Activitatea 5.1 Estimarea rezultatelor obținute în etapele anterioare și planificarea etapei finale

Transcription

1 RAPORT ETAPA Etapa 5. Monitorizarea nivelului de radon în interior, sol şi apă în judeţele Caraş Severin şi Sălaj. Completarea unor măsurători în judeţele din etapa precedentă. Analiza datelor şi diseminarea rezultatelor (Anexele I VI fac parte din acest raport) Rezumat În cadrul acestei etape a proiectului s-au realizat şi finalizat toate activităţile programate, conform planificării contractuale din Anexa II / la contractul de finanţare nr Ca urmare a decesului d- lui Profesor Constantin Cosma, Director al Proiectului, s-a încheiat în luna aprilie 2016 Actul Adiţional nr. 4/ 2016, prin care s-a numit în calitate de Director d-na CSII Dr. Ing. Cucoş Alexandra. Pentru realizarea Activităţii 5.1 s-au evaluat toate rezultatele din etapele anterioare şi s-au planificat măsurători suplimentare în judeţele Cluj şi Timiş în care distribuirea detectorilor nu s-a finalizat. În completare s-au realizat măsurători de radon în sol şi apă. În cadrul Activităţii 5.2 s-au amplasat detectori de urme de tipul RSKS si Laundauer în judeţele rămase menţionate, Caraş Severin şi Sălaj. S-a respectat protocolul de măsurători prin distribuirea în medie a câte 5 detectori/ celulă în zonele populate, în timp ce în zonele cu densitate redusă a populaţiei s-au plasat 2 detectori. S-au completat chestionare la fiecare casă în timpul campaniilor de teren, iar după finalizarea expunerii detectorii au fost recuperaţi pentru analiză. În cadrul Activităţii 5.3 s-a completat baza de date privind măsurătorile de radon rezidenţial, în aerul prelevat din sol, respectiv din probele de apă. Baza de date obţinută urmează a fi trimisă Centrului Comun pentru Cercetare (Joint Research Center) din cadrul Comisiei Europene pentru integrarea măsurătorilor în cadrul hărţii europene de radon. Pentru determinarea impactului perioadei de screening (sezonului) în estimarea concentraţiei anuale de radon rezidenţial (Activitatea 5.4) s-a recurs la amplasarea de detectori de urme de tip CR-39 în 30 de case pe parcursul a 4 sezoane. Măsurătorile au fost efectuate în judeţul Alba. Cu excepția sezonului de vară, valorile factorilor de corecție sezonieri din studiul prezent sunt apropiate de valorile estimate în alte studii similare de referinţă. Activitatea 5.5 a constat în realizarea Hărţilor concentraţiei activităţii de radon în cei trei factori de mediu (aer interior, sol şi apă) pe gridul de referinţă furnizat de Centrul Comun de Cercetare a Comisiei Europene. Acesta are la bază celule de 10 x 10 km, fiind realizat cu ajutorul funcţiei Classed Post Map în Surfer 10 şi completat în ArcGis9. În cadrul Activităţii 5.6 s-a elaborat un Îndrumar/ Ghid despre protocolul de măsurare a radonului pentru asigurarea calităţii în testarea la nivel naţional, destinat autorităților, publicului și instituţiilor din domeniul supravegherii sănătăţii publice pentru evaluarea nivelului de expunere a populaţiei şi a expuşilor profesional la radon. Recomandările prezentate se referă la metodologia de determinare a concentraţiilor de radon în aerul din interiorul clădirilor, sol şi apă. Sunt descrise protocoalele de măsurători și metodele de calculare a dozelor gama externe şi interne şi a riscului radiologic pentru populaţia expusă. Activitatea 5.7 s-a realizat prin organizarea cu succes a unui workshop internaţional la data de 21 octombrie 2016 în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, având ca tematică prezentarea hărţilor de radon, care a reunit 48 de participanţi din rândul autorităţilor şi din mediul universitar, dintre care 5 din străinătate (a se vedea ANEXA 3 cu Programul Final şi Lista participanţilor). Tot în cadrul acestei activităţi s-a realizat O Propunere legislativă privind fixarea unor niveluri de referinţă naţionale în România pentru limitarea expunerii la radon în locuinţe. Scopul acestui instrument a fost de o oferi recomandări actorilor interesaţi cu privire la modul de dezvoltare, implementare, îmbunătățire a politicilor și strategiilor de radon şi radioprotecţie, ca urmare a obligativităţii impuse prin DIRECTIVA 2013/59/EURATOM, dar şi a riscului crescut de expunere la radon în România, cuantificat prin rezultatele obţinute în cadrul acestui proiect de cercetare. Ultima etapă (Activitatea 5.8) a constat în elaborarea Unei Propuneri pentru încorporarea cerinţelor de control a radonului în codurile de construcţii naţionale, cu scopul de a îmbunătăți standardele existente în codurile de construcții și introducerea legislaţiei pentru controlul radonului în clădiri. 1

