DECIZIA. Nr. 39 din 24 septembrie 2014

Transcription

1 DECIZIA Nr. 39 din 24 septembrie 2014 privind respingerea plângerii formulate de SC Advanced Nutrition SRL, cu privire la stabilirea unor condiţii discriminatorii de comercializare a suplimentelor alimentare în România COMISIA CONSILIULUI CONCURENȚEI În baza: 1. Decretului nr. 701/ privind numirea vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/ ; 2. Decretului nr. 974/ privind numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901/ ; 3. Decretului nr. 496/ , privind numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490/ ; 4. Legii concurenței nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240/ , cu modificările și completările ulterioare; 5. Regulamentului de organizare, funcționare și procedură al Consiliului Concurenței, cu modificările ulterioare, pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 101/ , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113/ ; 6. Instrucțiunilor privind definirea pieței relevante, puse în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 388/ , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553/ ; 7. Regulamentului privind analiza și soluționarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 și 9 din Legea concurenței nr. 21/1996 și a prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu modificările ulterioare, pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 499/ , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687/ ; 8. Ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 334/ de numire a Comisiei de examinare a plângerii înregistrate cu nr. RG 4650/ ; 9. Faptului că, în data de , a avut loc deliberarea de către Comisia Consiliului Concurenţei cu privire la acest caz, fiind întrunită condiţia de cvorum pentru a decide în mod valabil, astfel cum s-a consemnat în Procesul-verbal nr. ON29 din

2 Având în vedere 1. Plângerea depusă de SC Advanced Nutrition SRL cu privire la posibila încălcare a art. 8 alin. (1) lit. a) și b) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, de către Ministerul Sănătății Publice, prin Direcția de Sănătate Publică Prahova, și Agenția Națională Anti-Doping, înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG nr. 4650/ ; 2. Nota Direcţiei Bunuri de Consum nr. CC/DBC/1564/ privind analiza plângerii SC Advanced Nutrition SRL referitoare la stabilirea, prin legislația națională specifică, a unor condiţiile discriminatorii de comercializare a suplimentelor alimentare; 3. Procesul verbal al Comisiei Consiliului Concurenţei nr. ON 26 din data de și deliberările Comisiei Consiliului Concurenţei, întrunită valabil în prezenţa celor 3(trei) membri, consemnată în procesul verbal nr. ON 26 din data de ; 4. Procedura de informare a autorului plângerii despre intenţia Consiliul Concurenţei de a respinge plângerea, inclusiv despre motivele care stau la baza acestei intenţii şi formularea de observaţii, precum şi procedura de chemare a autorului plângerii în vederea ascultării sale de către Comisia de examinare a plângerii, îndeplinite la data de și ; Luând în considerare următoarele motive: I. Sumar executiv La data de , a fost înregistrată la Consiliul Concurenței, cu nr. RG 4650/ , plângerea înaintată de SC Advanced Nutrition SRL, cu sediul în com. Gorgota nr. 67, jud. Prahova, aceasta fiind declarată completă la data de Prin adresa menţionată şi informaţiile suplimentare oferite ulterior, SC Advanced Nutrition SRL a reclamat faptul că, prin prevederile consacrate în legislația națională referitoare la obligația notificării suplimentelor alimentare, au fost create condiții discriminatorii de comercializare, pe teritoriul României, a acestei categorii de produse (suplimentele alimentare) de către întreprinderile înregistrate în România, avantajându-se, în schimb, companiile înregistrate în UE sau alte state, care vând pe teritoriul României. Aspectele semnalate încalcă, în opinia reclamantei, prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) și b) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată. Pentru îndreptarea situației semnalate, reclamanta a propus două soluții: fie (i) aplicarea legislației europene și în privința întreprinderilor înregistrate în România, fără alte taxe sau cereri de documente suplimentare, fie (ii) modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1228/2005/244/63/2006, astfel încât să se aplice și firmelor înregistrate în alte țări care vând pe teritoriul României prin intermediul firmelor de curier utilizând sistemul de plată tip ramburs sau bancar. II. Reclamanta și părțile implicate 4.1. Reclamanta: SC Advanced Nutrition SRL, înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul J29/1263/2009, având codul unic de înregistrare (CUI) RO , cu sediul în com. Gorgota nr. 67, jud. Prahova este o întreprindere ce activează în domeniul comerţului cu amănuntul al altor produse alimentare în magazine specializate (cod CAEN 4729), respectiv distribuţia la nivel național de suplimente pentru sportivi prin magazine on-line. 2

