CONSIDERATIONS REGARDING THE INTERNATIONAL JUDICIAL ASSISTANCE IN CRIMINAL MATTERSS

Transcription

1 CONSIDERAŢII PRIVIND ASISTENŢA JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ Drd. Silviu VĂCARU Şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova Abstract: Judicial assistance in criminal matters could be construed broadly and in a narrower sense: broadly assistance includes extradition, and judicial assistance in limited connection it refers to the transfer procedures, transfer of sentenced persons, and the recognition and decisions execution. The judicial assistance in limited connection (small or incidental legal assistance) it refers to support provided by a state judicial authorities, of another state of carrying out investigations, communication of summons or other proceedings, or simply to provide information. The juridical complexity of the judicial assistance is a consequence of the accumulation of international and national regulations, which must to be applied at the same time: the requesting authorities must determine what is the instrument applicable in each case, to determine whether there are more favorable provisions, and in regard to multilateral conventions to identify the parties, as well statements or communications concerning possible ways, of transmission and supported languages. Cuvinte cheie: asistenţă judiciară internaţională în materie penală, Interpol, Europol. 1. Consideraţii generale În condiţiile în care criminalitatea internaţională a căpătat, odată cu deschiderea frontierelor, o amploare din ce în ce mai mare, cooperarea şi implicit asistenţa judiciară internaţională în materie penală, constituie mijloace eficiente de a răspunde acestui fenomen îngrijorător. România a fost şi continuă să fie, atât în planul preocupărilor de ordin legislativ, cât şi în cel al preocupărilor de ordin doctrinar, în avangarda luptei împotriva criminalităţii internaţionale, în ceea ce CONSIDERATIONS REGARDING THE INTERNATIONAL JUDICIAL ASSISTANCE IN CRIMINAL MATTERSS Silviu VĂCARU, PhD The Head of the Brigade for Combating the Organized Criminality, Craiova Abstract: Judicial assistance in criminal matterss could be construed broadly and in a narrower sense: broad assistance includes extradition, and judicial assistance in limited connection refers to transfer procedures, transfer of sentenced persons, and recognition and execution of decisions. Judicial assistance in limited connection (small or incidental legal assistance) refers to support provided by a state judicial authorities, of another state of carrying out investigations, communication of summons or other proceedings, or simply to provide information. The juridical complexity of the judicial assistance is a consequence of the accumulation of international and national regulations, which must be applied at the same time: the requesting authorities must determine what is the instrument applicable in every case, determine whether there are more favourable provisions, and in regard to multilateral conventions identify the parties, as well statements or communications concerning possible ways, of transmission and supported languages. Key words: international judicial assistance in criminal matterss, Interpol, Europol. 1. General considerations Since international criminality has achieved, at the same time with the opening of the frontiers, a bigger and bigger importance, the cooperation and implicitly the international judicial assistance in criminal matterss constitute efficient means of responding to this concerning phenomenon. Romania has been, both regarding the legislative and the doctrinaire concerns, in 49

2 priveşte realizarea unui cadru juridic adecvat şi punerea în aplicare a prevederilor legale cu privire la cooperarea şi asistenţa judiciară internaţională în materie penală. [1, p. 11] Asistenţa judiciară în materie penală poate fi înţeleasă în sens larg, dar şi într-un sens mai restrâns: asistenţa judiciară în sens larg include extrădarea, iar asistenţa judiciară în sens restrâns se referă la: transferul procedurilor, transferul persoanelor condamnate, precum şi la recunoaşterea şi executarea hotărârilor. Asistenţa judiciară, în sens restrâns (asistenţa judiciară mică sau accesorie), se referă la sprijinul furnizat de autorităţile judiciare ale unui stat, celor ale unui alt stat pentru realizarea anchetelor, comunicarea de citaţii sau de alte acte de procedură, sau pur şi simplu, pentru furnizarea de informaţii. Complexitatea juridică a asistenţei judiciare este o consecinţă a acumulării de reglementări internaţionale şi naţionale, care trebuie aplicate în acelaşi timp: autorităţile solicitante trebuie să stabilească în fiecare situaţie care este instrumentul aplicabil, să verifice dacă există prevederi mai favorabile şi, în ceea ce priveşte convenţiile multilaterale, să identifice părţile, precum şi posibilele declaraţii sau comunicări, cu privire la modalităţile de transmitere şi limbile acceptate. România promovează în relaţiile sale internaţionale principiul cooperării, care astfel a devenit parte integrantă a politicii sale externe. Statele nu-şi realizează astfel opera lor de justiţie în mod ermetic, izolat unele de altele, ci se ajută acordându-şi reciproc asistenţă. [2, p.678] Deşi iniţial cooperarea internaţională în materie penală avea un caracter exclusiv guvernamental, a căpătat în zilele noastre noi dimensiuni şi valenţe. Dacă în trecut se folosea sintagma asistenţă juridică internaţională pentru a desemna diferite forme de întrajutorare interstatală în acest domeniu, astăzi folosindu-se termenul de cooperare pentru the van of the fight against international criminality, regarding the accomplishment of an adequate juridical framework and the application of the legal stipulations referring to the cooperation and the international judicial assistance in criminal matterss. [1, p. 11] Judicial assistance in criminal matterss may be largely, but also restrainedly understood: judicial assistance in a large sense includes extradition, and judicial assistance in a restrained sense refers to: the transfer of procedures, the transfer of sentenced persons, and also the acknowledgement and the execution of decisions. Judicial assistance, in a restrained sense (the small or accessory judicial assistance), refers to the support supplied by the judicial authorities of a state, the ones of another state for accomplishing the investigations, the communication of subpoenas or of other procedure documents, or simply for the information supply. The juridical complexity of judicial assistance is a consequence of the accumulation of international and national regulations that should be applied at the same time: the demanding authorities should establish, in each case, which is the applicable tool, they should check if there are more favourable stipulations and, regarding the multilateral conventions, they should identify the parties, and also the possible declarations or communications, regarding the ways of transmission and the accepted languages. Romania promotes, in its international relations, the cooperation principle that has become thus an integrating party of its external policy. The states do not accomplish thus hermetically their justice work, in an isolated way one from another, but they help each other by granting mutual assistance. [2, p.678] Even if initially the international cooperation in criminal matterss had an 50

