OPORTUNITĂȚILE STANDARDELOR EUROPENE ȘI SOARTA GOST-URILOR

Transcription

1 , OPORTUNITĂȚILE STANDARDELOR EUROPENE ȘI SOARTA -URILOR Autor: Denis Cenușa Valorificarea deplină a oportunităților economice oferite de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană (UE) necesită alinierea iminentă la legislația europeană, ceea ce presupune aplicarea reglementărilor tehnice, dar și adoptarea progresivă a standardelor europene (EN-uri) și respectiv eliminarea simultană a standardelor naționale conflictuale. Preluarea și folosirea cu succes a standardelor europene depinde de capacitatea de adaptare a agenților economici, precum și de sprijinul acordat de către autorități, dar și de asistența (atât financiară, cât și tehnică) oferită de partenerii europeni. Totodată, aplicarea standardelor europene, în procesul de producție, este esențială pentru sporirea capacităților și a volumului exporturilor moldovenești pe piața UE, precum și pe alte piețe de desfacere. Context general În prezent, este vehiculată cifra de peste de standarde europene, adoptate de către organismele europene de standardizare (standardele CEN, CENELEC și ETSI luate împreună). 1 Potrivit Acordului de Asociere, standardele europene urmează să fie adoptate în mod progresiv ca standarde naționale. Totodată, autoritățile moldovenești s-au angajat să anuleze standardele care intră în contradicție cu cele europene, dintre care o mare parte sunt reprezentate de -uri. Or, majoritatea celor din urmă, deși, sunt depășite de timp, rămân încă valabile. CEN, CENELEC și ETSI sunt recunoscute de către UE drept unicele organizații europene de standardizare, care elaborează standarde la nivel european. Deși, standardele europene sunt voluntare, dacă la acestea se face referință în regulamentele tehnice europene, acestea devin obligatorii. Standardizarea europeană are la bază principiile fundamentale recunoscute de OMC în domeniul standardizării: coerență, transparență, deschidere, consens, aplicarea voluntară 2, independența față de interese 1 Comitetul European pentru Standardizare (CEN); Comitetul European pentru standardizare în domeniul electrotehnic (CENELEC); Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI). 2 E important de menționat că începând cu 2002 s-a trecut la standardizarea voluntară (HG nr. 702 din , abrogată prin HG nr. 3 din ). Totodată, în conformitate cu Legea nr. 590/1995, elaborarea și adoptarea standardelor naţionale se face în baza programului de standardizare naţională (art. 10). Acestea sunt voluntare (art. 3), cu excepția cazurilor când acestea sunt obligatorii, parțial sau integral, ca urmare a adoptării unor regulamente tehnice, vizându-le în mod nemijlocit (art. 13, al. 3), fie când agentul

2 particulare și eficiența. Principala contribuție a standardizării europene rezidă în sporirea competitivității întreprinderilor, facilitând în special libera circulație a bunurilor și serviciilor, interoperabilitatea rețelelor, mijloacele de comunicare, progresul tehnologic și inovarea. 3 În fond, standardele europene asigură competitivitatea produselor europene pe piața globală, având în vedere că multe dintre acestea sunt elaborate în coordonare cu Organizația Internațională de Standardizare (ISO), Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU). Impactul economic pozitiv al standardelor europene se datorează faptului că acestea permit promovarea întrepătrunderii economice la nivelul pieței interne a UE, permițând îmbunătățirea procesului de producție și de livrare a produselor europene. În consecință, sunt create premise pentru sporirea competitivității produselor și reducerea costurilor de producție și de realizare a mărfii. Mai mult ca atât, standardizarea permite atât menținerea, cât și ameliorarea calității, asigurând interoperabilitate și compatibilitate, avantajând consumatorii care beneficiază de produse și servicii mai calitative și mai sigure. Standardele adoptate de CEN/CENELEC sunt elaborate în comun de către 33 de țări membre, care numără atât statele membre UE, dar și Turcia și FYR Macedonia, precum și țările EFTA (Islanda, Norvegia și Elveția). Pe de altă parte, ETSI numără nu doar organismele naționale de standardizare ale țărilor UE și EFTA, dar și membri non-statali de pe toate continentele (în total circa 750 membri). În mod special, trebuie să atragem atenția la standardele CEN și CENELEC, la elaborarea cărora participă în mod nemijlocit organismele naționale de standardizare ale țărilor UE și EFTA (inclusiv Turcia și FRY Macedonia), prin intermediul Comitetelor tehnice de standardizare. (Figura 1) 4 (Figura 2) Figura 1. Standardele europene conform organizației emițătoare Sursa: INS Figura 2. Numărul de membri în organizațiie europene de standardizare Sursa: CEN, CENELEC, ETSI economic a declarat oficial, sub orice formă, că produsul sau serviciul corespunde prevederilor standardului respective (art. 13, al. 5), 3 Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind standardizarea europeană din 25 octombrie 2012, 4 Date furnizate în cadrul interviului cu reprezentantul INS, iulie pagina 2 din 10