3 4.2.Părțile implicate sunt, în calitate de autorități cu competențe în domeniul suplimentelor alimentare, următoarele: Ministerul Sănătății Publice, prin Direcția de Sănătate Publică Prahova, Agenția Națională Anti-Doping. III. Piaţa relevantă 3.1. Explicații terminologice privind suplimentele alimentare (1) Suplimentele alimentare sunt produsele alimentare al căror scop este să completeze dieta normală şi care sunt surse concentrate de vitamine sau minerale (nutrienţi) ori alte substanţe cu efect nutriţional ori fiziologic, separat sau în combinaţie, destinate consumului în cantităţi mici, măsurabile 1. (2) Suplimentele alimentare care conțin alte substanțe decât vitamine sau minerale sunt produse alimentare, în sensul definiției de la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 2, care precizează că prin produs alimentar (sau aliment ) se înțelege orice substanță sau produs procesat, parțial procesat sau neprocesat, destinat a fi ingerat sau susceptibil în mod rezonabil de a fi ingerat de oameni. Definiția produsului alimentar, consacrată de art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, exclude din sfera sa, în mod expres, o serie de categorii de produse, printre care medicamentele. (3) Suplimentele alimentare, în special cele care conțin alte substanțe decât vitamine sau minerale, pot fi comercializate în unele state membre ca aliment, același produs fiind clasificat și comercializat în alte state membre ca medicament. Anumite substanțe, în special anumite extracte vegetale, sunt utilizate atât în suplimentele alimentare, cât și pentru prepararea anumitor specialități farmaceutice, în special medicamente tradiționale pe bază de plante 3. În astfel de cazuri, calificarea substanțelor respective presupune o abordare de la caz la caz. (4) În categoria suplimente alimentare intră următoarele substanțe 4 : a. Vitaminele și mineralele sunt substanțe care sunt necesare bunei funcționări a organismului. Nu au rol energetic, dar intervin ca și catalizator în anumite reacții biochimice, în echilibrul apei și în menținerea potențialului electic celular. Ele nu pot fi sintetizate de către organism și de aceea trebuie aduse din exterior, prin hrană sau suplimente nutritive. Se comercializează cel mai frecvent sub formă de preparate complexe, ce conțin ambele substanțe (vitamine și minerale), în diferite proporții, cele mai folosite și cunoscute fiind: vitamina D, vitamina C, acidul folic (vitamina B9), calciul, fierul, magneziul. b. Acizii grași esențiali reprezintă o categorie de substanțe cu rol metabolic și structural care nu pot fi sintetizați de către organismul uman. Dintre aceștia, 1 În sensul art. 2 din Norma privind suplimentele alimentare, aprobată prin Ordinul nr. 1069/2007 (M. Of. nr. 455/ ) și art. 2 din Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare (JO L 183 din , p. 51). 2 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31 din ). 3 În sensul Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311 din ). Cu privire la medicamentele tradiționale pe bază de plante există prevăzută o procedură de înregistrare simplificată (Directiva 2004/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 136 din ). 4 Revista Galenus, 3

4 cei mai cunoscuți și comercializați sunt acizii grași polinesaturați omega 3, obținuți în principal din uleiul de pește. c. Plantele și extractele din plante reprezintă o categorie vastă de suplimente alimentare. Multe plante și extracte de plante au fost folosite încă din vechime pentru efectele lor terapeutice și multe din medicamentele actuale au ca origine plantele. Printre cele mai cunoscute și consumate suplimente din plante sunt cele ce au la baza aloe vera, echinaceea și ginseng. Totuși, pentru multe dintre aceste produse nu există dovezi solide în ceea ce privește rolul lor în profilaxia sau tratarea anumitor afecțiuni. Anumite substanțe pot interfera cu medicamentele consumate concomitent sau sunt toxice pentru organism. Fiecare persoană care decide să consume acest tip de suplimente este sfătuită să se informeze amănunțit asupra efectelor adverse și să informeze medicul curant despre utilizarea acestora. d. Pro- și prebioticele Probioticele sunt produse care conțin microorganisme vii (bifidobacterii, lactobacili, lactococi) care, după ingerare, colonizează și echilibrează microflora intestinală. Prebioticele sunt substanțe nedigerabile necesare creșterii acestor microorganisme. e. Suplimentele nutritive pentru sportivi sunt produse destinate creșterii masei musculare și îmbunătățirii performanțelor fizice. Acestea conțin în principal proteine, aminoacizi (taurina, glutamina, carnitina), anumite minerale (Fe, Zn, Cr), substanțe cu rol stimulant al sistemului nervos (cafeina). Însă, în anumite produse se regăsesc și substanțe interzise, dopante (efedrina, prohormoni, hormoni steroizi) cu efecte adverse notabile. Consumul acestor produse trebuie făcut doar după informarea corectă asupra compoziției și, în general, la recomandarea unui specialist (medic sportiv, medic nutriționist, dietetician). f. Suplimentele nutritive pentru slăbit sunt o categorie de substanțe intens folosite în ultima perioada, mai ales de categoriile de vârstă de ani. Ele conțin, de regulă, extracte din plante (aloe, păpădie), compuși proteici (Lcarnitina), substanțe cu rol diuretic sau laxativ ori substanțe stimulante ale sistemului nervos (efedrina, cafeina). Deși multe din preparatele prezente pe piață promit scăderi spectaculoase în greutate, majoritatea nu au efectul așteptat ci, din contra, pot da numeroase reacții adverse: vertij, palpitații, dureri precordiale, deshidratare. Suplimentele nutritive pentru slăbit nu sunt recomandate de către comunitatea medicala datorită riscului crescut de toxicitate și lipsei eficienței clinice Caracteristici generale privind piața suplimentelor alimentare (5) Industria suplimentelor alimentare este în continuă dezvoltare doarece, prin comercializarea lor, firmele producătoare obțin un profit considerabil 5. Astfel, la nivelul anului 2005, în Uniunea Europeană întreaga piață a suplimentelor nutritive se ridica la aprox. 5 miliarde de euro (preț de retail), din care 50% reprezintă suplimentele alimentare care conţin vitamine și minerale, 43% reprezintă suplimentele alimentare care conțin alte substanțe și 7% reprezintă băuturi tonice și băuturi nutritive îmbuteliate. Se constată, deci, că piața suplimentelor alimentare care conțin vitamine și minerale este o piață relativ omogenă, în timp ce piața suplimentelor 5 Sursa: Euromonitor 2005; nu se face distincție între tonice care conțin vitamine și minerale și tonice care conțin alte substanțe. A se vedea The use of substances with nutritional or physiological effect other than vitamins and minerals in food supplements, European Advisory Services (EAS), 2007, s.pdf. 4