3 a evidenţia o nouă abordare: nu mai este vorba doar de a acorda, pasiv, asistenţă unui alt stat în diverse proceduri judiciare, ci de a colabora activ cu toate autorităţile acelui stat. [3, p.19] Este îndeobşte cunoscut că frontierele nu mai reprezintă de mult un obstacol în calea infractorilor. Din păcate, ele mai reprezintă încă o barieră în calea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, de exemplu, ca o consecinţă a suveranităţii statelor şi a principiului teritorialităţii legii penale, o autoritate judiciară din România nu poate confisca nemijlocit o sumă de bani aflată într-un cont bancar din străinatate. Cum până şi între statele membre ale Uniunii Europene suveranitatea statelor ramâne una din limitele cooperării împotriva criminalităţii, singura soluţie este asistenţa pe care statele şi-o acordă reciproc în combaterea infracţionalităţii. [3, p.76] Extrădarea este una din formele cooperării judiciare internaţionale în materie penală ce poate fi definită ca fiind o procedură juridică internaţională prin intermediul căreia un stat suveran (statul solicitat) acceptă să predea unui alt stat (statul solicitant) o persoană care se află pe teritoriul său şi care este urmărită penal sau trimisă în judecată pentru o infracţiune ori este căutată în vederea executării unei pedepse în statul solicitant. Mandatul european de arestare reprezintă o adevărată revoluţie în ceea ce priveşte procedura de extrădare şi predare a tuturor persoanelor care se sustrag de la urmărirea penală, judecată sau de la executarea pedepselor. Mandatul european de arestare este prima măsură concretă în domeniul dreptului penal care implementează principiul recunoaşterii reciproce, pe care Consiliul European o aprecia ca fiind piatra unghiulară a cooperării judiciare în materie penală. Totodată, mandatul european de arestare se emite numai atunci când un mandat de arestare preventivă sau de exclusively governmental feature, nowadays it has got new sizes and valences. If, in the past, we used the terms of international juridical assistance for assigning different forms of interstate help in this field, nowadays we use cooperation for emphasizing a new approach: it is not about passively granting assistance to another state in different judicial procedures anymore, but it is about actively collaborating with all the authorities of that state. [3, p.19] It is known that the frontiers do not represent an obstacle for the criminals anymore. Unfortunately, they still represent a barrier for the authorities of applying the law. Thus, for example, as a consequence of the state sovereignty and of the criminal law territoriality principle, a judicial authority in Romania cannot confiscate directly a sum of money placed in a bank account abroad. As, even between the member states of the European Union, the state sovereignty remains one of the cooperation limits against criminality, the only solution is the assistance the states mutually grant in combating the criminality. [3, p.76] Extradition is one of the forms of international judicial cooperation in criminal matterss that may be defined as an international juridical procedure by means of which a sovereign state (the demanded state) accepts to render to another state (the demanding state) a person placed on its territory and who is criminally investigated or sent to the court for an offence or who is wanted in order to execute a punishment in the demanding state. The European arrest warrant represents a real revolution regarding the extradition procedure and the one of rendering all the persons skipping the criminal investigation, the judgement or the punishment execution. The European arrest warrant is the first actual measure in the field of the criminal law implementing the mutual acknowledgement principle that the 51