3 Începând cu 2009, Moldova are statut de membru afiliat în cadrul CEN, fapt ce îi permite participarea la activitățile organizației, fără drept de vot, oferindui-se accesul la textele standardelor, pe care le poate adopta în calitate de standarde naționale. De asemenea, pe parcursul anului 2014, Moldova a aderat la CENELEC, cu statut de membru afiliat (aprilie) și ca membru observator la ETSI (martie). Până acum, Institutul Național de Standardizare (INS) a adoptat circa de standarde naționale 5, majoritatea prin preluarea standardelor europene, internaționale, interstatale etc. Dacă privim compoziția acestor standarde vom observa că domină cele interstatale (-uri). (Figura 3) 6 Figura 3. Standardele naționale în funcție de tipurile de standarde și numărul lor Sursa: INS Standardele europene în contextul Acordului de Asociere În conformitate cu Art. 173 a Acordului de Asociere, autoritățile moldovenești se angajează să adopte și să aplice standardele europene. În acest context, Acordul stipulează 3 condiții pe care partea moldovenească trebuie să le îndeplinească și anume: 1. Transpunerea în mod progresiv a standardelor europene ca standarde naționale, inclusiv a standardelor europene armonizate. Standardele europene ( standarde europene armonizate ) incluse în legislația europeană creează avantaje evidente pentru agenții economici. Astfel, dacă aceștia sunt de acord să aplice standardele prevăzute de acquis-ul comunitar (regulamentele europene), atunci producția lor devine în mod automat conformă cu cerințele tehnice impuse pe piața europeană. Rezultat: Se prevede adoptarea a peste de standarde europene CEN/CENELEC. 5 Potrivit datelor disponibile în iunie Potrivit Legii 590/1995, art. 9, SM reprezintă standardele naţionale moldovenești, aprobate şi înregistrate de către organismul naţional de standardizare pe un termen nedefinit. Prin SM, adică standard moldovean, pot fi identificate atât standardele originale moldovenești, cât și altele adoptate ca standarde naționale (-uri, EN-uri, ISO-uri sau standardele naționale ale altor state). -urile sunt standardele interstatale, care sunt reglementate de Consiliul Euro-Asiatic pentru Standardizare, Metrologie şi Certificare (EASC), care funcționează pe lângă CSI. EN-urile sunt standardele europene adoptate de către organismele europene de standardizare. pagina 3 din 10

