ACȚIUNI DE DEZVOLTARE ȘI EXPLOATARE A PATRIMONIULUI PASTORAL ÎN PERSPECTIVA PAC

Transcription

1 ACȚIUNI DE DEZVOLTARE ȘI EXPLOATARE A PATRIMONIULUI PASTORAL ÎN PERSPECTIVA PAC ACTIONS FOR DEVELOPEMENT AND EXPLOITATION OF PASTORAL HERITAGE IN THE PERSPECTIVE OF CAP Drd. ing. agr. Lucian Ciprian MELUT 1*, ing. agr. Florin MATRESCU 2, ing. hort. Aurelia Elena ROSCA 3 1 Facultatea de Agricultură - Iași, 2 SC Mandra SA, Târgu Frumos, 3 Facultatea de Horticultură Iași *lucian.melut@gmail.com Rezumat An important component of the Romanian land is the 4.8 million hectares area of permanent grassland, which represent more than 20% of our country and 35% of the agricultural land, being a ''real national wealth'' [Cozma Catalina, 2009]. This paper aims to identify the problems which the lawn is facing as agronomic unit, searching solutions for the development and the operation for medium and long period. Due to the restrictive factors which are limiting the pastoral heritage potential, is necessary the development of the scientific research, to create a beneficial pastoral impprovement, for the animals grazing and also for people relax. Creating a sustainable and multiple operating concept of pastoral heritage, including the agronomic function (their production), the biodiversity conservation of flora and fauna, the soil protection, increasing the quality of the environment (the quality) and tourism development. There by using the grassland and its resources, the man`s actions should complete and harmonize all the interests respecting the environment and the grassland-animal-man relation. Cuvinte cheie: Pastoral heritage, exploitation, development, CAP Material și metodă Ipoteza de la care am început această lucrare a fost analiza principiilor de funcționare a politicilor pe piața agrară privind exploatarea și rolul pajiștilor, precum și alinierea la drepturile și obligațiile privind gospodărirea fondului pastoral, la fel ca toate celelalte state membre ale UE (Uniunea Europeană). Pornind de la realitatea din teren am dedus că metodele de structură și axele de finanțare a acestora stau la baza dezvoltării și exploatării fondului pastoral. Astfel, pentru a atinge obiectivele acestei lucrări metoda de lucru a fost următoarea: colectarea datelor, analiza, prelucrarea și interpretarea lor, acordându-se o mare atenție formulării interpretărilor astfel încât să asigure integritate lucrării. În ceea ce privește managementul dezvoltării și exploatării fondului pastoral românesc, au fost elaborate direcții cheie aprobate atât de cercetătorii în domeniu, cât și de fermieri, dar și de organismele de decizie la nivelul MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale). Introducere Patrimoniul pastoral al României reprezintă o comoară de care multe țări membre ale comunității nu au parte. Exploatarea acestuia a fost deficitară, mai ales după reformele politice din 1989, situația actuală fiind caracterizată de deteriorarea pajiștilor și până de curând de haosul de acordare a suprafețelor de pășunat, situație reglementată de Legea 214/2011. Repartiția fondului funciar al României după modul de folosință denotă faptul că 33% din suprafață este ocupată cu pășuni și fânețe, însumând cca. 4,8 mil ha (tabelul nr. 1). Repartiția generală a pajiștilor ne arată că cele mai mari suprafețe se găsesc în regiunile de deal și podiș (42,1%) și în regiunea de munte (27,4%), iar cele mai mici în zonele de câmpie și luncă, văi și depresiuni.

