CUM SĂ ÎNȚELEGEM CAUZELE EVENIMENTELOR ADVERSE

Transcription

1 INTRODUCERE ÎN CUM SĂ ÎNȚELEGEM CAUZELE EVENIMENTELOR ADVERSE OBIECTIVELE CURSULUI Descrierea conceptelor fundamentale ale Siguranței Pacientului și factorii care contribuie la îmbunătățirea acesteia. INDICE 1. Înțelegerea cauzelor: o necesitate pentru îmbunătățirea Siguranței Pacientului; 2. Metode de colectare a datelor și informațiilor despre cauzele incidentelor aflate în legătură cu Siguranța Pacientului; 3. Concluzii.

2 INTRODUCERE ÎN 1. ÎNȚELEGEREA CAUZELOR: O NECESITATE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA SIGURANȚEI PACIENTULUI; ÎNTREBĂRI LA CARE TREBUIE SĂ RĂSPUNDEM 1. Sondajele în rândul furnizorilor pot fi utile pentru a înțelege cauzele evenimentelor adverse pentru că: a) Se pot utiliza întrebări standardizate și întrebări deschise; b) Pot captura cunoștințele lucrătorilor sanitari pe prima linie; c) Pot fi utilizate în țările în dezvoltare/tranziție; d) Toate cele anterioare. 2. Care din următoarele metode de colectare a datelor nu sunt un auto-raport? Sondajul realizat în spital; Rezumatul înregistrărilor din spital; Interviul persoană-persoană; Focus-group. a) b) c) d) Care afirmație despre reclamațiile privind neglijența profesională este falsă? a) Analiza plângerilor poate fi utilă pentru descoperirea erorilor latente; b) Datele cuprinse în reclamații reprezintă probleme de asistență medicală; c) Reclamațiile pentru neglijență profesională nu au un format standardizat; d) Plângerile pentru neglijență profesională oferă date din multiple perspective. Care dintre aceste metode pot fi utile pentru studierea cauzelor evenimentelor adverse? Sondajul furnizorilor; Notificarea incidentelor (incident reporting); Studiul de cohortă; Toate cele anterioare. a) b) c) d) 5. Sistemele de informare despre incidente sunt: Bune pentru a întâlni erorile latente; Cea mai bună metodă pentru a înțelege cauzele evenimentelor adverse; Sunt cunoscute deasemenea ca: Raportare și Învățare ; a și c. a) b) c) d)

3 INTRODUCERE ÎN INTRODUCERE A măsura defectele în asistența medicală implică să numărăm câți pacienți decedează sau suferă leziuni și pentru care tip de eveniment advers. După identificarea zonelor prioritare, următoarea etapă este înțelegerea cauzelor evenimentelor adverse care produc daune pacienților. Vom explica câteva metode prin intermediul unor cazuri practice.

4 INTRODUCERE ÎN COMPONENTE CAZUL Pacient în faza postoperatorie. Are alergie la diclofenac. S-a prescris diclofenac. S-a administrat antiinflamatorul. Pacientul a suferit anafilaxia.

5 INTRODUCERE ÎN CE TREBUIE FĂCUT? Personalul să fie mai atent. Îmbunătățirea educației și pregătirii. Stabilirea și respectarea unei politici. Acesta este sistemul! După Vincent FUNNEL

6 INTRODUCERE ÎN 2. METODE DE COLECTARE A DATELOR ȘI INFORMAȚIILOR DESPRE CAUZELE INCIDENTELOR ÎN LEGĂTURĂ CU SIGURANȚA PACIENTULUI Observare, autoraportare (interviuri și chestionare). Studii experimentale. Recomandările experților (rezumate de documente). METODE DE MĂSURARE Prospective Observarea directă a asistenței prestate pacientului; Studiul de cohortă; Supravegherea/monitorizarea clinică. Retrospective Rezumarea istoriei clinice (pe suport hârtie, în format electronic); Analiza reclamațiilor administrative; Analiza reclamațiilor privind neglijența profesională (malpraxis); Conferințe/reuniuni privind morbilitatea-mortalitatea/autopsii; Sistemele de notificare a incidentelor. UTILITATEA RELATIVĂ A METODELOR DE MĂSURARE A ERORILORMETODE CLINICE Conferințe/reuniuni de morbiditate-mortalitate. Analizele cauzei rădăcină. Bune pentru cazurile unice în detectarea erorilor latente. Include informații referitoare la: furnizori multipli; timpi diferiți; locuri diferite.

