Propuneri de modificare a standardelor AGENŢIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Transcription

1 ul ARACIP la propunerile referitoare la documentul aflat în dezbatere publică: Standardele pentru autorizarea de funcționare provizorie și acreditarea unităților de învățământ preuniversitar, standardele de calitate, de funcționare optimală a acestora (standarde de referință) și indicatorii de performanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar Conducerea ARACIP mulțumește, pe această cale, tuturor celor care au făcut propuneri privind acest document de politici publice, pe care noi îl considerăm foarte important pentru îmbunătățirea calității educației oferite de învățământul preuniversitar. Ca urmare, orice propunere de îmbunătățire, indiferent dacă a fost sau nu acceptată, este expresia interesului acordat acestui document. În tabelele de mai jos, prezentăm, în prima coloană, propunerile venite și autorul acesteia, iar, în cea de-a doua coloană, punctul nostru de vedere referitor la propunerea respectivă. În primul tabel sunt prezentate propunerile și răspunsurile referitoare la noile standarde, în cel de-al doilea, propunerile și răspunsurile referitoare la noua metodologie. În situația în care propunerea nu a fost preluată, prezentăm atât propunerile venite cât și motivele pentru respectivul dezacord. În cazul acceptării propunerilor, menționăm doar acest fapt (iar modificările vor apărea în forma finală a standardelor, respectiv a metodologiei de evaluare externă). Am preluat propunerile în ordinea în care au fost analizate și au fost numerotate (pentru ca, în cazul unor propuneri similare, să putem face trimiterea la răspunsul respectiv). Nu am intervenit la grafie, nu am adăugat diacritice și nu am corectat eventualele greșeli gramaticale. Nu am luat în considerare propunerile anonime. Am eliminat, din unele mesaje, pasaje, solicitări sau reclamații care nu au legătură cu subiectul dezbaterii de față. Propuneri de modificare a standardelor 1 Dan Ovidiu Papava Completarea formulării, la indicatorul 1.A.1.: fundamentarea PAS pe PRAI, PLAI si contextul socio-economic local... La descriptorul 2.A.4. Existența organigramei organizației furnizoare de educație cu elementele structurale și cu liniile de comunicare, decizie și Nu suntem de acord cu modificarea propusă: cele două documente (PLAI și PRAI) sunt prevăzute în legislația în vigoare pentru fundamentarea PAS. Considerăm că a obliga școala să caute alte documente, în momentul de față, nu este o cerință realizabilă. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: școlile sunt foarte diferite între ele și, ca urmare, este firesc să aibă organigrame diferite. De exemplu, o grădiniță

2 raportare prevăzute de lege., nu consider oportuna aceasta exprimare. Organigrama generala, trebuie definita in ROFUIP, cu elementele structurale și cu liniile de comunicare, decizie și raportare prevăzute de lege., dupa care fiecare scoala isi personalizeaza, propria organigrama, in functie de tipul scolii, nivelurile pe care le scolarizeaza, baza materiala(interna si cantina), etc.... Acest lucru, ar trebui standardizat prin ROFUIP, fara a lasa loc de interpretare, in format grafic. Si in acest context, o exprimare de forma Furnizorul de educatie, si-a definit propria organigrama cu elementele structurale și cu liniile de comunicare, decizie și raportare prevăzute de lege(eventual precizat si ordinul de aprobare normativ, decat lucruri generale normative, cu actualizarea standardelor anuale), ar fi mult mai oportuna Alina Turcescu Buna ziua, sunt profesor de Socio umane si va propun ca in lege sa includeți obligația ca școlile sa înmatriculeze copii cu cerințe educaționale speciale doar cu condiția ca un psiholog acreditat sa certifice ca elevul nu are tendințe agresive, anti sociale pentru ca altfel riscam sa câștigam câțiva copii, dar sa ii pierdem pe ceilalți mulți. Vezi cazul din Pitesti unde copilul acela chiar este foarte agresiv si este imposibil ca orele sa se desfășoare normal. Nu va Jucați cu aceste lucruri, căci suntem sătui de legi negândite in toate detaliile. 3. ISJ Galați Înlocuirea cuvântului relevanță (la descriptorii 1.B.22, 1.B.23, 2.B.12, 2.B.13, 2.B.14., 2.B.15, 2.B.16., 2.B.17., 2.B.18) cu un cuvânt /expresie care să poată determina o măsurare, demonstrare a importanței activităților și obiectivelor. A fost propus impact. Eliminarea descriptorului 19.B.7 și completarea descriptorului 19.B.6., întrucât exprimă același lucru. Modificarea descriptorului 22.B.5., privind transparența procedurilor de resurse umane în sensul aplicării lui numai la învățământul privat. privata cu 5 posturi de educatoare nu poate avea aceeași organigramă cu un liceu care are, în plus, nivel gimnazial și primar. La fel, o școală cu structuri arondate ar trebui să aibă organigramă diferită de a unei școli fără structuri arondate. Nu suntem de acord cu modificarea propusă anume cu menționarea unor acte normative în corpul standardelor având în vedere frecventa lor modificare. De asemenea, nu suntem de acord cu actualizarea anuală a standardelor, întrucât considerăm necesară păstrarea lor pe parcursul unui ciclu de evaluare, pentru a avea o referință comună în privința judecării nivelului de calitate. Aceste aspecte sunt reglementate prin legislația aferentă procesului de integrare a copiilor cu dizabilități/cerințe educaționale speciale în învățământul de masă (prin certificatul de orientare). Aspectul respectiv este prezent în standarde la indicatorul 8. Asigurarea serviciilor de orientare și consiliere pentru elevi mai ales descriptorul A.8.2. De acord cu reformularea descriptorilor conform celor propuse (cu excepția descriptorului 2.B.15. care are o formulare diferită). De acord cu reformularea descriptorului conform celor propuse. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: transparența procedurilor privind resursele umane este o parte integrantă a unei guvernări democratice, fiind,

3 Modificarea descriptorului 28.B.37. (Participarea copiilor/elevilor la evaluări externe privind competențele cheie sau alte rezultate ale învățării doar pentru filiera tehnologică) Descriptorul 36.B.7. nu se găsește la locul potrivit Relaxarea descriptorului 38.B.5 diminuarea fluctuației personalului sub 10%, în loc de sub 25%,cum este formulat în prezent. 4 Steliana Coman Metodologia prevede clar la art. 31 faptul ca se considera desfiintata specializarea/calificarea pentru care organizatia autorizata sa functioneze provizoriu nu a mai scolarizat o perioada minima egala cu un ciclu de scolarizare, dar nu prevede ce se intampla cu specializarea/calificarea acreditata pentru care organizatia nu a mai scolarizat o perioada minima egala cu un ciclu de scolarizare. In fiecare an, la propunerile planului de scolarizare sunt discutii in CP pe aceasta tema, dar pana acum nu s-a obtinut un raspuns clar. 5 Ruxandra Ionaşcu Sunt un părinte si nu ştiu daca am reuşit sa surprind exact ceea ce se cere prin aceasta dezbatere, dar acestea ar fi sugestiile mele. Mă voi referi strict la standardele de referinţa la următoarele puncte: astfel, cu atât mai necesară pentru învățământul public. În plus, este o modalitate de apărare a intereselor beneficiarilor de educație. Chiar dacă procedurile legate de resursele umane sunt realizate, parțial, la nivel de inspectorat școlar, publicarea rezultatelor poate fi făcută și la nivelul școlii. Desigur, această transparență nu înseamnă încălcarea legislației cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: această evaluare (de exemplu, pentru competențe lingvistice sau competențe digitale) se poate realiza la orice nivel de vârstă. În plus, nefiind un standard obligatoriu, este la latitudinea unității de învățământ să participe sau nu la astfel de evaluări. Pe de altă parte, această participare poate fi considerată ca o caracteristică a unei școli foarte bune sau excelente. De acord cu modificarea propusă: descriptorii 36.B.7., 36.B.8 și 36.B.9. au fost mutați la indicatorul 35, care se referă la dezvoltarea profesională a personalului. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: fluctuația personalului se corelează cu rezultatele învățării. Ca urmare, o școală nu poate fi numită foarte bună sau excelentă cu o fluctuație de 25%. Unitatea școlară trebuie să se prezinte la evaluare periodică la fiecare 5 ani. Dacă în această perioadă nu au fost școlarizați elevii, înseamnă că nu sunt îndeplinite standardele privind școlarizarea la toate calificările / specializările acreditate și, ca urmare, în urma vizitei pentru evaluarea periodică, se va propune desființarea respectivelor calificări / specializări prin ordin de ministru.

4 1.B.2, 1.B.3, 1.B.16, 1.B.20, 2.B.6, 2.B.19, 4.B.8, 7.B.1, 24.B.1 si 24.B. 3 toate aceste standarde sa se realizeze printr-o consultarea reala a beneficiarilor/părinţilor si eventual sa fie însoţite de chestionare anonime, sau chestionare on-line, care sa furnizeze dovezi ca aceasta consultare chiar s-a realizat; 1.B.5, 2.B.1, 3.B.3, 4.B.9, 4.B.11 si 32.B.3 sa se si verifice ca aceste date sunt efectiv afişate si aduse la cunoştinţa beneficiarului/părinţilor. Si in acest moment şcolile ar trebuie sa afişeze public aceste date si totuşi nu o fac si nu ii trage nimeni la răspundere; 7.B.6 acest lucru sa fie verificat real prin consultarea directa a elevilor ( daca ei considera ca fenomenul de bullying s-a diminuat); 6.B.3, 8.B.2, 8.B.3 si 8.B.4 sa se verice daca aceste programe se realizează si in realitate sau doar pe hârtie; 28.B.7 si 28.B.13 sa existe o metoda de urmarire a acestui standard, astfel incat aceasta aglomerare chiar nu existe; 26.B.4 si 28.B.23 respectarea acestui standard sa fie realizata prin aplicarea de teste/evaluări/teze/lucrări de tip Pirls, Timss sau Pisa si renunţarea la evaluările standard, clasice care se dau acum in scoli; 29.B.3 si 29.B.7 sa se tina cont de dezvoltarea psiho-somatica a elevilor, de vârsta lor si de Ordinul 1955/1995 pentru aprobarea Normelor de igiena privind unităţile pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor. 6 Manuela Stănică În caz că mai citește cineva aceste mesaje și dezbaterea este reala...vă atrag atenția cu tot respectul că ați tradus greșit, complet nefericit, structura din engleză well-being prin bunăstarea elevului, în loc de starea de bine/confort psihic etc. Ca profesor de limba română, nu pot să nu vă semnalez eroarea, deoarece chiar m-a amuzat standardul dv.: Bunăstarea la nivelul elevilor... Ar însemna că măsurați starea lor materială, prosperitatea familiei lor: Dacă nu aveți încrederea în opinia mea, solicitați părerea Catedrei de Lingvistică Procedura de evaluare implică, și acum, verificarea tuturor descriptorilor, precum și consultarea reală, prin chestionare anonime, a elevilor și a părinților. Desigur, vom continua să facem acest lucru și de acum înainte. De aceea, vă sugerăm ca, în cazul în care constatați, pe parcursul unei vizite de evaluare externă, nerealizarea acestor standarde, să informați evaluatorii ARACIP. Menționăm că planificarea vizitelor de evaluare externă este publică. Vom publica, după aprobarea standardelor, ghiduri de evaluare, care vor fi folosite și la evaluarea internă și la cea externă a școlilor. Aceste ghiduri se vor adresa nu numai cadrelor didactice, ci și beneficiarilor de educație. Nu intră în atribuțiile noastre aplicarea unor teste de evaluare pentru rezultatele învățării, dar, dumneavoastră, în calitate de beneficiar, puteți solicita școlii acest lucru. Aceste aspecte se regăsesc, deja, în legislația în vigoare și sunt urmărite la evaluarea externă. De acord cu modificarea propusă: deși termenul bunăstare este folosit de ani buni și în sens de stare de bine/confort psihic, deși termenul este explicat în Preambulul care explică standardele, pentru a nu crea confuzii, vom înlocui, în cuprinsul standardelor, termenul conform propunerii dumneavoastră.

5 a Facultății de Litere, din cadrul UB. 7 ISJ Iași Modificarea descriptorilor 27.B.1., 27.B.3., 28.B.10., 28.B.11 8 ISJ Argeș Menţinerea indicatorilor I 30 şi I 31, privind activitatea ştiinţifică şi metodică a cadrelor didactice (cărţi în specialitate, articole ştiiţifice, participări la conferinţe, sesiuni, etc); 9 Maria Pleșca În cadrul Standardelor specifice pentru înv. liceal vocațional și tehnologic,... aș dori să precizez următoarele: 4.A.2.t. - standarde de referință - stagiile de pregătire practică (la agentul economic șau în atelierele din școală) să se desfășoare pe grupe de elevi, conform legislației - normele profesorilor de specialitate să țină cont de acest aspect 5.B.4.2.t. - acest standard se adresează organismelor regionale și locale CNDIPT, PRAI, PLAI, și a altor organisme care pe domeniul de industrie alimentară nu s-au implicat în corelarea ofertei de formare profesională cu cererea pieței muncii. Cum pot coopera aceste organisme cu agenții economici, inspectorate și minister, astfel încât să putem adapta rapid oferta educațională a liceului nostru cu piața muncii? 9.A.1.t. 9.B.2.t.1. Asigurarea spațiilor specializate pentru activitățile practice de pregătire conform standardelor de pregătire... - Am dori să atingem acest standard dar... Avem un atelier nefuncțional. Dorim să accesăm fonduri pentru dotare - dar nu avem autorizație de funcționare deoarece timp de 26 de ani nu s-a investit nimic în: acoperiș, zugrăvire, reparații conducte, etc. De asemenea, ar trebui avut în vedere în asigurarea calității și evaluare: tipul De acord cu reformularea descriptorilor conform celor propuse. Întrucât criteriul căruia îi erau subsumați indicatorii respectivi a fost eliminat printr-o modificare a OUG 75/2005 (modificare făcută fără consultarea ARACIP), am mutat descriptorii respectivi la alți indicatori de exemplu, la I35, referitor la Dezvoltarea profesională a personalului. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: toate aceste standarde specifice referitoare la învățământul profesional și tehnic au încorporat, deja, propunerile venite de la Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. Respectarea legislației este implicită, fiind vorba de standarde minimale (obligatorii). Școala va folosi datele din PLAI și PRAI și, numai dacă are posibilitatea, din alte surse. În situația în care nu există aceste date, acest lucru ar trebui adus la cunoștința CLDPS și CR pentru luarea măsurilor care se impun. Standardele de pregătire profesională (SPP) sunt obligatorii. Aceste aspecte sunt reglementate prin legislația în vigoare, iar ARACIP nu poate