4 executare a pedepsei închisorii nu poate fi adus la îndeplinire în ţară, întrucât persoana în cauză se sustrage pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene. Unul dintre obiectivele declarate ale U.E. este aşa cum se statuează la art. 29 paragraful 1 din Tratatul Uniunii Europene: să asigure cetăţenilor săi un nivel ridicat de protecţie într-un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, elaborând o acţiune în comun în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală, prevenind rasismul şi xenofobia şi luptând cu aceste fenomene. În conformitate cu prevederile celui de-al doilea paragraf al art. 29, acest obiectiv este atins prin prevenirea criminalităţii organizate, dar nu numai, şi lupta împotriva acestui fenomen, în principal a terorismului, traficului de fiinţe umane şi a infracţiunilor împotriva copiilor, traficului de droguri, traficului de arme, corupţiei şi fraudei, prin următoarele mijloace: cooperarea mai strânsă între forţele de poliţie, autorităţile vamale şi celelalte autorităţi competente din statele membre, deopotrivă direct şi prin intermediul Oficiului European de Poliţie (Europol); cooperarea mai strânsă între autorităţile judiciare şi celelalte autorităţi competente din statele membre, inclusiv Unitatea europeană de cooperare judiciară (Eurojust); apropierea, atât cât este nevoie, a normelor de drept penal ale statelor membre. Aşadar, primele două mijloace avute în vedere de articolul 29 din Tratatul Uniunii Europene sunt intensificarea cooperării poliţieneşti, vamale şi judiciare în materie penală. Este indiscutabil că fără o cooperare strânsă în aceste domenii, este de neconceput îndeplinirea obiectivului stabilit prin art. 2 din Tratatul de la Amsterdam, de a construi, menţine şi dezvolta un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie. De asemenea, se subliniază că o componentă esenţială a Pilonului III al Uniunii este cooperarea judiciară în materie European Council appreciated as being the angular stone of the judicial cooperation in criminal matters. At the same time, the European arrest warrant is emitted only when the preventive arrest warrant or the one of executing the prison punishment cannot be accomplished in the country whereas the respective person backs out on the territory of another member state of the European Union. One of the EU declared objectives, is, as it is stated at art. 29 paragraph 1 of the European Union Treaty: providing to its citizens a high level of protection in a space of freedom, security and justice, by elaborating a common action in the field of police and judicial cooperation in criminal matterss, preventing racism and xenophobia and fighting against this phenomena. According to the stipulations of the second paragraph of art. 29, this objective is reached by preventing organized criminality, but also by fighting against this phenomenon, mainly against terrorism, traffic of human beings and offences against children, drug trade, weapons traffic, corruption and fraud, by the following means: The tighter cooperation between police forces, custom authorities and other relevant authorities of the member states, both directly and by means of the European Police Office (Europol); The tighter cooperation between the judicial authorities and the other competent authorities of the member states, including the European Unit of Judicial Cooperation (Eurojust); The closeness, as much as necessary, of the criminal law norms of the member states. Therefore, the first two means considered by article 29 of the Union European Treaty are the intensification of police, custom and judicial cooperation in criminal matterss. Far and away, with no tight cooperation in these fields, we cannot think 52

5 penală, al cărei temei juridic se găseşte în articolul 31 din Tratatul Uniunii Europene. Potrivit acestui articol, acţiunea în comun în domeniul cooperării judiciare în materie penală vizează, între altele, să: a) faciliteze şi accelereze cooperarea între ministerele şi autorităţile judiciare sau echivalente competente ale statelor membre, inclusiv, atunci când este cazul, prin intermediul Eurojust, în ceea ce priveşte procesul penal şi executarea hotărârilor; b) faciliteze extrădarea între statele membre; c) asigure, în măsura necesară îmbunătăţirii acestei cooperări, compatibilitatea regulilor aplicabile în statele membre; d) prevină conflictele de competenţă între statele membre; e) adopte progresiv măsuri instaurând reguli minime privind elementele constitutive ale infracţiunilor penale şi sancţiunilor aplicabile în domeniul criminalităţii organizate, terorismului şi traficului de droguri. Paragraful 2 al art. 31 din Tratatul Uniunii Europene solicită Consiliului Europei să încurajeze cooperarea prin intermediul Eurojust, permiţându-i acestuia să contribuie la o bună coordonare între autorităţile naţionale ale statelor membre însărcinate cu urmărirea penală, să îşi dea concursul la anchetele referitoare la infracţiuni de criminalitate transfrontalieră gravă, în particular în cazurile de criminalitate organizată. De asemenea, se încurajează o cooperare strânsă între Eurojust şi Reţeaua Judiciară Europeană, pentru executarea comisiilor rogatorii şi soluţionarea cererilor de extrădare. Competenţa teritorială este, alături de competenţa materială şi de competenţa funcţională, una din formele fundamentale de competenţă, fără de care nu se poate stabili competenţa precisă a unui organ judiciar în rezolvarea unei cauze penale. [4, p.59] Dintre formele fundamentale de competenţă, competenţa teritorială se impune about accomplishing the objective established by art. 2 of the Amsterdam Treaty, of building, keeping and developing a space of freedom, security and justice. Also, it is emphasized that an essential component of Pillar III of the Union is the judicial cooperation in criminal matterss, whose juridical basis is found in article 31 of the European Union Treaty. According to this article, the common action in the judicial cooperation field in criminal matterss refers, among others, to: d) Easing and accelerating the cooperation between ministries and the judicial or equivalent competent authorities of member states, including, where appropriate, by means of Eurojust, regarding the criminal process and the execution of decisions; e) Easing extradition between member states; f) Providing, as much as necessary for the improvement of this cooperation, the compatibility of rules applicable in the member states; d) preventing the jurisdiction conflicts between member state; f) Progressively adopting measures by installing minimum rules regarding the constitutive elements of the criminal offences and of the sanctions applicable in the field of organized criminality, terrorism and drug trade. Paragraph 2 of art. 31 of the European Union Treaty requires to the European Council to encourage the cooperation by means of Eurojust, by allowing it to contribute to a good coordination between the national authorities of the member states charged with the criminal investigation, to participate to the investigations referring to the offences of serious transfrontier criminality, especially in the cases of organized criminality. Also, a tight cooperation between Eurojust and the European Judicial Network is encouraged for executing the delegated commissions and settling extraditions demands. 53