7 INTRODUCERE ÎN ANALIZELE CAUZEI RĂDĂCINĂ Ce s-a întâmplat? De ce s-a întâmplat? Cum prevenim repetarea evenimentului? Cu știm că se îmbunătățește siguranța? Metode potențiale de investigare Mențiuni sau descrieri MULTIPLE care pot fi analizate statistic; Sondaj al personalului din sănătate (interviu, sondaj); Analiza datelor actuale pentru identificarea factorilor contributivi; Recolectarea prospectivă de date utilizând sisteme de informare sau studii de cohortă. Câteva exemple Analizele cauzei rădăcină ( Cardoso Alux Teixeira T y De Bortoni Cassiani. Análisis de causa raíz: evaluación de errores de medicación en un hospital universitario Rev. Esc. Enferm. USP;44(1):139146, mar ) Sondaj nominal al personalului din sănătate ( Wu AW, Folkman S, McPhee SJ, Lo B. Do house officers learn from their mistakes? JAMA, 1991, 265: ) Analiza reclamațiilor de neglijență profesională ( Gandhi T, Kachalia A et al. Ann Intern Med. 2006;145: ; Moore Ph, Vargas A et al. Rev Med Chile 2011; 139: ) Sisteme de Raportare&Învățare (Identifică, Înregistrează și Învață); Studiu de cohortă ( Cullen DJ, Sweitzer BJ et al. Preventable adverse drug events in hospitalized patients: a comparative study of intensive care and general care units. Crit Care Med, 1997, 25: ) Asocierea între proporția asistenți-pacienți și mortalitatea chirurgicală ( Aiken LH, Clarke SP et al Hospital nurse staffing and patient mortality, nurse burnout, and job dissatisfaction. JAMA, 2002: 288: ) SONDAJUL FURNIZORULUI Bun pentru erorile latente; Date care nu sunt disponibile în altă modalitate; Cunoașterea grupurilor; Poate fi cuprinzător. Distorsionarea informației retrospective (rău rezultat=rea asistență); Este nevoie de o bună rată a răspunsurilor. Tipul de întrebări Închise (articole și scale ale standardelor); Deschise; Semi-structurate. Ej: Wu AW, Folkman S, McPhee SJ, Lo B. Do house officers learn from their mistakes? JAMA, 1991, 265:

