CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI. 150 de ani de la înfiinţare 1864 _ 2014

Transcription

1 CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI 150 de ani de la înfiinţare 1864 _ 2014 București, 2014

2

3 SCURT ISTORIC AL CURŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI Context istoric 24 ianuarie 1859 Unirea Principatelor Române sau Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918). Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă ( ), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne ianuarie 1864 Legea pentru înfiinţarea Curţei de Compturi Legea a fost inspirată de legislaţia franceză (sub aspectul organizării și funcţionării controlului financiar) și de cea belgiană (sub aspectul desemnării conducerii Curţii). Ea a fost votată în Adunarea Electivă la 8/20 ianuarie 1864 și promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la data de 24 ianuarie

4 Curtea de Conturi a României 150 de ani de la înfiinţare Componenţa Înaltei Curţi de Conturi: președinte, 8 judecători, un procuror, un substitut, 8 referendari, un grefier și personalul cancelariei. Secţiunile Înaltei Curţi de Conturi: Controlul financiar ulterior; Secţia jurisdicţională. Personalul Curţii avea independenţă și era inamovibil, fiind asimilat cu personalul de la Înalta Curte de Casaţie. Alexandru Romalo, primul Președinte al Curţii de Conturi a României 3. Constituţia României din 1 iulie 1866 Art. 116 Pentru toată România este o singură Curte de Compturi ianuarie 1895 a fost aprobată Noua lege de organizare și func ţionare a Curţii de Conturi, care prevedea: Art. 1 Pentru toată România este o singură Înaltă Curte de Compturi. Art 1.1 Curtea de Compturi ia rând imediat după Curtea de Casaţie și se bucură de aceleași prerogative. Componenţa: 6 consilieri, 24 de referendari, un procuror, un substitut. Art. 4 Președintele și consilierii Curţii de Compturi sunt ina movibili, se numesc prin Decret regal la recomandarea Ministrului Finanţelor. Președintele Curţii se numește dintre consilieri. 4

5 Scurt istoric Art. 25 Înalta Curte de Compturi are atribuţiuni judecătorești și atribuţiuni de control. Legea stabilea situaţiile în care Înalta Curte de Conturi cerceta, judeca și decidea. De asemenea, legea enumera agenţii supuși jurisdicţiunii Curţii. Cum se judecau conturile. După raportul procurorului (parchetului), consilierul raportor prezenta raportul elaborat de referendar, apoi fiecare consilier vota. Președintele era cel care prezenta diciziunea. Dacă era în ordine, se dădea descărcarea. Dacă nu, contribuabilul trebuia să plătească paguba în 3 luni de la primirea deciziei. Deciziile Curţii erau executate de agenţii fiscali. Palatul Înaltei Curţi de Conturi, clădire in care astăzi funcţionează Spitalul Carol Davila. 5

6 Curtea de Conturi a României 150 de ani de la înfiinţare Referitor la verificarea conturilor de administraţiune, Curtea nu prezenta decizii, ci declaraţiuni. În cazul acestor administratori sau ordonatori (miniștri), Curtea denunţa faptul Guvernului. Dacă în cauză era un ministru, declaraţiunea se înainta de ministrul de finanţe spre dezbatere la Camera Deputaţilor. Controlul preventiv al Înaltei Curţi de Conturi nu a fost aprobat. 5. Constituţia României din anul 1923 Art. 115 și 116 atribuie Curţii de Conturi controlul preventiv și pe cel de gestiune ale tuturor cheltuielilor și veniturilor statului, iar regularizarea socotelilor trebuia prezentată Adunării Deputaţilor, cel mai târziu în termen de doi ani de la încheierea fiecărui exerciţiu. 6. Anul 1929 Cadrul legislativ Partidul Naţional-Ţărănesc a venit cu un pachet legislativ în domeniul financiar-administrativ care includea: Legea stabilizării monetare; Legea pentru organizarea și administrarea, pe baze comerciale, a întreprinderilor și avuţiilor publice; Legea minelor; Legea privind organizarea administrativă a României (în dezbatere); Legea pentru reorganizarea ministerelor; Legea asupra contabilităţii publice și asupra controlului bugetului și patrimoniului public; Legea privind organizarea și funcţionarea Înaltei Curţi de Conturi. 6