4 2. În paralel cu adoptarea standardelor europene trebuie să fie retrase standardele naționale contradictorii. Rezultat: Trebuie retrase acele standarde care intră în contradicție cu cele europene, fapt ce se referă în primul rând la o serie de standarde interstatale (-uri) adoptate în calitate de standarde naționale anterior și care ar putea intra în contradicție cu standardele europene. 3. Îndeplinirea în mod progresiv a condițiilor de membru cu drepturi depline pentru organizațiile europene de standardizare. Rezultat: Statutul de membru cu drepturi depline la CEN și CENELEC va oferi organismului național de standardizare (INS) posibilitatea să participe la elaborarea standardelor europene, împreună cu autoritățile naționale a statelor UE, prin intermediul Comitetelor Tehnice de standardizare. Pentru aderarea la CEN și CENELEC, Republica Moldova trebuie să asigure ca cel puțin 80% din standardele europene sunt implementate la nivel național. Statutul dat implică însă dispunerea de capacități instituționale corespunzătoare (abilități de expertiză). Mai mult ca atât, participarea exhaustivă în cadrul CEN și CENELEC, va necesita din partea INS eforturi considerabile pentru a adopta standardele europene, or elaborarea, fie revizuirea lor, are un caracter permanent și obligatoriu (circa 6 luni pentru preluarea standardelor europene noi din momentul lansării acestora). Adițional, în vederea obținerii conformității cu reglementările tehnice, standardele, metrologia, acreditarea, evaluarea conformităţii, sistemele corespunzătoare şi sistemul de supraveghere a pieţei ale UE, Art. 173 al Acordului prevede aproximarea cu acquis-ul comunitar (blocul de acte normative europene) în conformitate cu Anexa XVI. Prin urmare, o serie de regulamente europene urmează să fie transpuse în legislația națională. Printre acestea se numără și Regulamentul privind standardizarea europeană 7, a cărui termen limită de armonizare este anul 2015, și care va conduce la aprofundarea integrării europene în domeniul standardizării. Principalii beneficiari în urma implementării regulamentului dat vor putea deveni IMM-urile moldovenești. Printre eventualele beneficii se numără: i) dedicarea unor proiecte de standardizare, în strategiile naționale anuale de standardizare, considerate importante în mod particular pentru IMM-uri; ii) participarea gratuită sau în baza unor prețuri speciale la activitățile de standardizare; iii) acces gratuit la proiectele de standardizare; iv) acces gratuit la rezumatele standardelor plasate pe pagina web a organismului național de standardizare (INS); v) posibilitatea achiziționării standardelor la tarife speciale sau vânzarea unor pachete de standarde la prețuri reduse. Care sunt oportunitățile generate de standardele europene? Dictate de cerințele pieții, standardele înglobează în sine reguli și cerințe tehnice specifice față de produse, procese de producție, fie servicii. Aplicarea acestora este prin definiție voluntară, cu unele excepții când acestea devin 7 Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind standardizarea europeană din 25 octombrie 2012, pagina 4 din 10

5 obligatorii. Scopul standardelor este de a obţine un grad maxim de ordonare și consistență în diverse domenii de activitate economică. Standardele apar în rezultatul standardizării, adică a procesului de elaborare și adoptare, fie aprobare. Standardele europene sunt în mod obligatoriu adoptate de unul din cele trei organisme europene de standardizare (CEN, CENELEC sau ETSI 8 ). Acestea permit o interoperabilitate și compatibilitate sporită între activitățile desfășurate de agenții economici activi pe piața internă a UE, beneficii ce se pot extinde și asupra țărilor terțe în cazul adoptării standardelor europene. Preluarea standardelor europene derivă din angajamentele asumate în Acordul de Asociere - adoptarea progresivă a standardelor europene și îndeplinirea condițiilor pentru statutul de membru deplin în cadrul organismelor europene de standardizare. Totodată, acestea sunt un element indispensabil în procesul de liberalizarea comerțului cu UE. Or, pentru a valorifica potențialul pieții comunitare trebuie asigurată conformarea graduală cu reglementările tehnice, standardele, metrologia, acreditarea, evaluarea conformităţii, sistemele corespunzătoare şi sistemul de supraveghere a pieţei ale UE (Art. 173, Acordul de Asociere). Așadar, adoptarea standardelor europene vine să sprijine integrarea agenților economici autohtoni în circuitul economic european, dar și global, generând în mod evident oportunități economice, precum: 1. Integrare în spațiul economic european. Standardele europene facilitează colaborarea, comunicarea, sistemul de măsurare și de producție la nivelul pieții comunitare, dar și comerțul la nivel european. Astfel, prin standardele europene se asigură o interoperabilitate și compatibilitate a procesului de producție, livrare și vânzare a produselor și serviciilor. Astfel, acestea pot contribui la intensificarea legăturilor dintre mediul de afaceri autohton cu cel european. Facilitarea accesului pe piața unică a UE se datorează faptului că standardele europene sunt recunoscute de către organismele naționale a 33 de țări (statele membre ale UE, inclusiv state non-ue, precum Elveția, Norvegia, Islanda, Macedonia și Turcia). Așadar, standardele europene permit accesarea unei piețe de circa 600 mil. de consumatori (statele UE, EFTA, Macedonia și Turcia). 2. Diversificarea piețelor de desfacere. Standardele europene sunt recunoscute pe plan internațional. De aceea, folosirea lor de către producătorii moldoveni vor permite să exporte atât spre UE, cât și spre alte piețe. În condițiile restricționării accesului pe piața rusească, ajustarea produselor autohtone la cerințele standardelor europene ar încuraja reorientarea exporturilor pe piețe de desfacere mai previzibile, cu reguli de joc clare și imixtiune politică minimă. 3. Produse mai sigure și mai calitative. Adoptarea standardelor europene creează beneficii atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru consumatori. La elaborarea standardelor europene se ține cont de recomandările a 33 de organisme naționale din țările membre ale CEN și CENELEC. Totodată, 8 Aderența la ETSI este mai degrabă facultativă, spre deosebire de participarea la CEN și CENELEC. pagina 5 din 10