8 INTRODUCERE ÎN METODE: Proiectare: Sondaj transversal Confidențial, anonim sondajul medicilor utilizând text liber și întrebări cu răspuns fix; Proceduri: se trimite sondajul. Dacă nu se primește răspuns, se trimit două atenționări prin poștă; Proiect ales pentru a furniza răspunsuri profunde și pentru abilitatea de a proba ipoteze. Alte metode de auto-raport care se pot utiliza: Sondaje semistructurate; Discuții în grupuri mici; Focus group; Sondaje unu/unu. Metode: Populație și Loc Loc: trei centre mari de medicină academică. Populație: personalul din programele de formare a rezidenților în medicină internă. Dintre cei contactați, 114 au răspuns solicitării, însemnând o rată de răspuns de aprox. 45%. Toți au informat o eroare. Metode: Colectarea de date Studiul a dezvoltat un sondaj pentru a fi trimis personalului și returnat după completare. Sondajul a inclus: Descriere în text liber: erori mai importante și răspuns. Întrebări cu răspuns fix, uzând adjective scală de calificare a răspunsului. Sondajul s-a difuzat personalului din trei programe de formare a rezidenților. Pachetul include un pix și un plic timbrat cu adresa de returnare. Scrisorile de răspuns includ o secțiune pentru a indica că sondajul a fost returnat iar destinatarul dorește să nu mai fie contactat niciodată. Rezultatul: Principalele constatări Rezultate adverse grave în 90% din cazuri, moarte în 31%. Anumite răspunsuri ale personalului au identificat: remușcări; frică/furie; vinovăție; izolare/însingurare; sentiment de insuficiență... 54% au discutat eroarea cu un medic supervizor. Numai 24% au comunicat eroarea pacientului și/sau aparținătorilor. Rezultate: Schimbări ale practicii Schimbările constructive au fost mai comune personalului care a devenit responsabil și a început să discute despre această temă. Schimbările constructive au fost mai puțin comune atunci când personalul a atribuit eroarea suprasarcinii de muncă. Scimbările defensive au fost mai comune dacă personalul a simțit că instituția se îndreaptă către un proces juridic. Concluzii: Puncte principale Medicii în formare, frecvent experimentează erori care dăunează pacienților. Doctorii supervizori și pacienții, frecvent nu sunt informați despre aceste erori. Munca excesivă și teama de judecată, descurajează învățarea din erori. Educatorii trebuie să încurajeze rezidenții în acceptarea responsabilității și discutarea deschisă a erorilor.

9 INTRODUCERE ÎN ANALIZELE CAUZEI RĂDĂCINĂ Potrivite pentru erorile latente. Date care nu sunt disponibile în altă modalitate. Cunoașterea grupurilor. Pot fi cuprinzătoare. Distorsionare a informației retrospective (rezultat nesatisfăctor = asisten ță nesatisfăcătoare). Este nevoie de o bună rată de răspuns. Analiza cauzei rădăcină: evaluarea erorilor de medicație într-un spital universitar Obiectivele acestui studiu au constat în identificarea și analizarea tipurilor erorilor de medicație observate în dozele de medicamente care au fost preparate și administrate în mod diferit față de prescrierea acestora. A fost un studiu de caracter descriptiv, utilizându-se metoda analizei cauză-rădăcină efectuată secundar asupra rezultatelor unui studiu deja existent. Metoda: Studiu descriptiv transversal Studiu realizat pe datele înregistrate într-o bază de date de erori din șase spitale în Brazilia Datele s-au colectat într-o perioadă de 30 de zile prin intermediul observării directe într-un spital public. S-a confecționat un instrument pentru a realiza analiza cauzei rădăcină. Metoda: Populație și Loc Locul: spital public. Populație: s-a observat prepararea a 821 de doze din care un grup de 70 a fost însoțit de 74 de erori. Aceste 74 de erori au fost supuse analizei. Rezultate: Principalele concluzii S-au identificat 74 de erori la 70 de doze. Erori prevalente: eroare de doză= 24,3%, eroare de orar= 22,9%, medicamente neautorizate= 13,5%. Analiza cauzei rădăcină a condus la identificarea de multipli factori contributivi care au născut recomandări. Reflecțiile autorului: Analiza erorilor conduce la descoperirea problemelor sistemice. Erorile descrise și recomandările de remedire pot fi utilizate și de alte instituții.