7 Scurt istoric iulie 1929 Legea privind reorganizarea Înaltei Curţi de Conturi Sporirea semnificativă a personalului Înaltei Curţi de Conturi: un prim-președinte; 4 președinţi de secţie; 8 consilieri; un procuror general; 3 procurori de secţie; 58 de referendari (4 referendari șefi, 24 de referendari și 30 de referendari stagiari); un număr de consilieri pentru controlul preventiv. Introducerea controlului preventiv pe lângă ministere și administraţiile publice autonome. Numirea lui Gheorghe Alesseanu (9 februarie 1930) ca președinte al Înaltei Curţi de Conturi. Introducerea controlului suprem al inventarului administraţiilor statului (inventarul general al patrimoniului). 8. Perioada (în timpul domniei Regelui Carol al II-lea) Au fost aduse mai multe amendamente la legea Înaltei Curţi de Conturi din S-au manifestat ingerinţe ale factorului politic în activitatea Înaltei Curţi de Conturi. A fost mărit numărul personalului. S-a creat, pe lângă Înalta Curte de Conturi, un Consiliu Superior alcătuit din: prim-președinte, procuror general, președinţi de secţie (5), consilieri de conturi și consilieri delegaţi de la Ministerul de Finanţe (2). 7

8 Curtea de Conturi a României 150 de ani de la înfiinţare Scopul Consiliului Superior a fost schimbarea conducerii şi efectuarea de numiri pentru cei care serveau puterea. Unul dintre consilieri urma să îndeplinească funcţia de intendent general și provenea de la Ministerul Apărării Naţionale noiembrie 1948 Decretul nr. 352 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pentru organizarea controlului financiar și desfiinţarea Înaltei Curţi de Conturi A fost înfiinţată în cadrul Ministerului Finanţelor Direcţia de Control Financiar. A fost organizat controlul financiar intern în toate ministerele, instituţiile publice, întreprinderile și administraţiile locale. Prin art. 7 s-a abrogat Legea din 29 iulie 1929 privind organizarea Înaltei Curţi de Conturi, cu modificările ulterioare. 8

9 Scurt istoric Notă: Dincolo de dificultăţi, în cele 8 decenii de existenţă, Înalta Curte de Conturi a acumulat un însemnat capital instituţional, precum şi competenţe și practici bine puse la punct și a dobândit capacitatea de a-şi dovedi utilitatea socială în condiţiile unui context favorabil de funcţionare. Regimul comunist a considerat că existenţa unei instituţii principial independente, precum Înalta Curte de Conturi, era incompatibilă cu sistemul politic și instituţional de inspiraţie sovietică instaurat în Republica Populară Română martie 1973 Înfiinţarea Curţii Superioare de Control Financiar Legea nr. 2 din 28 martie 1973 se înfiinţează Curtea Superioară de Control Financiar, ca organ al Consiliului de Stat. Atribuţiile de control ale Ministerului de Finanţe au fost preluate de Curte, fiind extinse și asupra organizaţiilor centrale cooperatiste și obștești, în ceea ce priveşte îndeplinirea de către acestea a obligaţiilor prevăzute în bugetul de stat, utilizarea fondurilor primite de la stat și respectarea disciplinei financiare. Curtea avea atribuţii jurisdicţionale, judeca și hotăra cu privire la plata de despăgubiri ori amenzi, precum şi atribuţii de control preventiv. Președintele Curţii Superioare de Control Financiar a fost numit Gheorghe (Gogu) Rădulescu. Curtea Superioară de Control Financiar era condusă de un Consiliu de Conducere deliberativ, ale cărui ședinţe ordinare erau trimestriale. Curtea nu efectua controlul anual asupra conturilor de execuţie și asupra bilanţurilor contabile ale ordonatorilor de credite, nu avea atribuţia de a le acorda descărcarea de gestiune. 9