2 În cadrul acestei etape a 5-a s-au publicat 8 articole ISI în reviste cu factor de impact, din care 2 sunt în curs de publicare, fiind acceptate. De asemenea, s-au publicat 2 articole în reviste indexate BDI.mCa urmare a diseminării rezultatelor prin participarea la conferinţe, alte 5 articole s-au publicat în materialele conferinţelor (proceedings). S-au publicat articole de popularizare în cotidianul Adevărul, în scopul comunicării riscului de expunere la radon către publicul larg ( ). S-a participat la Şedinţa organizată la sediul CNCAN din Bucureşti în data de 9 martie 2016, cu reprezentanţii ministerelor implicate, având ca tematică implementarea în România a Programului Naţional de Radon, la care a fost prezent D-l Profesor Cosma, însoţit de Alexandra Cucoş, cu lecţia invitată despre radon şi riscurile asupra sănătăţii, precum şi cu recomandări concrete de acţiuni ferme în scopul limitării riscurilor asociate (a se vedea ANEXA 6 cu PV al Şedinţei de la CNCAN). De asemenea, rezultatele proiectului s-au prezentat la 4 conferinţe internaţionale: 1 prezentare orală la Basic Training Course in Radon Metrology and Control and IV ERA Radon workshop, Aprilie 2016, Ciudad Rodrigo (Salamanca, Spania), 1 prezentare orală la Conferinţa ELSEDIMA, Mai 2016 (Cluj-Napoca, Romania), 1 prezentare orală la Conferinţa 12th Carpathian Basin Conference on Environmental Science, Iunie 2016 (Berehove, Ucraina), 2 prezentări orale şi 2 postere la Conferinţa Radon 2016 Conference and GARRM 13th, Septembrie 2016 (Praga, Republica Cehă). Colega CS Bety Burghele, membru în echipa proiectului, a fost premiată cu premiul Martin Neznal pentru recunoaşterea internaţională a activităţilor ştiinţifice de către ERA (European Radon Association). De asemenea, în anul 2016 s-a câştigat în cadrul colectivului un important proiect de cercetare depus la competiţia POC-A , fundamentat şi pe rezultatele cercetărilor din cadrul proiectului RAMARO. Activitatea 5.1 Estimarea rezultatelor obținute în etapele anterioare și planificarea etapei finale În această primă activitate a etapei s-au evaluat toate rezultatele din etapele anterioare şi s-au planificat măsurători suplimentare în zonele în care distribuirea detectorilor nu s-a finalizat. Regiuni în care detectorii nu s-au distribuit conform estimărilor au fost identificate în judeţele Cluj şi Timiş. În completarea bazei de date, în judeţul Cluj s-au amplasat 45 de detectori, iar în judeţul Timiş 88 de detectori, suplimentar faţă de campaniile desfăşurate în anii anteriori. S-a respectat protocolul de măsurători recomandat de JRC şi aplicat în cadrul proiectului. În completare s-au realizat măsurători de radon în sol şi apă în apropiere de perimetrul caselor participante la proiect. Pentru radonul din aerul interior în fiecare grid s-au amplasat în medie 5 detectori în cazul celulelor populate, iar în cazul gridurilor cu populaţie redusă numărul de detectori plasaţi a fost mai mic (2-4 detectori). În aceste judeţe s-au totalizat un număr de 202 detectori amplasaţi şi recuperaţi în judeţul Cluj, respectiv 288 de detectori amplasaţi şi recuperaţi în judeţul Timiş. La prelucrarea statistică finală s-au luat în calcul toate rezultatele pentru aceste judeţe. Activitatea 5.2 Amplasarea și recoltarea detectorilor în județele rămase menționate Această activitate s-a realizat prin amplasarea în teren şi recoltarea detectorilor în ultimele două judeţe rămase pentru anul 2016, respectiv Caraş Severin şi Sălaj. Pentru aceste două judeţe implicate în studiu în acest an statistica celulelor indică următoarele valori: - Judeţul Caraş Severin: 116 celule în total, din care 62 celule cu localităţi, 56 celule parţiale şi 60 celule fără localităţi. 2

3 - Judeţul Sălaj: 56 celule în total, din care 51 celule cu localităţi, 33 celule parţiale şi 23 celule fără localităţi. Pentru fiecare judeţ sunt reprezentate numărul de celule întregi, care se regăsesc în totalitate în judeţul studiat, numărul de celule parţiale care se regăsesc la graniţele judeţului, motiv pentru care se vor regăsi şi în judeţele învecinate, respectiv celulele care conţin localităţi în judeţul studiat şi care vor fi luate în calcul pentru amplasarea detectorilor în vederea determinării concentraţiei de radon de interior. Pentru măsurarea radonului rezidenţial în case la nivelul parterului s-au amplasat în medie 5 detectori/ celulă în zonele cu localităţi, respectiv 2-4 detectori în zonele mai puţin populate. În cazul gridurilor cu populaţie mare au fost folosiţi 8-10 detectori. În fiecare grid măsurătorile de radon în apa şi sol s-au realizat utilizându-se aparatura LUK 3C din dotarea tuturor echipelor participante de la fiecare partener. Detectorii de interior au fost plasaţi în perioada de primavară-vară şi au fost recuperaţi în luna septembrie. Locaţia pentru măsurătorile de sol şi apă s-a ales cât mai aproape de perimetrul caselor participante la proiect. Pentru o evidenţă a datelor recoltate din teren şi pentru a putea estima o corelaţie între concentraţia de radon măsurată şi caracteristicile constructive ale fiecarei case, datele au fost înregistrate pe chestionare care localizează precis prin coordonatele geografice măsurate prin GIS împreună cu rezultatele de radon. Aceasta alăturare a datelor, dupa prelucrarea statistică, va permite evindenţierea influenţei caracteristicilor arhitecturale asupra acumulării radonului în interior şi corelaţia (posibilă) dintre radonul din sol şi cel din apa şi influenţa asupra acumulării radonului din casa.tot pe chestionar este marcata si doza gama din interiorul si exteriorul casei. Variaţiile sezoniere ale concentraţiei de radon rezidenţial au fost abordate în multe studii, toate demonstrând că impactul sezonului de măsurare (iarnă, toamnă, primăvară, vară) în calculul expunerii anuale la radon poate conduce la incertitudini foarte mari. Activitatea 5.3 Prelucrarea tuturor rezultatelor și integrarea acestora în baza de date În cadrul acestei activităţi s-a completat baza de date privind măsurătorile de radon rezidenţial, în aerul prelevat din sol, respectiv din probele de apă. Baza de date obţinută urmează a fi trimisă Centrului Comun pentru Cercetare (Joint Research Center) din cadrul Comisiei Europene pentru integrarea măsurătorilor în cadrul hărţii europene de radon. În total s-au amplasat în cadrul proiectului 4400 de detectori de urme CR-39 de tipul RSKS şi Landauer în 16 judeţe selecţionate în proiect, în 977 de celule cu localităţi, conform caroiajului european pentru România. În medie s-au amplasat 4,6 detectori în fiecare celulă cu localităţi de la nivelul fiecărui judeţ. S-au recuperat în total 3331 detectori, care s-au procesat şi analizat în laborator. Procentul de recuperare a detectorilor de la rezidenţi este de 76%, diferenţa de 23 % de detectori pierduţi fiind similară cercetărilor desfăşurate în alte ţări europene. Toate măsurătorile s-au efectuat în case la nivelul parterului, conform protocolului elaborat în proiect (Cosma et al. 2009; Cucoş et al. 2012; Cucoş et al a şi b). Statistica descriptivă a rezultatelor obţinute în funcţie de mediul în care a avut loc determinarea concentraţiei de activitate de radon este ilustrată în tabelul I. Măsurătorile din mediul rezidenţial privind concentraţia de activitate de radon au fost corectate sezonier, astfel, rezultatele prezentate în tabelul I reprezintă media anuală înregistrată la nivelul celor 3331 case monitorizate. 3