10 INTRODUCERE ÎN ANALIZA RECLAMAȚIILOR PRIVIND NEGLIJENȚA PROFESIONALĂ (plângeri de malpraxis) - poate detecta erori latente. - facilitează perspective multiple în timp. - posedă distorsiuni ale informațiilor. - posedă distorsiuni ale informațiilor datorită retrospectivei. - este o sursă de date nestandardizată. Un studiu de reclamații spitalicești: rolul relațiilor medicale. METODA: PROIECTAREA STUDIULUI ȘI OBIECTIVELE PROIECTUL: Analiza retrospectivă a reclamațiilor privind neglijența profesională Rezumat retrospectiv al reclamațiilor închise pentru neglijență pe opt categorii dintre care au fost selecționate trei: întârziere, tratament personal și informare. OBIECTIVUL: Descrierea și analiza rolului relației medic-pacient în cadrul reclamațiilor. METODA: Populația studiului și ambientul. Reclamații obținute din Programul de Îmbunătățire Continuă al Dirección de Dependencias Docentes Asistenciales (DDDA) din Chile. S-au revizat 8931 de reclamații din care 635 aveau ca subiect medicii. 51% din cele 635 de reclamații referitoare la medici, făceau trimitere la relația medicpacient. METODA: Colectarea datelor Doi investigatori au revizat conținutul reclamațiilor înregistrate după care au categorizat aceste reclamații. Reclamațiile au fost colectate prin intermediul unui instrument specific. Criteriile de includere au fost: reclamațiile se află în relație cu acțiunea medicală; sunt legate direct de comunicare. S-a realizat un calcul al coeficientului K și s-au consensuat diferențele. REZULTATE: Factorii care au contribuit la reclamațiile privind erorile. Furnizarea disfuncțională a informațiilor = 45%; Lipsa înțelegerii de către pacient = 23%; Dezacreditare sau devalorizare = 17%; Lipsa comunicării = 15%. CONCLUZIE: Puncte principale Erorile de comunicare pot fi subsanate prin evaluare și pregătire. Cunoașterea tipurilor mai comune de defecte și factori contributivi pot fi de ajutor în efortul de identificare și priorizare a strategiilor de prevenire a erorilor de diagnostic.

11 INTRODUCERE ÎN Studiu similar în SUA: Missed and delayed diagnoses in the ambulatory setting: a study of closed malpractice claims. Gandhi TK, Kachalia A, Thomas EJ, Puopolo AL, Yoon C, Brennan TA, Studdert DM. SISTEMELE DE TIPUL Raportează și Învață

12 INTRODUCERE ÎN

13 INTRODUCERE ÎN 3. DISCUȚII ȘI CONCLUZII DISCUȚII Cineva dintre participanți dorește să aducă în discuție o problemă de siguranța pacientului pentru explorarea factorilor care au putut să contribuie la apariția acesteia? CONCLUZII Există diferite metode pentru a măsura și înțelege erorile și evenimentele adverse, metode care au avantajele și dezavantajele lor: interviul / sondajul furnizorilor; analiza reclamațiilor privind neglijența profesională; sistemele de tipul Reporting & Learning observarea directă; studiul de cohortă. Combinarea metodelor poate fi utilă pentru cuprinderea și înțelegerea problemei.

14 INTRODUCERE ÎN Răspunsul la chestiunile inițiale: 1. Sondajele în rândul furnizorilor pot fi utile pentru a înțelege cauzele evenimentelor adverse pentru că: e) Se pot utiliza întrebări standardizate și întrebări deschise; f) Pot captura cunoștințele lucrătorilor sanitari pe prima linie; g) Pot fi utilizate în țările în dezvoltare/tranziție; h) Toate cele anterioare. 2. Care din următoarele metode de colectare a datelor nu sunt un auto-raport? Sondajul realizat în spital; Rezumatul înregistrărilor din spital; Interviul persoană-persoană; Focus-group. e) f) g) h) Care afirmație despre reclamațiile privind neglijența profesională este falsă? e) Analiza plângerilor poate fi utilă pentru descoperirea erorilor latente; f) Datele cuprinse în reclamații reprezintă probleme de asistență medicală; g) Reclamațiile pentru neglijență profesională nu au un format standardizat; h) Plângerile pentru neglijență profesională oferă date din multiple perspective. Care dintre aceste metode pot fi utile pentru studierea cauzelor evenimentelor adverse? Sondajul furnizorilor; Notificarea incidentelor (incident reporting); Studiul de cohortă; Toate cele anterioare. e) f) g) h) 5. Sistemele de informare despre incidente sunt: e) Bune pentru a întâlni erorile latente; f) Cea mai bună metodă pentru a înțelege cauzele evenimentelor adverse; g) Sunt cunoscute deasemenea ca: Raportare și Învățare ; h) a și c.

15 INTRODUCERE ÎN