2 Fondul pastoral reprezintă sursa a peste 70% din masa verde și a 55% din fânul necesar furajării animalelor, cu perspectiva creșterii la 80% pentru masă verde și la 75% pentru fân, în condițiile unei exploatări raționale și aplicarea unor măsuri ameliorative continue [Iacob T., 1988]. Tabelul nr. 1 Structura fondului pastoral Specificare Suprafața (mii ha) Pășuni 3309,8 3421,4 3330,0 3330,0 3380,7 Fânețe 1457,9 1510,0 1531,4 1532,4 1526,7 Total pajiști 3309,8 3421, ,7 Sursa: Institutul Național de Statistică al României, 2011 Rolul pajiştilor este unul complex şi reglează multiple aspecte de ordin economic, ecologic şi social, contribuind la asigurarea necesarului de furaje suculente şi fibroase, la prevenirea şi combaterea eroziunii solului şi la repartiţia pe zone a creşterii animalelor. Pentru zootehnie pajiștile asigură peste 70% din necesarul anual de furaje în echivalent masă verde, în special la speciile de taurine și ovine. Producția de carne ce se poate realiza de pe pajiști reprezintă kg/ha la tineret taurin, iar cea de lapte de l/ha, fiind cel mai redus cost de producție. [Vîntu V., 2004] Astăzi, efectele degradării pajiștilor se reflectă în cantitatea de masă verde recoltabilă, situându-se în jurul valorii de 5-7 tone m.v./ha, permițând o încărcătură de 0,2-0,5 U.V.M. Pajiștile permanente au un rol deosebit de important în conservarea solului, prevenirea și combaterea acestuia. Plantele din pajiști fixează solul și rețin o cantitate importantă de apă și sporesc infiltrarea apei în sol, contribuind astfel la stoparea eroziunii solului. De asemeni, pajiștile permanente creează ecosisteme ce asigură supraviețuirea animalelor și a speciilor de plante rare, constituind principalul habitat pentru conservarea speciilor vegetale și animale pe cale de dispariție. [Dumitrescu N. și colab., 1979] [Teaci D. și colab., 1980] [Iacob T. și colab., 1988] Documentele elaborate de CE și de MADR prezintă importanța pajiștilor permanente la nivelul comunității, precum și obligațiile și drepturile fermierilor privind exploatarea acestora. În lucrarea de față sunt prezentate direcțiile de dezvoltare în domeniul fondului pastoral aliniate la cerințele comunității, dar și unele aspecte referitoare la crearea amenajamentelor pastorale, în perspectiva PAC Cuprinsul lucrării Comunicările Comisiei Europene cuprind o serie simplificată de măsuri și propuneri legale privind funcționarea sectorului agricol și dezvoltarea rurală în perioada Una din măsurile ce urmează a fi puse în aplicare este pentru îmbogățirea și menținerea pajiștilor, ca urmare a condițiilor naturale și a modului de organizare a patrimoniului pastoral. Astfel, organismele UE au decis să plătească fonduri substanțiale pentru menținerea pajiștilor de origine primară (alpine, subalpine, silvostepă și stepă) dar și a celor secundare, care s-au format după defrișarea pădurilor și au avut de suferit modificări profunde prin reînsămânțare și fertilizare intensivă. Inființarea pajiștilor semănate și fertilizarea lor la nivel mediu de kg/ha N, deci un nivel de intensivizare a producției de furaje, a dus la dispariția multor specii din flora spontană. [Cozma Cătălina, 2009].