4 Tabelul I. Statistica descriptivă a măsurătorilor concentraţiei de activitate de radon în funcţie de mediul în care a avut loc determinarea. Mediu Nr. Min Max A.M. S.D. G.M. C.V. (%) Interior (Bq/m 3 ) Sol (kbq/m 3 ) Apă (Bq/l) Media geometrică calculată (122 Bq/m 3 ) este de 1.4 ori mai mare celei raportate de Cosma şi colab. (2013), pentru 864 de măsurători (fără zona uraniferă Băiţa-Ştei), însă similară celei care a integrat toate măsurătorile obţinute anterior (1747). Din totalul caselor monitorizate, 892 (28 %) au depăşit pragul de 200 Bq/m 3, 277 (9 %) pe cel de 400 Bq/m 3, respectiv 106 (3 % ) au depăşit valoarea de 600 Bq/m 3. Din perspectiva distribuţiei la nivel de judeţ, statistica descriptivă pentru concentraţia de activitate de radon în interior este prezentată în tabelul II. Tabelul II. Statistica descriptivă a măsurătorilor concentraţiei de activitate de radon rezidenţial în cele 16 judeţe. Judeţul Nr. Min.* Max. A.M. S.D. G.M. C.V. (%) Alba Arad Bihor Bistriţa-Năsăud Braşov Caraş-Severin Cluj Covasna Harghita Hunedoara Maramureş Mureş Sălaj Satu-Mare Sibiu Timiş *Valorile sunt exprimate în Bq/m 3. Deoarece în majoritatea cazurilor distribuţia datelor privind concentraţia de activitate de radon rezidenţial este de tip log-normal se impune caracterizarea datelor iniţiale prin intermediul mediei geometrice, respectiv deviaţiei standard geometrice. Din perspectiva mediei geometrice, cea mai ridicată valoarea a fost înregistrată în judeţul Mureş (169 Bq/m 3 ), cea mai scăzută medie geometrică fiind obţinută pentru judeţul Hunedoara (81 Bq/m 3 ). Raportul dintre mediile geometrice calculate la nivel de judeţ în proiectul de faţă şi cele publicate de Cosma şi colab. (2013) este cuprins între 0.8 (judeţul Mureş) şi 1.7 (judeţul Cluj), cu o medie aritmetică de

5 S-a evaluat impactul detectorilor utilizaţi din perspectiva seriei utilizate şi producătorului asupra rezultatelor obţinute (Tabelul III). Nu se observă o diferenţă semnificativă în termeni de medie geometrică între rezultatele obţinute. Cu toate acestea, prin aplicarea testului neparametric Kruskal- Wallis cu analiza post-hoc Dunn s-a observat o diferenţă semnificativă statistic (p < 0.05), în termeni de mediane între seria 2 şi seria A, respectiv seria 2 şi 3. Tabelul III. Impactul tipului de detectori utilizaţi în proiect asupra rezultatelor de radon. Seria detector Nr. Min. Max. A.M. S.D. G.M. C.V. (%) A Landauer Figura 1. Reprezentarea de tip cvartilă teoretică-cvartilă experimentală pentru datele log-transformate ale concentraţiei de activitate de radon rezindeţial (CI = 95 %). Distribuţia tuturor valorilor pentru concentraţia de activitate de radon în interiorul caselor nu este lognormală (p < 0.05) (Figura 1), acest lucru putând fi explicat prin erorile de prelucrare, respectiv prin valorile excesive obţinute atât în partea inferioară a distribuţiei (detectori expuşi la aerul de exterior), cât şi în partea superioară. La nivel de judeţ, din cele 16 investigate pentru 8 (Alba, Bihor, Cluj, Caraş- Severin, Mureş, Maramureş, Harghita şi Sălaj) s-a obţinut o distribuţie log-normală a concentraţiei de activitate de radon în interiorul caselor (p > 0.05). Nici în cazul concentraţiei de activitate de radon în aerul prelevat din sol nu s-a obţinut o distribuţie log-normală bi-parametru (Figura 2). Deoarece în studiile de geologie şi hidrologie se utilizează adesea distribuţia log-normală tri-parametru (relaţia 1), s-a recurs la reprezentarea datelor experimentale cu ajutorul acestei funcţii, în care parametrul γ a avut valoarea de

6 Distribuţia log-normală (bi-parametru) este un caz particular a celei tri-parametru în care γ = 0. (1) Figura 2. Reprezentarea de tip cvartilă teoretică-cvartilă experimentală pentru datele log-transformate ale concentraţiei de activitate de radon în aerul prelevat din sol (CI = 95 %). Figura 3. Reprezentarea de tip cvartilă teoretică-cvartilă experimentală pentru datele log-transformate ajustate cu factorul γ ale concentraţiei de activitate de radon în aerul prelevat din sol (CI = 95 %). 6

7 Deşi prin aplicarea modelului tri-parametru distribuţia experimentală a datelor se apropie de cea teoretică (Figura 3), nici în cazul acesta nu s-a putut acceptatea ipotezei de nul, potrivit căreia distribuţia experimentală ar fi o distribuţie de tip log-normală tri-parametru. O serie de factori pot fi atribuiţi acestei situaţii: erorile de măsurare derivate din faptul că indiferent de condiţiile meteorologice sau sezon s-au efectuat determinări de radon în sol, lipsa unei stratificări geologice, lipsa determinărilor privind permeabilitatea solului, etc. Nici în cazul concentraţiei de activitate a radonului prelevat din probele de apă nu s-a obţinut o distribuţie log-normală prin aplicarea modelului bi- sau tri-parametric (Figura 4). Figura 4. Reprezentarea de tip cvartilă teoretică-cvartilă experimentală pentru datele log-transformate ale concentraţiei de activitate de radon în aerul prelevat din probele de apă (CI = 95 %). Şi în această situaţie pot fi invocate erorile de măsurare, alături de utilizarea unor surse diferite de apă (fântâni, izvoare, reţea). O tendinţă similară a fost simulată de Cinelli şi Tondeur (2015), ţinând cont de incertitudinile legate de efectuarea măsurătorii. Prin aplicarea coeficientului de corelaţie neparametric, Spearman, s-a evaluat intensitatea legăturii dintre concentraţia de activitate de radon în cele trei medii investigate (interior, sol şi apă). După cum este redat şi în tabelul IV, se observă absenţa orcărei corelaţii între concentraţia de activitate de radon din sol şi cea din interiorul locuinţelor (r S = 0.00), o foarte slabă asociere negativă între concentraţia de activitatea de radon din interior şi apă (r S = -0.11), respectiv o corelaţie slabă între concentraţia de activitatea de radon din sol şi apă (r S = 0.21). Deşi aceste ultime două valori reprezintă o corelaţie semnificativă din punct de vedere statistic, acest lucru se datorează numărului ridicat de perechi de valori utilizat în analiză. Tabelul IV. Coeficientul de corelaţie Spearman pentru concentraţia de activitate de radon în interior, sol şi apă. Sol Apă Interior 0.00 (0.88)* (< 0.01) Apă 0.21 (< 0.001) *Valoarea dintre paranteze reprezintă valoarea p. S-a ales un nivel de semnificaţie α =

