about exploited temerile. Specialiştii afirmă că, children is related to their family structura categoriilor vulnerabile se situation. Thus, over 50% of trafficked schimbă, că există o creştere notabilă a children come from two parent cazurilor în care sunt implicaţi copii families, but also come from singleparent din familii fără probleme financiare, families, institutionally or aflaţi la vârsta pre-adolescenţei (12-13 minors living with relatives. ani), care au probleme emoţionale ce Various forms of family pot fi exploatate de către traficanţi [7]. disintegration contributes dramatically Teribilismul şi dorinţa de definire a to increase the probability of 184

9 unei identităţi, conduc la adoptarea occurrence of child trafficking. unor comportamente riscante în Families remain the first and most relaţiile cu ceilalţi. Astfel, traficanţii important medium for raising câştigă încrederea minorilor children, and any shortcomings in this ascultându-le problemele. Traficanţii area has major repercussions on the posedă o inteligenţă emoţională vulnerability of children. In ridicată. Această caracteristică este dysfunctional families, parents lack the întâlnită, în special, în cazul time and/or concern for their recrutorilor, care folosesc tehnici de involvement in their children's lives, manipulare mai subtile, empatizând cu they do not check school attendance or ceilalţi, pentru a veni în întâmpinarea leisure mode, doesn t holds talks and nevoilor lor, asigurându-şi în acest mod listen to children, do not care and atingerea scopului final, reprezentat de support, they do not offer emotional recrutare [8]. support and stability, the enviroment is being cold and sometimes hostile, the 5. Cauzele traficului de minori absence of affection having negative repercussions on child development. Pentru o mai bună înţelegere a vulnerabilităţii victimelor, în faţa recrutării, este necesară explicarea aprofundată a condiţiilor de mediu şi de trai ale copiilor, anterioare traficului. Un aspect important cu privire la copii exploataţi, este cel legat de situaţia familială a acestora. Astfel, peste 50% dintre copii traficaţi provin din familii biparentale, dar provin și din familii cu un singur părinte, din mediul instituţional sau chiar minori ce locuiesc la rude. Diversele forme de dezintegrare a familiei, contribuie dramatic la creşterea probabilităţii de apariţie a traficului de copii. Familia, rămâne primul şi cel mai important mediu de creştere a copiilor, iar orice disfuncţionalitate în interiorul acesteia, are repercursiuni majore asupra vulnerabilităţii copiilor. În familiile disfuncţionale, părinţilor le lipseşte timpul şi/sau preocuparea pentru implicare în viaţa copiilor lor, ei nu verifică frecvenţa şcolară sau modul de petrecere a timpului liber, nu poartă discuţii şi nu-i ascultă pe copii, nu-i îngrijesc şi nu-i sprijină, nu le oferă Lack of communication and parental affection diminishes the capacity for self-protection of children [9]. Both the generation gap and lack of affection leads children to seek attention or emotional comfort or material elsewhere. For this they resort to friends, neighbors, educators and even strangers, to fill the gap and shortcomings of human relationships. So it may come to trust others and thus make contact with potential criminals or in environments conducive to recruitment. Violence and abuse in the family, either emotional, physical or sexual, is seen as an important contributing factor recruitment, regardless of social status or economic impact. An abusive family environment paves the way for various forms of abuse which the child will have to endure when it will be trafficked. Moreover, it is considerd that there is a strong link between an individual's susceptibility to trafficking and its state as observer or subject to violence. Proof is the fact that most 185