3 Se impune reducerea cantității de îngrășăminte minerale până la valoarea de 30 kg/ha/an pentru a menține biodiversitatea. Fermierii sunt de acord cu această propunere, dar pun problema producției mai mici ca urmare a reducerii fertilizanților, situație în care se impune acordarea unor subvenții compensatorii. Literatura de specialitate aduce argumente solide pentru a valorifica potențialul productiv al pajiștilor. Din numeroasele surse bibliografice studiate, am identificat și propus mai multe acțiuni, care puse în aplicare aduc un plus de valoare sistemului agrar din România, dar mai ales asupra pajiștilor, atât pe termen mediu cât și pe termen lung. O primă măsură în vederea dezvoltării și exploatării fondului pastoral o reprezintă inventarierea acestuia în scopul stabilirii măsurilor de îmbunătățire și valorificare a pajiștilor în contextul noilor provocări climatice și a organizării sistemului agrar. Acțiunile de dezvoltare trebuie îndreptate în vederea menținerii și îmbogățirii colecției de germoplasmă la speciile de graminee și leguminoase pentru pajiști. Această măsură se regăsește și în planul național de protejare a materialului inițial pentru diferitele specii de plante și are importanță mai ales în lucrările de ameliorare în vederea obținerii unor noi cultivare, de înaltă productivitate și valoare nutritivă pentru a satisface cerințele condițiilor locale specifice și sistemului de utilizare prin pășunat, cosit sau mixt, care să facă față din ce în ce mai bine la încălzirea climatică și la intensivizare. [Vîntu V. și colab., 2004] Băncile de gene și grădinile botanice trebuie să intervină în direcția menținerii autenticității soiurilor create și multiplicarea semințelor din categoriile biologice superioare. Exploatațiile agricole specializate în producerea de sămânță certificată trebuie să se concentreze nu numai pe semințele cerealelor din cultura mare, ci și în direcția producerii de sămânță din verigile biologice superioare SA (sămânța amelioratorului), PB și B (sămânță prebază și bază) la speciile de graminee și leguminoase perene de pajiști, în vederea asigurării necesarului de sămânță furajeră. [Săbădean P., 1988]. Astfel, se vor cultiva soiuri autohtone, mult mai bine adaptate condițiilor de climă și relief din țara noastră și importurile de sămânță comercială nu vor mai înregistra cantități enorme. Institul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) împreună cu SCDP-urile (Stațiunile de Cercetare și Dezvoltare pentru Pajiști) trebuie să aibă în vedere stabilirea și testarea unor noi amestecuri de specii și soiuri de graminee și leguminoase perene în vederea standardizării. Această măsură trebuie să se completeze prin implementarea noilor tehnologii și a amestecurilor de soiuri și specii nou concepute, pentru a crea un cadru economic și cu impact minim asupra mediului înconjurător, care să satisfacă cerințele actuale ale fermierilor producători de furaje. Spectrul culorilor și arhitectura morfologică a pajiștilor permanente predominante din țara noastră, îmbunătățesc calitatea peisagistică a covorului vegetal, cu consecințe directe asupra turismului ecologic. O mare parte din flora covorului vegetal încă nu este utilizată. Astfel, se impune realizarea unei cartări floristice în vederea identificării plantelor medicinale și a celor melifere. Pajiştile permanente din România mai păstreză încă una din cele mai complexe biodiversităţi floristice din Europa. În această structură floristică intră numeroase specii de plante cu o valoare pastorală ridicată, ce formează producţia de furaj a pajiştilor. De asemenea, pajiştile româneşti pot fi considerate adevărate bănci naturale de germoplasmă din care, prin diferite metode de ameliorare, se creează genotipuri noi, formate din soiuri şi hibrizi performanţi. Specialiștii biologi din cadrul proiectului Natura 2000 au declarat habitatul de Nardus stricta L. (țepoșică) bogat în specii pe substrat silicos. Această măsură avea scopul de a proteja habitatele alpine, subalpine și forestiere în România unde această specie concurează și domină covorul vegetal, ajungându-se la un procent de participare de până la 90%. Acest lucru nu era cunoscut de specialiștii din cadrul proiectului și nu a fost cerută intervenția unui