8 Activitatea 5.4 Evaluarea impactului perioadei de screening în estimarea concentraţiei anuale de radon (30 de case) Pentru determinarea impactului perioadei de screening (sezonului) în estimarea concentraţiei anuale de radon rezidenţial s-a recurs la amplasarea de detectori de urme de tip CR-39 în 30 de case pe parcursul a 4 sezoane. Măsurătorile au fost efectuate în judeţul Alba. Din cele 30 de case incluse în studiu, doar în 23 s-au realizat determinări în toate cele 4 sezoane, în 7 case proprietarii renunţând după primul sezon. Media aritmetică a concentrațiilor de activitate de radon obținută pe timp de iarnă a fost de 191 Bq/m 3, valoarea minimă fiind de 29 Bq/m 3 în zona Vurpăr, iar valoarea maximă de 425 Bq/m 3 în zona Micești (Tabelul V). Pe timp de vară s-a obținut o medie aritmetică de 65 Bq/m 3, aceasta fiind egală cu media concentrației activității de radon obținută în urma măsurătorilor de radon efectuate tot pe timp de vară în 12 case din județul Alba (Muntean și colab., 2014). Concentrațiile de activitate de radon obținute pe timp de vară au variat între 14 Bq/m 3, valoare obținută într-o locuință din Alba-Iulia și 158 Bq/m 3, concentrație obținută în satul Teleac. Tabelul V. Statistica descriptivă privind concentraţia activității de radon din interiorul locuințelor în funcţie de perioada de monitorizare. Perioada A.M.* S.D. G.M. C.V. Mediana Min. Max. (Bq/m 3 ) (Bq/m 3 ) (Bq/m 3 ) (%) (Bq/m 3 ) (Bq/m 3 ) (Bq/m 3 ) Iarnă Vară Toamnă Primăvară Anual *A.M. media aritmetică; S.D. deviaţia standard; G.M. media geometrică; C.V. coeficientul de variaţie. Media aritmetică obținută pe timp de toamnă a fost de 152 Bq/m 3, cu limite cuprinse între 35 Bq/m 3, valoare obținută în Daia Română și 370 Bq/m 3, valoare obținută în zona Micești. Pe timp de primăvară, media aritmetică a concentrațiilor de activitate de radon a fost de 144 Bq/m 3, cu o valoare minimă de 48 Bq/m 3 în zona Vurpăr şi o valoare maximă de 317 Bq/m 3 obținută în zona Micești. Din figura 5 se observă că variația sezonieră a radonului din interiorul locuințelor este ridicată pe timp de iarnă, iar pe timp de vară este minimă. O posibilă explicaţie este faptul că ferestrele și ușile locuințelor rămân închise mai mult timp în sezonul de iarnă comparativ cu sezonul de vară, prin urmare ventilația este mai slabă în timpul iernii. În urma aplicării testului statistic neparametric Friedman pentru măsurători repetate s-a obţinut o diferenţă semnificativă statistic între medianele concentrațiilor de activitate de radon pentru cele 4 sezoane (p < 0,0001). Analiza posthoc efectuată prin testul Dunn a scos în evidență existenţa unei diferenţe semnificative între medianele concentrațiior de activitate de radon obținute în sezonul de vară și restul sezoanelor. Fiind monitorizate toate cele 4 sezoane, s-a calculat concentrația activității de radon anuală, aceasta fiind dată de media aritmetică a concentrației activității de radon a celor 4 sezoane pentru fiecare casă. Astfel, media concentrației activității de radon anuală obținută a fost de 138 Bq/m 3, aceasta fiind aproximativ egală cu concentrația activității de radon medie anuală de 131 Bq/m 3, valoare obținută într-un studiu realizat în județul Alba (Muntean și colab., 2014). 8

9 500 C oncentratia activitatii de radon (Bq/m 3 ) varã primãvarã toamnã iarnã Figura 5. Variația sezonieră a concentrației activității de radon din interiorul locuințelor (grafic de tipul Box & Plot, varianta Tukey: valoarea minimă, valoarea maximă, cvartila de 25, 50, 75%). Organizația Mondială a Sănătății recomandă un nivel de referință inferior valorii de 100 Bq/m 3 pentru locuințe, iar dacă această valoare nu este fezabilă în anumite țări, concentrația să nu depășească pragul de 300 Bq/m 3 (Bochicchio, 2011). În 7 dintre casele analizate s-au găsit concentrații > 300 Bq/m 3 în sezonul de iarnă, iar pe timp de toamnă și primăvară doar într-o locuință s-a depășit această limită. Concentrația activității anuale de radon se poate calcula ca fiind produsul dintre factorul sezonier și concentrația activității de radon pentru un anumit sezon. Astfel, factorii sezonieri se calculează prin raportul dintre concentrația activității anuale de radon și concentrația activității de radon pentru un anumit sezon. Deoarece în acest studiu au fost determinate concentrațiile de activitate de radon pentru toate cele 4 sezoane, s-au putut determina factorii de corecție sezonieri specifici fiecărui sezon în parte (Tabelul VI). Sezon Tabelul VI. Factorii de corecție sezonieri obținuți în studiul de faţă și în alte studii. Factorii sezonieri estimați în studiu prezent Factorii sezonieri calculaţi de Miles (2008) Factorii sezonieri estimați de Cosma (2009) Factorii sezonieri estimați de Muntean (2014) Iarnă 0,86 0,73 0,75 0,71 Vară 2,41 1,64 1,50 1,53 Toamnă 0,99 1,04 1 0,78 Primăvară 0,95 0,96 1 0,87 Cu excepția sezonului de vară, valorile factorilor de corecție sezonieri din studiul prezent sunt apropiate de valorile estimate în alte studii prezentate în tabelul VI (Miles și Howarth, 2008; Cosma și colab., 2009; Muntean și colab., 2014). Folosind factorii sezonieri estimați în acest studiu și relația de calcul propusă de Cosma (Cosma și colab., 2009) s-a estimat o concentrație de activitate medie anuală de radon de 152 Bq/m 3, aceasta fiind mai mare comparativ cu concentrația activității medie anuală de radon măsurată experimental (138 Bq/m 3 ). 9