5 alimentare care conțin alte substanțe este eterogenă. Un studiu 6 referitor la piața europeană a suplimentelor alimentare ce conțin alte substanțe decât vitamine sau minerale arată că piața europeană a acestor produse este extrem de diversificată din punct de vedere al substanțelor utilizate, ponderea cea mai mare având-o acizii grași esențiali (uleiul de pește), extractele din plante, pre- și probioticele. De asemenea, diversificarea se constată și de la un stat membru la altul, dat fiind că există tradiții puternice privind utilizarea anumitor substanțe în unele state membre, în timp ce respectivele substanțe sunt practic absente în alte state membre. În SUA, la nivelul anului 2006, piaţa suplimentelor alimentare era estimată la 22,1 miliarde dolari, cuprinzând vitamine şi minerale (7,2 miliarde dolari), plante, suplimente pentru sportivi, produse de pierdere în greutate. (6) În Romania, cifra de afaceri pe piața suplimentelor alimentare se situeaza la aprox. 175 milioane de euro, estimare vizând doar produsele comercializate în farmacii, fără luarea în considerare a vânzărilor de pe internet sau din magazinele naturiste 7. Suplimentele alimentare pe bază de plante medicinale și aromatice reprezintă între 75% - 85% din produsele comercializate în România Structura pieţei din perspectiva produselor notificate (7) Potrivit Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (INCDBA IBA) Bucureşti 9, din cele aproximativ de produse prezente și comercializate legal în România, cca conțin plante medicinale și aromatice (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale autoritate competentă) și au în compoziție exclusiv vitamine și minerale (Ministerul Sănătății autoritate competentă). În ceea ce privește experiența de notificare, în același interval de timp, la Ministerul Sănătății au fost notificate de produse, din care combinaţii de plante medicinale cu alte substanţe. La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost notificate de produse, toate pe bază de plante medicinale, din care conţin doar plante medicinale, iar conţin combinaţii ale acestora. În ceea ce privește suplimentele alimentare destinate menţinerii şi îmbunătăţirii formei fizice, în prezent numărul acesora nu depăşeşte de produse, potrivit aceleiași surse. IV. Situația de fapt 4.1. Faptele prezentate de reclamanta SC Advanced Nutrition SRL (8) SC Advanced Nutrition SRL a reclamat faptul că modalitatea în care sunt consacrate și aplicate prevederile referitoare la obligația de a notifica introducerea spre comercializare a suplimentelor alimentare, inclusiv cu privire la produse fabricate și comercializate deja în mod legal pe teritoriile altor state membre UE, în baza unei autorizări valabile, aduce o afectare liberei circulații a mărfurilor, prin încălcarea 6 A se vedea The use of substances with nutritional or physiological effect other than vitamins and minerals in food supplements, cit., în Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind utilizarea altor substanțe decât vitamine și minerale în suplimentele alimentare, Bruxelles, ( O_RAPPORT.pdf). 7 Conform citat în Revista Galenus, precit. 8 Adresa MADR nr. 9641/ și IBA nr. 1476/ , pct De asemenea, a se vedea Adresa MS 17995/ și MADR-IBA nr. 1099/ , pct. 3, unde se arată că peste 2/3 din suplimentele alimentare aflate pe piață conțin, într-o formă sau alta, plante medicinale, aromatice sau produse ale stupului. 9 Adresa IBA București, înregistrată la CC cu nr. RG 8128/