6 limitat de autoritate pe care îl are managementul școlii în stabilirea ofertei educaționale și a nr. de clase; volumul mare de efort intelectual, fizic și de competență în implementarea, monitorizarea și transmiterea datelor. A.R.AC.I.P. - trebuie să fie și un organism de sprijin, consiliere și implicare în eforturile școlilor de a crește calitatea educației. Liceele tehnologice au nevoie de un audit real urmat de strategii eficiente de formare profesională. Apreciez că în prezent liceul tehnologic la care lucrez nu oferă absolventilor competențele prevăzute de Standarde, nu oferă condiții optime pentru pregătirea practică, nu are ofera de formare profesională corelată cu nevoile pieței muncii, de aceea motivația și satisfacția profesorilor și a elevilor sunt la un nivel minim. Dar ne pasă! Sper ca prin cooperare, viitorul educației pe care o vom oferi tinerilor să fie reală și cu folos pentru succesul lor în viață. 10 ISJ Suceava Termenul de bunăstare utilizat, considerăm că are un sens mult mai larg, referindu-se la nivelul de viaţă, situaţia materială bună a elevilor, lucru care nu poate fi influenţat doar de către şcoală. Ar putea fi înlocuit cu termenul: starea de bine şi siguranţă în şcoală sau alţi termeni similari. Unele şcoli de stat fac o selecţie riguroasă şi nu au elevi aparţinând categoriilor defavorizate, cu CES sau cu dizabilităţi. Cum vor fi evaluate acestea? 11 ISJ Mureș Definirea şi emiterea unui ghid privind structura şi conţinutul documentelor interveni în reglementarea domeniilor respective. Legislația în vigoare (OUG 75/2005 cu modificările și completările ulterioare) nu permite ARACIP să ofere consiliere și nici nu oferă resurse ARACIP pentru sprijinirea directă a unităților de învățământ. Intenția leguitorului a fost să separe activitatea de evaluare externă (din sarcina ARACIP) de cea de îmbunătățire (pentru care responsabilii sunt unitatea de învățământ, autoritățile locale, inspectoratul școlar, Ministerul Educației etc.). Ca urmare, activitatea ARACIP este complementară celei desfășurate de celelalte instituții menționate. Suntem de acord cu modificarea propusă - v. și 6, de mai sus. Chiar și școlile care fac selecție riguroasă au, de exemplu, elevi din familii sub pragul oficial de sărăcie, cu părinți șomeri sau cu condiții materiale precare, din familii cu probleme de violență domestică, alcoolism sau consum de droguri, din familii monoparentale sau aflați în grija bunicilor sau altor rude (indiferent de motiv, inclusiv în situația părinților plecați în străinătate), în plasament familial sau instituționalizați, suferind de boli cronice etc. În afara categoriilor pentru care raportarea este obligatorii (și care sunt menționate în Preambul), fiecare școală își va defini propriile categorii care necesită intervenții suplimentare / complementare de exemplu, elevii cu probleme de comportament sau cu ritm mai lent de învățare la anumite discipline Ghidurile respective vor fi elaborate după aprobarea Standardelor și înainte de

7 proiective (PAS, respective PDI). Stabilirea clară a elaborării unui proiect de dezvoltare, fie a planului operaţional, fie a unui plan de implementare a proiectului pentru primul an de aplicare. Având în vedere faptul că, asigurarea serviciilor medicale pentru elevi este în responsabilitatea administraţiei publice locale, solicităm redefinirea acestui indicator de performanţă. Redefinirea descriptorului referitor la existenţa spaţiilor sanitare şi dotarea acestora, având în vederea ca acest aspect revine în responsabilitatea administraţiei locale. Redefinirea descriptorului referitor la acoperirea cu personal didactic titular angajat de cel puţin 50% având în vedere că, în multe unităţi şcolare din mediul rural acest descriptor nu se poate atinge. Acelaşi lucru şi pentru descriptorul Eliminarea din procesul de evaluare externă, la colectarea de documente care nu sunt relevante şi care se referă la: contractual cu telefonia unităţii şcolare, a asigurării iluminatului şi încălzirii acesteia, etc. Redefinirea descriptorului privind utilizarea manualelor şcolare, având în vedere faptul că în acest moment există nivele de calificare, fără manuale tipărite. Revizuirea chestionarelor privind autoevaluarea elevilor privind oportunitatea şcolarizării din unitate şi alte informaţii, în sensul de a elimina acele criterii de apreciere care nu sunt pe înţelesul copiilor (de exp. un elev de clasa a V-a nu poate înţelege sensul cuvintelor acord, acord total, dezacord, etc.) Corelarea execuţiei bugetare (descriptor cu PAS/PDI,, având în vedere că acesta este întocmit pe o perioadă de 3-5 ani, iar execuţia bugetară pe un an calendaristic). Renunţarea la anumite proceduri care nu sunt reprezentative pentru unitatea şcolară şi care nu o ajută să atingă performanţele dorite. intrarea în vigoare a acestora (în 2018). Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi este obligatorie în școli, conform prevederilor legale, indiferent cine trebuie să o asigure. Ca urmare, acest aspect va fi evaluat, iar eventuala obligația de remediere, în caz de nerealizare, va cădea în sarcina instituției responsabile. Noile standarde nu mai cuprind aceste cerințe. Din numerotarea prezentată, presupunem că faceți referire la standardele acum în vigoare, nu la cele aflate în dezbatere publică. Descriptorul respectiv a fost menținut în sensul folosirii numai a manualelor aprobate, dacă școala și cadrele didactice vor decide să folosească manuale și, bineînțeles, dacă acestea există. Avem în vedere, ulterior aprobării standardelor, și revizuirea chestionarelor pentru elevi și părinți. Corelarea execuției bugetare cu documentele programatice a fost menținută doar la nivelul standardelor de referință (neobligatorii, a căror îndeplinire este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent). ARACIP solicită doar procedurile obligatorii prevăzute de diferite acte normative, cum ar fi cele care reglementează Sistemul de Control Managerial Intern.

8 12 Antonina Ferdean Am discutat la Timisoara despre temele de casa din invatamant si aici am gasit (destul de greu) un ordin al ministerului, care din cate inteleg spune ca "Timpul zilnic necesar realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult două-trei ore, însumând toate disciplinele", citat din Ordinul ministrului Educaţiei Naţionale din 11 ianuarie 1999, cu privire la temele pentru acasă în învăţământul universitar, care este încă în vigoare. 13 ISJ Tulcea 6.B.I. Asigurarea prezenţei permanente în şcoală a personalului medical calificat. din păcate în zone defavorizate (ex. comunităţi din Delta Dunării care nu au medic, există o singură asistentă medicală care asigură servicii medicale în întregul sat), acest indicator nu poate fi îndeplinit de şcoală din cauza problemelor de nivel general al sistemului medical şi care nu poate fi imputat şcolii. La fel şi indicatorul 6.B.2. Asigurarea serviciilor stomatologice pentru elevi. 8.B.l.s-it.l. Evaluarea şi orientarea copiilor cu vârsta 0-3 ani cu dizabilităţi realizată de CJRAE / CMBRAE prin intermediul SEOSP. Metodologia specifică pentru funcţionarea SOSP indică un număr de posturi insuficiente pentru evaluarea suplimentară a grupei de vârstă 0-3 ani, ceea ce va face şi mai dificilă evaluarea în general a copiilor/elevilor. La ora actuală, această grupă de vârstă, precum şi învăţarea în creşe nu este operabilă, de aceea considerăm că aceste standarde nu reprezintă o urgenţă a sistemului. 18.B.2. întreţinerea corespunzătoare a fondului documentar existent Standarde comune 18.B.5. Accesului beneficiarilor la fondul documentar şi în afara orelor de curs (prin organizarea, în limita resurselor umane disponibile, a unui program flexibil al bibliotecii). 18.B.8. Existenţa bibliotecii online, cu resurse documentare proprii şi/sau cu abonamente online la site-uri de informare, la reviste de interes, publicaţii Acest Ordin de Ministru nu mai este în vigoare, fiind căzut în desuetudine odată cu apariția Legii Educației Naționale 1/2011. Dar sunt alte documente normative care se referă la normele de igienă din școală (și care cuprind și acest aspect temele de casă ). Aspectul menționat este abordat în standardul 27.A.1. Toate aspectele menționate (și marcate cu litera B ) sunt la nivelul standardelor de referință (neobligatorii, a căror îndeplinire este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent). Ca urmare, aceste aspecte vor fi evaluate, iar rezultatele evaluării nu vor pune în pericol existența școlii, eventuala îmbunătățire fiind în sarcina instituției responsabile. Considerăm că aceste elemente vor trebui, în timp, introduse în toate unitățile de învățământ, alocându-se și resursele necesare, pentru că toți copiii și adulții au dreptul la o educație și servicii complementare de calitate, nu numai cei din mediul urban.

9 ştiinţifice etc. Aceşti indicatori pot fi îndepliniţi în mediul urban, din păcate în mediul rural în multe şcoli, atribuţiile de bibliotecar sunt preluate sub forma voluntariatului sau în fişa postului de către cadre didactice care au normă la catedră, iar în timpul lor liber îndeplinesc şi această atribuţie. 36. B.3. Utilizarea benchmarking-ului pentru optimizarea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare. 37. B.4. Utilizarea benchmarking-ului pentru optimizarea evaluării rezultatelor învăţării, 38.B.4. Utilizarea benchmarkingului pentru optimizarea evaluării calităţii corpului profesoral. Credem că este necesară definirea clară a termenului benchmarking pentru a fi corect aplicat de către cadrele didactice, aproximarea lui în limba română, mai ales că apare în situaţii complet diferite,la standarde şi indicatori diferiţi iar asocierile sunt greu de făcut. 14 Liceul Grigore Antipa, Brașov Asigurarea prezenței permanente în școală a personalului medical calificat: Există școli care au cabinet medical dar nu funcționează din lipsa personalului. Aceste școli au în schimb acorduri de parteneriat încheiate cu diferite unități sanitare. În acest sens nu poate fi asigurată prezența permanentă în școală a personalului medical, dar poate fi asigurată permanența acordării primului ajutor. Propunem următoarea formulare: Asigurarea permanenței cu personal medical calificat. Asigurarea serviciilor stomatologice pentru elevi Există școli care nu dețin cabinet stomatologic și nu dețin nici fondurile necesare susținerii serviciilor stomatologice De aceea propunem următoarea formulare: Asigurarea serviciilor stomatologice de urgență pentru elevi. Existența unor programe de consiliere, introduse la cererea beneficiarilor. Există suficienți părinți reticenți la consilierea psihopedagogică. Din acest motiv propunem următoarea formulare: Existența, după caz, a unor programe de consiliere, introduse la cererea beneficiarilor. Extinderea serviciilor de consiliere la nivelul familiilor elevilor. : Termenul va fi explicat în ghidurile care vor fi elaborate după aprobarea Standardelor și înainte de intrarea în vigoare a acestora (în 2018) (v. și 5 și 11, de mai sus). La fel ca în cazul leadership, pentru benchmarking nu există o traducere simplă în limba română. Ca urmare, pentru a se evita perifrazarea, am preluat termenul (el fiind, deja, folosit ca atare). Nu suntem de acord cu modificările propuse: Toate aspectele menționate (și marcate cu litera B ) sunt la nivelul standardelor de referință (neobligatorii, a căror îndeplinire este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent). Ca urmare, aceste aspecte vor fi evaluate, rezultatele evaluării nu vor pune în pericol existența școlii, iar eventuala îmbunătățire va cădea în sarcina instituției responsabile. În plus, modificările propuse nu pot fi realizate prin acest act normativ: prin aceste standarde nu putem introduce, ca obligatorii, decât prevederi legale deja existente.

10 Extinderea, prin colaborare, a serviciilor de consiliere la nivelul familiilor elevilor. Existența în școală a programelor de educație parentală și a formatorilor parentali. : Existența în școală a programelor de educație parentală și a formatorilor parentali/ contracte de parteneriat cu furnizori de servicii educaționale în vederea desfășurării de cursuri de educație parentală. Participarea personalului administrativ la sesiuni de formare privind modul de relaționare și comunicare cu persoanele cu diverse tipuri de dizabilități (vizibile sau nu) sau provenite din medii socio-economic dezavantajate, în vederea asigurării unei comunicări eficiente cu aceștia și îndeplinirea responsabilităților administrative în relația cu aceștia. : Asigurarea unei comunicări eficiente cu persoanele cu diverse tipuri de dizabilități (vizibile sau nu) sau provenite din medii socio-economic dezavantajate, și îndeplinirea responsabilităților administrative în relația cu aceștia. Extinderea folosirii documentelor electronice (inclusiv a semnăturii electronice) în gestionarea documentelor școlare și, în general, în activitatea de administrație și secretariat. : Utilizarea documentelor electronice în gestionarea documentelor școlare și, în general, în activitatea de administrație și secretariat. 15 Şcoala Gimnazială Cornu Luncii, Com. Cornu Luncii, jud. Suceava Asistența medicală permanentă presupune finanțarea unui post permanent. Asistența psihopedagogică permanentă presupune crearea și finanțarea unui post permanent în școală. Asigurarea de specialiști pentru elevii cu deficiențe/cerințe educative speciale. Asigurarea unui mediator școlar pentru comunitățile de rromi. Lipsa spațiului fizic pentru asigurarea desfășurării lecțiilor în cabinete/spații specializate. 16 Calin Petrut Consultarea publica este binevenita, deoarece se pot extrage idei bune de la toti oamenii interesati de educatie. Am cateva idei pe care am sa le expun mai jos: Nu suntem de acord cu modificările propuse: utilizarea documentelor electronice este deja menționată prin alte standarde de la Indicatorul 5 (privind sistemul de gestionare a informației) și de la Indicatorul 40 (privind baza de date a școlii). Acest descriptor este o cerință specifică suplimentară. Toate aspectele menționate sunt la nivelul standardelor de referință (neobligatorii, a căror îndeplinire este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent). Ca urmare, aceste aspecte vor fi evaluate, rezultatele evaluării nu vor pune în pericol existența școlii, iar eventuala îmbunătățire va cădea în sarcina instituției responsabile. Existența spațiilor specializate este o cerință obligatorie, iar asigurarea acestora ține de autoritățile publice locale. Toate aspectele menționate sunt foarte importante, dar depășesc cadrul de reglementare pentru aceste standarde. ARACIP nu are competența legală de a