6 la elaborarea standardelor se iau în calcul propunerile organizațiilor specializate în asigurarea sănătății și protecției consumatorilor. În aceste condiții, produsele conforme cu aceste standarde sunt sigure și calitative, or, piața europeană este considerată una din cele mai exigente piețe din lume. În concluzie, preluarea acestor standarde va duce la sporirea calității și respectiv maximizarea siguranței produselor. 4. Conformarea cu acquis-ul comunitar. Aplicarea standardelor europene permite conformarea cu cerințele impuse de piața europeană, creșterea competitivității produselor autohtone și respectiv un acces mai facil pe cea mai mare piață de desfacere din lume (507 milioane de consumatori europeni). Or, foarte multe din standardele europene figurează în regulamentele europene ( standarde armonizate ), de aceea, aplicarea lor facilitează conformarea cu cerințele stabilite. Altfel spus, odată implementate aceste standarde asigură că produsele și serviciile prestate de agenții economici corespund întocmai cu cerințele legislației europene, care este una din cele mai exigente din punctul de vedere al calității si siguranței. 5. Adoptarea graduală și asistență tehnico-financiară. Trecerea la standardele europene este preconizată de o manieră progresivă. Prin urmare, agenții economici pot planifica procesul de ajustare la condițiile noilor standarde, minimizând astfel costurile. De asemenea, pentru facilitarea adoptării EN-urilor este preconizată asistență tehnică și financiară din partea UE (credite pentru modernizarea IMM-urilor oferite de BERD și BEI) 9, dar și sprijinul organizațiilor donatoare 10. Ce facem cu celelalte standarde naționale? Procesul de adoptare a standardelor europene prevede îndeplinirea a două condiții obligatorii. Primo, preluarea standardelor europene implică în mod automat retragerea standardelor contradictorii. Secundo, îndeplinirea condițiilor pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline în organismele europene de standardizare, presupune preluarea a circa 80% din standardele europene, adică circa din totalul de circa de EN-uri. În aceste condiții, standardele europene vor fi preluate în mod progresiv în calitate de standarde naționale. De aceea, procedurii de anulare vor fi supuse -urile 11 adoptate ca standarde naționale, după caz, și standardele naționale originale, elaborate în Republica Moldova, dacă acestea vor fi identificate drept contradictorii cu standardele europene. Numărul total de -uri care sunt valabile ca standarde naționale 9 José Manuel Durão Barroso, President of the European Commission, Opening remarks at the Moldova Investment Conference, 12 June, 2014, 10 Donatorii Republicii Moldova s-au întrunit pentru a-şi coordona asistenţa oferită pentru implementarea agendei DCFTA, iulie 2014, 11 În general, există circa de -uri. Acestea sunt aplicate în țările CSI. Spre exemplu, în Rusia în calitate de standarde naționale servesc: standardele naționale rusești ( R), standardele interstatale (-uri) și alte standarde (standardele UV etc.). pagina 6 din 10