6 principiului recunoașterii reciproce, astfel cum a fost consacrat prin Regulamentul (CE) nr. 764/ (9) Reclamanta a arătat că, în temeiul prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1228/2005/244/63/2006, Ministerul Sănătății Publice și Agenția Națională Anti- Doping interzic comercializarea suplimentelor alimentare fără o notificare prealabilă. Însă, a susținut reclamanta, reglementările criticate se aplică, în mod discriminatoriu, doar companiilor înregistrate în România, întrucât doar acestea au obligația de a notifica produsele înainte de a le introduce spre comercializare. Sunt avantajate, astfel, întreprinderile înregistrate în UE sau alte state, care pot comercializa pe teritoriul României suplimente alimentare prin canale de distribuție on-line, fără o notificare prealabilă punerii pe piață. Beneficiind de taxe mai mici, fără restricții de notificări, aceste firme își permit să acorde transport gratuit și să practice prețuri mai mici, concurând neloial firmele din România 11. (10) În consecință, reclamanta SC Advanced Nutrition SRL a apreciat că, prin adoptarea și aplicarea prevederilor Ordinului nr. 1228/2005/244/63/2006, Ministerul Sănătății Publice, prin Direcția de Sănătate Publică Prahova, și Agenția Națională Anti-Doping încalcă prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) și b) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată. Îndreptarea acestei situații se poate realiza, în opinia reclamantei, fie prin (i) aplicarea legislației europene și în privința întreprinderilor înregistrate în România, fără alte taxe sau cereri de documente suplimentare, fie prin (ii) modificarea Ordinului nr. 1228/2005/244/63/2006, astfel încât să se aplice și firmelor înregistrate în alte țări care vând pe teritoriul României prin intermediul firmelor de curier utilizând sistemul de plată tip ramburs sau bancar Punctele de vedere exprimate de autoritățile naționale reclamate (11) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare Bucureşti 12 au arătat că suplimentele alimentare sunt comercializate pe piața din România numai pe baza avizului de notificare (eliberat de SNPMAPS 13, în baza Ordinului 244/2005, pentru produse care au în compoziție exclusiv plante medicinale) sau a certificatului de notificare (eliberat de SNPMAPS și de Centrele Regionale de Sănătate Publică Iași, Cluj și Timoșoara, în baza Ordinului 1228/2005, pentru produse care au o compoziție complexă). În ceea ce privește modul de notificare a produselor, piesele componente ale dosarului de notificare, procedura de evaluare a calității și siguranței alimentare a produsului sau termenul de eliberare a avizului/certificatului de notificare, nu există nicio diferență care să fie legată de țara din care provine produsul, comerciantul sau producătorul. În baza avizului/certificatului notificator, operatorul poate comercializa produsul utilizând orice canal de distribuție dorește. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare Bucureşti au menţionat, totodată, că actualul 10 Regulamentul (CE) nr. 764/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a unor proceduri de aplicare a anumitor norme tehnice naționale pentru produsele comercializate în mod legal în alt stat membru și de abrogare a Deciziei nr. 3052/95/CE (JO L 218 din ). 11 Plângerea SC Advanced Nutrition SRL înregistrată la CC cu nr. RG 4650/ A se vedea adresa MADR nr / , înregistrată la CC cu nr. RG 7132/ și adresa IBA București nr. 499/ , înregistrată la CC cu nr. RG 7541/ Serviciul Naţional pentru Plante Medicinale Aromatice şi Produse ale Stupului (SNPMAPS) constituit în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucureşti. 6

7 cadru legal referitor la suplimentele alimentare este respectat de către toți operatorii (producători autohtoni, importatori din state nonue, distribuitori de produse fabricate în state membre UE), care au obligația să notifice instituțiile notificatoare înainte de introducerea pe piață a produselor. (12) Ministerul Sănătății a precizat 14 că suplimentele alimentare predozate de origine animală și vegetală și/sau amestecurile acestora cu vitamine, minerale și alți nutrienți, care intră sub incidența prevederilor Ordinului nr. 1228/244/63/2005, sunt comercializate numai în baza certificatului notificator eliberat de către una dintre instituțiile prevăzute în ordinul menționat, respectiv Institutul de Cercetare Dezvoltare Bioresurse Alimentare, Institutul Național de Sănătate Publică București, prin Centrele Regionale din: Iași, Cluj-Napoca, Timișoara. Suplimentele alimentare care intră sub incidenţa prevederilor Ordinului nr. 244/401/2005 privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate sunt comercializate numai în baza avizului acordat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Bioresurse Alimentare Bucureşti (IBA Bucureşti). (13) Agenţia Naţională Anti-Doping a arătat 15 că, referitor la notificarea suplimentelor alimentare, are doar atribuţia de a verifica dacă, în cadrul societăților comerciale care desfășoară activități de culturism sau fitness, suplimentele alimentare sunt comercializate în baza unei notificări emise de autoritățile competente. De asemenea, Agenţia Naţională Anti-Doping verifică suplimentele alimentare destinate sportivilor, din punct de vedere al conținutului sau contaminării cu substanțe interzise. Această autoritate nu este competentă în ceea ce priveşte fabricarea, comercializarea sau controlul produselor alimentare. V. Recunoașterea reciprocă și listele de plante interzise sau permise în suplimentele alimentare explicații 5.1. Principiul recunoașterii reciproce (14) Principiul recunoașterii reciproce, prevăzut în Regulamentul (CE) 764/2008, se aplică aspectelor care nu sunt încă armonizate la nivel european. În sensul art. 28 din Tratatul CE, referitor la interzicerea restricțiilor cantitative, statele membre nu au dreptul să interzică, să restricționeze sau să supună unor proceduri administrative care au un efect echivalent importul de produse dintr-un alt stat membru, în cazul în care un astfel de produs este fabricat sau comercializat în mod legal pe teritoriul statului membru exportator 16. (15) Statele membre nu pot să interzică vânzarea unor astfel de produse pe teritoriul lor nici chiar atunci când produsele sunt fabricate potrivit unor specificații tehnice sau calitative care diferă de cele solicitate în statul membru de import, singurele motive considerate suficiente pentru a justifica restricțiile la import fiind cele arătate în art. 30 din Tratat, și anume: motive de morală publică, de ordine publică, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale și comerciale. Cu toate acestea, interdicțiile sau restricțiile respective nu trebuie să 14 Adresa MS nr. NB 3649/ , înregistrată la CC cu nr. RG 7134/ Adresa ANAD nr. 654/ , înregistrată la CC cu nr. RG 7721/ Art. 34 TFUE (ex-art. 28 TCE) prevede: Între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. 7