11 1- pregatirea didactica a profesorilor este foarte importanta, profesorii de calitate pot creea educatie de calitate, o specializare a profesorilor si o modernizare a metodelor de predare ar fi necesara. Vezi tara reper: Finlanda. 2- cresterea cu o ora saptamanal a Educatiei Fizice pentru a avea elevi sanatosi si bine dezvoltati, si crearea de jocuri si team building-uri in cadrul acestor ore, astfel copiilor le-ar face placer, ar fi ca o joaca. 3- crearea de discipline care sa ii pregateasca pe viitorii copii sa devina adulti: drept, economie, etc. O disciplina concreta la care m-am gandit ar fi Democratie Participativa, in care copii sa inteleaga rolul cetatenilor in societate: participarea la vot, luarea decizilor la nivel national, respectarea legii si integritatea, etc. 4- salarizarea profesorilor sa se faca astfel incat acestia sa isi poata asigura traiul de zi cu zi, doar dupa aceea le putem cere sa fie performanti. Acestea sunt cateva idei concrete pe care le am. Consultarea publica este foarte utila!!! 17 Raluca Arjoca Descriptorul 5.B.4.2.t exprimare care nu are coerență și nici sens 18 G.P.P."Pinocchio" Falticeni, Suceava Standardul 4.B "Organismele reprezentative ale elevilor si parintilor asigura echitatea de gen si reflecta componenta etnica a comunitatii in care functioneaza scoala" - acest standard sa fie transformat in standard de referinta specific, deoarece nu unitatea scolara evaluata poate sa nu aiba elevi de alta etnie. Standardul 9.B trebuie transformat in standard de referinta specific, deoarece unitatile scolare nu poseda astfel de sali de clasa,cu pereti mobili, iar daca exista sunt foarte putine la numar 19 ISJ Bacău Relaxarea condițiilor cu privire la autorizarea/ acreditarea unităților de învățământ. reglementa formarea inițială și salarizarea profesorilor și nici de a modifica planul cadru de învățământ prin realocarea unor ore sau prin introducerea unor discipline noi. De acord cu modificarea propusă: descriptorul a fost reformulat. De acord cu modificarea propusă: descriptorii privind componența organismelor reprezentative ale elevilor si părinților au fost reformulați. Pe de altă parte, toate aspectele menționate sunt la nivelul standardelor de referință (neobligatorii, a căror îndeplinire este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent). Nu suntem de acord cu modificarea propusă: nu poate fi vorba de o relaxare a condițiilor cu privire la autorizarea / acreditarea unităților de învățământ, întrucât acestea sunt corelate cu legislați în vigoare, iar relaxarea condițiilor că ar duce la funcționarea școlilor în afara cadrului legal.

12 Reducerea numărului standardelor de acreditare având în vedere că acreditarea se acordă în condițiile în care toate cerințele standardului sunt îndeplinite Reducerea tarifului de evaluare externă. Anunțarea perioadei de desfășurare a vizitei de evaluare cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de efectuarea vizitei. Perioada de desfășurare a evaluării externe să fie adusă la cunoștință la începutul fiecărui an școlar. Modificare: Activitatea de orientare şi consiliere pentru elevi să se desfăşoare în spaţiile existente în şcoală, respectiv în sălile de clasă, nu în spaţii destinate. Deschiderea platformei pentru toate cadrele didactice din şcoală, la o anumită secţiune, pentru a încărca fiecare propriile dovezi; Ar trebui întocmit un ghid mai detaliat de utilizare a aplicaţiilor informatice privind evaluarea internă şi externă a calităţii educaţiei din unitatea şcolară; Ar trebui precizate instrumentele de cuantificare a relevanţei activităţilor şi obiectivelor fixate în documentele manageriale, pentru îmbunătăţirea rezultatelor învăţării şi a bunăstării elevilor; Ar trebui adăugate modalități de organizare a dovezilor astfel încât să se realizeze mai ușor evaluarea atingerii standardelor (de ex. indicate dosarele comisiilor şcolare vizate de un anumit standard); Ar trebui oferite mai multe amănunte privind calificarea persoanei responsabile de răspunsul la solicitările de informaţii cu caracter public. Elaborarea unui set de proceduri la nivel central care să fie adaptate la specificul fiecărei școli de către CEAC, comisiile de lucru. Simplificarea activității de evaluare internă și externă a calității prin reorientarea Numărul standardele (descriptorilor) pentru acreditare a fost redus de la circa 280 la 179 deci cu circa 35%. Tariful de evaluare externă nu este reglementat prin actele normative supuse dezbaterii publice, ci prin HG 712/2009. Tariful este fundamentat pe calculul real al cheltuielilor făcute pentru evaluarea externă. Calendarul de desfășurare a vizitelor de evaluare externă, precum și perioada de desfășurare sunt anunțate la începutul anului școlar și, respectiv, cu 30 de zile înainte de efectuarea vizitelor (cu excepțiile rezultate din solicitarea expresă a furnizorului de educație sau a persoanei juridice care a încheiat contractul de evaluare cu ARACIP). Nu există niciun standard care să impună desfășurarea activității de orientare în spații speciale. Întrucât există o singură pagină pentru fiecare unitate școlară cu personalitate juridică, fiecare școală are un utilizator și o parolă. Modul de gestionare a paginii școlii, de o persoană sau mai multe depinde de fiecare unitate școlară. Există, deja, 8 video-tutoriale și două ghiduri de utilizare a aplicației. De asemenea, există helpdesk și persoane desemnate pentru asistență tehnică. Vor fi elaborate ghiduri de aplicare pentru standarde, după aprobarea lor, dar înainte de intrarea în vigoare a acestora (în 2018). Modul de organizare a dovezilor ține de unitatea de învățământ. Întrucât documentele necesare și / sau listele acestora trebuie încărcate pe platforma informatică de sprijin, sugerăm organizarea conform categoriilor indicate în Platformă. Există o legislație specifică referitoare la informațiile de interes public. Ca urmare, acest aspect nu intră sub incidența acestor standarde. Există o legislație specifică referitoare la acest aspect. Ca urmare, acest aspect nu intră sub incidența acestor standarde.

13 activității de îmbunătățire a calității spre aspecte esențiale, scăderea numărului de descriptori și creșterea ponderii standardelor generale. Să se țină cont de particularitățile școlilor (urban sau rural) în elaborarea standardelor; Eliminarea plafoanelor pentru dotarea cu echipamente TIC şi a pragului de 2 elevi pe calculator Angajarea unei persoane abilitate pentru a posta pe aplicația ARACIP toate documentele necesare și cerute de aplicație; Precizări clare pentru unităţile şcolare ce funcţionează în cladiri monument istoric ce nu pot obţine autorizaţii sanitare de funcţionare; Experţii ARACIP repartizaţi la şcolile din mediul rural să predea în mediul rural şi în ciclul şcolar pentru care sunt repartizaţi. Standardele rămân de multe ori deziderate pentru unităţile școlare, îndeosebi pentru cele din zonele rurale sau din zonele defavorizate economic. Indicarea surselor de finanțare a proiectelor de dezvoltare materială, reduse la sponsorizări/ donații, le plasează în situaţia de a atinge foarte greu standardele de referință; Un buget anual de funcționare, adecvat tipului și nevoilor unității școlare, ar trebui să asigure mijloacele necesare de învăţământ şi un personal didactic motivat, inclusiv personal de sprijin pentru integrarea și consilierea categoriilor de elevi cu cerințe educative speciale; Creşte importanţa tehnologiei în asigurarea calităţii educaţiei în condiţiile în care, în majoritatea şcolilor, nu există personal specializat care să asigure crearea, funcţionarea şi mentenanţa acesteia. Pentru folosirea a cel puțin o oră în fiecare zi de către fiecare colectiv de elevi a echipamentelor multimedia este necesară suplimentarea numărului de calculatoare, imprimante, copiatoare din unitatea școlară. Reducerea numărului de dovezi care implică tehnoredactarea excesivă a documentelor, câteodată prin achiziţionarea din fonduri proprii a Evaluarea externă oferă o imagine cuprinzătoare a instituției de învățământ, cu punctele ei tari și cu arii de dezvoltare sugerate. Dar orientarea și reorientarea activităților de îmbunătățire țin de unitatea școlară și de autoritățile locale și centrale (inclusiv de Inspectoratul Școlar). Dreptul la educație este un drept fundamental iar serviciul educaționale este unul universal. Ca urmare, nu avem dreptul să discriminăm elevii care învață în mediul rural, prin relaxarea standardelor. Postarea documentelor și încărcarea datelor în aplicația ARACIP necesită între 8 și 20 de ore pe an. Ca urmare, nu credem că se justifică angajarea unei persoane special pentru această activitate. Există o legislație specifică referitoare la acest aspect. Ca urmare, acest aspect nu intră sub incidența acestor standarde. În fiecare echipă de evaluatori există cel puțin o persoană, cadru didactic, care predă la nivelul / tipul de școală evaluat. Iar standardele sunt, așa cum am mai spus, aceleași pentru mediul urban și pentru cel rural. Standardele de referință nu sunt obligatorii. În plus, finanțarea educației și modul de dotare cu echipamente a instituțiilor de învățământ nu intră sub incidența acestor standarde, aceste aspecte fiind de competența altor autorități centrale și locale. Comunitatea locală, cadrele didactice, părinții și de elevii sunt cei care decid dacă se mulțumesc cu o școală de nivel satisfăcător sau doresc una bună, foarte bună sau excelentă.

14 echipamentelor IT 20 Remus Chină Apreciem că termenii și definițiile specifice domeniului managementului calității sunt utilizați/utilizate neconcordant cu domeniul respectiv, chiar dacă, OUG nr. 75/2005 conține/prevede un capitol separat (domeniu) dedicat managementului calității în școală (Domeniul C); Un alt aspect important al acestui punct îl constituie introducerea, peste prevederile legii (OUG nr. 75/2005) suplimentar a standardelor specifice. Acestea nu sunt cuprinse în lege și, prin urmare apreciem că introducerea lor în proiectul de act normativ nu se justifică. În legea fundamentală sunt precizate doar DOUĂ TIPURI DE STANDARDE: STANDARDUL; STANDARDUL DE REFERINȚĂ; Prin urmare, standardele specifice enunțate pot fi introduse efectiv, sub forma unor cerințe specifice în textul standardelor pentru respectarea literei și spiritului legii! Conceptul benchmarking introdus la litera g. din Preambul este incorect și insuficient definit. Din următoarele motive: Benchmarking-ul este un proces de comparare, extrem de important, din ce în ce mai utilizat în mediile educaționale. Benchmarking-ul poate merge de la compararea în interiorul organizației până la compararea între organizații școlare pe orizontală (același tip, nivel etc) sau compararea la nivel național, european, mondial cu diferite repere prestabilite (benchmarks-uri inclusiv rezultatele la examenele naționale, testări internaționale etc. În consecință propunem eliminarea sau redefinirea corectă a conceptului, inclusiv a cerințelor legate de acest proces! Considerăm că litera h. Persoanele resursă din precizări nu se justifică, neavând legătură cu spiritul și conținutul standardelor propuse. Din aceleași considerente apreciem că nici punctul 8. (integral) nu se regăsește în formatul standardului), și ar trebui eliminat. Având în vedere că chiar în partea de început (Precizări) se stabilește faptul că Nu suntem de acord cu modificarea propusă: cadrul legal pentru elaborarea acestor standarde este OUG 75/2005, cu toate modificările și completările ulterioare. Orice referire la modificarea acestui cadru legal nu este de competența acestui act normativ. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: OUG 75/2005, impune, prin art. 8 anumite componente ale metodologiei de asigurare a calității, între care sunt enumerate și standardele și standardele de referință. Conform aceluiași articol, componentele respective și relațiile dintre ele se diferențiază în funcție de: a) nivelul de învățământ și, după caz, al calificării; b) tipul organizației furnizoare de educație; c) tipul programului de studii. Această prevedere este întărită prin art. 29: În învățământul preuniversitar evaluarea și acreditarea se fac la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare nivel de învățământ, fiecare tip de program de studii și de calificare profesională, după caz. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: nu vedem nicio contradicție între definiția propusă de noi (mai generală) și explicațiile dumneavoastră. Oricum, termenul, care există și în standardele în vigoare, va fi explicat (inclusiv cu cerințele legate de acest proces) în ghidurile care vor fi elaborate după aprobarea Standardelor și înainte de intrarea în vigoare a acestora (în 2018) Nu suntem de acord cu modificarea propusă: toți termenii definiți la punctul 8 se regăsesc în standarde iar definițiile respective au devenit necesare în urma pilotării standardelor și a solicitărilor cadrelor didactice. Nu suntem de acord cu modificarea propusă întrucât încalcă prevederi multiple,

15 standardele de autorizare reprezintă condiții minime obligatorii de înființare a unei unități de învățământ, apreciem că trebuie separată filozofia acestor condiții (denumite forțat, în opinia noastră standarde), sub aspectul următor: Condițiile obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească inițiatorul din perspectiva spațiilor, securității, igienei etc regăsite sub forma unor autorizații obligatorii (mediu, incendiu, sănătate etc) și care trebuie să existe EFECTIV la momentul evaluării, față de proiecțiile referitoare la viitoarele activități/procese educaționale și care ar trebui să existe sub forma unor documente PROIECTIVE. În acest sens, cerințele referitoare la autorizare ar trebui reformulate pe baza celor două aspecte esențiale: o Există fizic autorizațiile necesare; o Există proiecte de documente, conforme cu legislația în vigoare pentru desfășurarea activităților/proceselor educaționale; Toate cerințele cuprinse în cele trei domenii (A; B și C) la acreditare formează, în opinia noastră un ÎNTREG pe baza cărora se propune acreditarea unității de învățământ. Aceasta trebuie să existe ca entitate juridică imediat după autorizare și obligatoriu înainte de declanșarea procesului de acreditare. Dintr-un considerent foarte simplu: ACREDITAREA SE ACORDĂ UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI NU INIȚIATORULUI (PERSOANA JURIDICĂ FINANȚATOARE) DE LA AUTORIZARE. Având în vedere cele de mai sus, apreciem că denumirea utilizată în proiect standarde de acreditare este incorectă, deoarece, în realitate, pentru acreditare avem un singur standard cu ansamblul de cerințe descrise în textul propus! Este practica uzuală în orice domeniu de standardizare! Nu se păstrează o coerență a termenilor. Spre exemplu la pag. 4: 1.A.1 (proiect strategic de dezvoltare denumirea corectă plan strategic de dezvoltare ), 1.B.1 (referință) avem proiect de dezvoltare, la fel 1.A.6 1.B.12 etc; Formularea descriptorilor de la Referință nu reflectă o filozofie a măsurării care se referă la standarde, din OUG 75/2005 cu modificările și completările ulterioare. De acord cu modificarea propusă: a fost folosită peste tot sintagma proiect de dezvoltare explicată în Preambul. Nu suntem de acord cu modificările propuse: conform prevederilor OUG 75/2005