7 numără circa de standarde sau 65% din toate standardele naționale existente. (Figura 4) Figura 4. Standardele naționale în funcție de tipurile de standarde și numărul lor 12, % Sursa: INS, calculele autorului În orice caz, -urile pot fi folosite în contractele private dintre producătorii și exportatorii moldoveni și respectiv importatorii din țările CSI. Altfel spus, urile conflictuale vor anulate ca standarde naționale, dar aceasta nu împiedică agenții economici să le utilizeze în relațiile sale comerciale cu părțile interesate din țările CSI. Dintre standardele internaționale (ISO-uri), standardele europene (EN-uri) și standardele interstatale adoptate în calitate de standarde naționale, în prezent, ponderea cea mai mare îi revine celor interstatale (SM -uri). Cele din urmă au reprezentat principala categorie de standarde folosite de autoritățile sovietice, care după dispariția URSS au devenit în mod automat standarde interstatale în cadrul CSI. Standardele date numără peste de standarde, care sunt administrate de către Consiliul Euro-Asiatic pentru Standardizare, Metrologie şi Certificare (EASC), creat în 1992, din care face parte și Republica Moldova, alături de alte state CSI. Este la discreția țărilor să adopte -urile ca standarde naționale sau nu. Totodată, acestea sunt voluntare spre aplicare ca și orice alt standard. În prezent, EASC efectuează acțiuni de revizuire și/sau modificare a standardelor sale, adoptând standarde internaționale (ISO-uri) în calitate de standarde interstatale (-uri). De asemenea, între EASC și organismele europene de standardizare a fost semnat un memorandum de înțelegere (2012) cu privire la asigurarea acceptării reciproce, compatibilității şi recunoaşterii standardelor. Deocamdată este dificil de evaluat viitorul acestui memorandum, având în vedere diminuarea rolului instituțiilor CSI, determinată de existența Uniunii Vamale și respectiv emergența Uniunii Economice Euroasiatice. În acest sens, deja a fost inițiat 12 SM standarde naționale originale, SM ISO standarde internaționale adoptate in calitate de standarde naționale moldovenești, SM EN standarde europene adoptate in calitate de standarde naționale, SM standarde interstatale adoptate in calitate de standarde naționale. pagina 7 din 10

8 procesul de înlocuire a -urilor cu reglementări tehnice noi13, elaborate de Rusia și în cadrul Uniunii Vamale. Până în 2002, -urile au fost adoptate ca standarde naționale moldovenești în diverse domenii, indiferent de utilitatea și actualitatea lor. În prezent, acestea sunt folosite în primul rând de către agenții economici orientați spre piața CSI. În unele cazuri, -urile care figurează ca standarde naționale sunt în general irelevante pentru economia națională. În pofida tentativelor de armonizare a -urilor cu standardele internaționale, inițiate de autoritatea responsabilă de standardizare în cadrul CSI (EASC), anularea unor categorii de -uri ca urmare a adoptării standardelor europene este iminentă, datorită următoarelor circumstanțe: Imperativul integrării europene. În conformitate cu Art. 173, autoritățile moldovenești trebuie să îndeplinească progresiv condiţiile de membru cu drepturi depline în cadrul organizaţiile europene de standardizare. De facto, aceasta înseamnă preluarea a cel puțin 80% din EN-uri, cu ulterioara disponibilitate de aplicarea exhaustivă a standardele europene. Fapt ce corespunde cu procesul de integrarea economică a țării în UE și, totodată, cu înlăturarea obstacolelor în calea comerțului, care pot fi generate, în mod implicit, prin păstrarea standardelor naționale conflictuale, care în cele mai multe cazuri au adoptat standardele interstatale (-urile). Conflictualitatea cu standardele europene, dar și cu reglementările tehnice ale UE. Există două categorii de standarde naționale care au preluat standarde interstatale -uri. Prima se referă la cerințe tehnice, iar cea de-a doua la metodele de determinare a conformității produsului cu cerințele tehnice (deseori specificate în alte -uri). În momentul preluării standardelor europene care întotdeauna prevăd doar metode de determinare a conformității, și care sunt considerate prioritare în procesul de integrare europeană, se pot produce suprapuneri cu SM -urile, care specifică metode de determinare similare. Totodată, conflictualitatea poate apărea la nivelul cerințelor tehnice stabilite în reglementările tehnice europene și respectiv în unele SM -uri. Caracterul învechit al unor standarde naționale. Majoritatea -urile aplicate în perioada sovietică a fost preluate în mod automat ca standarde naționale. În unele cazuri este vorba despre -uri din perioada anilor (Vezi Tabelul 1) Prin urmare, din cauza vechimii lor, acestea nu pot corespunde noilor cerințe de siguranță și calitate, fapt ce poate diminua oportunitățile de export pe alte piețe decât cele din cadrul CSI. Tabel 1. Exemple de SM uri din domeniul agro-alimentar, care au preluat standarde din perioada sovietică, valabile în prezent 13 RUSSIAN FEDERATION AND CUSTOMS UNION R Certification Programme, delines%20russia.pdf pagina 8 din 10