10 În tabelul VII este prezentată comparația între media anuală determinată experimental în acest studiu și valorile medii anuale estimate corectate cu factorii sezonieri estimați în studiu prezent precum și factorii de corecție propuși de Miles (2008), de către Cosma (2009) și Muntean (2014) (Miles și Howarth, 2008; Cosma și colab., 2009; Muntean și colab., 2014). Pentru a evalua cele patru metode, s-a utilizat deviaţia procentuală (PD) a mediilor anuale estimate, comparativ cu media anuală determinată experimental: PPPP (%) = XX eeeeeeeeeeeeee XX mmăssssssssss X măsurat 100 % (2) Tabelul VII. Comparație între media anuală calculată și mediile anuale estimate. A.M. Studiul prezent determinată A.M. PD exp. estimată (%) (0-48) Modelul Miles (2008) PD (%) 136 A.M. estimată - 2 (-11-17) Modelul Cosma (2009) PD (%) 134 A.M. estimată - 3 (-11-13) Modelul Muntean (2014) PD (%) 120 A.M. estimată - 13 (-19-7) Din tabelul VII se observă că media anuală estimată cu factorii de corecție sezonieri propuși de Miles (2008) a fost de 136 Bq/m 3, fiind cea mai apropiată de media anuală determinată experimental în acest studiu, iar valoarea PD obținută a fost de -2 % cu limite cuprinse între - 11 % și 17%. De asemenea media anuală estimată cu ajutorul modelului propus de Cosma (2009) a fost de 134 Bq/m 3, această valoare fiind destul de apropiată de media anuală calculată în studiul prezent. Valoarea PD obținută în cazul modelului Cosma (2009) a fost de - 3 % (-11% la 13%), fiind foarte apropiată de valoarea PD obținută cu ajutorul modelului Miles (2008). În cazul acestui studiu, în urma aplicării factorilor de corecție sezonieri s-a obținut o medie anuală estimată de 152 Bq/m 3, valoarea PD obținută în studiul prezent a fost de 10 % cu limite între 0% și 48%, iar în cazul modelului Muntean (2014), valoarea PD a fost de -13% (-19% la 7%). Dacă în calculul factorilor de corecție sezonieri s-ar ține cont de G.M. (media geometrică), în vederea minimizării imparctului valorilor excesive, atunci valorile acestor factori pentru studiul prezent ar fi: 0,81 pentru iarnă, 2,15 pentru vară, 0,95 pentru toamnă și 0,93 pentru primăvară. Luând în considerare acești factori, se va obține o medie anuală estimată de 142 Bq/m 3, aceasta fiind mult mai apropiată de media anuală calculată (138 Bq/m 3 ) comparativ cu cea obținută prin folosirea A.M. (media aritmetică) în calculul factorilor sezonieri (152 Bq/m 3 ). De asemenea, în cazul folosirii G.M. se va obține o valoare mai bună a PD de doar 2% cu limite între -12% și 51%. Activitatea 5.5 Elaborarea atlasului de radon şi a hărţilor componente pentru 16 judeţe din regiunile Centru, Vest şi Nord-Vest În cadrul acestei activităţi s-a realizat, în premieră, o prima versiune a Atlasulului de radon în România, care reprezintă o colecție alcătuită din 23 de hărți care prezintă nivelurile de radon în aerul interior, sol și apă în 16 județe din România, la nivel de ansamblu şi la nivel de judeţ. Scopul principal al Atlasului este de a informa autoritățile și publicul despre mediul radioactiv din România, de a furniza materiale de referință și date armonizate pentru comunitatea științifică, și de a oferi, prin aceasta, un indicator precis și vizual despre doza anuală de radon pentru populația expusă. 10

11 Toate hărţile componente vor fi transmise Centrului Comun de Cercetare a Comisiei Europene (JRC) şi integrate în Atlasul European de Radon. La momentul prezent avem o actualizare a Atlasului European de Radon, în care se observă interesul crescul al ţărilor europene de a finaliza hărţile şi de a se alinia, prin aceasta, la legislaţia impusă prin Directiva 59/ 2013 EURATOM. Linkul către Atlasul European de Radon (versiunea septembrie 2016): ( Natural-Radiation). Harta concentraţiei activităţii de radon în cei trei factori de mediu a fost realizată pe gridul de referinţă furnizat de Centrul Comun de Cercetare a Comisiei Europene. Acesta are la bază celule de 10 x 10 km, fiind realizat cu ajutorul funcţiei Classed Post Map în Surfer 10 şi completat în ArcGis9. În tabelul de mai jos este redată statistica la nivel de celule pentru măsurătorile concentraţiei de activitate de radon în interior. Tabelul VIII. Statistica la nivel de celule de 10 x 10 km din perspectiva concentraţiei de activitate de radon în aerul interior din locuinţe. Număr de celule cu rezultate 779 Număr total de măsurători 3331 Măsurători per celulă, MED ± MAD 4 ± 1 Min/Max număr de măsurători pe celulă 1 / 19 Mediana celulei, MED ± MAD (Bq/m 3 ) 126 ± 47 La nivel european mediana numărului de măsurători pe celulă este tot 4 cu MAD de 3, în timp ce mediana celulei este de 63.2 Bq/m 3 (Tollefsen şi colab., 2014). Procentul celulelor cu medie aritmetică mai mare de 100 Bq/m 3, respectiv 300 Bq/m 3 este de 30%, respectiv 4.24% la nivel european, iar pentru România, potrivit rezultatelor prezentului proiect este de 76 % ( >100 Bq/m 3 ), respectiv 11% (> 300 Bq/m 3 ). În Figura 6 este prezentată harta de radon în aerul din interiorul locuinţelor în arealul celor 16 judeţe din România participante în proiect, totalizând 3331 de date raportate în Tabelul VIII în 779 de celule cu localităţi, acoperind 42% din suprafaţa teritoriului. Zonele care apar goale în această hartă se datorează pe de-o parte reliefului, celulele respective fiind situate în zone muntoase nepopulate sau în regiuni cu număr redus de localităţi şi cu densitate scăzută a populaţiei, sau datorită detectorilor nerecuperaţi, procentul de recuperare a acestora fiind de 76%. Imagini în detaliu cu toate hărţile componente ale Atlasului de radon, reprezentarea radonului rezidenţial la nivel judeţean, numărul de măsurători la nivel de celulă şi corelaţia cu relieful sau cu distribuţia solurilor granitice (cunoscute ca fiind cu predispozanţă la radon) pot fi consultate în ANEXA 1. Media aritmetică (anuală) de 179 Bq/m 3 raportată pentru arealul monitorizat este considerabil mai ridicată decât cele raportate pentru alte ţări şi decât valoarea de 98 Bq/m 3 raportată ca expunere medie la radon pentru Europa (Tollefsen et al., 2014), şi comparabilă cu cea din Republica Cehă sau Estonia ( Bq/m 3 ), explicabile prin asemănarea reliefului şi geologiei solului. Cele mai ridicate concentraţii de radon au fost identificate în judeţele Bihor, Mureş, Braşov şi Cluj, în aceste regiuni fiind necesare investigaţii suplimentare asupra factorilor care influenţează acumularea nivelului ridicat de radon în aerul din interiorul clădirilor, precum geologia solurilor, ventilaţia sau caracteristicile constructive şi arhitecturale. 11