16 progresului școlii față de nivelul minim (acreditare). Se constată o creștere a numărului de cerințe (sau a dificultății acestora) față de acreditare și cam atât. În plus, multe cerințe de la referință sunt fie formulate redundant fie sunt nerelevante pentru evoluția școlii. Exemple: Pagina 6-1.B.29. Îndeplinirea obiectivelor stabilite în planul operațional. Să înțelegem că la acreditare nu este obligatorie îndeplinirea obiectivelor stabilite prin planul operațional? Absolut la fel și următoarea cerință 1.B. 30 Pagina 8-3.B.5. Reducerea termenelor de răspuns (față de cele prevăzute de lege) la solicitările beneficiarilor de educație și ale personalului. Apreciem că reducerea termenului de răspuns nu este atât de importantă față de rezolvarea solicitărilor, prin urmare, formularea o apreciem ca redundantă și nerelevantă pentru scopul standardului. Pagina B.9 Existența, în unitatea de învățământ a persoanelor resursă. Simpla existență a acestor persoane nu credem că ridică, automat, nivelul școlii respective peste cel de acreditare, deoarece aceste persoane pot exista și în cazul școlii acreditate! INTEGRAREA CU ALTE STANDARDE/REGULAMENTE/ACTE NORMATIVE SAU ADMINISTRATIVE CE VIZEAZĂ EDUCAȚIA Având în vedere că, prin OSGG nr. 400/2015 (cu modificări și completări) toate entitățile publice/de interes public au obligația să implementeze Sistemul Intern de Control Managerial (SCIM), am propus/propunem pentru o reducere considerabilă a birocrației din sistem, o integrare corespunzătoare a celor 16 standarde cuprinse în Codul Controlului Intern/Managerial cu proiectul de act normativ privind standardele de acreditare/referință. Observație: Integrarea prevederilor SCIM cu etapa de autorizare o considerăm nerelevantă și nejustificată deoarece la momentul autorizării ȘCOALA NU EXISTĂ! Se impune o integrare a acestui sistem pe standardul de acreditare și cel (art. 9), cu modificările și completările ulterioare, standardele și standardele de referință sunt definite diferit. Ca urmare, cerințele definite prin standardele de referință nu sunt doar îmbunătățiri incrementale ale cerințelor din standarde. În plus: îndeplinirea tuturor obiectivelor indică un management bun în timp ce realizarea lor parțială, doar unul satisfăcător. Reducerea timpului de răspuns la solicitări este o cerință de bun simț pentru orice instituție publică și o caracteristică esențială a bunei guvernări. Existența persoanelor resursă este una dintre cerințele pentru îmbunătățirea educației la nivel de școală, alături de multe alte cerințe. Dar niciuna dintre respectivele cerințe nu este, izolată de celelalte, suficientă pentru această îmbunătățire. Aceste persoane resursă pot exista, desigur, și în școli acreditate, dar această cerință nu reprezintă o obligație legală. Integrarea cu SCMI este deja realizată: SCIM, definit conform OSGG nr. 400/2015 (cu modificările și completările ulterioare) apare în standarde la indicatorul 34 și a fost integrat, după cum urmează, prin următorii descriptori: Standardul 1 - Conducerea și salariații entității publice cunosc și susțin valorile etice și valorile organizației, respectă și aplică reglementările cu privire la etică, integritate, evitarea conflictelor de interese, prevenirea și raportarea fraudelor, actelor de corupție și semnalarea neregularităților a fost integrat, preluându-l ca atare prin descriptorii 4.A.6. si 4.A.7. Standardul 2 - Conducerea entității publice asigură întocmirea și actualizarea permanentă a documentului privind misiunea entității publice, a regulamentelor interne și a fișelor posturilor, pe care le comunică angajaților - este preluat la mai

17 de referință. Prin procesul de integrare ne referim la o regăsire efectivă a standardelor SCIM în interiorul standardului de acreditare/referință. Susținem această integrare din următoarele considerente: 1. OSGG nr. 400/2015 (cu modificări și completări) este derivat din OMFP nr. 900/2005, ori, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) este minister avizator al proiectului propus; 2. S-ar reduce considerabil birocrația în școli prin: Constituirea unei singure comisii CEAC și SCIM; b. Rapoartele școlii pe SCIM s-ar regăsi integrate în rapoartele de evaluare internă pe care trebuie să le realizeze pe standardele de evaluare instituțională; c. S-ar îmbunătăți procesul de autoevaluare printr-o integrară efectivă a celor două concepte. Exemple de integrare: Mediul de Control (SCIM) se poate integra cu Domeniul A : capacitatea instituțională; Performanțe și Managementul Riscului (SCIM) se poate integra cu domeniul C: managementul calității dar și cu domeniul B. Eficacitate educațională. Informarea și comunicarea se poate integra cu domeniul C: managementul calității. mulți indicatori (1, 2, 3, 4, precum și la întreg domeniul C). Standardul 3 - Conducătorul entității publice asigură ocuparea posturilor de către persoane competente, cărora le încredințează sarcini potrivit competențelor, și asigură condiții pentru îmbunătățirea pregătirii profesionale a angajaților. Performanțele profesionale individuale ale angajaților sunt evaluate anual în scopul confirmării cunoștințelor profesionale, aptitudinilor și abilităților necesare îndeplinirii sarcinilor și responsabilităților încredințate - este preluat la indicatorii 2, 22, 23, 34 si 38. Standardul 4 - Conducătorul entității publice definește structura organizatorică, competențele, responsabilitățile, sarcinile, liniile de raportare pentru fiecare componentă structurală și comunică salariaților documentele de formalizare a structurii organizatorice. Conducătorul entității publice stabilește, în scris, limitele competențelor și responsabilităților pe care le deleagă - este integrat la Indicatorii 2 si 3. Standardul 5 - Conducerea entității publice definește obiectivele determinante, legate de scopurile entității, precum și pe cele complementare, legate de fiabilitatea informațiilor, conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne, și comunică obiectivele definite tuturor salariaților și terților interesați - este integrat la indicatorii 5 si 40, dar și oriunde există cerințe referitoare la folosirea datelor. Standardul 6 - Conducerea entității publice întocmește planuri prin care se pun în concordanță activitățile necesare pentru atingerea obiectivelor cu resursele maxim posibil de alocat, astfel încât riscurile susceptibile să afecteze realizarea obiectivelor entității să fie minime - este integrat la indicatorul 1 (toate formatele agreate de proiect de dezvoltare și de plan operațional se referă și la resurse). Standardul 7 - Conducătorul entității publice asigură monitorizarea performanțelor pentru fiecare obiectiv și activitate, prin intermediul unor indicatori cantitativi și calitativi relevanți, inclusiv cu privire la economicitate, eficiență și eficacitate - este integrat la indicatorii 22, 23 si 38.

18 Standardul 8 - Conducătorul entității publice instituie și pune în aplicare un proces de management al riscurilor care să faciliteze realizarea eficientă și eficace a obiectivelor sale - a fost integrat prin descriptorul 1.A.8. și prin alte cerințe care se refera la situațiile de risc (1.B.24, 2.B.17, 5.A.4, 5.B.6, 28.B.1, 28.B.2, 28.B.16, 34.B.4, 35.B.10, 36.B.5 si mai ales 43.B.1). Standardul 9 - Conducerea entității publice asigură elaborarea procedurilor scrise pentru activitățile derulate în entitate și le aduce la cunoștința personalului implicat - este integrat prin descriptorul 34.A.3. Standardul 10 - Conducerea entității publice inițiază, aplică și dezvoltă controale adecvate de supraveghere a activităților, operațiunilor și tranzacțiilor, în scopul realizării eficace a acestora este integrat prin descriptorul 4.A.8. Standardul 11 - Conducerea entității publice identifică principalele amenințări cu privire la continuitatea derulării proceselor și activităților și asigură măsurile corespunzătoare pentru ca activitatea acesteia să poată continua în orice moment, în toate împrejurările și în toate planurile, indiferent care ar fi natura unei perturbări majore este integrat prin descriptori aferenți de la indicatorul nr. 8 și prin descriptorul 4.A.1. Standardul 12 - În entitatea publică sunt stabilite tipurile de informații, conținutul, calitatea, frecvența, sursele, destinatarii acestora și se dezvoltă un sistem eficient de comunicare internă și externă, astfel încât conducerea și salariații să își poată îndeplini în mod eficace și eficient sarcinile, iar informațiile să ajungă complete și la timp la utilizatori - este integrat la indicatorii referitori la date (5, 40 și peste tot) plus la indicatorul 3, care se referă la comunicarea internă și externă. Standardul 13 - Conducătorul entității publice organizează și administrează procesul de creare, revizuire, organizare, stocare, utilizare, identificare și arhivare a documentelor interne și a celor provenite din exteriorul organizației, oferind control asupra ciclului complet de viață al acestora și accesibilitate conducerii și angajaților entității, precum și terților abilitați este integrat prin descriptorul

19 21 Nicolae Dragulanescu Va trimit atasata comunicare mea intitulata ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI EUROPENE - POZITIA ROMANIEI IN CADRUL SEIS - prezentata la Conferinta CCF 2016 organizata recent de SRAC - Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii...Desi este vorba de ARACIS si invatamantul superior, concluziile se aplica si ARACIP... Puteti constata ca "modelul bazat pe Leviathan" de ACE - introdus la noi in mod suficient si abuziv de colegi ignoranti in materie de asigurarea calitatii - este 4.A.9. Standardul 14 - Conducătorul entității publice asigură buna desfășurare a proceselor și exercitarea formelor de control intern adecvate, care garantează că datele și informațiile aferente utilizate pentru întocmirea situațiilor contabile anuale și a rapoartelor financiare sunt corecte, complete și furnizate la timp - este integrat prin indicatorii 32 si 43 (la care se adaugă și alte cerințe referitoare la folosirea datelor la indicatorii 5, 40 etc.). Standardul 15 - Conducătorul entității publice instituie o funcție de evaluare a controlului intern/managerial, elaborând în acest scop politici, planuri și programe. Conducătorul entității publice elaborează anual, prin asumarea responsabilității manageriale, un raport asupra propriului sistem de control intern/managerial este integrat prin indicatorul 43 (care se refera la toate raportările în vigoare). Standardul 16 - Entitatea publică înființează sau are acces la o capacitate de audit competentă, care are în structura sa auditori competenți, a căror activitate se desfășoară, de regulă, conform unor programe bazate pe evaluarea riscurilor - este integrat prin descriptorul 33.A.4. Ca urmare, dovezile folosite pentru îndeplinirea cerințelor derivate din standardele privind SCMI pot fi folosite și pentru dovedirea îndeplinirii cerințelor din aceste standarde, și viceversa. Oricum, această integrare va fi explicitată și în ghidurile pe care le vom elabora pentru aplicarea noilor standarde. Cele două documente trimise depășesc cadrul acestei dezbateri. Vă rugăm să vă adresați instituțiilor competente Guvern, Parlament etc. care pot iniția modificările legislative propuse de dumneavoastră.

20 acum REGRETAT chiar de unii autori ai lui si CONTESTAT SI DE TOT MAI NUMEROSI CERCETATORI STRAINI (eu si tot mai multi cercetatori romani il contestam de 10 ani, dar degeaba!). Dezbaterile adevaratilor experti in asigurarea calitatii (reuniti in cadrul SRAC si al CCF-2016) au confirmat necesitatea ABROGARII LEGII 87/2006 privind ACE pentru grave deficiente de continut si ineficienta aplicarii dovedita a aplicarii timp de 10 ani Katya Levchenko 1) School uses technology which helps teachers to provide rich, individual and clear feedback to students and engage them during their learning process. This technology should be able to help save teachers time which they would normally spend on assessing and grading student papers. Teachers should be able to provide not only quantitate feedback (mark or grade) but qualitative (criteria on which students being assessed) and this feedback should be clear for students. Technology should encourage discussion and reflection among students in the classroom, automatically distribute work and collect student feedback anonymously. 2) School uses tool which ensures quality and originality of student papers, making sure they don't plagiarize. Original writing helps students to develop critical thinking and be better prepared for further education in Higher Institutions where originality in writing and thinking is required. This tool or solution must be accurate and efficient, must have largest data base to check for originality within and must support many languages as well as different formats for uploading papers. 23 Asociația Elevilor din Constanța Ca standard de referință - obligativitatea invitării reprezentanților beneficiarilor și ai comunității locale la întrunirile organismelor din care aceștia fac parte la nivelul U.Î. (Consiliu de administrație, Comisia pentru asigurarea calității, Comisia pentru combaterea violenței etc.); Prevederi referitoare la utilizarea tehnologiei există, deja, în standarde mai ales la indicatorii 19 și 27. Există, de asemenea, standarde referitoare la construirea cunoașterii și la dezvoltarea gândirii critice. Există, deja, prevederi în acest sens în standardele propuse, la mai mulți indicatori din cadrul domeniilor A (capacitate instituțională) și C (Managementul calității), privind respectarea cadrului legal în privința consultării beneficiarilor de educație, inclusiv și mai ales elevii, și a participării acestora la procesul decizional.