10 suport emoţional şi stabilitate, mediul fiind rece şi uneori ostil, absenţa afecţiunii repercutându-se negativ asupra dezvoltării copiilor. Lipsa comunicării şi a afecţiunii parentale, diminuează capacitatea de auto-protecţie a copiilor [9]. Atât conflictul dintre generaţii, cât şi lipsa afecţiunii, îi face pe copii să caute atenţia sau confortul emoţional sau material în altă parte. Pentru asta apelează la prieteni, vecini, educatori şi chiar la străini, pentru a umple golul şi a compensa deficienţele de relaţii interumane. Astfel, ar putea ajunge să se încreadă în alte persoane, şi astfel să intre în contact cu posibili infractori, sau în medii favorabile recrutării. Violenţa şi abuzul în familie, fie emoţională, fizică sau sexuală, este văzută ca un important factor favorizant al recrutării, indiferent de statutul social sau economic al acesteia. Un mediu familial abuziv, pregăteşte terenul pentru variatele dar constantele forme de abuz, pe care va trebui să le îndure copilul când va fi traficat. Mai mult, se apreciază că există o legătură puternică, între susceptibilitatea unui individ la trafic şi starea sa de observator sau subiect al violenţei în familie. Dovadă stă şi faptul că cele mai multe victime minore, au în istoricul lor incidente de agresivitate, abuzuri fizice, psihice sau chiar sexuale, ceea ce sporeşte nivelul traumei [10]. Sărăcia, instabilitatea financiară şi şomajul, au o contribuţie semnificativă la apariţia vulnerabilităţii la recrutare. Sărăcia afectează într-o proporţie mult mai mare: - familiile monoparentale cu mai mulţi copii; - pe cele cu nivel minor victims have in their history incidents of aggression, physical abuse, psychological or sexual, which increases the trauma [10]. Poverty, unemployment, financial instability has a significant contribution to the emergence vulnerability to recruitment. Poverty affects a much higher proportion: - single parents with several children; - those with low education; - labor migrants; - families in rural areas; - those unable to find a job; - and those who receive minimum wage or providing unskilled work and not having job security [11]. Social vulnerability is a major risk factor for those who are desperately seeking to secure a decent standard of living and to escape the poverty spectrum. Low living standards makes both parents and children to be more vulnerable to false promises and accept job offers that seem financially attractive, which it is hoped will ensure survival of the family. Sometimes children are forced out of school or carry out illegal activities. In some cases prostitution is accepted as the only way to bring an income in the family. Often, such a family history, associated with a lifestyle to the limit of legality, is inherited and passed from one generation to another. Migration of working parents are a cause of child trafficking. Thus, parents who live to work in another region of the country or abroad can no longer raise, educate and supervise children, often leaving these tasks on behalf of neighbors, relatives or community. Labor migration leads to neglect, the deviant behavior of children and adolescents and their institutionalization, all factors leading 186

11 Migrarea la muncă a părinţilor, reprezintă o cauză a traficului de copii. Astfel, părinţii care locuiesc pentru a munci în altă regiune a ţării sau în străinătate, nu mai pot să-şi crească, să educe şi să supravegheze proprii copii, lăsând adesea aceste sarcini pe seama vecinilor, rudelor sau comunităţii. Migraţia la muncă duce la neglijare, la comportamente deviante ale copiilor şi adolescenţilor şi la instituţionalizarea lor, toţi aceşti factori conducând la creşterea gradului de vulnerabilitate pentru trafic. Pe de altă parte, este foarte probabil ca familiile de emigranţi, să întâmpine dificultăţi de integrare în noile lor comunităţi. Unii copii sunt obligaţi să- Acta Universitatis George Bacovia. Juridica - Volume 5. Issue 1/ scăzut de educaţie; - emigranţii la to increased vulnerability to trafficking. muncă; - familiile din mediul rural; - pe On the other hand, it is likely that cei incapabili să-şi găsească un loc de migrant families face difficulties muncă; - cât şi pe cei care primesc integrating into their new communities. salariul minim sau care prestează Some children are forced to accompany munci necalificate şi care nu au their parents and may end up accepting siguranţa unui loc de muncă [11]. offers unethical or illegal. Vulnerabilitatea socială, devine un factor major de risc, pentru aceia care caută cu disperare să-şi asigure un standard decent de viaţă, şi să scape de spectrul sărăciei. Nivelul scăzut de trai îi face, atât pe părinţi cât şi pe copii, să fie mai vulnerabili în faţa promisiunilor false şi să accepte oferte de muncă ce par atractive financiar, care se speră că vor asigura supravieţuirea familiei. Uneori, copiii sunt obligaţi să abandoneze şcoala sau să desfăşoare activităţi ilegale. În unele cazuri, chiar şi prostituţia este acceptată, ca fiind unicul mod de a aduce un venit în familie. De multe ori, un astfel de istoric familial, asociat şi cu un stil de viaţă la limita legalităţii, este moştenit şi transmis de la o generaţie la alta. Education is one of the main causes of trafficking and, implicitly, of child trafficking. A low level of education and school dropouts are often connected with low income, illiteracy, family disintegration, alcoholism, violence or migration. Most child victims have a low education. Low priority given to education and training contribute to a passive attitude and helpless children, making them susceptible to seduction by offering goods or promises for a better life, and so increase the risk of being trafficked. A study conducted in 2009 by Save the Children Organisation, concluded that children who attend school regularly are better informed about human trafficking and the methods of prevention. The families have gaps in information, and children lack information about the hazards and risks they are exposed and do not possess the skills and knowledge to withstand the language and methods used by recruiters, while most likely, parents lack the capacity to educate them in this respect or at least to discuss the subject freely. Deficiencies in community support and infrastructure is also another cause of trafficking. Thus, the shortcomings related to: - providing institutional or social support; - lack of infrastructure; - cooperation and social protection, which are caused mainly by the limited resources at their disposal 187