8 constituie un mijloc de discriminare arbitrară și nici o restricție disimulată în comerțul dintre statele membre Lipsa unei reglementări europene privind suplimentele alimentare care conțin alte substanțe decât vitamine sau minerale (16) Directiva 2002/46/CE referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare realizează o armonizare parțială a normelor aplicabile introducerii pe piață a suplimentelor alimentare. Deşi, în mod generic, domeniul de aplicare al directivei include toate suplimentele alimentare, în concret acestea consacră doar norme aplicabile utilizării vitaminelor și mineralelor în producția suplimentelor alimentare. În consecinţă, utilizarea altor substanțe decât vitamine sau minerale în fabricarea suplimentelor alimentare face obiectul normelor aflate în vigoare în legislațiile naționale și care se aplică în temeiul art din Tratat, fără să aducă atingere dispozițiilor comunitare cu aplicabilitate generală. Aceste principii sunt menționate în considerentul 8 al Directivei, care amână, pentru o dată ulterioară, stabilirea normelor specifice privind alți nutrienți decât vitaminele și mineralele sau privind alte substanțe cu efect nutritiv sau fiziologic utilizate ca ingrediente în suplimentele alimentare: Până la adoptarea unei reglementări comunitare specifice și fără a aduce atingere dispozițiilor tratatului, pot fi aplicate normele interne privind nutrienții sau alte substanțe cu efect nutritiv sau fiziologic utilizate ca ingrediente ale suplimentelor alimentare, care nu fac obiectul unei reglementări comunitare speciale (considerentul 8, teza a II-a). Directiva precizează că astfel de norme nu vor putea fi stabilite decât atunci când vor fi disponibile date științifice corespunzătoare suficiente. Din această perspectivă, art. 4 alin. (8) din Directivă prevede prezentarea, de către Comisie, a unui raport către Parlamentul European și Consiliu privind oportunitatea stabilirii unor reguli specifice, în special, dacă este cazul, a unor liste pozitive privind categoriile de nutrimente sau de alte substanțe cu efect nutritiv sau fiziologic decât vitaminele și mineralele: Reglementările speciale privind nutrienții, alții decât vitaminele și mineralele, sau alte substanțe cu efect nutritiv sau fiziologic utilizate ca ingrediente ale suplimentelor alimentare ar trebui stabilite ulterior, cu condiția ca date științifice adecvate și corespunzătoare cu privire la acestea să devină disponibile (considerentul 8, teza I) Libera circulaţie a suplimentelor alimentare care conțin alte substanțe decât vitamine sau minerale (17) Dat fiind că legislația europeană nu cuprinde dispoziții specifice pentru utilizarea suplimentelor alimentare care conțin alte substanțe decât vitamine și minerale, libera circulație a acestora este reglementată de art din Tratatul CE și poate să facă obiectul restricțiilor sau al interdicțiilor naționale, în limitele stabilite la art. 30. (18) Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a stabilit 18 condițiile pe care trebuie să le îndeplinească măsurile restrictive, potrivit principiului recunoașterii reciproce, cele mai importante fiind caracterul necesar și proporțional al acestora. Statul membru 17 Art. 36 TFUE (ex-art. 30 TCE) prevede: Dispozițiile art. 34 și 35 nu se opun interdicțiilor sau restricțiilor la import, la export sau de tranzit, justificate pe motive de morală publică, de ordine publică, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale și comerciale. Cu toate acestea, interdicțiile sau restricțiile respective nu trebuie să constituie un mijloc de discriminare arbitrară și nici o restricție disimulată în comerțul dintre statele membre. 18 Cauza C 120/78, Rewe-Zentral AG v Bundesmonopolverwaltung für Branntwein; a se vedea 8