12 Figura 6. Harta de radon în aerul din interiorul locuinţelor din arealul celor 16 judeţe din România participante în proiect în celule de10 km x 10 km (AM media aritmetică a concentraţiei de radon). În tabelul IX este redată situaţia la nivel de celulă de 10 x 10 km pentru concentraţia de activitate a radonului prelevat din sol. Mediana numărului de măsurători de radon în sol la nivel de celulă este de 3, mediana celulei fiind de 26 kbq/m 3. Tabelul IX. Statistica la nivel de celule de 10 x 10 km din perspectiva concentraţiei de activitate de radon în sol. Număr de celule cu rezultate 751 Număr total de măsurători 2541 Măsurători per celulă, MED ± MAD 3 ± 1 Min/Max număr de măsurători pe celulă 1 / 17 Mediana celulei, MED ± MAD (KBq/m 3 ) 26 ± 7 Harta de radon în solul din perimetrul caselor din arealul celor 16 judeţe din România participante în proiect, totalizând 2541 de date raportate în Tabelul IX în 751 de celule este reprezentată în Figura 7. Zonele fără rezultate vizibile pe hartă se datorează pe de o parte reliefului, celulele respective fiind situate în zone muntoase neaccesibile sau în regiuni cu număr redus de localităţi şi cu densitate scăzută a populaţiei, fie datorită condiţiilor climatice, fiind cunoscut că pentru efectuarea măsurătorilor solul trebuie să fie uscat. 12

13 Figura 7. Harta de radon în sol din arealul celor 16 judeţe din România participante în proiect în celule de10 km x 10 km. Pentru determinările de radon în probele de apă au fost completate 691 de celule de 10 x 10 km, mediana numărului de măsurători pe celulă fiind de 3, în timp ce mediana celulei este de 7 Bq/l (Tabelul X). Tabelul X. Statistica la nivel de celule de 10 x 10 km din perspectiva concentraţiei de activitate de radon în apă. Număr de celule cu rezultate 691 Număr total de măsurători 2238 Măsurători per celulă, MED ± MAD 3 ± 1 Min/Max număr de măsurători pe celulă 1 / 17 Mediana celulei, MED ± MAD 7 ± 3 Figura 8 reprezintă harta de radon în apă din arealul celor 16 judeţe din România participante în proiect, totalizând 2238 de date raportate în Tabelul X în 691 de celule. Regiunile fără rezultate care pot fi identificate pe hartă pot fi atribuite atât reliefului neaccesibil, sau lipsei localităţilor şi a fântânilor şi izvoarelor pentru recoltarea probelor. 13

14 Figura 8. Harta de radon în apă în 16 judeţe din România în celule de10 km x 10 km. Potrivit acestor hărţi şi a Atlasului din cadrul ANEXEI 1, România se situează printre ţările europene cu riscul cel mai ridicat de expunere la radon în clădiri. Identificarea în viitor a tuturor zonelor cu potenţial crescut de radon din ţară şi aplicarea unor măsuri de prevenire/ remediere eficiente poate contribui, alături de o educaţie corespunzătoare privind expunerea la radon şi fumat, la micşorarea riscului de cancer pulmonar în România. Activitatea 5.6 Elaborarea unui îndrumar/ ghid despre protocolul de măsurare a radonului pentru asigurarea calităţii în testarea la nivel national Recomandările realizate în cadrul acestei activităţi se referă la metodologia de determinare a concentraţiilor de radon în aerul din interiorul clădirilor, sol şi apă. Prezentul ghid este destinat autorităților, publicului și instituţiilor din domeniul supravegherii sănătăţii publice pentru evaluarea nivelului de expunere a populaţiei şi a expuşilor profesional la radon. Sunt descrise detaliat în ANEXA 2 protocoalele de măsurare a concentraţiei de radon în aerul interior, sol şi apă pentru evaluarea riscului de radon pentru populaţia expusă. Monitorizarea nivelului de radon din interiorul locuinţelor se realizează prin metoda integratǎ a detectorilor de urme din corp solid CR-39, în conformitate cu protocoalele de măsurători validate internaţional. Această metodă constă în mǎsurarea pasivă a concentraţiei de radon în aerul din interiorul clǎdirilor cu detectori de urme CR-39 (RadoSys), timp de 3 luni. Măsurătorile se recomandă a se realiza în principal în zona locuită a casei living, dormitor, bucătărie - în cadrul a 2 campanii succesive de măsurători integrate (3 luni pe timp de vară, respectiv 3 luni pe timp de iarnă), în 2 camere locuite 14

15 (dormitoare şi livinguri), la o înǎlţime de m de sol, în conformitate cu protocoalele de măsurători HPA validate internaţional. Metoda de măsurare a concentraţiei de radon din sol se bazează pe prelevarea de probe de gaz din sol şi măsurarea concentraţiei de 222 Rn cu detectorul de radon şi toron LUK3C. Acest detector a fost dezvoltat în special pentru măsurători de radon din sol, şi determină concentraţia de radon relativ repede (din dezintegrarea alfa al 222 Rn şi produşilor). Pentru măsurarea concentraţiei de radon din probele prelevate se foloseşte detectorul de radon şi toron LUK3C. Tehnica de detecţie este prezentată detaliat în ANEXA 2. PROTOCOL PENTRU DIAGNOSTICUL DE RADON ȘI CALITATEA AERULUI INTERIOR DIN CASE 1. Completarea chestionarului standardizat la fiecare casă - Colectarea datelor generale despre sănătatea şi comportamentul rezidenţilor, statutul fumatului, amplasamentul şi structura clădirii, instalaţii şi materiale de construcţii folosite, precum şi informaţii despre performanţa energetică a clădirilor, prin chestionarea proprietarului şi inspecţia vizuală. 2. Monitorizarea radonului de interior prin măsurători integrate și pasive- în fiecare camerǎ se recomandă o măsurătoare pasivă, prin amplasarea unui detector de urme CR-39 pentru o durată de expunere de minnim 3 luni, dar şi măsurarea adiţională a concentraţiei de radon cu ajutorul instrumentelor portabile continue, timp de minim 24 de ore. 3. Mǎsurǎtori de radon din sol se recomandă efectuarea mǎsurǎtorilor în 5-15 puncte de referință în jurul casei. Concentraţia de radon din sol se măsoară cu detectorul LUK3C si sistemul de sonde de extracție și o siringă. Protocolul de măsurare cu LUK3C este RT+ (radon plus toron), în timpul de măsurare este de 5-7 min. Sonda Neznal se introduce în sol la o adâncime standard de 80 cm. 4. Emanația radonului din materiale de construcții și sol prin mǎsurǎtori de radon din fisurile (crǎpǎturile) la nivel de podea - se recomandă efectuarea a 6-7 masuratori/ camerǎ, se extrage concentraţia de radon cu o siringǎ cu ac gros şi se măsoară cu detectorul LUK3C. 5. Mǎsurǎtori de exhalaţie din podea - se recomandă a se măsura exhalaţia radonului din podea, parchet, gresie şi podea de lemn (duşumea) cu crǎpǎturi, fisuri. Se utilizează detectorul RAD7 şi vasul de acumulare din plastic. Timpul de mǎsurare setat din 10 în 10 minute, min. 5 măsurători (max. 7-9) şi analiza atentǎ a pantei de creştere de pe grafic. Din aceasta pantǎ de creştere (Bq/m 3 /ora) se calculeazǎ exhalaţia în podea în Bq/m 2 /ora. 6. Măsurători de anomalii gamma din casǎ şi în jurul casei (perete, material de construcţii) se efectuează cu dozimetrul Gamma Scout, mǎsurând doza în µsv/h, în toate camerele şi în pivniţǎ, la 1m distanţǎ de perete. 7. Măsurarea parametrilor fizico-chimici ai aerului: se recomandă realizarea unor măsurători de P, T, U în camerele monitorizate cu dispozitivul Alphaguard, timp de minim 48 de ore în fiecare cameră. 8. Măsurarea concentraţiilor altor poluanţi cancerigeni compuşi organici volatili (COV) de tipul acetonă, aldehida formică, benzen și acetaldehida se recomandă efectuarea acestor măsurători simultan cu analiza concentraţiei de radon, prin prelevare pasivă prin cartușe pasive de tipul SigmaAldrich, timp de expunere de minim 7 zile în livinguri și dormitoare şi analiză prin cromatografie lichidă de inaltă performanţă (HPLC). Pe baza tuturor acestor măsurători se poate determina Riscul de radon și nivelul de poluare a calității aerului interior în casele investigate, în corelație cu sistemele de izolație și eficiența energetică. 15