12 şi însoţească părinţii, şi pot sfârşi prin a accepta oferte imorale sau ilegale. Educaţia, reprezintă și ea, una dintre principalele cauze ale traficului de persoane şi, implict, ale traficului de copii. Un nivel scăzut de educaţie şi abandonul şcolar, sunt adesea legate de veniturile scăzute, analfabetism, dezintegrare familială, alcoolism, violenţă sau migrare. Majoritatea victimelor minore au o educaţie scăzută. Acordarea unei priorităţi scăzute pentru educaţie şi formare profesională, contribuie la formarea unei atitudini pasive şi neajutorate a copiilor, făcându-i susceptibili la seducţie, prin oferirea de bunuri sau de promisiuni pentru o viaţă mai bună şi, astfel, la creşterea riscului de a fi traficaţi. Un studiu efectuat în 2009, de către organizaţia Salvaţi Copii, a concluzionat că minorii care frecventează regulat şcoala, sunt mai bine informaţi asupra traficului de persoane şi asupra metodelor de prevenire. Familiile au însă lipsuri în informare, iar copiilor le lipsesc informaţiile despre pericolele şi riscurile la care sunt expuşi, şi nu posedă deprinderile şi cunoştinţele necesare, pentru a rezista limbajului şi metodelor folosite de recrutori, în timp ce, cel mai probabil, părinţilor le lipseşte capacitatea de a-i educa în acest sens sau, cel puţin, de a discuta liber subiectul. Deficienţele în sprijinul acordat de comunitate şi în infrastructură, reprezintă, de asemenea, o altă cauză a traficului de persoane. Astfel, neajunsurile referitoare la: - acordarea sprijinului instituţional sau social; - lipsa infrastructurii; - lipsa cooperării for the community. The low number of social workers and psychologists in certain regions, especially in rural areas, has major effects on the efficiency of efforts to prevent, identify and monitor vulnerable children and their families. Limited access, or lack of public transport helps lower the rate of school attendance. Schools are sometimes lacking necessary staff and professional advisors, especially in rural areas. Communities typically lack the ability to provide children with alternative leisure. Ethnic differences are among the main causes of trafficking. Minors of roma origin are at higher risk of being trafficked. A range of socio-economic and demographic factors contribute to this, such as: the great mobility of roma families, high birth rate, the higher degree of absenteeism and school dropout, compared to population and poverty. Roma families often have no access to social protection of the state because they have no identity cards, which further complicates any social intervention in cases of abuse of minors or criminal activities [12]. Conclusions By synthesizing the insights from this article, the main risk factors in the recruitment process are: coming from a family with a low living standard and education, from dysfunctional families, with an conflictual environment or with parents abroad, lack of integration of family in the community and their involvement in the education and support of children, lack of attention and affection offered to children, limited access to medium and higher forms of education and, especially, 188

13 sau protecţiei sociale, care sunt cauzate, în principal, de resursele limitate avute la dispoziţie de comunitate. Numărul redus de lucrători sociali şi psihologi, în anumite regiuni şi, în mod special, în mediul rural, are efecte negative majore asupra eficienţei eforturilor de prevenire, identificare şi monitorizare a copiilor vulnerabili şi a familiilor lor. Accesul limitat, sau lipsa mijloacelor publice de transport, contribuie la scăderea ratei de frecventare a şcolii. Şcolile, sunt uneori lipsite de personalul necesar şi de consilieri profesionişti, în special în mediul rural. Comunităţilor, le lipseşte de obicei posibilitatea de a oferi copiilor alternative de petrecere a timpului liber. Diferenţele etnice, de asemenea, se numără printre principalele cauze ale traficului. Minorii de origine romă, sunt expuşi unui risc mai ridicat de a fi traficaţi. Un ansamblu de factori socioeconomici şi demografici contribuie la aceasta, cum ar fi: marea mobilitate a familiilor de romi, natalitatea ridicată, gradul mai mare de absenteism şi abandon şcolar, comparativ cu media populaţiei şi sărăcia. Adesea familiile rome nu au acces la protecţia socială a statului, deoarece nu au acte de identitate, fapt care complică şi mai mult orice intervenţie socială, în caz de abuz al minorilor sau de activităţi infracţionale [12]. Concluzii Sintetizând informaţiile desprinse din acest articol, principalii factori de risc în procesul de recrutare a minorilor pentru a fi traficați, sunt: - provenienţa dintr-o familie cu un nivel scăzut de trai şi de educaţie, din familii finding a workplace, lack of education and information, drop out, frequenting entourages with negative influences and the lack of a support network, especially in rural areas. The socio-economic disparities from Romania, also related by urban-rural differences in terms of development and opportunities and family environment within the meaning of parenting skills and the emotional and physical care, support of children by the family and the existence of a violent and abusive family environment appear to be key factors in which children may end up in a situation of traffic. The level of information is closely related to the level of education. Children with low levels of education, including those who have dropped out of school, have no chance and opportunity awareness of the risks of trafficking. This has a strong impact on their risk assessment capacity on deals and promises. The state institutions, parents and the wider community were identified as social actors who could fulfill a protective role, but casuistry reflects the significant shortcomings of the social protection system. There are attempts, projects initiated by these actors, but they do not act in a unified system. References [1] Law no. 272/2004 regarding child protection and promotion of its rights, art. 4; [2] Law no. 300/2006 for ratification of the Convention of European Council on combating trafficking in human beings; [3] Child trafficking in Romania - Study on the recruiting process, p. 43; [4] Order no. 461/2009 for approving the 189