9 este cel căruia îi revine sarcina de a dovedi că măsurile luate sunt determinate de motivele stabilite în art. 30 din Tratat. Art. 28 și 30 din Tratat, a decis CEJ, trebuie interpretate în sensul că nu se opun ca un stat membru să interzică comercializarea fără autorizație prealabilă de produse alimentare fabricate și comercializate în mod legal într-un alt stat membru, cu condiția de a fi îndeplinite anumite exigențe. Astfel, procedura de autorizare prealabilă trebuie să fie ușor accesibilă și să poată fi parcursă într-un termen rezonabil, iar în cazul în care se poate finaliza cu un refuz de autorizare din partea autorității statului, acesta trebuie să poată fi contestat în fața instanțelor judecătorești și să se întemeieze pe o evaluare detaliată a riscurilor pentru sănătatea publică. Autoritățile naționale care invocă excepția de la regula liberei circulaţii a mărfurilor în interiorul comunităţii trebuie să demonstreze, în lumina obiceiurilor alimentare naționale și ținând cont de rezultatele cercetărilor științifice la nivel internațional, că reglementarea măsurilor de excepţie este necesară pentru protejarea efectivă a intereselor de protecție a sănătății publice, pentru care comercializarea produsului în cauză prezintă un risc real 19. VI. Analiza aspectelor semnalate, din perspectiva regulilor de concurență 6.1. Lista națională de plante interzise sau permise în suplimentele alimentare (19) Întrucât la nivel european nu a fost stabilită o listă pozitivă sau negativă conținând alte substanțe decât vitamine și minerale care pot fi utilizate în suplimentele alimentare, statele membre pot stabili propriile liste. În România, lista de plante interzise în suplimentele alimentare a fost adoptată prin Ordinul nr. 244/2005 privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. În vederea stabilirii acestor liste, se ia în considerare faptul că suplimentele alimentare reprezintă o categorie de produse alimentare speciale și complexe atât datorită compoziției (conțin diverse substanțe cu rol nutrițional și fiziologic: vitamine, minerale, aminoacizi, acizi grași, uleiuri esențiale, plante, extracte vegetale și animale, produse ale stupului etc.), cât și datorită obiceiurilor alimentare și utilizării tradiționale de la un stat membru la altul. Toate acestea explică, de fapt, inexistența armonizării la nivel european, printr-o reglementare care să cuprindă toate categoriile de suplimente alimentare. Utilizarea substanțelor în cauză trebuie să respecte anumite condiții tehnice, cum ar fi limite maxime, tip de extract sau combinație de ingrediente, iar înscrierea de substanțe noi pe liste poate face obiectul unei proceduri specifice de evaluare. (20) Informațiile oficiale 20 arată că, în România, autoritățile competente în domeniul suplimentelor alimentare aplică principiul recunoașterii reciproce cu privire la suplimentele alimentare comercializate în mod legal în alte state membre UE. Aplicarea acestui principiu în mod absolut, fără corelarea sa cu lista negativă 21 și pozitivă de plante interzise/permise în suplimentele alimentare, ar putea duce la discriminarea producătorilor români față de producătorii de suplimente alimentare din UE sau din alte state, arată Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru 19 Cauza C-319/05, Comisia/Republica Federală Germania, citată în Raportul din 2008, pct A se vedea The use of substances with nutritional or physiological effect other than vitamins and minerals in food supplements. Study undertaken for DG Sanco, European Commission, , pag. 45, s.pdf. 21 A se vedea și adresa MADR-IBA nr. 1099/ și MS 17995/ , pct. 9. 9

10 Bioresurse Alimentare Bucureşti, contrar susţinerilor reclamantei SC Advanced Nutrition SRL. În susținerea acestui punct de vedere, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare Bucureşti prezintă exemplul Cehiei. Această țară a adoptat lista națională de plante medicinale interzise cuprinzând doar 90 de specii, față de lista națională de plante medicinale interzise în România, care conține peste 350 de specii. Or, în acest caz, aplicarea absolută a principiului recunoașterii reciproce ar face ca plante interzise la comercializare în România producătorilor români să fie, totuși, comercializate, ca urmare a aducerii lor din Cehia 22. Și în cazul produselor nonue (de ex., China), listele pozitive și/sau negative ale substanțelor ce pot fi utilizate în suplimentele alimentare sunt total diferite de lista națională de plante medicinale interzise în România 23, astfel încât se impune și un control al acestora Procedura de autorizare a comercializării suplimentelor alimentare în România (21) Suplimentele alimentare pot fi comercializate numai în baza certificatului notificator eliberat de instituţiile notificatoare 24, potrivit art. 9 şi 11 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1228/2005. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare Bucureşti, autorităţi competente în domeniul suplimentelor alimentare, au arătat că obligaţia notificării revine tuturor operatorilor care doresc să comercializeze suplimente alimentare în România, indiferent de ţara de origine sau canalul de distribuţie. Prin urmare, actul administrativ cu caracter normativ criticat în plângere este aplicabil cu caracter general, tuturor operatorilor care doresc să comercializeze în România suplimente alimentare. (22) Procedura de autorizare prealabilă este ușor accesibilă, legislația incidentă (Ordin 244/2005) și site-urile autorităților notificatoare precizând condițiile de obținere a avizului/certificatului de comercializare. De altfel, pe site-urile autorităților notificatoare este publicată și lista producătorilor din afara României care au obținut avize/certificate de comercializare, printre aceștia regăsindu-se producători din Franța (Yves Rocher), Italia (Aboca spa.), Marea Britanie (Morinda), Slovenia (Farmicon) etc. 25 (23) Termenul de eliberare a certificatului de notificare este unul rezonabil (10 zile calendaristice de la data depunerii dosarului, conform art. 9 din Ordinul nr. 1228/2005). Pentru eliberarea avizului de notificare, legislația specială (Ordinul nr. 244/2004) nu prevede în mod expres un termen, dar în măsura în care autoritățile respectă termenul general de 30 de zile de soluționare a unei solicitări, acesta poate fi considerat ca fiind un termen rezonabil. De altfel, pe site-ul oficial al IBA SNPMAPS se arată că termenele de analizare a dosarelor sunt: 10 zile lucrătoare 22 Adresa MADR-IBA nr. 354/ De pildă, listele din China cuprind 59 substanțe care nu pot fi folosite în suplimentele alimentare (în special plante și extracte de origine animală provenind de la animale sălbatice), 87 de substanțe care pot fi utilizate în suplimentele alimentare şi în medicamente; 114 substanțe care nu pot fi utilizate în produsele alimentare în general, dar pot fi utilizate în suplimentele alimentare (cum ar fi ginseng, aloe etc.), 11 fungi care pot fi folosiți în suplimentele alimentare; bacteriile probiotice care pot fi folosite în suplimentele alimentare. A se vedea The use of substances with nutritional or physiological effect other than vitamins and minerals in food supplements. Study undertaken for DG Sanco, European Commission, , precit., pag Institutul de Bioresurse Alimentare Bucureşti, Institutul de Sănătate Publică Iaşi, Institutul de Sănătate Publică Cluj-Napoca sau Institutul de Sănătate Publică Timişoara. 25 Adresa MADR înregistrată cu nr. CC RG 7132/ și adresa IBA înregistrată cu nr. CC RG 7541/