6 prin deosebita sa importanţă, ea fiind imuabilă, în sensul că organele judiciare nu pot instrumenta sau judeca o cauză penală decât dacă sunt competente din punct de vedere teritorial. Plecând de la această calificare apare ca deosebit de importantă cunoaşterea criteriilor în funcţie de care se stabileşte competenţa teritorială şi modul în care acestea sunt aplicate. În lumina reglementărilor procesual penale române, determinarea competenţei teritoriale a organelor judiciare se realizează după două coordonate principale art.30 C.p.pen. (competenţa pentru infracţiunile săvârşite în ţară) şi art. 31 C.p.pen. (competenţa pentru infracţiunile săvârşite în străinătate). Stabilirea competenţei teritoriale, ca şi criteriu de determinare a competenţei teritoriale în materie penală, presupune antamarea atât a unor aspecte de drept penal, cât şi a unor aspecte de drept procesual penal. Astfel, din punct de vedere al dreptului substanţial, aprecierea locului unde a fost săvârşită o infracţiune se face prin aplicarea principiului teritorialităţii. Aplicarea însăşi a principiului teritorialităţii în determinarea locului săvârşirii infracţiunii a fost caracterizată prin abordări diferite ce au îmbrăcat în doctrina dreptului penal mai multe forme în jurul cărora s-au construit mai multe teorii teoria acţiunii, a rezultatului, a ilegalităţii, a preponderenţei a ubicuităţii. În final, din punct de vedere al dreptului procesual, analiza şi definirea locului săvârşirii infracţiunii se face în conformitate cu teoria ubicuităţii sau a echivalenţei, teorie dominantă în prezent în doctrina penală. Asistenţa judiciară cu caracter procesual se concretizează în efectuarea unor acte procedurale penale internaţionale necesare soluţionării anumitor cauze penale: extrădarea, predarea în baza unui mandat european de arestare, transferul de proceduri Territorial jurisdiction is, beside the material jurisdiction and the functional jurisdiction, one of the basic forms of jurisdiction without which we cannot establish the exact jurisdiction of a judicial organ in settling a criminal cause. [4, p.59] Among the basic forms of jurisdiction, the territorial jurisdiction is imposed by its special importance, as it is immutable, meaning that the judicial organs cannot conclude or judge a criminal cause unless they are territorially competent. Starting from this qualification, it seems to be especially important to know the criteria depending on which territorial jurisdiction is established and the way they are applied. In the light of the Romanian criminal procedural regulations, the determination of the territorial jurisdiction of the judicial organs is accomplished according to two main coordinates art.30 of the Criminal Procedure Code (the jurisdiction for the offences accomplished inside the country) and art. 31 of the Criminal Procedure Code (the jurisdiction for the offences accomplished abroad). The establishment of territorial jurisdiction in criminal matters, as a determining criterion of territorial jurisdiction in criminal matters, supposes the opening of both certain criminal law aspects and criminal procedural law ones. Therefore, from the substantial law viewpoint, the appreciation of the place where an offence has been accomplished is made by applying the territoriality principle. The application itself of the territoriality principle in determining the place of accomplishing the offence was featured by different approaches having, in the criminal law doctrine, several forms based on which there were several theories the action theory, the result one, the illegitimacy one, the ubiquity preponderance one. Finally, from the procedural law viewpoint, the analysis and the definition of the place where the offence has been 54

7 în materie penală, transferul persoanelor condamnate, comisiile rogatorii, notificarea actelor de procedură care se întocmesc şi se depun într-un dosar penal etc. Prin prisma noţiunii de asistenţă judiciară în materie penală, se constată că ea conţine atât forme de cooperare cu caracter personal, cât şi cu caracter informativ. Extrădarea sau executarea hotărârilor penale pronunţate în străinătate sunt două dintre instituţiile reglementate de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, aflate în corelaţie directă cu problema competenţei în cazul infracţiunilor săvârşite în străinătate. Comisia rogatorie internaţională în materie penală este acea formă de asistenţă judiciară internaţională care constă în împuternicirea pe care o autoritate judiciară dintr-un stat o acordă unei autorităţi de acelaşi fel din alt stat, mandatată să îndeplinească, în locul şi în numele său unele activităţi judiciare privitoare la un anumit proces penal. Informaţiile primite de la autorităţile competente ale statelor străine în cadrul schimbului de informaţii se primesc de către Ministerul Justiţiei, care le trimite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru a se proceda în raport cu atribuţiile corespunzătoare organelor judiciare române. Art. 6 CEDO precizează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil de către o instanţă imparţială şi independentă, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzaţii. Respectarea dezideratelor enunţate s- a transpus în plan legislativ prin introducerea art C.p.pen, care prevede că hotărârile pronunţate în cauzele în care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale pot fi supuse revizuirii dacă există consecinţe grave ale accomplished are made according to the ubiquity or equivalence theory, a theory that currently dominates the criminal doctrine. The procedural judicial assistance is concretised in accomplishing certain international criminal procedural documents necessary for settling certain criminal causes: extradition, rendering based on an European arrest warrant, transfer of procedures in criminal matters, transfer of sentenced persons, delegated commissions, notifying the procedural documents accomplished and laid down in a criminal file etc. By means of the judicial assistance notion in criminal matters, it is found that it contains both personal and informative cooperation forms. The extradition or the execution of judicial decisions pronounced abroad are two of the institutions regulated by Law no. 302/2004 regarding international judicial cooperation in criminal matters, placed in direct correlation to the jurisdiction problem in case of the offences accomplished abroad. The international delegated Commission in criminal matters is that form of international judicial assistance consisting of the delegacy a judicial authority of a state grants to an authority of the same kind of another state, mandated to accomplish, in its place and name, certain judicial activities regarding a certain criminal process. The information received from the competent authorities of the foreign states in frame of the information exchange is received by the Ministry of Justice that sends it to the Prosecutor s Office near the High Court of Cassation and Justice and to the Ministry of Administration and Intern Affairs, in order to proceed in report to the attributions corresponding to the Romanian judicial organs. Art. 6 ECHU specifies that any person has the right to be judged equitably, publically and in a reasonable term by an impartial and independent court instituted by the law, that will decide on the solidity of any accusation. 55