14 dezorganizate, cu un mediu conflictual National Strategy on the implementation sau cu părinţi plecaţi în străinătate; - of universal service in electronic lipsa de intergrare a familiei în communications; comunitate şi de implicare a acesteia în [5] Study MCDC - Marketers & Consumers, Digital & Connected educaţia şi susţinerea copiilor; - lipsa conducted by IAB Europe, published in atenţiei şi afectivităţii oferite copiilor; - February 2010; accesul limitat la formele de [6] Research report "The Internet and the învăţământ mediu şi superior, şi, mai exploitation of children", available on ales, la ocuparea unui loc de muncă; - lipsa educaţiei şi informaţiei, precum și ndly%20raport_ro.pdf; abandonul şcolar; - frecventarea unor [7] Adrian Iacob, Victor Constantin anturaje cu influenţe negative şi lipsa Draghici, "Aspects of human unei reţele de suport, în special în trafficking", Sitech Publishing House, mediile rurale. Craiova, 2013; [8] I.G. Oltei, "The methodology of Discrepanţele socio-economice din investigating crimes of trafficking in România, legate, de asemenea, de persons", University of Bucharest, diferenţele urban-rural în ceea ce Faculty of Law, 2008, p. 81; priveşte dezvoltarea şi oportunităţile, [9] Idem [3], p. 49; cât şi mediul familial, în sensul de [10] Information Guide on trafficking in deprinderi parentale şi nivelul de persons, Social Alternatives Publishing îngrijire emoţională şi materială, în House, Iasi, 2006; general, susţinerea copiilor de către [11] Idem [3], p. 46; familie, cât şi existenţa unui mediu [12] George Cristinel Zacharia Trafficking familial abuziv şi violent, par a fi in human beings, C.H. Beck Publishing House, factorii cheie pentru care copiii pot sfârşi într-o situaţie de trafic. Nivelul de informaţii și cunoștințe, este în strânsă legătură cu nivelul de educaţie. Copiii cu un nivel scăzut de educaţie, inclusiv cei care au abandonat şcoala, nu au şansa şi posibilitatea conştientizării riscurilor traficului. Acest lucru are un impact puternic asupra capacităţii lor de evaluare a riscului cu privire la oferte şi promisiuni. Instituţiile statului, părinţii şi comunitatea, în general, au fost identificaţi ca actori sociali care ar putea îndeplini un rol protector, însă cazuistica reflectă şi importante deficienţe ale sistemului de protecţie socială. Există încercări, proiecte iniţiate de aceşti actori, dar ele nu se manifestă în cadrul unui sistem unitar. 190

15 Referinţe [1] Legea nr. 272/2004 cu privire la protecţia copilului şi promovarea drepturilor acestuia, art. 4; [2] Legea nr. 300/2006 pentru ratificarea Convenţiei Consiliului European referitoare la lupta împotriva traficului de fiinţe umane; [3] Traficul de copii în România - Studiu asupra procesului de recrutare, p. 43; [4] Ordinul nr. 461/2009 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind implementarea serviciului universal în sectorul comunicaţiilor electronice; [5] Studiu MCDC - Marketers & Consumers, Digital & Connected realizat de IAB Europe, publicat în februarie 2010; [6] Raport de cercetare Internetul şi exploatarea copiilor, disponibil pe endly%20raport_ro.pdf; [7] Adrian Iacob, Constantin-Victor Drăghici, Aspecte privind traficul de fiinţe umane, Editura Sitech, Craiova, 2013; [8] I.G. Oltei, Metodologia investigării infracţiunilor de trafic de persoane, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept, 2008, p. 81; [9] Idem [3] p. 49; [10] Ghid de informare în domeniul traficului de persoane, Editura Alternative Sociale, Iaşi, 2006; [11] Idem [3], p. 46; [12] George-Cristinel Zaharia, Traficul de persoane, Editura C.H. Beck, Bucureşti,

16 192