10 Curtea de Conturi a României 150 de ani de la înfiinţare Curtea Superioară de Control Financiar era membră a INTOSAI 1 și EUROSAI decembrie 1989 Încetarea activităţii Curţii Superioare de Control Financiar Comunicatul în 10 puncte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale stabilea în preambulul său: Consiliul de Stat și instituţiile sale își încetează activitatea, în consecinţă şi Curtea Superioară de Control Financiar. Atribuţiile Curţii Superioare de Control Financiar au fost trecute parţial la Corpul de control al prim-ministrului decembrie 1991 Constituţia României Camerele reunite ale Parlamentului adoptă (în cadrul Adunării Constituante) Constituţia României, aprobată prin referendum la 8 decembrie La art. 139, Constituţia prevedea: Alin. 1 Curtea de Conturi exercită contro lul asupra modului de formare, administrare și de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condiţiile legii, Curtea exercită și atribuţii jurisdicţionale. Alin. 2 Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate. Alin. 3 La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate. 1 INTOSAI International Organization of Supreme Audit Institutions. 2 EUROSAI European Organization of Supreme Audit Institutions. 10

11 Scurt istoric Alin. 4 Membrii Curţii de Conturi, numiţi de Parlament, sunt independenţi și inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supuși incompatibilităţilor prevăzute în lege pentru judecători. Art. 152 (Dispoziţii finale) Curtea de Conturi se înfiinţează în termen de 6 (șase) luni de la data intrării în vigoare a Constituţiei septembrie 1992 Reînfiinţarea Curţii de Conturi Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii de Conturi (136 de articole) este promulgată de către Președintele României. Art. 1 (1) Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar și de jurisdicţie în domeniul financiar și funcţionează pe lângă Parlamentul României. Ea își exercită funcţiile în mod independent și în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie și în celelalte legi ale ţării. (2) În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii se exercită prin camerele de conturi judeţene. Art. 2 (1) Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de control. Prevede accesul neîngrădit la acte, documente, informaţii, inclusiv clasificate. PLEN 24 consilieri de conturi PREȘEDINTE VICEPREȘEDINTE Secţia de control preven v Secţia de control ulterior VICEPREȘEDINTE Secţia jurisdicţională 9 consilieri Camerele de conturi judeţene (42) 11

12 Curtea de Conturi a României 150 de ani de la înfiinţare Secţiile Curţii de Conturi: Secţia de control ulterior; Secţia de control preventiv; Secţia jurisdicţională. Curtea are 24 de consilieri de conturi, numiţi de Parlament (în mod distinct, președinte, vicepreședinţi, șefi de secţie), care depun jurământul în faţa președinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi un Secretariat general. Curtea prezintă anual Parlamentului: raportul public anual; rapoartele publice anuale pentru finanţele publice locale (pe judeţe). Viza de control financiar preventiv se acordă pentru ordonatorii principali de credite din aparatul central. Refuzul de viză se poate soluţiona prin hotărâre a Guvernului, iar Curtea de Conturi informează în acest sens Parlamentul. Mandatul consilierilor de conturi este de 6 ani. Membrii Curţii de Conturi și judecătorii financiari sunt independenţi și inamovibili. Membrii Curţii de Conturi nu pot fi cercetaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimiși în judecată penală sau contravenţională decât la cererea procurorului general, cu aprobarea birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului. Președinte al Curţii de Conturi a României a fost numit prof. univ. dr. Ioan Bogdan ( ) vicepreşedinte Ion Horia Neamţu vicepreşedinte Nicolae Ion Vulpescu șef Secţie de control preventiv Dragoș Luchian șef Secţie de control ulterior Florea Mitroi șef Secţie jurisdicţională Victor Luncan 12