8 acestei încălcări care continuă să se producă şi care nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. Competenţa de soluţionare a cererii de revizuire revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în complet de 9 judecători. Elementul principal care a stat la baza apariţiei şi dezvoltării ulterioare a cooperării internaţionale şi fără de care aceasta nu se putea concepe, l-a constituit încrederea reciprocă într-un cadru instituţional bine reglementat. Cooperarea judiciară internaţională în materie penală reprezintă doar un domeniu în cadrul activităţilor specifice de cooperare între statele lumii, domeniu extrem de important care s-a impus cu necesitate încă de la începutul secolului trecut. Cooperarea judiciară internaţională în materie penală nu este o noţiune inventată în secolul trecut,fiind cunoscută din cele mai vechi timpuri. Fireşte că la început cooperarea judiciară se rezuma la rezolvarea intereselor, de multe ori personale ale monarhilor în lupta acestora cu opozanţii lor politici. [5, p.16] Dezvoltarea fără precedent a relaţiilor internaţionale în societatea contemporană a fost însoţită de o creştere, de asemenea fără precedent, a criminalităţii internaţionale, prin proliferarea unor forme ale criminalităţii organizate pe teritoriul mai multor state. La momentul actual cooperarea judiciară internaţională în materie penală reprezintă o necesitate stringent asumată de majoritatea statelor, care poate conduce la obţinerea unor succese importante în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere. La nivelul Uniunii Europene s-au creat structuri specializate, atât pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere, cât şi pentru identificarea, prinderea şi tragerea la răspundere penală a autorilor unor infracţiuni care se sustrăgeau cercetărilor. Simplificarea procedurilor de extrădare prin introducerea mandatului european de arestare reprezintă, un exemplu Respecting the listed desiderata was legislatively transposed by introducing art of the Criminal Procedure Code stipulating that the decisions pronounced in the causes when the European Court of Human Rights has found a deviation from a right stipulated by the Convention for Protecting the Human Basic Rights and the Liberties, we may submit to the review, if there are serious consequences of this deviation that continues to be produced and that can be remediated only by reviewing the pronounced decision. The jurisdiction of settling the reviewing demand belongs to the High Court of Cassation and Justice in all 9 judges. The main element that was basis of the subsequent appearance and development of international cooperation and without which it could not have been conceived, consisted of the mutual trust in a well regulated institutional frame. International judicial cooperation in criminal matters represents only a field in frame of the specific activities of cooperation between the world states, an extremely important field that has been necessarily imposed since the beginning of the past century. The international judicial cooperation in criminal matters is not a notion invented in the past century, as it has been known since the oldest times. Naturally, at the beginning the judicial cooperation was resumed at settling the interests, often the personal ones of the monarchs in their fight against their political opposition. [5, p.16] The development with no precedent of the international relations in the contemporary society was accompanied by an increase, also with no precedent, of the international criminality, by proliferating certain forms of the organized criminality on the territory of several states. At present, the international judicial cooperation in criminal matters represents a necessity stringently assumed by most of the states, that may lead to the obtaining of some 56

9 elocvent din acest punct de vedere. Crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, deziderat declarat şi asumat de Uniunea Europeană, nu se poate realiza decât în contextul perfecţionării cooperării judiciare în materie penală între statele membre. În ultimii ani, cooperarea judiciară internaţională a cunoscut noi şi diversificate forme, unele legiferate prin norme juridice interne altele prevazute în diferite tratate şi convenţii internaţionale. Lupta contra fenomenului infracţional necesită combaterea lui nu numai în limitele hotarelor unor ţări, ci impune măsuri de colaborare şi pe plan internaţional. Printre aceste măsuri, trebuie amintite în primul rând convenţiile de asistenţă judiciară ce se încheie între diversele state. De pildă, ţara noastră are încheiate convenţii de asistenţă judiciară cu toate statele vecine şi cu o seamă de alte ţări. În materia asistenţei judiciare în lipsa unor convenţii internaţionale pot căpăta eficienţă regulile generale ale reciprocităţii, foarte frecvent întâlnită în domeniul relaţiilor internaţionale. Potrivit prevederilor Legii 302/2004, asistenţa judiciară internaţională în materie penală cuprinde îndeosebi următoarele forme de cooperare: comisiile rogatorii internaţionale; audierile prin videoconferinţe; transmiterea spontană de informaţii; livrările supravegheate; anchetele sub acoperire; supravegerea transfrontalieră; interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor etc. [5, p.416] Apariţia cadrului legal ce reglementează activitatea investigatorilor sub acoperire a fost determinată de necesităţile luptei împotriva unor forme de criminalitate atipice, ce se desfăşoară într-un mod organizat şi ermetic, astfel încat activitatea de probare a actelor infracţionale prin important successes in the fight against the cross-border criminality. At the European Union level, they created specialized structures both for preventing and combating the cross-border criminality and for identifying, catching and using the criminal responsibility of the authors of certain offences that skipped the researches. The simplification of extradition procedures by introducing the European arrest warrant represents an eloquent example from this viewpoint. The creation of a space of freedom, security and justice, a desideratum declared and assumed by the European Union can only be accomplished in the context of improving the judicial cooperation in criminal matters between the member states. During the recent years, the international judicial cooperation has known new and diversified forms, some of them being enacted by domestic juridical norms, others being stipulated in different international treaties and conventions. The fight against the criminal phenomenon needs to combat it not only in the limits of the frontiers of a country, but it also imposes collaboration measures at international level. Among these measures, we should mention in the first place the judicial assistance conventions that are contracted between different states. For example, our country has contracted judicial assistance conventions with all the neighbour states and with a lot of other countries. In the matter of judicial assistance, in the absence of certain international conventions, the general rules of mutuality may become efficient, as mutuality is very frequently met in the international relations field. According to the stipulations of Law 302/2004, the international judicial assistance in criminal matters contains especially the following cooperation forms: international delegated commissions; 57