11 (dosarele notificate pe Ordinul 1228/produse care conțin și alte substanțe/ingrediente decât plante); 30 zile lucrătoare (dosarele notificate pe Ordinul 244/produse care conțin numai plante). Pentru celelalte autorități notificatoare, respectiv Ministerul Sănătăţii Publice prin Institutul Naţional de Sănătate Publică/Centrele Regionale de Sănătate Publică Timișoara, Iași, Cluj-Napoca nu sunt publicate informații privind termenele de eliberare a avizului/certificatului notificator, astfel încât este recomandabil ca și acestea să asigure respectarea unor termene rezonabile de eliberare a avizului/certificatului notificator, care să fie cunoscute de către solicitanți, eventual prin prevederea expresă în actele administrative normative specifice (ordine de ministru). O astfel de măsură va asigura caracterul public/transparent al duratei procedurii, deci cunoașterea duratei acesteia de către toți cei interesați, și este evitat, totodată, riscul deschiderii unei proceduri de infringement împotriva României. Această recomandare va fi comunicată Ministerului Sănătății Publice, Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale și Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în calitate de autorități emitente ale Ordinulului nr. 1228/2005/244/63/2006, actul administrativ cu caracter normativ contestat. (24) În situația unui eventual refuz din partea autorităților notificatoare de a elibera avizul/certificatul notificator, legislația specifică nu prevede expres posibilitatea contestării acestuia în instanță. Cu toate acestea, un astfel de refuz ar putea fi contestat în fața instanțelor judecătorești potrivit regulilor generale privind contenciosul administrativ (Legea nr. 554/2004) Măsuri restrictive impuse de necesitatea protejării efective a sănătății publice (25) România poate lua măsuri cu privire la comercializarea suplimentelor alimentare, în vederea protejării efective a intereselor de protecție a sănătății publice în cazul în care apreciază că acestea prezintă un risc real. La nivelul UE nu există o listă unitară a plantelor permise/interzise, ca urmare a diferenţelor de tradiţie şi de obiceiuri culinare dintre statele membre, complexităţii acestei categorii de produse, matricilor şi formelor de prezentare variate, riscurilor şi motivelor de îngrijorare specifice legate de starea de sănătate a consumatorilor 26. Având în vedere că suplimentele alimentare pe bază de plante medicinale și aromatice reprezintă între 75% 85% din produsele comercializate în România (cca 2/3), specialiștii în domeniu din România propun 27 ca plantele care nu sunt folosite în mod tradițional să fie supuse unei evaluări severe și să se ceară furnizarea de informații suplimentare, în special în ceea ce privește plantele provenite din Asia, America de Sud sau Africa, a căror istorie nu este suficient de bine cunoscută în Europa, pentru a elimina suspiciunile de nesiguranță datorate potențialului genotoxic al plantelor respective. Se elimină, astfel, efectele negative asupra consumatorilor, cum ar fi intoxicarea cu specii de plante toxice, contaminate microbian, cu pesticide sau metale grele ori ingerarea de substanțe farmaceutice active prezente în mod obișnuit în plante medicinale și aromatice. Nivelul acestor riscuri poate fi cunoscut și/sau controlat prin luarea în considerare, în cadrul procedurii de autorizare, a listei negative și pozitive de plante interzise/permise în suplimentele alimentare. (26) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare Bucureşti au arătat că deciziile privind 26 Adresa MADR nr / şi adresa IBA nr. 1476/ Adresa MADR-IBA nr / , înregistrată cu nr. CC RG 8128/ , cuprinzând Punct de vedere asupra mențiunilor de sănătate ale plantelor folosite în alimentație, transmis la solicitarea Comisiei Europene, din , referitore la mențiunile de sănătate asociate plantelor și extractelor vegetale utilizate în suplimente alimentare. 11