13 Scurt istoric 14. Ordonanţa Guvernului nr. 15/1997 și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 Acest context legislativ privind privatizarea societăţilor comerciale a statuat faptul că procedurile de privatizare aplicate de Fondul Proprietăţii de Stat nu sunt supuse controlului Curţii de Conturi. Curtea exercită numai controlul ulterior de legalitate asupra resurselor financiare care se constituie ca venit la bugetul de stat. 15. Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice Au fost eliminate din atribuţiile Curţii de Conturi cele referitoare la controlul preventiv, care au trecut la Ministerul Finanţelor. A fost numit de Parlament noul Plen al Curţii de Conturi constituit din: președinte [a fost numit prof. univ. dr. Ioan Condor ( )]; 18 consilieri de conturi. 16. Legea nr. 77/28 ianuarie 2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii de Conturi A restabilit o mare parte din competenţele Curţii de Conturi: a) controlul ulterior asupra procesului de privatizare; b) controlul asupra execuţiei bugetare a Camerei Deputaţilor și a Senatului; c) conţine prevederi cu privire la rolul Curţii de Conturi referitoare la controlul utilizării fondurilor puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană (SAPARD, PHARE, ISPA). A introdus competenţa Curţii de Conturi de a efectua audit de performanţă și audit de conformitate (control). 13

14 Curtea de Conturi a României 150 de ani de la înfiinţare A fost numit de Parlament un nou Plen al Curţii de Conturi. Președinte a fost numit prof. univ. dr. Dan Drosu Șaguna ( ). Notă: Se poate aprecia că Legea nr. 77/2002, deși a creat un precedent în ceea ce privește capacitatea Parlamentului de a folosi o schimbare legislativă pentru a eluda, în fapt, inamovibilitatea membrilor Curţii de Conturi (înlocuirea lor înainte de expirarea mandatului), a contribuit totuși la o mai bună funcţionare a Curţii și la întărirea rolului acesteia în sistemul de control din România. 17. Anul 2003 Revizuirea Constituţiei României din anul 1991 Constituţia a fost revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin Referendumul Naţional din octombrie 2003 și confirmată prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie Art. 140 reglementează: Alin. 1 Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătorești specializate. Alin. 2 Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate. Alin. 3 La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resur - selor publice și raportează despre cele constatate. 14

15 Scurt istoric Alin. 4 Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători. Alin. 5 Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii. Alin. 6 Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile și condiţiile prevăzute de lege. Art. 155 (Dispoziţii tranzitorii) prevede: Alin. 5 Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie și consilierii de conturi numiţi de Parlament își continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. Pentru asigurarea înnoirii Curţii de conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi, aceștia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani. Alin. 6 Până la constituirea instanţelor judecătorești specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele judecătorești ordinare. Notă: Constituţia României din anul 2003 a desfiinţat Secţia jurisdicţională din cadrul Curţii de Conturi. Mandatul membrilor Curţii de Conturi (18 consilieri de conturi) a fost majorat de la 6 ani la 9 ani, fără drept de înnoire sau prelungire. 15

16 Curtea de Conturi a României 150 de ani de la înfiinţare 18. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/24 octombrie 2003 prevede următoarele: cauzele aflate în curs de judecată la colegiile jurisdicţionale judeţene și al municipiului București la data intrării în vigoare a Constituţiei (27 octombrie 2003) vor fi preluate de instanţele judecătorești, respectiv de secţiile sau completele de contencios administrativ ale tribunalelor; judecătorii financiari inspectori și judecătorii financiari în funcţie să fie propuși de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numiţi prin decret de Președintele României în funcţii de judecători la instanţele judecătorești (s-a realizat în perioada ) și, de asemenea, procurorii financiari să fie preluaţi de Ministerul Public (art. 5). 19. Înfiinţarea și reglementarea Autorităţii de Audit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2005, aprobată prin Legea nr. 200/2005 Președinte Vicepreședinte Vicepreședinte Direcţia 1 Direcţia 2 Direcţia 3 Direcţia 4 Direcţia 5 8 oficii regionale de audit Autoritatea de Audit este condusă de un președinte și doi vicepreședinţi, membri ai Plenului Curţii de Conturi a României. Structura centrală a acesteia este formată din 5 direcţii, iar cea teritorială din 8 oficii regionale de audit. 16