10 metodele normale devine deosebit de dificilă, dar nu imposibilă. Examinând instituţia extrădării, apariţia şi evoluţia în timp a acesteia de la legislaţiile interne şi convenţiile bilaterale încheiate la sfârşitul secolului al XIX-lea, continuând cu Convenţia europeană privind extrădarea din 13 decembrie 1957 şi cele două Protocoale Adiţionale ale acesteia, până la formele moderne adoptate în legislaţia Uniunii Europene, respectiv Decizia-cadru privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, a demonstrat importanţa acesteia, rolul determinant pe care l-a jucat în întreaga arhitectură a prevenirii şi combaterii criminalităţii. [5, p.299] Mandatul european de arestare nu trebuie confundat cu mandatul de arestare preventivă din dreptul intern, întrucât mandatul european de arestare este o decizie judiciară care are întotdeauna la bază un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei emis în condiţiile legii pe plan intern. Cooperarea judiciară în materie penală are drept scop stabilirea unui spaţiu european comun de libertate, de securitate şi de justiţie ce răspunde încrederii mutuale între sistemele justiţiei penale din statele membre, care se sprijină pe principiile libertăţii şi democraţiei statului de drept şi respectă drepturile fundamentale garantate de Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Specialiştii în domeniu consideră că noţiunea de asistenţă judiciară internaţională în materie penală are în literatura juridică, două accepţiuni: În sens larg, prin asistenţă judiciară internaţională se întelege asistenţa oferită în general, în cadrul luptei împotriva infracţionalităţii; în această accepţiune sunt incluse: cooperarea organelor de poliţie judiciară, comisiile rogatorii internaţionale în materie penală, recunoşterea hotărârilor judecătoreşti, extrădarea etc. hearings by videoconferences; spontaneous transmission of information; supervised deliveries; investigations under cover; cross-border supervision; interception and registration of calls and of communications etc. [5, p.416] The appearance of the legal frame regulating the activity of undercover investigators was determined by the necessities of the fight against some atypical criminality forms that are developed in an organized and hermetic way, so that the proving activity of the criminal acts by normal methods become extremely difficult, but not impossible. By examining the extradition institution, its appearance and evolution in time since the intern legislations and the bilateral conventions contracted at the end of the 19 th century, and by going on with the European Convention regarding the extradition on December 13 th, 1957 and its two Additional Protocols, to the modern forms adopted in the European Union legislation, respectively the Frame-Decision regarding the European arrest warrant and the rendering procedures between the member states, it has proved its importance, the determinant role it has played in the entire architecture of preventing and combating criminality. [5, p.299] The European arrest warrant should not be mistaken by the preventive arrest warrant in the intern law whereas the European arrest warrant is a judicial decision that is always based on a preventive arrest warrant or a mandate of executing the punishment, emitted in the law conditions at domestic level. The purpose of judicial cooperation in criminal matters is to establish a common European space of freedom, security and justice responding to the mutual trust between the systems of criminal justice in the member states, being supported by the 58

11 În sens restrâns, asistenţa judiciară internaţională se referă la asistenţa juridică cu caracter judiciar prin care se întelege asistenţa pe care organele judiciare dintr-un stat o acordă în cursul procesului penal organelor judiciare din statul în care are loc activitatea judiciară şi care constă în efectuarea, predarea sau comunicarea unor acte procedurale necesare soluţionării acelei cauze. [6, p.10] 2. Colaborarea în domeniul asistenţei judiciare internaţionale în materie penală Particularităţile asistenţei juridice internaţionale în materie penală, parte integrantă a asistenţei internaţionale în domeniul juridic, decurg din însuşi specificul dreptului penal şi al raporturilor juridice pe care le disciplinează. Conceput ca o totalitate a normelor ce reglementeză relaţiile sociale de luptă împotriva încălcărilor ce aduc atingere celor mai importante valori sociale, dreptul penal este legat indisolubil de ordinea juridică internă a fiecărui stat. Raportată la această incidenţă teritorială, ideea de asistenţă şi cooperare internaţională în domeniul dreptului penal este indiscutabil legată de interesele interne ale fiecărui stat. În dreptul penal modern nu mai guvernează exclusiv principiul teritorialităţii sub raportul aplicării sale în spaţiu, ci şi alte principii de natură să asigure activităţii respective o incidenţă şi cu privire la situaţii extrateritoriale, ceea ce conduce în mod necesar la ideea de asistenţă internaţională. În majoritatea cazurilor, aplicarea legii penale a unui stat în vederea tragerii la răspundere penală a infractorilor necesită îndeplinirea pe teritoriul altui stat a unor acte şi măsuri necesare pentru realizarea represiunii, începând de la descoperirea infracţiunilor, identificarea şi arestarea infractorilor, percheziţii, audieri de martori şi expertize, şi terminând cu solicitarea şi acordarea extrădării, ori cu recunoaşterea principles of freedom and of democracy of the legal state and respecting the basic rights guaranteed by the European Convention for Protecting the Basic Human Rights and Freedoms. The specialists in the field consider that the international judicial assistance notion in criminal matters has, in the juridical literature, two meanings: In a large sense, by international judicial assistance, we mean the assistance generally offered in frame of the fight against criminality; in this meaning, we include: the cooperation of the judicial police bodies, the international delegated commissions in criminal matters, the acknowledgement of judicial decisions, extradition etc. In a restrained sense, the international judicial assistance refers to the juridical assistance having a judicial feature by means of which we mean the assistance the judicial organs of a state grant during the criminal process to the judicial organs of the state where there is the judicial activity and consisting of accomplishing, rendering or communicating some procedural documents necessary for settling that cause. [6, p.10] 2.Collaboration in the field of the international judicial assistance in criminal matters The particularities of international juridical assistance in criminal matters, an integrant part of the international assistance in the juridical field, come from the specificity of the criminal law and of the juridical reports it comprises. Conceived as a group of the regulating the social relations of fighting against the deviations reaching the most important social values, criminal law is indissolubly connected to the domestic juridical order of every state. Reported to this territorial incidence, the idea of international assistance and cooperation in the criminal law field is 59