9 Anul Obiectul cu privire la produse lactate. Metode de determinare a spirtului (alcool) cu privire la conservele de lapte. Lapte condensat cu zahăr fără grăsime. Cerințe tehnice cu privire la conservele de lapte, lapte condensat sterilizat în conserve. Cerințe tehnice cu privire la carne de păsări (inclusiv carne de pui). Cerințe tehnice cu privire la marmeladă. Cerințe tehnice generale cu privire la gem. Cerințe tehnice generale. Cum putem facilita renunțarea la -urile conflictuale? Perioade de tranziție. Stabilirea unor perioade de tranziție pentru retragerea standardelor naționale conflictuale (printre care și -urile) cu susținerea concretă și consistentă a agenților economici, dar și ajustarea concomitentă a infrastructurii calității (adaptarea laboratoarelor de încercări la standardele europene). Acordul de Asociere prevede deja adoptarea progresivă a standardelor europene. De aceea, se cere implementarea unor planuri complexe dedicate renunțării la -uri, pentru agenții economici care în prezent se conduc după -uri. Platforme de comunicare de tip public-privat. Crearea unei platforme de comunicare, cu implicarea agenților economici și altor părți interesate, în vederea prezentării și explicării beneficiilor posibile la folosirea standardelor europene și, totodată, a necesității renunțării la standardele interstatale (SM -uri) adoptate ca standarde naționale. Alternative sustenabile. Promovarea unor alternative pentru agenții economici interesați în folosirea standardelor interstatale (SM uri). Așadar, -urile pot fi obiectul contractelor private stabilite între producătorii și exportatorii moldoveni și respectiv importatorii din CSI. Chiar dacă -urile nu vor mai figura ca standarde naționale, nimeni nu împiedică folosirea lor în relațiile comerciale private, în conformitate cu angajamentele contractuale. Concluzii Autoritățile moldovenești urmează să preia standardele europene (circa standarde CEN/CENELC), ca parte din angajamentele care rezultă pagina 9 din 10

10 din Acordul de Asociere. Implementarea acestora presupune costuri și eforturi, dar și beneficii semnificative pentru mediul de afaceri moldovenesc: preluarea tehnologiilor și practicilor europene; accesul sporit la piața europeană și integrarea în economia UE. Totodată, implementarea EN-urilor poate avea efecte pozitive pentru consumatori, care vor beneficia de produse mai ieftine și mai calitative. Mai mult ca atât, pentru implementarea acestora este preconizat sprijinul atât tehnic, cât și financiar, din partea instituțiilor europene, dar și a partenerilor de dezvoltare ai Moldovei. Chiar dacă -urile persistă ca standarde naționale (circa ), multe dintre acestea sunt depășite de timp și nu corespund exigențelor curente. Din moment ce standardele europene vor fi preluate, diminuarea numărului de -uri va deveni iminentă. Potrivit Acordului de Asociere, standardele europene trebuie aprobate în mod progresiv ca standarde naționale, fiind excluse cele incompatibile, ceea ce vizează în mod nemijlocit -urile. Pentru a minimiza impactul renunțării la -uri sunt propuse o serie de soluții: (i) stabilirea unor perioade de tranziție, acompaniate de asistență (tehnică și financiară) pentru agenții economici și alți actori interesați; (ii) crearea unei platforme pentru comunicarea și explicarea avantajelor standardelor europene și respectiv a dificultăților generate de standardele conflictuale (cum ar fi, -urile); (iii) definirea unor alternative pentru părțile interesate în folosirea -urilor, cum ar fi folosirea acestora în contractele comerciale private. pagina 10 din 10