17 Scurt istoric Se înfiinţează și se reglementează Autoritatea de Audit pentru fondurile acordate României de Uniunea Europeană prin programele ISPA și SAPARD și pentru fondurile care urmau să fie acordate în perioada post-aderare. Autoritatea de Audit este un organism fără personalitate juridică (funcţionează în cadrul Curţii de Conturi), independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi. Activitatea Autorităţii de Audit este conformă reglementărilor și procedurilor Uniunii Europene, se desfășoară în baza unui program de audit aprobat de Comisia Europeană și cuprinde cerinţe de raportare către aceasta. Notă: Înfiinţarea Autorităţii de Audit, care a început să func ţioneze efectiv din anul 2005, a completat arhitectura instituţională și paleta de activităţi de audit efectuate de Curtea de Conturi a României. 20. În anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Curtea de Conturi a României devine membru al Comitetului de Contact, grup în care se regăsesc președinţii ins tuţiilor supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene și președintele Curţii de Conturi Europene. 17

18 Curtea de Conturi a României 150 de ani de la înfiinţare 21. Legea nr. 217/24 octombrie 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii de Conturi Necesitatea acestei legi a decurs din multiplicarea unor atribuţii, proceduri și arhitecturi instituţionale ale Curţii de Conturi a României, în perioada Noua lege a asigurat punerea de acord cu noile prevederi ale Constituţiei din anul 2003 (eliminarea controlului preventiv, desfiinţarea Secţiei jurisdicţionale etc.) prin următoarele: precizează independenţa și autonomia Curţii de Conturi; prezintă activităţile desfășurate în cadrul Curţii de Conturi: audit financiar asupra conturilor de execuţie pentru toate instituţiile publice centrale și locale (ulterior); audit de conformitate (control); audit al performanţei (eficienţă, eficacitate, economicitate); stabilește clar entităţile supuse auditului/controlului; stabilește organizarea activităţii specifice pe departamente conduse de câte un consilier de conturi (12 departamente); Plenul Curţii de Conturi este format din 18 consilieri de conturi având mandat cu durata de 9 ani; sintagma controlor financiar a fost înlocuită cu auditor public extern ; componenţa Plenului Curţii de Conturi, numit de Parlament pe funcţii: președinte Nicolae Văcăroiu; vicepreședinte Elena Doina Dascălu; vicepreședinte Mircea Vasile Popescu; 12 consilieri de conturi; 18

19 Scurt istoric Pentru Autoritatea de Audit: președinte Ion Aron Popa; vicepreședinte Gheorghe Oană; vicepreședinte Ioan Anton. Autoritatea de Audit este organism cu independenţă operaţională. Desfășoară audit de sistem și audit operaţional pentru toate fondurile nerambursabile primite de la Uniunea Europeană. Activitatea de audit se desfășoară pe bază de proceduri ale Comisiei Europene și se raportează acesteia. 22. Rapoarte întocmite de Curtea de Conturi a României Curtea de Conturi a României întocmește anual următoarele rapoarte: raportul public privind rezultatul activităţii de audit și control; rapoarte de audit al performanţei și rapoarte speciale; rapoarte privind finanţele publice locale (pe fiecare judeţ); raport de activitate. Notă: Raportul public privind rezultatul activităţii de audit și control şi rapoartele privind finanţele publice locale (pe fiecare judeţ) se transmit anual Parlamentului, Președinţiei, Guvernului etc. și se găsesc pe pagina de internet a Curţii de Conturi. Rapoartele privind auditul performanţei și rapoartele speciale elaborate se transmit și în cursul anului. 19

20 Tipărit la R.A. Monitorul Oficial