12 hotărârilor penale străine. Prin finalitatea sa, activitatea de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional dobândeşte pe lângă aspectul intern şi un aspect extern; aşa fiind, principiul ubicuităţii represiunii capătă caracterul unui imperativ a cărui eficienţă implică o temeinică organizare a asistenţei şi o colaborare internaţională între state în materie penală. [1, p. 14] Temeiul incriminărilor în legislaţia fiecărui stat, scopul pentru care acestea intervin, relaţiile pe care le ocrotesc şi valorile sociale pe care le apără, ţin de caracterul orânduirii fiecărui stat şi dau expresie intereselor de clasă respective. Fiecare stat care nu îngăduie altui stat să efectueze pe teritoriul său acte privind represiunea, dar convine ca organele sale să îndeplinească astfel de acte solicitate de alt stat, îşi afirmă astfel suveranitatea sa şi îşi manifestă în acelaşi timp solidaritatea cu celelalte state în lupta contra criminalităţii. [7, p. 134] Cel mai adesea, noţiunea de asistenţă penală internaţională îmbracă două accepţiuni: o accepţiune mai restrânsă, aşanumita asistenţă juridică cu caracter judiciar ( in foro ), prin care se înţelege asistenţa pe care organele judiciare din diferite state şi-o acordă în cursul procesului penal şi care se manifestă în mod obişnuit în efectuarea sau în trimiterea actelor procedurale devenite necesare, şi o accepţiune mai largă, prin care se înţelege asistenţa oferită în general în cadrul luptei împotriva infracţionalităţii ( in et extra foro ). Un pas foarte mare s-a făcut în combaterea fenomenului infracţional pe plan internaţional prin recunoaşterea şi consacrarea în codurile penale ale diferitelor state a principiului universalităţii. În acelaşi timp, însă, pe planul colaborării statelor în direcţia prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional, s-a manifestat şi se manifestă tot mai mult tendinţa unor înţelegeri internaţionale mai largi în acest domeniu, care să faciliteze indisputably connected to the intern interests of every state. In the modern criminal law, the territoriality principle under the report of its application in space does not govern exclusively anymore, but other principles able to provide to the respective activity an incidence regarding the extraterritorial situations, a fact necessarily leading to the international assistance idea. In most of the cases, the application of the criminal law of a state in order to use the criminal responsibility of the criminals needs the accomplishment, on the territory of another state, of certain documents and measures necessary for accomplishing the repression, starting from the discovery of the offences, the identification and the arrestment of the criminals, inquisitions, witness hearings and expertises, and by ending with the requirement and the granting of extradition, or by acknowledging the foreign criminal decisions. By its finality, the activity of preventing and combating the criminal phenomenon proves, beside the internal aspect, an external one, as well; thus, the repression ubiquity principle gets the feature of an imperative whose efficiency involves a serious organization of the assistance and an international collaboration between the states in criminal matters. [1, p. 14] The basis of incriminations in the legislation of every state, the purpose for which these interfere, the relations they protect and the social values they defend are related to the organization feature of every state and express the respective class interests. Every state that does not allow another state to accomplish, on its territory, acts regarding the repression, but that agrees for its organs to accomplish such acts required by another state, affirms thus its sovereignty and at the same time it manifests its solidarity to the other states in the fight against criminality. [7, p. 134] Most often, the international criminal 60