4 pratolog pentru a lămuri lucrurile. De aceea, supunem atenției prin această lucrare revizuirea situației reale a pajiștilor de Nardus stricta L. și a biodiversității pajiștilor unde aceasta este dominantă și recomandăm aplicarea unor măsuri de îmbunătățire, în special fertilizare organică, pentru a reduce gradul de acoperire a acestei specii și îmbogățirea covorului vegetal în specii valoroase, mai ales din punct de vedere furajer. În acțiunile noii Politici Agricole Comune refacerea ecologică a ecosistemelor de pajiști din diverse zone afectate de eroziune, exces de umiditate și alunecări de suprafață, trebuie să aibă loc printr-un complex de lucrări prato-silvice. Această măsură reprezintă primul pas spre protejarea naturii, a animalelor și a speciilor de plante pe cale de dispariție din zonele mai sus menționate. Intensivizarea agriculturii prin utilizarea a numeroase inputuri și a gamei largi de utilaje agricole a dus la poluarea acesteia. În ceea ce privește patrimoniul pastoral, promovarea unui sistem de mașini specifice mecanizării lucrărilor agricole pe pajiști trebuie să aibă loc pentru a asigura continuitatea unei agriculturi ecologice (ecotillage system).[vîntu V. și colab.,2004] Tendința pe plan european este uilizarea sistemului cu inputuri minime (LIN-S) pentru a produce bio. Promovarea aplicării acestui sistem pe plan național, mai ales în zonele montane, va avea drept urmare practicarea unei agriculturi biologice, cu menținerea biodiversității și a compoziției floristice a covorului ierbos. Fertilizarea minerală a dus la dispariția unor specii din flora spontană, astfel încât se impune utilizarea posibilităților de fertilizare organică (târllire) [Teaci D. și colab., 1980] [Rotar I., 2006]. Îmbogățirea covorului ierbos trebuie completată și prin corectarea acidității solului, acolo unde se impune, prin aplicarea amendamentelor calcaroase, aplicarea fosforului și chiar supraînsămânțare. [Cozma Cătălina, 2009] Pentru o agricultură performantă și o exploatare rațională a pajiștilor, continuarea activității de diseminare a rezultatelor cercetării în domeniul pajiștilor, îmbunătățirea fluxului de informații științifice la nivelul fermierilor și asigurarea feed-back-ului pozitiv, a orientării cercetărilor către cerințele fermierilor reprezintă liantul dintre cercetare și dezvoltare, pe de o parte și producție de cealaltă parte. În regiunile de deal şi munte, unde există multe tipuri de pajişti permanente productive, este contraindicat să se recurgă la înfiinţarea de pajişti temporare fără o documentare prealabilă temeinică. Sunt situaţii când investiţiile reclamate de înfiinţarea pajiştilor temporare nu se justifică prin producţiile realizate, producţii care de multe ori nu depăşesc nivelul pajiştilor permanente. [Rotar I., 2006] Cu toate acestea, îmbunătăţirea şi folosirea raţională a întregului fond pastoral al ţării reprezintă o necesitate determinată de asigurarea unor cantităţi sporite de furaje, de calitate mai bună, precum şi de conservarea şi ameliorarea fondului funciar. [Iacob T. și colab, 1988] Referitor la Legea 214/2011 care stabilește normele juridice de organizare, administrare și exploatare a pajiștilor și având în vedere diversitatea tipurilor de pajiști din România, ar trebui, în primul rând, realizarea unor amenajamente ecologice, pe zone de dezvoltare, avizate atât de unitățile de învățământ superior care desfășoară activități de cercetare în domeniul pratologiei, cât și stațiunile de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, (ASAS) iar prin Serviciul Public de la nivelul fiecărui județ să se elaboreze sistemul special de lucrări tehnologice pentru fiecare trup de pajiște în parte în funcție de condițiile locale. [Dragomir N., 2011]. Introducerea conceptului de multifuncţionalitate a pajiştilor permanente, așa cum este în țările occidentale, va armoniza atât funcţia agronomică (de producţie) a acestora, cât şi altele, tot atât de importante, cum sunt: folosirea şi conservarea biodiversităţii florei şi faunei