12 comercializarea aceluiaşi produs pe piaţa unui alt stat membru se iau de către autorităţile naţionale care au dreptul să analizeze produsele notificate, să solicite informaţii suplimentare legate de materiile prime sau procedeul de fabricaţie şi chiar să refuze intrarea pe piaţă dacă acestea se dovedesc neconforme cu cerinţele de calitate şi siguranţă stipulate de legislaţia naţională. Procedând astfel, autoritățile naționale se asigură că suplimentele alimentare introduse spre comercializare în România nu constituie un pericol pentru consumatori 28. (27) În concluzie, din analiza preliminară a plângerii și a documentelor anexate acesteia a rezultat cǎ nu există suficient temei de fapt și de drept care să justifice declanșarea unei investigații în cauză. VII. Drepturi procedurale ale reclamantei SC Advanced Nutrition SRL (28) În acest caz, în baza prevederilor art. 39 alin. (2) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 6 alin. (9) și ale art. 8 alin. (1) și (2) din Regulamentului privind analiza și soluționarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 și 9 din Legea concurenței nr. 21/1996 și a prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu modificările ulterioare, înainte de a lua o decizie de respingere a unei sesizări/plângeri, Consiliul Concurenţei trebuie să acorde agentului economic reclamant dreptul de a fi ascultat de către Comisia Consiliului Concurenței care coordonează compartimentul de specialitate implicat. (29) Reclamanta SC Advanced Nutrition SRL a fost citată, în vederea ascultării argumentelor sale, la data de , prin adresa înregistrată cu nr. RG 10988, de către Comisia Consiliului Concurenței, numită prin Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr. 334/ (30) Prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG 11122/ , reclamanta SC Advanced Nutrition SRL a arătat că nu dorește să înainteze în demersul său și nu a transmis punctul său de vedere față motivele care au stat la baza intenției de respingere a pângerii, astfel cum au fost prezentate în adresa Consiliului Concurenței nr. RG 10969/ (31) Prin urmare, nu există informații și documente care să conducă la o evaluare diferită a plângerii. VIII. CONCLUZII (32) România, în calitate de stat membru UE, poate interzice comercializarea, fără autorizație prealabilă, de produse alimentare fabricate și comercializate în mod legal într-un alt stat membru, întrucât: nu există o reglementare europeană unitară privind suplimentele alimentare care conțin alte substanțe decât vitamine sau minerale; apropierea legislațiilor, consacrată de Directiva 2002/46/CE, vizează doar suplimentele alimentare care conțin vitamine și minerale; principiul recunoașterii reciproce nu se aplică în mod absolut, ci prin corelarea sa cu lista negativă și pozitivă de plante interzise/permise în suplimentele alimentare, existente în România, pentru a nu discrimina producătorii români față de producătorii de suplimente alimentare din UE 28 Adresa MADR nr / , înregistrată cu nr. CC RG 7132/ și adresa IBA București nr. 499/ , înregistrată cu nr. CC RG 7541/

13 sau din alte state, contrar susținerilor reclamantei SC Advanced Nutrition SRL. (33) Între întreprinderile înregistrate în România și companiile înregistrate în UE sau în alte state nu există discriminare cu privire la notificarea suplimentelor alimentare în vederea comercializării lor pe teritoriul României, contrar susținerilor reclamantei SC Advanced Nutrition SRL. (34) Este recomandabil ca Ministerul Sănătății Publice, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale și Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în calitate de autorități emitente ale actelor administrative cu caracter normativ contestate Ordinele nr. 1228/2005 și 244/ să asigure respectarea unor termene rezonabile de eliberare a avizului/certificatului notificator, care să fie cunoscute de către solicitanți. În temeiul prevederilor art. 19 alin. (1), alin. (2) și alin. (4) lit. c) și ale art. 39 alin. (1) și alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, COMISIA CONSILIULUI CONCURENŢEI DECIDE: Art. 1. Respingerea plângerii formulate de către SC Advanced Nutrition SRL, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. 4650/ , pe motiv că nu există suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica declanşarea unei investigaţii de către Consiliului Concurenţei. Art. 2. Recomandă, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. m) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, consacrarea legislativă expresă și respectarea, de către toate autoritățile notificatoare, a unor termene rezonabile de eliberare a avizului și certificatului notificator. Recomandarea va fi comunicată către Ministerul Sănătății Publice, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale și Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în calitate de autorități emitente ale Ordinelor contestate nr. 1228/2005 și 244/2005. Art. 3. Decizia Consiliului Concurenţei de respingere a plângerii poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare. Art. 4. Prezenta Decizie devine aplicabilă de la data comunicării ei. Art. 5. Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurenței va transmite această Decizie la: SC Advanced Nutrition SRL Înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul J29/1263/2009, având codul unic de înregistrare (CUI) RO Sediul: Jud. Prahova, com. Gorgota nr. 67 Ministerul Sănătății Publice Bucureşti, Intr. Cristian Popişteanu, nr. 1-3, Sector 1, cod poștal

14 Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale București, Bdul Carol I, nr. 2-4, Sector 3, cod poștal Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Sediul: Piața Presei nr. 1, corp D1, cod poștal Otilian NEAGOE Vicepreşedinte Gyerko LASZLO Consilier de concurenţă Bujor-Bogdan TEODORIU Consilier de concurenţă 14