13 descoperirea şi arestarea infractorilor, să facă posibilă judecarea acestora de instanţa cea mai îndreptăţită a o face şi în cele mai bune condiţii. Prin asistenţa penală internaţională se urmăreşte prevenirea fenomenului infracţional sub ambele sale aspecte: atât ca prevenţie specială, cât şi ca prevenţie generală. Pentru realizarea acestui obiectiv complex este necesară extinderea colaborării statelor în direcţia cunoaşterii atât a fenomenului infracţional în profunzimea sa, cât şi a antecedentelor penale ale diferiţilor infractori. Pe de altă parte, pentru desfăşurarea în bune condiţii a proceselor penale este indispensabilă cunoaşterea exactă a faptelor, şi deci examinarea tuturor probelor necesare. Încă înainte de aderare, România a desemnat puncte de contact pentru Eurojust (din 2002), iar în baza Acordului privind cooperarea între România şi Eurojust, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2005, ratificat prin Legea nr. 58/2006, începând cu 18 septembrie 2006 un procuror român a fost detaşat la Haga, ca magistrat de legătură la Eurojust. De la data aderării, Acordul de cooperare şi-a încetat efectele, iar România, ca stat membru UE, şi-a desemnat membrul naţional în Eurojust. Eurojust nu trebuie confundat cu Reţeaua Judiciară Europeană (RJE / EJN), deşi are o relaţie strânsă cu aceasta. RJE a fost înfiinţată printr-o Acţiune Comună din 29 iunie 1998, tot pentru facilitarea cooperării judiciare, îndeosebi împotriva formelor grave ale criminalităţii, însă spre deosebire de Eurojust aceasta este o structură flexibilă, formată din puncte de contact desemnate de fiecare stat membru, care se întâlnesc de trei ori pe an (câte o reuniune organizată de preşedinţiile semestriale ale Consiliului, în ţara care deţine preşedinţia, şi o reuniune la Bruxelles, în luna februarie), pentru a schimba opinii privind evoluţiile în domeniu, iar în restul timpului, fiecare în ţara de origine, intermediază contactul între assistance notion has two meanings: a more restrained meaning, the so-called juridical assistance having a judicial feature ( in foro ), by means of which we mean the assistance the judicial organs of different states grant to each other during the criminal process and that is usually manifested by accomplishing or sending the procedural acts become necessary and a larger meaning, by means of which we mean the assistance generally offered in frame of the fight against criminality ( in et extra foro ). A very big step was made in combating the criminal phenomenon at the international level, by acknowledging and consecrating the universality principle in the criminal codes of different states. But at the same time, at the level of the state collaboration for preventing and combating the criminal phenomenon, it has been manifested more and more the tendency of certain larger international agreements in this field that should ease the discovery and the arrestment of the criminals, that should make possible their judgement by the court that has the right to do it and in the best conditions. By means of international criminal assistance, we want to prevent the criminal phenomenon under both of its aspects: both as a special prevention and as a general one. For accomplishing this complex objective, it is necessary to extend the state collaboration in the direction of knowing both the criminal phenomenon in its depth and the criminal records of different criminals. On the other hand, for the development in good conditions of the criminal process, it is indispensable to know exactly the facts and to examine all the necessary evidence. If, before accession, Romania assigned contact points for Eurojust (since 2002), and based on the Agreement regarding the cooperation between Romania and Eurojust, signed in Brussels on December 2 nd, 2005, ratified by Law no. 58/2006, starting with September 18 th,

14 autorităţile judiciare din statele membre. RJE a creat însă excelente instrumente informatice menite a facilita cooperarea judiciară între statele membre, între care ATLAS-ul judiciar, Fiches belges, SOLON, Compendium. Pe site-ul Reţelei, pot fi găsite astfel toate informaţiile necesare pentru asigurarea contactului direct între autorităţile judiciare din statele membre, atât în cazul mandatului european de arestare, cât şi în cazul asistenţei judiciare în materie penală. În cadrul asistenţei şi cooperării internaţionale trebuie, aşadar, organizate identificarea şi arestarea infractorilor care s- au refugiat pe teritoriul altui stat şi strângerea probelor care vor fi puse la dispoziţia organelor judiciare cărora le revine competenţa de a realiza represiunea. Aceste operaţii se amplifică atunci când mijloacele de probă pentru unele fapte se găsesc dispersate pe teritoriile mai multor state. Organizarea unei colaborări internaţionale între organele judiciare din diferite state în vederea asigurării unei bune administrări a justiţiei formează, obiectul asistenţei juridice internaţionale în materie penală. 3. Forme de asistenţă juridică internaţională în materie penală 3.1. Forme de asistenţă cu caracter informativ Prin asistenţă juridică penală, în sens restrâns, se înţelege asistenţa pe care organele judiciare dintr-un stat, o acordă în cursul procesului penal organelor judiciare din statul în care are loc activitatea judiciară şi care constă în efectuarea, predarea sau comunicarea de acte procedurale, necesare soluţionării acelei cauze. Potrivit dispoziţiilor art.158 din Legea nr.302/2004, modificat şi completat prin punctul 100 din Legea 224/2006, asistenţa judiciară cuprinde: comisiile rogatorii internaţionale, audierile prin videoconferinţă, înfăţişarea în statul solicitant a martorilor, experţilor şi a a Romanian prosecutor was detached at Hague, as a connection magistrate to Eurojust. Since the accession, the Cooperation Agreement has stopped its effects and Romania, as an EU member state, has assigned its national member in Eurojust. Eurojust should not be mistaken for the European Judicial Network (EJN), even if it is tightly connected to it. EJN was settled by a Common Action on June 29 th, 1998, also for easing judicial cooperation, especially against the serious types of criminality, but unlike Eurojust, this is a flexible structure formed of contact points assigned by every member state, that are met three times a year (a reunion organized by the half-yearly presidencies of the Council, in the country that owns the presidency, and a Reunion in Brussels, in February) for exchanging opinions regarding the evolution in the field, and in the rest of the time, each of them in the original country intermediates the contact between the judicial authorities in the member states. But EJN has created excellent computerized tools meant to ease the judicial cooperation between the member states, including the judicial ATLAS, Fiches belges, SOLON, Compendium. On the Network Site we may find all the information necessary for providing the direct contact between the judicial authorities in the member states, both in case of the European arrest warrant, and in case of the judicial assistance in criminal matters. In frame of international assistance and cooperation, we should organize thus the identification and the arrest of criminals who took refuge on the territory of another state and the collection of the evidence that will be made available to the judicial organs being able to accomplish repression. These operations are emphasized when the evidence means for certain acts are dispersed on the territories of several states. The organization of an international collaboration between the judicial organs in 62