5 specifice, protecţia solului, creşterea calităţii mediului (calitatea peisajului), dezvoltarea turismului agroecologic. Prin această nouă modalitate de folosire a resurselor oferite de covorul vegetal al pajiștilor permanente, omul trebuie să respecte şi să-şi armonizeze interesele respectând legile naturii, deoarece aplicarea necontrolată a tehonologiilor şi exploatarea abuzivă a resurselor duce la dezechilibre ireversibile în relaţia sol-covorul vegeatal al pajiştii-animal-om. Concluzii Provocarea la care este supusă întreg patrimoniul pastoral autohton, în perioada , este de creștere a competitivității economice, dar în același timp de a-și menține funcțiile de protecție a mediului înconjurător. Așa cum am menționat în nenumărate rânduri, pajiștile reprezintă principala sursă de furajare a animalelor, deci intră în procesul de producere a alimentelor, având rol economic. Managementul durabilității resurselor pastorale poate avea un rol deosebit de important în acțiunile climatice, prin reducerea emisiilor de carbon care conduc la încălzirea globală și crearea efectului de seră, care inhibă atât viețuitoarele cât și omul. Din punct de vedere al biodiversității, pajiștile noastre reprezintă acum o valoare inestimabilă pentru UE, a căror pajiști și-au pierdut această calitate de bază pentru practicarea agriculturii durabile și ca resursă genetică pentru biotehnologiile viitorului. De aceea în noua structură a PAC este imperios necesar ca fondurile din subvenții pentru zone defavorizate și agromediu să fie acordate pentru gospodărirea și îmbunătățirea permanentă a acestora. Ținând seama de specificitatea țării noastre, ar fi o imensă greșeală neglijarea dezvoltării patrimoniului pastoral autohton, precum și exploatarea irațională, fără a ține seama de argumentele științifice menționate în această lucrare. Acest demers este cu atât mai imperios cu cât încălzirea globală este o realitate și patrimoniul pastoral bine gospodărit poate deveni un spațiu de supraviețuire pentru noi toți. În consecință, sistemul folosirii patrimoniului pastoral stă la baza unei gestionări integrate a covorului vegetal, racordată sistemului de dezvoltare durabilă. Totodată, modul de utilizare multifuncțională a patrimoniului pastoral poate constitui și un etalon de apreciere a gradului de integrare a agriculturii românești în structurile europene [Vîntu V., 2004] Referințe bibliografice 1. Cozma Cătălina, 2009, Reconstrucția ecologică a pajiștilor permanente degradate de salinitatea solului din NE Silvostepei Moldovei, Iași: USAMV Ion Ionescu de la Brad, Teză de Doctorat 2. Dragomir N., 2011, Specificitatea fondului pastoral autohton, București: Revista Lumea Satului, Nr , pag Dumitrescu N. și colab., 1979, Pajiști degradate de eroziune și ameliorarea lor, București: Editura CERES 4. Iacob T., Vîntu V., Dumitrescu N., Samuil C., 1988, Îmbunătățirea și folosirea pajiștilor, Iași: Editura Ion Ionescu de la Brad 5. Săbădean P., 1988, Organizarea fermelor specializate pentru producerea de semințe la plantele furajere, București: Editura CERES 6. Rotar I., 2006, Manualul sistemelor de producție ecologică, Cluj - Napoca: Editura Riso Print 7. Teaci D. și colab., 1980, Resursele de terenuri de pajiști din RS România și

6 problemele principale ale productivității actuale și de perspectivă, Brașov: Lucr. șt. SCCCP Măgurele Brașov, Vol. VI 8. Vîntu V. (coord), Moisuc A., Motcă Gh., Rotar I., 2004, Cultura pajiștilor și a plantelor furajere, Iași: Editura Ion Ionescu de la Brad 9. ***, 2011, Legea 214 privind normele de organizare, administrare și exploatare a pajiștilor din România 10. ***, 2011, Institutul Național de Statistică al României, ***, 2012, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ***, 2009, Proiect Life 05, NAT/RO/000176:,,Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România l.pdf