16 Activitatea 5.7 Diseminarea rezultatelor prin organizarea unui workshop internaţional. Propunere legislativă privind fixarea unor niveluri de referinţă naţionale în România pentru limitarea expunerii la radon în locuinţe În cadrul acestei activităţi, pentru diseminarea rezultatelor obţinute la finalizarea proiectului, dar şi în scopul comunicării şi conştientizării riscurilor în ceea ce priveşte expunerea la radon în aerul din clădiri către publicul larg, s-a realizat organizarea cu succes a unui workshop internaţional «RAMARO» la data de 21 octombrie 2016 în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, având ca tematică prezentarea hărţilor de radon pe plan naţional, european şi internaţional. Workshop-ul a fost dedicat domnului Prof. Univ. Dr. CONSTANTIN COSMA, directorul proiectului de cercetare, dispărut prematur dintre noi în plină activitate ştiinţifică creatoare. Domnul Prof. Cosma a fost o personalitate marcantă a învățământului superior clujean, distins și apreciat dascăl care a format generații succesive de studenți, doctoranzi și specialiști şi a pus bazele unor laboratoare de excelență cu recunoaștere internațională în cadrul Centrului de Radioactivitatea Mediului și Datare Nucleară: Laboratorul complex de radon pentru studii sistematice în toți factorii de mediu, Laboratorul de datare și dozimetrie prin luminescență, Laboratorul de spectrometrie alfa și gama, dotându-le cu aparatură performantă și resurse umane cu expertiză avansată. Organizatorul principal al manifestării a fost Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, alături de cei doi parteneri din cadrul proiectului, Universitatea Sapienţia din Cluj-Napoca şi S.C. I.C.P.E. Bistriţa. Manifestarea ştiinţifică a reunit 48 de participanţi din rândul autorităţilor şi din mediul universitar, dintre care 5 din străinătate de la Universitatea Cantabria din Santander, Spania, din Franţa şi din Ungaria. Din rândul autorităţilor au participat reprezentanţi din cadrul Societatea Română de Radioprotecţie (SRRP), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS). Ca invitat de onoare, workshopul s-a bucurat de prezenţa D-lui Preşedinte al CNCAN, Gabril Petre. Participanţii şi-au adus aportul cu privire la rezultatele cercetărilor în domeniul radonului şi al radioprotecţiei populaţiei, şi la experienţele, strategiile, procedurile si practicile la nivel instituţional sau European. Lucrările prezentate au fost de înaltă calitate ştiinţifică, acoperind multe zone ale cercetării în domeniului radonului, cu aplicaţii în geofizică, mediu, ştiinţele vieţii şi ecologie. Importanţa cartării radonului la scară europeană (toate ţările, nu numai membrii UE) a fost subliniată cu această ocazie. Hărţile de radon reprezintă un instrument foarte valoros în dezvoltarea de strategii pentru prevenirea şi mitigarea concentraţiilor ridicate de radon. În acest sens, a fost subliniată importanţa unei baze comune de contabilizare a datelor. În plus, au fost propuse câteva perspective în ceea ce priveşte hărţile geogenice şi monitorizarea radonului în locuinţe şi în instituţii publice: şcoli, grădiniţe, creşe, locuri de muncă. Pentru mai multe informaţii rugăm a se vedea ANEXA 3 cu Programul Final şi Lista participanţilor. Propunere legislativă privind fixarea unor niveluri de referinţă naţionale în România pentru limitarea expunerii la radon în locuinţe (ANEXA 4) Scopul acestui instrument a fost de o oferi recomandări actorilor interesaţi din România cu privire la modul de dezvoltare, implementare, îmbunătățire a politicilor și strategiilor de radon şi radioprotecţie, 16