21 Ca standard de autorizare, acreditare și referință - corelarea Regulametului intern al unității de învățământ cu actele normative ierarhic superioare (Legea educației, Statutul Elevului, ROFUIP). 24 Asociația Inițiativa în educație Introducerea unui nou descriptor - 1.A.11. Existenta pentru cladirile in care se desfasoara un proces educational a avizelor necesare (PSI si DSP). Descriptorul 4.A.3. există și la autorizare și la acreditare. Modificarea descriptorului 4.B.6. Modificarea descriptorului 4.B.8. Consultarea formală a organismelor reprezentative ale părinților și elevilor înainte de toate deciziile și hotărârile importante ale conducerii școlii (Consiliul de Administrație, Consiliul Profesoral, Direcțiunea școlii) pe baza unor proceduri interne prevăzute in regulamentele interne. si implicarea acestor organisme in procesul de luare a deciziilor, pe baza unor proceduri interne stabilite impreuna; introducerea unui descriptor suplimentar 4.B.8.1 Consultarea elevilor cu privire la deciziile ce ii vizeaza si integrarea feedbackului lor pe baza unor proceduri interne prevăzute in regulamentele interne. Modificarea descriptorului 4.B.11. Afișarea la loc vizibil si transmiterea prin mediul online catre beneficiari/stakeholderi a tuturor deciziilor / hotărârilor organismelor consultative ale părinților și elevilor. Introducerea unor descriptori noi: 8.A.2.s-it. Monitorizarea evolutie copiilor si Vă sugerăm ca, în cazul în care constatați, pe parcursul unei vizite de evaluare externă, nerealizarea acestor standarde, să informați evaluatorii ARACIP. Menționăm că planificarea vizitelor de evaluare externă este publică. Vom publica, după aprobarea standardelor, ghiduri de evaluare, care vor fi folosite și la evaluarea internă și la cea externă a școlilor. Aceste ghiduri se vor adresa nu numai cadrelor didactice, ci și beneficiarilor de educație. De asemenea, corelarea regulamentelor interne ale unităților școlare cu actele normative de nivel superior reprezintă o cerință legală. În absența corelării, respectivele regulamente sunt lovite de nulitate. Nu suntem de acord cu modificările propuse: aceste cerințe sunt prevăzute la alți indicatori (7, 9, 13 și 14). În plus, legislația privind condițiile de securitate la incendiu este în schimbare. Procedurile respective trebuie să existe înainte ca școala să funcționeze. De acord cu modificarea propusă. Nu suntem de acord cu modificările propuse: aceste cerințe sunt exprimate deja prin alți descriptori (de la același indicator și de la alți indicatori = de exemplu, 1 și 2). De asemenea, nu considerăm oportună introducerea unor proceduri suplimentare prin lege acest lucru fiind la latitudinea instituției de învățământ (desigur, în parteneriat cu beneficiarii de educație). Nu suntem de acord cu modificările propuse: în opinia noastră, modul de comunicare și de publicare a documentelor trebuie să rămână la decizia instituției de învățământ (desigur, în parteneriat cu beneficiarii de educație).- comunicarea și publicarea fiind obligatorii, iar nu forma acestora. Nu suntem de acord cu modificările propuse: aspectele respective sunt deja

22 dupa terminarea scolii; 8.B.2.s-it. Monitorizarea evolutiei copiilor si dupa terminarea scolii pe o perioada determinata de timp si oferirea de sprijin pedagogic si psihologic tinerilor in vederea unei integrari cat mai bune a lor in societate. Introducerea unor descriptori noi: 9.B.1.t. Consilierea si orientarea in cariera a elevilor inainte sa decida asupra unui domeniu de studiu in cadrul unitatii de invatamant liceal, vocational si tehnologic Introducerea unor descriptori noi: 9.A.3. Ultilizarea ocazionala si a altor spatii pentru procesul de invatare (parcuri, gradini, muzee, sali de spectacol etc.) in parteneriat cu institutiile care le detin. 9.B.6. Ultilizarea frecventa si a altor spatii pentru procesul de invatare (parcuri, gradini, muzee, sali de spectacol etc.) in parteneriat cu institutiile care le detin Modificarea unor descriptori: 9.B.1. Existenta si Folosirea spațiilor specializate existente (laboratoare, cabinete, sală de sport cu vestiare si dusuri etc.) pe toată durata programului de funcționare. 9.B.7 Atmosfera cancelariei sa invite la dialog, colaborare si sustinere reciproca intre cadrele didactice 9.B.8 Existenta spatiilor de interactiune dintre profesori si elevi in afara claselor (pe durata pauzelor) (spargerea barierelor si distantarii dintre elevi-profesori). 9.A.1.t. Asigurarea spațiilor specializate pentru activitățile practice de pregătire conform standardelor de pregătire profesională pentru fiecare calificare școlarizată. 9.B.1.s-it. Asigurarea si utilizarea spațiului destinat consilierii părinților. Introducerea unor descriptori noi: 10.A.2. Asigurarea dotatii laboratoarelor (de fizica/chimie) cu echipamente de protectie - ochelari, manusi, halate si orice mai este necesar pentru evitarea accidentelor; 10.B.4 Existenta, dotarea corespunzatoare si folosirea laboratoarelor (de fizica, chimie, biologie etc.) dupa caz (in functie de profilul si tipul scolii) reglementate la indicatorul 30. Nu suntem de acord cu modificările propuse: aspectele respective sunt deja reglementate la indicatorul 8. Suntem de acord cu modificările propuse dar cu mutarea cerinței respective la indicatorul 27. Nu suntem de acord cu modificările propuse: existența acestor spații este reglementată deja prin alți descriptori, pe baza unor acte normative specifice. Nu suntem de acord cu modificările propuse: atmosfera din cancelarie care să invite la dialog, colaborare și susținere reciprocă între cadrele didactice nu este un aspect evaluabil. Suntem de acord cu modificările propuse am introdus noul descriptor. Suntem de acord cu modificările propuse am corectat descriptorul. Suntem de acord cu modificările propuse am corectat descriptorul. Nu suntem de acord cu modificările propuse: aceste aspecte sunt deja reglementate prin alte acte normative.

23 Modificarea unor descriptori: 12.B.1.2. Existența, dotarea și decorarea unor spații școlare pe baza opțiunilor și cu sprijinul reprezentanților comunității locale prin sponsorizări/donații din partea lor (dar nu cu sprijinul parintilor sau sa nu aiba caracter obligatoriu pentru parinti ) Modificarea unor descriptori: 14.A.3./Autorizare - Existența spațiilor sanitare și funcționarea lor în conformitate cu normativele de igienă în vigoare si dotarea lor minima (hartie igienica si sapun); 14.A.3./Acreditare - Existența spațiilor sanitare și funcționarea lor în conformitate cu normativele de igienă în vigoare si dotarea lor minima (hartie igienica si sapun) din fondurile proprii institutiei de invatamant (nu din fondurile parintilor sau ale profesorilor ). Modificarea unor descriptori: 19.A.1. Existența laboratorului de TIC/informatică, dotat cu cel puțin o rețea funcționale funcțională cu un număr adecvat de calculatoare sau alte tipuri de terminale (tablete etc.), conectate la Internet (pentru a nu depăși numărul de 2 elevi/ calculator / alt terminal, la orele desfășurate). Introducerea unor descriptori noi: 22.B.8. Existenta si aplicarea unui plan de formare a cadrelor didactice pentru a gestiona situatii de management la clasa, bullying, abandon scolar, discriminare etc. 22.B.9. Existenta si aplicarea unei strategii pentru activitati de teambuilding pentru personalul didactic, din cicluri diferite din cadrul scolii impreuna cu personalul de conducere, cu scopul imbunatatirii comunicarii si a relatiei intre personalul aceleiasi institutii. Introducerea unor descriptori noi: 22.A.3.s Existenta unui parteneriat intre unitatea scolara si universitatea/facultatea de profil pentru ca viitorii profesori sa aiba posibilitatea de a face practica pedagogica in unitatea scolara. 22.B.10.s. Existenta unui plan de desfasurare a activitatii de practica pentru studentii de profil, (elaborat impreuna cu acestia ) luand in considerare dorintele/nevoile lor de pregatire si contributia la interesul si bunastarea elevilor din unitatea scolara Introducerea unor descriptori noi: 22.B.11.s Crearea de parteneriate cu universitati, companii sau alte institutii, care să facă în cadrul lor ateliere de lucru Nu suntem de acord cu modificările propuse: opinăm că sprijinul financiar al părinților, deși ar trebui să fie descurajat, nu poate fi interzis. Oricum, legislația în vigoare interzice școlii impunerea unor contribuții bănești din partea părinților. Nu suntem de acord cu modificările propuse: aceste aspecte sunt deja reglementate prin alte acte normative (care impun, deja, aceste cerințe). Suntem de acord cu modificările propuse am corectat descriptorul. Suntem de acord cu modificările propuse am introdus descriptorii la indicatorul 35. Nu suntem de acord cu modificările propuse: aspectele menționate sunt, deja, reglementate prin alte acte normative.

24 protejate unde elevii pot face activitati (internship/practica) cu rolul de integrare profesională a persoanelor cu dizabilități (Rolul unei unităţi protejate este să integreze profesional persoanele cu dizabilităţi care cu greu îşi găsesc un loc de muncă. Pe lângă această condiţie, unitatea trebuie să ofere şi un pachet de servicii complementare pentru a ajuta persoana cu dizabilitate să fie un angajat de succes. Asadar,angajatorul se pliază pe nevoile angajatului, pe abilităţile lui, încearcă să-i scoată în evidenţă potenţialul, îl pune la locul potrivit şi se adaptează la capacitatea lui de muncă.) Introducerea unor descriptori noi: 23.B.8. Profesori suplinitori cu rol de asistenti (dintre cei voluntari, studenti in practica din cadrul Departamentelor de Stiinte ale Educatiei, dascali pensionati) care doresc sa ofere suport cadrelor didactice active in caz de boala, suport la partea birocratica. Introducerea unor descriptori noi: 26.A.13. Proiectarea si planificarea activitatilor de invatare, pornind de la principiile invatamantului centrat pe elev 26.A.14. Proiectarea unor activitati de invatare menite sa faca transferul intre etape ale invatamantului (prescolar, primar, gimnazial, liceal) mai facil pentru elev. 26.B.18. Proiectarea unor activități de învățare cu consultarea elevilor. 26.B.19. Proiectarea unor activități de învățare interdisciplinare 26.B.20. Flexibilizarea curriculei - proiectarea unor activitati de invatare cu caracter optional, elevii avand posibilitatea sa isi aleaga cel putin 20% din materiile studiate, din aceste optionale 25 ISJ Cluj 2.B.21. Utilizarea datelor privind rezultatele activităților metodice pentru Suntem de acord cu modificările propuse am introdus descriptori noi la indicatorii 22 și 23 (reformulați față de propunere). Nu suntem de acord cu modificările propuse: este un principiu general, operaționalizat deja prin descriptorii de la acest indicator și, în general, în tot cuprinsul standardului. Suntem de acord cu modificările propuse dar nu ca standard (cerință obligatorie), întrucât nu există bază legală în acest sens) Nu suntem de acord cu modificările propuse: auto-normarea activităților de învățare este, deja, prevăzută în descriptorul 26.B.12., iar consultarea elevilor este obligatorie în cazul curriculumului la decizia școlii. Nu suntem de acord cu modificările propuse: există, deja descriptori referitori la transdisciplinaritate, concept care o arie de cuprindere mai mare decât interdisciplinaritatea. Nu suntem de acord cu modificările propuse: există, deja, prevederi obligatorii referitoare la curriculumul la decizia școlii. În plus, aceste standarde nu au ca scop reglementarea curriculumului național. Pentru evaluarea externă, se ia în considerare întreg intervalul care a trecut de la

25 definirea, implementarea, evaluarea și revizuirea proiectului de dezvoltare. 2.B.22. Diseminarea rezultatelor activității metodice (de exemplu, prin ghiduri/manuale de bune practici). Observaţii: nu se pot realiza în fiecare an activităţi metodice cu tematici atât de importante/interesante; ar fi un proiect de cercetare ca să influenţeze revizuirea PAS/ PDI sazu sa fie publicat 6.B.2. Asigurarea serviciilor stomatologice pentru elevi. Obs. Foarte puţine instituţii de învăţământ au cabinete stomatologice proprii. Este un standard nerealist. 6.B.7. Participarea periodică a personalului școlii la programe de formare privind comportamentul în situații de urgență (acordarea primului ajutor etc.). Obs. Cine le organizează şi cine plăteşte costurile participării personalului? 8.B.16. Participarea personalului la programe de formare privind drepturile copilului. 8.B.17. Participarea personalului la programe de formare privind modalitățile de recunoaștere a cazurilor de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor și privind gestionarea efectelor lor la clasă, precum și privind modul de raportare către autoritățile competente (atunci când raportarea este obligatorie conform legii). Obs. Cine organizează aceste programe de formare şi cine plăteşte costurile participării personalului? Este un standard nerealist. 13.B.9. Participarea personalului administrativ la sesiuni de formare privind modul de relaționare și comunicare cu persoanele cu diverse tipuri de dizabilități (vizibile sau nu) sau provenite din medii socio-economic dezavantajate, în vederea asigurării unei comunicări eficiente cu aceștia și îndeplinirea responsabilităților administrative în relația cu aceștia. Obs. Cine organizează aceste programe de formare şi cine plăteşte costurile participării personalului administrativ? Este un standard nerealist. 18.B.8. Existența bibliotecii online, cu resurse documentare proprii și/sau cu abonamente online la site-uri de informare, la reviste de interes, publicații științifice etc. Obs. Realizarea şi actualizarea unei biblioteci online nu poate fi sarcina bibliotecarului; pentru aceasta sunt necesare fonduri suplimentare. 24.B.13. Monitorizarea accesului beneficiarilor relevanți la ultima evaluare externă, nu doar un an. La nivelul evaluării interne, este firesc ca, în anumiți ani, anumiți descriptori să nu fie îndepliniți și, în general, rezultatele evaluării interne să varieze de la un an la altul Totuși, credem că depinde și de unitatea școlară să realizeze, în fiecare an, activități interesante, iar modalitățile de diseminare pot fi și altele (cum ar fi diseminarea online, prin rețelele sociale) în afara celor oferite ca exemple. Toate aspectele menționate (și marcate cu litera B ) sunt la nivelul standardelor de referință (neobligatorii, a căror îndeplinire este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent). Ca urmare, aceste aspecte vor fi evaluate, iar rezultatele evaluării nu vor pune în pericol existența școlii, eventuala îmbunătățire fiind în sarcina instituției responsabile. Comunitatea locală, cadrele didactice, părinții și de elevii sunt cei care decid dacă se mulțumesc cu o școală de nivel satisfăcător sau doresc una bună, foarte bună sau excelentă. De asemenea, dacă unitatea de învățământ consideră necesar, poate introduce, conform prevederilor legale în vigoare, respectivele activități în fișa postului cadrelor didactice.

26 informația privind oferta educațională și existența unei evidenței clare în acest sens. Obs. Cum poate fi monitorizat acest acces şi, mai ales, cum se ţine concret - evidenţa acestei monitorizări? Este un standard nerealist. 25.B.4. Inițierea sau participarea instituției de învățământ la proiecte de cercetare științifică sau de dezvoltare, realizate la nivel local, regional, național sau internațional. Obs. Proiectele de cercetare ştiinţifică nu sunt incluse în fişa postului cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar! Neavând caracter obligatoriu, standardul respectiv este nerealist. 25.B.10. Diseminarea la nivelul instituției de învățământ a rezultatelor cercetării științifice (realizate la nivel local, național sau internațional). Obs. Aceasă diseminare se poate face doar punctual, în timpul anumitor ore de curs şi în legătură cu tematica acestora. Nu la nivelul instituţiei. Este un standard nerealist. 38.B.5. Diminuarea fluctuației personalului didactic sub 10%. Obs. Nu depinde de instituţia de învăţământ, de ex: dacǎ ȋntr-o instituție de ȋnvațǎmȃnt avem 5 titulari detaşaţi şi pe catedrele lor vin suplinitori; pentru un colectiv de 40 cadre didactice, reprezintă 12,5%, şi mai sunt şi alte situaţii care conduc la fluctuaţii de personal. 8.B.8. Existența în școală a programelor de educație parentală și a formatorilor parentali. Obs. Nu există în şcoli astfel de formatori şi nici nu e datoria instituţiei de învăţământ să facă educaţie parentală explicită. 30.B.1. Urmărirea traiectului școlar și profesional ulterior pentru toți absolvenții. 30.B.3. Utilizarea sistemelor de comunicare cu absolvenții (de exemplu, asociații ale absolvenților) pentru furnizarea de informații privind utilitatea rezultatelor învățării pentru continuarea studiilor, încadrarea în muncă sau dezvoltarea personală. Obs. Aceste standarde sunt foarte greu de realizat întrucât, după absolvire, foştii elevi ţin legătura în foarte mică măsură sau deloc cu şcoala. De aceea le considerăm nerealiste. 6.B.7. Participarea periodică a personalului școlii la programe de formare privind comportamentul în situații de urgență (acordarea primului ajutor etc.) - de ce În privința educației parentale, considerăm că școlile ar trebui să se implice în activități de acest tip, care ar duce la optimizarea relației școală-familie. În acest sens, există și organizații care formează educatori parentali. ( De asemenea, considerăm că urmărirea traiectului școlar și profesional al absolvenților este modalitatea cea mai importantă pentru a evalua valoarea educației oferite de școală, rata inserției profesionale, respectiv a continuării educației, fiind un indicator esențial privind calitatea educației. Toate aceste programe presupun reîmprospătarea periodică a competențelor. De exemplu, pregătirea personalului privind normele de SSM se face anual.

27 trebuie să fie periodică dacă s-au însușit o dată competențele? 8.B.11 Normarea personalului de specialitate la un număr mai mic de elevi decât prevăd normativele în vigoare (pe baza unor acorduri de parteneriat, programe de voluntariat etc.). este neclar trebuie detaliat; se referă la norma de bază? -ISJ ține cont de astfel de acorduri? 1.B.12. Fundamentarea proiectului de dezvoltare pe datele comparative privind situația furnizorului de educație în raport cu indicatorii din Sistemul Național de Indicatori Privind Educația (SNIE). datele/indicatorii SNIE să fie puși la dispoziția unităților de învățământ de către ARACIP 26 Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret Detalierea în Preambul a grupurilor dezavantajate/vulnerabile (art 8.a.), corelată cu obligaţia unităţilor de a colecta informaţii şi de a propune programe / activităţi / măsuri pentru 21 de elemente considerate definitorii pentru bunăstarea elevilor, precum şi cu structura şi conţinutul PDI rezultate din Indicatorul 1 (cu 30 de standarde de referinţă comune!) pot induce o reprezentare deformată asupra instituţiilor de educaţie: transformarea lor în centre de asistenţă socială! S-a generalizat deja ideea că nu mai facem carte", ci proiecte extracurriculare", că acestea sunt mai importante decât activitatea la clasă/ore. Lectura atentă a standardelor din Domeniul B (Eficacitate educaţională) poate stăvilii propagarea acestui "mit al şcolii de joacă", dar elementele enunţate anterior (şi nu doar acestea!) pot genera ideea şcolii de asistenţă socială" (în sensul limitativ al termenului). Dezechilibre mari între indicatori, sub aspectul numărului de standarde, mai ales al celor de referinţă, a căror realizare se cuantifică cu calificativele B. FB, E (vezi Preambul, art. 7). Există indicatori cu 19, 22, 30 şi chiar 38 (!)de standarde comune de referinţă la cuantificarea cărora calificativul B îl va obţine şi o şcoală De exemplu, normarea consilierului școlar, prin atragerea de fonduri, prin parteneriate sau prin contracte de voluntariat, la un număr mai mic de elevi decât normativul actual (1 consilier la 800 de elevi). Toate datele necesare calculării acestor indicatori există în SIIIR. Nu este în intenția noastră de a transforma școlile în centre de asistență socială, ci doar de a proiecta și realiza activitățile de învățare în funcție de specificul fiecărui elev. Nu este nici vorba de a suplini serviciile de asistență socială, ci de a adapta oferta școlii la situația existentă. Întrucât politicile publice din învățământ definite prin țintele la care România s-a angajat în privința îmbunătățirii rezultatelor la evaluările internaționale, privind reducerea fenomenului de părăsire timpurie a școlii și, în general, privind reducerea sărăciei, impun acordarea unei atenții mai mari categoriilor dezavantajate de copiii. Ca urmare, considerăm colectarea acestor de date și folosirea lor în realizarea activităților de învățare ca fiind benefică atât pentru creșterea participării școlare cât și pentru îmbunătățirea rezultatelor învățării. Mai mult, o astfel de abordare va permite să se măsoare progresul în privința indicatorilor fundamentali (de participare și rezultate) și, pe cale de consecință, vor fi posibile recunoașterea și recompensarea meritelor cadrelor didactice care lucrează cu copii vulnerabili (proveniți din medii dezavantajate). Suntem conștienți de acest aspect, care va fi reglat prin punctarea nivelului de realizare, pe baza instrumentelor care vor fi realizate, ulterior, de ARACIP. Deci, chiar dacă va exista calificativul de Bine, punctajul acordat pentru fiecare indicator va fi proporțional cu numărul descriptorilor. De exemplu, dacă la un

28 care din 13 standarde realizează 1-2 şi o şcoală care realizează din 13 standarde. în acelaţi timp există Indicatori cu un număr mic de standarde care permit un acces facil la calificativul FB pentru orice şcoală. Aceste dezechilibre au impact asupra cuantificării şi totodată ridică problema coerenţei şi consistenţei identificării indicatorilor. În opinia noastră, există indicatori ce pot fi gândiţi de fapt ca standarde de realizare a altor indicatori ( Accesibilitatea spaţiilor şcolare, poate fi, de exemplu, standard pentru Utilizarea spaţiilor şcolare, sau Accesibilitatea spaţiilor auxiliare, pentru I Accesibilitatea spaţiilor auxiliare, sau Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii poate merge la I. 5 - Existenţa şi funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiei, sau la I.4 - Funcţionarea curentă a unităţii de învăţământ), aşa cum unele standarde comune pentru acreditare pot fi definite ca indicatori, ceea ce ar permite şi o corelare realistă cu standardele de referinţă, eliminarea indicatorilor cu un număr f. mare de standarde de referinţă. Totodată, reechilibrarea este impusă, în cazul unor indicatori, de faptul că standardele enunţate nu par a fi definitorii pentru conţinutul lor şi/sau se regăsesc în "definirea" altor indicatori. De exemplu, la I.2 - Organizarea internă a unităţii de învăţământ, standardele comune de referinţă 2.B.11-2.B.22, toate referitoare la activităţile metodice organizate în/de şcoală, îşi au mai bine locul la Indicatorii referitori la dezvoltarea profesională (I 35) sau la cele de realizare a curriculum-ului (I. 27) şi de evaluare (I.28). Consecvenţa cu perspectiva analitică ce domină în aceste standarde, considerăm că se impune şi regândirea unor formulările generale de genul "dimensiune europeană", "strategii europene" din unii indicatori de referinţă/specifici. în condiţiile acestei viziuni analitice sunt introduse succesiv delimitări/restricţii de genul " strategii privind îmbunătăţirea bunăstării elevilor", "strategii specifice îmbunătăţirii rezultatelor învăţării şi a bunăstării (ante)preşcolarilor/elevilordin grupuri dezavantajate;... talentaţi şi/sau capabili de performanţe înalte.;... indicator sunt 5 descriptori și sunt îndepliniți 2, punctajul va fi de 0,4 puncte. Dacă va fi îndeplinit 1 din 10, punctajul va fi de 0,1 puncte etc. Deci, punctajul final va reflecta, cu fidelitate, numărul cerințelor stipulate prin standarde de referință. Considerăm că este necesară păstrarea indicatorilor, așa cum au fost formulați, întrucât, așa cum rezultă din rapoartele de evaluare externă, aspectele respective (de exemplu, cele privind accesibilitatea) reprezintă arii problematice ale funcționării și dezvoltării instituțiilor de învățământ. Petru a avea o raportare specifică referitoare la aceste aspecte, considerăm necesară menținerea lor așa cum au fost formulați. Suntem de acord cu modificarea propusă toți descriptorii menționați au fost mutați la indicatorul propus, prilej cu care numărul lor a fost redus. Conform bunelor practici identificate la nivel național și internațional, considerăm că enumerarea acestor aspecte este necesară pentru îmbunătățirea calității managementului instituției de învățământ, întrucât reprezintă aspecte care nu ar trebui uitate atunci când sunt elaborate documentele manageriale. În același spirit, menționarea țintelor multiple pentru documentele strategice și operaționale nu înseamnă, nicidecum, necesitatea de a elabora câte un astfel de document pentru fiecare grup țintă ci, dimpotrivă, identificarea acelor programe

29 specifice educaţiei de gen, interculturale/pentru diversitate, dezvoltate pentru şi la iniţiativa minorităţilor existente în şcoală şi în comunitate", etc, ori toate aceste delimitări sunt "de inspiraţie" europeană şi cuprinse în strategii naţionale. Totodată, abordarea analitică în exces poate avea efecte nedorite asupra unor manifestări concrete ale managementului instuţional. Din aceasta perspectivă, în opinia noastră, un indicator cu 30 de standarde comune de referinţă cum este I. 1 - Existenţa, structura şi conţinutul documentelor proiective, riscă să transforme PDI dintr-un instrument managerial util într-un tom pe care îl răsfoiesc doar echipele de evaluatori externi. Este INJUST ca, în condiţiile legale din România, unităţile de învăţământ să fie evaluate în funcţie de: 1. Acoperirea integrală cu personal didactic auxiliar şi personal nedidactic (23.B.1.) raportat la normativele în vigoare, având în vedere că NU unităţile de învăţământ decid numărul de posturi pe care le pot ocupa efectiv, chiar în condiţiile în care, potrivit normativelor, au dreptul la astfel de posturi; 2. Acoperirea serviciilor de consiliere (cel puţin 12 parametri, ilustrativ fiind Indicatorii 8 şi 9) şi asistenţă psiho-pedagogică, inclusiv prin cabinete proprii, în măsura în care NU unităţile de învăţământ angajează acest tip de personal şi mai ales în măsura în care numărul posturilor de acest gen normate la nivelul CJRAE este mult sub posibilităţile de acoperire a întregii populaţii şcolare, o aceeaşi situaţie fiind de subliniat în ceea ce priveşte serviciile medicale şi stomatologice (6.A.1., 6.B.1.); 3. Diminuarea fluctuaţiei personalului didactic sub 10% (38.B.5. sau, în cadrul 22.B.3. - unde se cere ca fluctuaţia personalului didactic în anul şcolar curent să fie maxim 25% faţă de anul şcolar anterior), în condiţiile în care procesul de mobilitate a personalului didactic este reglementat de legislaţie (titularizare, note obţinute la concursul naţional etc.) astfel încât unităţile de învăţământ au posibilităţi minime de intervenţie, iar majoritatea unităţilor de învăţământ sunt prea mici pentru a putea constitui catedre titularizabile; și activități cu valoare adăugată pentru toate grupurile țintă și pentru cât mai multe aspecte legate de îmbunătățirea calității (evidențiate în standardele de referință). De exemplu, abilitarea profesorilor pentru utilizarea unor metode care impun cooperarea între elevi va avea impact și asupra copiilor vulnerabili, și asupra copiilor talentați. Este dovedită (prin bunele practici existente pe plan național și internațional și prin rezultatele cercetării educaționale) că toate aceste aspecte au impact pozitiv asupra participării școlare și rezultatelor învățării. Deci, considerăm că, pentru a avea o educație mai bună, aceste cerințe ar trebui îndeplinite, iar evaluarea pe baza lor ar da un impuls suplimentar factorilor de decizie de la nivel național, regional, județean și local pentru a elabora acele programe de îmbunătățire necesare și pentru a aloca resursele necesare. Totodată, reamintim faptul că dreptul la educație este un drept fundamental, iar ARACIP, prin regulamentul său de organizare și funcționare, trebuie să apere interesele beneficiarilor de educație, indicând instituțiilor de învățământ modalitățile cele mai eficiente de asigurare a serviciului educațional, dar și care ar trebui să fie așteptările beneficiarilor față de acest serviciu (la nivel minimal și la nivel optimal).

30 4. Informatizarea procedurilor de prevenire, identificare şi acţiune în cazuri de absenteism şi abandon şcolar (4.B.3.), dar şi a numeroase alte procese, având în vedere nivelul de dotare existent, lipsa personalului, în multe dintre cazuri (şcolile de dimensiuni mici) relevanţa etc, ţinând cont că astfel de aspecte nu depind direct de unitatea şcolară şi de personalul acesteia. 5. Existenţa unui progres în dotarea unităţilor de învăţământ, mai ales în ceea ce priveşte informatizarea (19.B.1. evaluează actualitatea echipamentelor, programelor şi aplicaţiilor informatice, iar 19.A.1., 19.A.2., 19.A.3 şi 19.A.4. stabilesc niveluri de dotare dorite, dar inexistente pentru multe dintre şcoli), dotarea bibliotecilor şcolare (de exemplu, existenţa în spaţiul bibliotecii şcolare a cel puţin 3 calculatoare conectate la internet - 18.B.4., existenţa bibliotecii online - 18.B.8.), în condiţiile în care acesta depinde, pentru cele mai multe dintre şcoli, integral de programele guvernamentale, tot mai puţine, dacă nu inexistente, de la un an la altul... Este BIROCRATIC, excedând de departe cadrul legal din România, să se solicite unităţilor de învăţământ: 1. Elaborarea documentelor manageriale în conformitate cu viziunea" ARACIP (detaliată doar în cadrul Indicatorului 1 prin nu mai puţin de 40 de standarde) în ceea ce priveşte conţinutul acestora şi nu în conformitate cu prevederile legale; 2. Multiplicarea indefinită, dar explicită, a proceselor de consultare a diferiţilor factori interesaţi, în condiţiile în care aceşti factori sunt parte a diferitelor consilii şi comisii, participarea lor fiind implicită (de exemplu, doar în cadrul Indicatorului 1 este solicitată iniţierea şi derularea a nu mai puţin 5 procese de consultare, Este obligatorie elaborarea documentelor manageriale conform prevederilor legale. Reamintim faptul că toate aspectele menționate (și marcate cu litera B ) sunt la nivelul standardelor de referință (neobligatorii, a căror îndeplinire este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent). Ca urmare, aceste aspecte vor fi evaluate, iar rezultatele evaluării nu vor pune în pericol existența școlii, eventuala îmbunătățire fiind în sarcina instituției responsabile. Comunitatea locală, cadrele didactice, părinții și de elevii sunt cei care decid dacă se mulțumesc cu o școală de nivel satisfăcător sau doresc una bună, foarte bună sau excelentă. Nu este vorba de multiplicarea proceselor de consultare, de stabilire a relevanței, de monitorizare, de măsurare a satisfacției etc, ci de realizarea UNUI proces de consultare, a UNUI proces de monitorizare, etc. care să răspundă acestor cerințe.