17 care ar putea promova o prevenire și o remediere eficientă a expunerii populaţiei la concentraţia de radon omniprezentă în aerul din interiorul clădirilor. În Europa cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces prin cancer (Darby et al., 2006), totalizând 354,000 de decese în anul 2012, ceea ce reprezintă 20% din totalul deceselor prin cancer. Estimările s-au efectuat în anul 2012 în 40 de state europene (Ferlay et al., 2013). De asemenea, cancerul pulmonar este cea mai comună cauză de deces prin cancer la nivel mondial, cu aproximativ 1,590,000 decese cauzate în 2012 (19% din totalul deceselor prin cancer) (Ferlay et al., 2013). Aceste recomandări au fost pregătite ca urmare a obligativităţii impuse prin DIRECTIVA 2013/59/EURATOM, dar şi a riscului crescut de expunere la radon în România, cuantificat prin rezultatele obţinute în cadrul acestui proiect de cercetare. Directiva CE 2013/59 Euratom introduce ca obligativitate stabilirea unor norme privind nivelul de radon şi pune problema expunerii la radonul rezidenţial într-o poziție importantă în ceea ce privește identificarea și gestionarea riscurilor. Sunt promovate noile standarde internaţionale BSS (BSS International Basic Safety Standards) emise de IAEA, care conţin recomandări specifice în ceea ce priveşte expunerea populaţiei la radon în clădiri (ICRP, 2010). Noile reglementări europene recomandă o concentraţie de radon inferioară valorii de 100 Bq/m 3, pentru locuinţe, iar dacă această valoare nu se poate atinge în anumite ţări, concentraţia să nu depăşească pragul de 300 Bq/m 3. De asemenea, Directiva EURATOM 59/2013 solicită instituirea unui plan naţional pentru abordarea riscului pe termen lung cauzat de expunerea la radon în locuinţe şi alte clădiri publice, care să includă următoarele acţiuni: - Efectuarea unor măsurători sistematice care să permită evaluarea expunerii populaţiei la radonul din interiorul clădirilor, respectiv să permită identificarea zonelor cu concentraţii ridicate de radon (radonprone area); - Elaborarea unei hărţi de radon în coordonatele recomandate de Comisia Europeană (Tollefsen et al., 2014) prin campanii de monitorizare la nivel naţional şi acțiuni ferme pentru a identifica locuințele cu concentrații ale radonului care depășesc nivelul de referință și pentru a încuraja aplicarea unor măsuri de reducere a concentrațiilor de radon în locuințele respective; - Stabilirea nivelurilor de referinţă/ exceptare astfel: - nivel de referință pentru concentraţia de radon (media anulă) din locuinţe şi clădiri de interes public la 100 Bq/m 3 - nivel de exceptare pentru concentraţia de radon (media anulă) la locurile de muncă la 300 Bq/m 3 ; - Limitarea nivelului de radon pentru locuinţele noi: introducerea unor măsuri adecvate pentru a se preîntâmpina pătrunderea radonului în locuințele noi şi prevederea unor cerințe specifice în codurile naționale din sectorul construcțiilor - Prioritizarea problemei şi repartizarea responsabilitaților - Introducerea unor măsuri de reducere a expunerii la radon în programele privind economisirea energiei și calitatea aerului din interior - Acţiuni concrete pentru comunicarea riscului şi sensibilizarea populaţiei. Prin aceasta, se impune tuturor statelor europene realizarea unui plan național de acțiune pe termen lung pentru stabilirea nivelurilor de expunere la radon şi riscurilor aferente în locuinţe, clădiri publice şi la locurile de muncă, respectiv pentru materialele de construcţie cu conţinut ridicat de radionuclizi naturali. Ca urmare a cercetărilor efectuate, putem emite 11 recomandări specifice privind luarea de acţiune în România, în conformitate ce standardele naţionale şi europene privind protecţia populaţiei.grupate după cum urmează: 1) obiectiv de implementare în România a politicii şi strategiei radonului, aplicată cu succes de alte ţări europene; 2) strategia generală de radioprotecţie; 3) dezvoltarea planului național de acțiune; 4) promovarea unor măsuri preventive; 5) introducerea unor niveluri de referință pentru locuințe 17

18 și alte clădiri existente și viitoare în legislaţie; 6) realizarea unor măsurători sistematice în teren pentru distribuția concentrației de radon; 7) elaborarea bazei de date naţională a radonului; 8) utilizarea hărților de radon ca indicator a zonelor de risc, denumite zone prioritizate ; 9) măsurători detaliate în zonele predispuse la radon și clădiri predispuse la radon; 10) introducerea unui tip de reglementări în construcţii; 11) promovarea instrumentelor prin canale de presă şi media pentru a crește numărul de acțiuni de remediere (A se vedea ANEXA 4 pentru informaţii detaliate). Aceste recomandări iau în considerare experiența anterioară și evaluarea eficienței acțiunii multor țări și ar trebui să fie utile pentru implementarea unui program eficient de radon în România. Cu toate acestea, un efort de colaborare suplimentar ar fi util pentru a furniza autorităţilor implicate, în special celor cu o experiență redusă, ghiduri si protocoale specifice pentru punerea în aplicare a acestor recomandări. Activitatea 5.8 Propunere pentru încorporarea cerinţelor de control a radonului în codurile de construcţii naţionale Aceste recomandări s-au elaborat cu scopul de a îmbunătăți standardele existente în codurile de construcții și introducerea legislaţiei pentru controlul radonului în clădiri (a se consulta ANEXA 5 pentru varianta extinsă). Evaluarea controlului radonului în clădiri, reducerea potențialelor conflicte dintre construcții şi programele de eficienţă energetică și reducerea radonului, se recomandă a se realiza parcurgând următoarele etape: 1. Recomandări privind strategia naţională de radon, aromizarea cu legislaţia europeană 2. Evaluarea potențialelor conflicte între conservarea energiei în clădiri și reducerea expunerii la radon 3. Stabilirea de protocoale de măsurare, control, remediere şi prevenire a radonului în clădiri 4. Instruirea prin conceperea unor cursuri de formare pentru măsurarea radonului, prevenirea, remedierea, precum și analiza eficienței costurilor. Informații cu privire la politicile și strategiile existente de control a radonului au fost preluate din Baza de date a strategiilor și politicilor de control a radonului, implementate cu succes în statele membre ale Uniunii Europene și în alte țări (CE, JRC). Măsurile preventive în clădirile noi și renovate sunt un factor cheie pentru reducerea riscului mediu național de radon. După cum s-a raportat în Manualul OMS cu privire la radonul din interior (Secţiunea 9, pagina 86), "dacă este aplicată corect, instalarea de măsuri de prevenire a radonului în locuințe noi este, în general, cea mai rentabilă și eficientă modalitate de a obține concentrații scăzute de radon în gospodăriile individuale și, în consecință, reduce concentrația medie națională de radon. În timp, această abordare va conduce la o reducere mai mare a numărului total de cancere pulmonare atribuite expunerii la radon decât calea alternativă de a reduce doar radon în clădiri existente, care depășesc nivelul de referință ". Documentele organismelor internaționale (OMS, ICRP, UE-BSS, AIEA) susțin instalarea unor măsuri preventive de radon în toate casele aflate în construcție "deoarece acest lucru este considerat ca fiind calea cea mai rentabilă pentru a proteja populația totală" (ICRP 129). Recomandările noastre Sunt recomandate măsuri preventive de bază pentru fiecare clădire nouă (care va fi construită), indiferent de locația acesteia (adică, nu numai în zonele predispuse la radon), cu excepția cazului în care o evaluare cost-eficacitate adecvată demonstrează că acțiunile preventive nu sunt potrivite. Această recomandare este fundamentală. De asemenea, are implicații majore pentru alte recomandări, inclusiv recomandarea privind obligativitatea măsurătorilor de radon pe termen lung după construirea de clădiri noi: 18