31 corelat acestora fiind solicitate responsabilităţi şi documentaţie specifice), toate instrumentele/procedurile implicate trebuind a fi elaborate/adaptate în cadrul scolii; 3. Multiplicarea indefinită, dar explicită, a proceselor de stabilire a relevanţei/evaluării activităţilor metodice (2.B.12., 2.B.13., 2.B.14., 2.B.16., 2.B.17., 2.B.18.). activităţilor de proiectare a curriculumului (26.B.1., 26.B.3., 26.B.14., 27.B.1., 27.B.3. etc), activităţilor extra-curriculare (29.A.1., 20.A.2., 29.B.3., 29.B.4. etc), extra-şcolare etc, toate instrumentele/procedurile implicate trebuind a fi elaborate/adaptate în cadrul şcolii; 4. Multiplicarea indefinită, dar explicită, a proceselor de monitorizare (de exemplu, 2.B Monitorizarea accesului beneficiarilor relevanţi la informaţia privind oferta educaţională şi existenţa unei evidenţe clare în acest sens); 5. Multiplicarea indefinită, dar explicită, a proceselor de măsurare a satisfacţiei (de exemplu, 36.A.3.). de la personal şi beneficiarii direcţi (36.B.10., 36.B.11.) şi până la actorii comunitari (36.B.12.). Este NEREALIST să se solicite unităţilor de învăţământ: 1. Să măsoare îmbunătăţirea bunăstării" educabililor (nu mai puţin de 17 parametri), nivelul şi progresul acesteia (doar în cadrul Indicatorului 1, astfel de solicitări apar de 9 ori), având în vedere absenţa unui instrumentar adecvat, a personalului de specialitate sau a resurselor de timp necesare; 2. Dincolo de starea de excepţie, fundamentarea documentelor manageriale şi nu numai a acestora pe cercetarea ştiinţifică" (locală, naţională şi internaţională - de exemplu, 1.A.7.); 3. Imperativ, afişarea pe o pagină web proprie a diferitelor documente, în primul rând a celor manageriale şi financiare, în condiţiile în care majoritatea şcolilor nu au angajat personal specific, nu au un buget disponibil, iar în multe cazuri nu există un acces viabil la Internet, cu atât mai mult cu cât în cele mai multe cazuri, atunci când pagina web există, realizarea şi întreţinerea acesteia ţine de abilitatea şi disponibilitatea unui cadru didactic; Reamintim faptul că toate aspectele menționate (și marcate cu litera B ) sunt la nivelul standardelor de referință (neobligatorii, a căror îndeplinire este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent). În plus, fără fundamentarea documentelor manageriale pe DATELE obținute din activitatea științifică, precum și analiza factorilor de risc de la nivelul comunității, care pot conduce la abandon școlar și rezultate slabe ale învățării, aceste documente nuși pot realiza funcția. Publicarea, din oficiu, a datelor de interes public este o obligație legală a fiecărei instituții.

32 4. Dincolo de starea de excepţie, personalului didactic, realizarea de cercetare ştiinţifică şi diseminarea cercetării ştiinţifice (25.B.10.), culegerea sistematică de date din comunitate (de exemplu, privind factorii de risc - 5.A.4.), diseminarea rezultatelor activităţilor metodice prin manuale/ghiduri de bune practici etc. (2.B.22); 5. Iniţierea, aplicarea şi dezvoltarea, de către conducerea şcolii a unui control adecvat de supraveghere a activităţilor, operaţiunilor şi tranzacţiilor, în scopul realizării eficace a acestora (4.A.8.), iar acest lucru presupunând că este clar la ce se referă un astfel de standard... Este ILEGAL să se solicite unităţilor de învăţământ: 1. Să implice beneficiarii procesului educativ în evaluarea activităţii corpului profesional (38.B.6.) şi cu atât mai mult să se solicite înregistrarea unui progres în ceea ce priveşte aprecierea pozitivă din partea acestora (38.B.8.); 2. Adecvarea criteriilor, metodologiilor şi instrumentelor de evaluare a personalului la tipul de unitate de învăţământ şi la proiectul de dezvoltare în curs (38.A.5.) în condiţiile în care evaluarea se realizează potrivit unor norme legale stricte, abaterea de la aceste norme făcând caduc însăşi procesul de evaluare; 3. Extinderea utilizării documentelor electronice (inclusiv a semnăturii electronice) în gestionarea documentelor şcolare, în activitatea administrativă şi de secretariat (21.A.1.), în condiţiile în care această activitate este reglementată, în cea mai mare parte, strict în alte condiţii; 4. Elaborarea unor proceduri de contestare privind rezultatele evaluării (ale beneficiarilor şi ale personalului unităţii de învăţământ), în condiţiile în care astfel de aspecte sunt strict reglementate legal (41.A.2.)... Ca atare, apar şi câteva întrebări: 1. Este iminentă o modificare legislativă consistentă a legislaţiei specifice în Ministerul Educației a impus integrarea profundă a standardelor de față cu standardele privind SCMI (v., mai sus, răspunsurile date d-lui Remus Chină). Acest descriptor reprezintă preluarea ca atare a unui standard din cadrul SCMI. Reamintim faptul că toate aspectele menționate (și marcate cu litera B ) sunt la nivelul standardelor de referință (neobligatorii, a căror îndeplinire este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent). În plus, îndeplinirea așteptărilor beneficiarilor de educație (care, de aceea, trebuie și cunoscute) este parte a definiției calității educației stipulate în OUG 75/2005. cu modificările și completările ulterioare. Suntem de acord, parțial, cu modificarea propusă am reformulat descriptorul de la standardele obligatorii și am introdus un descriptor referitor la acest aspect la nivelul standardelor de referință. Cerința respectivă se află la nivelul standardelor de referință (neobligatorii). Am remediat eroarea de numerotare. Este vorba strict de respectarea proceduri prevăzute de lege, nu de altele noi. Întrebările puse sunt, în mare parte, retorice și depășesc cadrul acestei dezbateri. Ca urmare, vă sugerăm să le adresați în primul rând factorilor de decizie din

33 sensul unei transferări totale a deciziei şi a responsabilităţii la nivelul unităţilor şcolare, astfel încât să se reuşească îndeplinirea noilor standarde ARACIP (în condiţiile în care majoritatea unităţilor de învăţământ nu le îndeplinesc pe cele actuale)? 2. Se intenţionează declanşarea unui program susţinut de finanţare a investiţiilor în unităţile şcolare (material didactic, tehnică informatică şi de comunicare, auxiliare curriculare, carte etc), astfel încât să se reuşească îndeplinirea noilor standarde ARACIP (în condiţiile în care majoritatea unităţilor de învăţământ nu le îndeplinesc pe cele actuale)? 3. S-a decis implementarea altor normative în ceea ce priveşte personalul şi mai ales asigurarea finanţării necesare, astfel încât va urma o creştere exponenţială şi o diversificare extremă a personalului angajat, astfel încât să se reuşească îndeplinirea noilor standarde ARACIP (în condiţiile în care majoritatea unităţilor de învăţământ nu le îndeplinesc pe cele actuale)? 4. S-a ajuns la concluzia că birocraţia este inexistentă în sistemul educativ românesc, de unde şi necesitatea unei birocratizări totale, astfel încât să se reuşească îndeplinirea noilor standarde ARACIP (în condiţiile în care majoritatea unităţilor de învăţământ nu le îndeplinesc pe cele actuale)? 5. S-a stabilit ca ţintă strategică transformarea unităţilor de învăţământ în instituţii de cercetare şi de dezvoltare, astfel încât să se reuşească îndeplinirea noilor standarde ARACIP (în condiţiile în care majoritatea unităţilor de învăţământ nu le îndeplinesc nici pe cele actuale)? 6. Cum va arăta harta calităţii"? Cu nicio unitatea de învăţământ din România cotată ca fiind foarte bună? învățământ. Totuși vom încerca niște răspunsuri, din perspectiva funcțiilor și atribuțiilor pe care, conform legii, le are ARACIP. Considerăm schimbarea standardelor, în direcția menționată pentru a reflecta, în primul rând, rezultatele obținute: considerăm că evaluarea pe baza standardelor actuale (conform căreia foarte multe școli sunt evaluate ca foarte bune) nu mai reflectă realitatea indicată de evoluția indicatorilor de participare și rezultate ale învățării. Ca urmare, un acord asupra acestor standarde și demonstrarea faptului că, fără investiții adecvate nu pot fi obținute rezultate mai bune, poate determina opinia publică să ceară investiții sporite în educație. Respingem cu fermitate afirmația că ARACIP ar crește birocrația în sistem. Aceste afirmații, propagate în spațiu public, în mod repetat, nu au putut fi probate prin indicarea acelor documente pe care ARACIP le cere și care nu sunt prevăzute în alte acte normative pentru nivelul satisfăcător de furnizare a serviciilor educaționale. Pe de altă parte, așa cum am mai afirmat, în mod repetat, comunitatea locală, cadrele didactice, părinții și de elevii sunt cei care decid dacă se mulțumesc cu o școală de nivel satisfăcător sau doresc una bună, foarte bună sau excelentă. Utilizarea rezultatelor cercetării și cercetarea aplicată la nivel local (cu scopul mai bunei cunoașteri a elevilor și a îmbunătățirii rezultatelor învățării) este considerată una din caracteristicile unui învățământ de calitate (de exemplu, în sistemul de învățământ din Finlanda). Suntem convinși că există și vor exista, în continuare, școli bune și foarte bune, chiar și pe baza noilor standarde. Dar aceste școli vor fi găsite, de acum înainte,

34 Discuţia cu privire la indicatori (de ce aceştia?, de ce nu aceştia?, de ce 43 şi nu 50? etc) nu trebuie îngropată" în condiţiile în care chiar autorii indicatorilor şi standardelor au modificat aceşti indicatori faţă de metodologia anterioară (au rămas 43, dar unii au dispărut şi au apărut alţii - nu neapărat mai relevanţi pentru asigurarea şi evaluarea calităţii, cum este Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii, de exemplu). Dezbaterea REALĂ a acestor standarde este cel puţin la fel de importantă ca şi dezbaterea Legii educaţiei naţionale şi trebuie organizată serios, într-un interval de timp realist, în primul rand în unităţile de învăţământ şi pe regiuni/zone administrative. În final, vă solicităm din nou respectuos să ţineţi cont de observaţiile de mai sus şi să procedaţi la convocarea inclusiv a reprezentanţilor federaţiilor sindicale reprezentative din sectorul de activitate învăţământ preuniversitar la discutarea celor două proiecte, mai întâi în cadrul comisiei tehnice si ulterior la nivelul Comisiei de Dialog Social. 27 Florin Alexandru, Gabriela Staicu A. Observații de fond a)de principiu, elaborarea și urmărirea unor indicatori de calitate este o abordare eficientă, cu condiția însă ca setul de standarde sa poată fi pus practic în legătură cu calitatea educației. Nu este însă definit sau declarat nicăieri ce se înțelege prin calitatea educației, care este scopul educației în România și ce anume ar trebui numit calitate în acest context. Dimpotrivă, transpare în mod forțat ca îndeplinirea standardelor respective ar însemna automat un învățământ de calitate. Ori, dacă nu stim unde vrem să ajungem, ce importanță are calitatea drumului pe care mergem? Primă mea observație este prin urmare că sistemul de standarde nu este pus în legătură cu obiectivele generale de dezvoltare a țării și cu o țintă clară, descrisă, privind calitatea educației. b) Procedura propusă prevede exclusiv verificarea de documente și nu include nico modalitate practică de verificare a realității celor scrise în acele documente. cu siguranță, și în zone sau comunități dezavantajate. Considerăm aceste discuții foarte importante, cei interesați contribuind la îmbunătățirea acestor standarde, chiar în absența unor adrese sau invitații oficiale la dezbatere. Menționăm că aceste standarde au fost elaborate (de mai multe grupuri de lucru, din care au făcut parte cadre didactice, directori de școli, cercetători, cadre didactice universitare etc.) și publicate în 2014, au fost pilotate pe un eșantion reprezentativ format din peste 600 de unități de învățământ în 2015 și au fost revizuite, în 2016, în urma acestei pilotări și pe baza feedbackului primit de la cei interesați. Acest lucru se poate vedea, cu claritate, comparând forma și structura inițială a standardelor cu forma și structura de acum. Am ținut și vom ține întotdeauna cont de propunerile constructive și făcute cu bună credință drept pentru care și răspundem celor care au făcut astfel de propuneri (acest document fiind o dovadă în acest sens). Vă supunem atenției faptul că există un cadru legal pentru elaborarea acestor standarde, anume OUG 75/2005, cu toate modificările și completările ulterioare. Orice sugestie sau comentariu care este în afara acestui cadru legal sau ar presupune modificarea acestui cadru legal nu este de competența acestui act normativ. Pentru a înțelege filosofia acestor standarde, vă sugerăm să analizați cadrul legal menționat mai sus, precum și documentele publice ale ARACIP. În context, standardele sunt niște cerințe pentru activitatea, numită generic, de educație, și nu privind raportarea rezultatelor acestei activități la niște ținte propuse. Iar aceste cerințe, sunt definite, conform legii, pe baza legislației și a bunelor practici identificate. Procedura de evaluare externă a ARACIP presupune ca doar 30% din timpul evaluării să fie dedicat verificării documentelor, restul timpului fiind alocat

35 Inspectoratele Scolare verifică ulterior în fapt tot corespondența dintre documente și nu realitatea celor declarate în ele. Simpla declarație că verificarea se va face pe bază de dovezi este lipsită de eficiență atât timp cât prin dovezi pare că se înțeleg tot hartii, documente și atât timp cât nu este prevăzută nici o modalitate independentă de evaluare a realității celor descrise în documente. Introducerea atentionarii prin punctul 31 a faptului ca prezentarea de documente neconforme cu realitatea atrage raspunderea persoanei respective este ineficienta si este practic o fictiune, deoarece: Nu se pune problema nerespectarii realitatii, ci a folosirii unui limbaj ambiguu in documente, favorizat si de ambiguitatea standardelor. Este imposibila de fapt verificarea realitatii in sensul acestui punct, pur si simplu comisiei de acreditare ii lipseste puterea unei comisii de ancheta sau a unui organ de cercetare penala- nu ar putea colecta informații care să se constituie în probe în cazul unui proces. Multitudinea documentelor cerute face de fapt foarte dificila atat decelarea unor indicii de frauda cat si a eforturile de demonstrare a acesteia c) Multi dintre indicatorii propusi sunt foarte dificil sau chiar imposibil de evaluat, fie din lipsa cuantificării, fie din cauza ambiguității formulării. d)cu puține exceptii, nu sunt prevazute valori de prag (minim sau maxim, după caz) pentru indeplinirea indicatorilor, ceea ce lasă excesiv la libera interpretare indeplinirea standardelor respective. Din aceste motive, setul de strandarde propuse lasă deschisă calea abuzurilor de interpretare și facilitează elaborarea de documente ce nu reflecta realitatea sau o reflectă distorsionat. Aceast formalism se constituie mai degrabă într-o evaluării nivelului de satisfacție a beneficiarilor de educație față de serviciile oferite, observării facilităților oferite de școală pentru învățare și a activităților de învățare. Deci, există documentele prezentate ca dovezi sunt coroborate cu alte tipuri de dovezi. Evaluarea externă este definită, în toate documentele noastre, ca nefiind de tip polițienesc. Deci nu urmărim identificarea vinovaților și pedepsirea lor ci identificarea punctelor tari, a celor slabe / a ariilor de îmbunătățire, precum și a responsabililor pentru îmbunătățire. Considerăm că limbajul nu este ambiguu, în termeni de cerință, dar poate părea astfel pentru că lasă școlii posibilitatea să îndeplinească cerința (care se referă, propriu zis, la calitate - nu ne referim la cerințele derivate din legislație) în felul său propriu. De exemplu, ne interesează mai mult caracterul sistematic al consultării beneficiarilor de educație și mai puțin modul în care aceasta se realizează. Ne interesează, în primul rând, progresul, valoarea adăugată, nu rezultatul brut: vă reamintim că este vorba de învățământul preuniversitar, care acoperă învățământul obligatoriu deci, este vorba de dreptul fundamental și universal la educație. Sunt opinii, care nu sunt susținute de dovezi. Putem demonstra relevanța fiecărui descriptor (standard), pe baza rezultatelor cercetării, pentru îmbunătățirea participării școlare și / sau a rezultatelor învățării. De asemenea, pentru a evita

36 modalitatea de acoperire a deficiențelor procesului de învățământ prin hârtii, în loc de a evidenția problemele și a permite controlul calității. Se poate cu imagina o unitate scolară ce ar îndeplini toate aceste standarde, formal, dar care ar avea seriose deficiențe în procesul de predare. S-a și constatat acest lucru în cazul unor Universitati care indeplinesc formal standardele ARACIS. Numărul mare de indicatori și sub-indicatori crează iluzia periculoasă că, fiind atât de mulți, îndeplinirea acestora ar reprezenta o modalitate de asigurare a calității edicației. Ori, având în vedere ambiguitatea și lipsa de relevanță, cu greu se poate stabili o legătură demonstrabilă între calitatea reală a educației și îndeplinirea acestor indicatori. Analizate individual, standardele prezinta riscuri de intrepretare gresita, abuzuri si chiar de punctare pozitiva a unor situatii ce in realitate sunt de natura sa afecteze negative in mod grav tocmai calitatea procesului de invatamant. B. Observații privind controlul respectării standardelor pe parcurs Contractul de scolarizare, ca formă a relației dintre familie și unitatea scolară este în continuare lăsat nespecificat, nu este prevazut nimic in legătură cu preluarea în contractul de scolarizare indicatorilor propusi, cu valori cunatificate, clare. Ori, in lipsa prevederii in contractele de scolarizare in mod explicit si detaliat a obligatiilor ce revin scolii in temeiul autorizarii sau acreditarii de catre ARACIP, parintii si elevii nu au deschisa nici o cale legala de a cere respectarea angajamentelor scolii, in afara apelului la legea generală. Simpla posibiltate generala de a apela la Inspectoratele scolare sau chiar la justitie nu este decat o fictiune, atat timp cat nu exista nici o posibilitate de a dovedi nerespectarea obligatiilor unitatii scolare. Mai mult, este aproape imposibil sa dovedesti neindeplinirea unei obligatii cat timp natura si intinderea acesteia este atat de generala si necuantificata, încât obligatia respectiva ajunge sa fie de natura pur potestativa adica scoala sa o respecte numai daca vrea. abuzurile de interpretare, vom publica ghiduri de aplicare, care vor fi folosite atât în evaluarea internă cât și în cea externă. Sunt opinii, care nu sunt susținute de dovezi. Putem demonstra relevanța fiecărui descriptor (standard), pe baza rezultatelor cercetării, pentru îmbunătățirea participării școlare și / sau a rezultatelor învățării. Forma și conținutul contractului de școlarizare sunt reglementate prin alte acte normative.

37 Efortul cerut in acceste conditii parintilor si elevilor si chiar cadrelor didactice, pentru a solicita respectarea pe parcurs a obligatiilor conform standardelor este disporportionat, exagerat si lipseste de eficienta intregul esafodaj al asigurarii calitatii prin mecanismul de standarde propus. C. Observații cu privire la realismul standardelor propuse și la luarea în considerare a tuturor aspectelor relevante 1) O parte din documentele solicitate nu au o semnificație practică reală ținând cont de nivelul învățâmîntului românesc și prin urmare este foarte greu de crezut ca documentele strategice solicitate la acreditare sunt altceva decât documente de sertar. Spre exemplu: 1.B.19.a/p. Includerea, în proiectul de dezvoltare a scopurilor și programelor derivate din politicile și strategiile europene, naționale, regionale și locale privind educația timpurie. 1.B.23.a/p. Includerea, în planurile de implementare (operaționale), a obiectivelor și activităților derivate din politicile și strategiile europene, naționale, regionale și locale privind educația timpurie. Este realtiv simplu să copiezi scopuri și programe în proiectul de dezvoltare, dar se pune întrebarea cine și cum va verifica dacă aceste lucruri sunt și puse în practică? Este foarte ușor și să formulezi proiectul de dezvoltare intr-un asemenea mod incât să reflecte astfel de scopuri și programe, dar prin chiar formulare să fie pur și simplu doar cuvinte pe hârtie sau punerea într-un alt limbaj a lucrurilor care oricum se fac. In plus, din punct de vedere obiectiv, din moment ce în prezent nu există astfel de planuri locale sau sunt formale, la ce ar conduce reflectarea lor în planul de dezvoltare al unitații scolare? 2) Desi sunt specificate modalități de comunicare cu comunitatea și cu părinții, practica a demonstrat că astfel de prevederi pot fi cu mare ușurință lipsite de eficacitate prin practici de genul: Refuzului corespondenței pe cu părinții sau a refuzului oricărei discuții; Derularea de sedinte cu părinții într-o frecvență Sunt opinii, care nu sunt susținute de dovezi. Putem demonstra relevanța fiecărui descriptor (standard), pe baza rezultatelor cercetării, pentru îmbunătățirea participării școlare și / sau a rezultatelor învățării. Mai mult, standardele menționate au fost propuse tocmai de reprezentanții domeniului respectiv. Vă reamintesc opțiunea leguitorului referitoare la separarea funcțiilor de evaluare externă (realizată de ARACIP) și îmbunătățire (realizată de alte instituții, de la nivel central, județean și local). Evaluarea externă constată, doar, dacă acea îmbunătățire s-a produs sau nu. Sunt opinii, care reflectă situații particulare și care, în plus, nu sunt susținute de dovezi, dimpotrivă, există dovezi care contrazic cele spuse de dumneavoastră. De exemplu, există astfel de planuri și strategii naționale, iar pentru formarea profesională există planuri regionale și locale. Putem demonstra relevanța fiecărui descriptor (standard), pe baza rezultatelor cercetării, pentru îmbunătățirea participării școlare și / sau a rezultatelor învățării.

38 de una pe semestru 3) Nu exist nici o modalitate de verificare curentă a respectării standardelor în timpul procesului de învățămînt și nici mecanisme de prevenire și combatere a practicilor ce nu respectă drepturilor copilului. Astfel, nu există posibilitatea practică de a dovedi practici dăunătoare de tipul terorizării copiilor la clasă, prin amenințarea notei, descurajare sau etichetarea lor individuală sau în grup prin afirmații de tipul sunteți cea mai slabă clasă pentru a numi doar câteva. Nu este prevăzută nici o modalitate de a verifica dacă procesul de predare respectă în realitate astfel de standarde. Este foarte greu de crezut că inspectoratele școlare, care țin de același minister, ar putea avea obiectivitatea necesară pentru a verifica aceste standard in astfel de situatii. Nu există nici un standard de tipul respectarea demnitatii copilului si reținerea de la practici contrare deontologiei profesionale la clasă. 4) Lipsesc indicatori specifici competentelor digitale, utilizarea tehnicii moderne ca material didactic. Singurul indicator in acest sens estee 19.B.1. Actualitatea echipamentelor, programelor și aplicațiilor informatice (nu sunt uzate moral / depășite). In acest sens relevant este modul in care se preda informatica si stiinta calculatoarelor in general, cacitatea proesionala a cadrului didactic. Faptul ca un alculator anume are 10 ani vechime dar este folosit il face mult mai util invatarii decat 10 calculatoare de ultima generatie pe care profesorul nu le foloseste. In lume se face stiinta calculatoarelor chiar si fara calculatoare, exista numeroase modalitati prin care copiii de ani invata informatica fara a apela in mod specific la calculatoare (este necesara o lecturare a acestor progrese in lume pentru a ne desprinde de prejudecati cum ar fi ca algoritmii se invata la liceu sau ca inforamtica se face numai cu calculatorul). 5) Lipsesc si indicatorii si standardele specifici invatarii complexe, cu aspecte de corespondenta intre diverslele discipline. Vă reamintesc opțiunea leguitorului referitoare la separarea funcțiilor de evaluare externă (realizată de ARACIP) și îmbunătățire (realizată de alte instituții, de la nivel central, județean și local). Evaluarea externă constată, doar, dacă acea îmbunătățire s-a produs sau nu. Pentru a evita problemele menționate, am întărit, prin aceste standarde, vocea beneficiarului de educație, care capătă un rol mult mai mare decât până acum. Nimeni nu împiedică părinții și elevii, de exemplu, să reclame aceste practici neconforme - ARACIP dând curs, întotdeauna, acestor sesizări. Este menționată, în standarde, obligația instituției de învățământ de a respecta legislația privind drepturile copilului, precum și legislația anti-discriminare. Există, în standarde, descriptori referitori la folosirea la clasă a instrumentelor și tehnologiilor digitale. Pe de altă parte, stabilirea planului de învățământ și a programelor școlare nu intră în atribuțiile ARACIP. Există, în standarde, astfel de prevederi v. indicatorii 26, 27 și 28.

39 6) Lipsesc indicatorii ce reflecta monitorizarea interna a procesului didactic: asistenta reciproca la ore, asistenta la ore din partea directiunii, orele deschise cu parintii si alte asemenea. D. Observații cu privire la relevanța standardelor propuse 1) 12.B.1.1. Desfășurarea în spațiile specializate a cel puțin 75% din orele aferente disciplinelor respective. Acest indicator este total irelevant, deoarece conteaza dotarea acestor spatii, si nu faptul ca orele se petrec intr-un sala pe care scrie laborator. Indicatorul urmator nu clarifica cu nimic situatia: 12.B.1.2. Existența, dotarea și decorarea unor spații școlare pe baza opțiunilor și cu sprijinul reprezentanților comunității locale prin sponsorizări/donații din partea lor. Spre exemplu, faptul ca parintii cumpara si doneaza scolii 10 eprubete care vor sta in sala pe a carei usa scrie laborator de chimie nu inseamna ca s-a utilizat spatiul ca laborator de chimie sau ca s-a utilizat material didactic. Contează folosirea materialului didactic si acest lucru nu se poate estima prin astfel de standarde si indicatori. Este necesară verificarea în clasă a realității utilizării acestor material didactic. Am văzut Sali de laborator superb dotate in care nu intra nimeni. Pe hârtie, acestea erau bifate. Scoala are laboratoare. Can si cum le foloseste, este insa imposibil de urmarit si de verificat. 2) 17.B.1. Existența planurilor de îmbunătățire a dotării cu mijloace de învățământ și auxiliare curriculare (cuprinse în documentele programatice obligatorii sau de sine stătătoare) în funcție de nevoile identificate. Acest standard este lipsit de eficienta, deoarece existenta unui plan nu inseamna ca el va fi si dus la indeplinire. Nu este clar nici daca un plan cu 3 dotari dar fezabile ar trebui sa fie preferat unui plan cu 200 de dotari, dar dificil de crezut. In plus, aparitia auxiliarelor curiculare impreuna cu mijloacele de invatamant in aclasi strandard face dificil de analizat standardul in sine. Este posibil si abuzul de auxiliare, pe care oricum parintii le cumpara si daca sunt sau nu utilizate e greu de spus. Dar el ear putea sa apara in plan si sa fie si procurate, efectul fiind insa Există standarde referitoare la aceste aspecte inclusiv privind colaborarea cu părinții în proiectarea, realizarea și evaluarea activităților de învățare. Asistența reciprocă la ore, asistența din partea direcțiunii sunt obligații legale. Dotarea respectivelor spații, conform normativelor în vigoare este o cerință obligatorie (indicatorul 10). Acest indicator nu se referă în exclusivitate la părinți, ci la toate persoanele și instituțiile din comunitate interesate în sprijinirea școlii. Există standarde obligatorii în privința utilizării echipamentelor și a dotării, iar evaluarea acestor aspecte ține cont nu numai de documente, ci și de răspunsurile elevilor (prin chestionarele aplicate). În plus, realizarea planului și îndeplinirea obiectivelor sunt cerințe exprimate prin standarde, iar dovezile referitoare la îndeplinirea / neîndeplinirea acestor cerințe sunt colectate pe mai multe căi.

40 doar de a aduga o greutate in plus ghizdanelor elevilor. 3) 17.B.2. Folosirea tuturor echipamentelor, materialelor, auxiliarelor curriculare existente în cadrul activităților de învățare (curriculare și extra-curriculare) de către toate cadrele didactice. Standardul 17.B.6. Valorificarea unor materiale relevante realizate / de către elevi sau cadre didactice sau de alți membri ai comunității. Este practice imposibil de respectat, deoarece toate sau apoape toate materialele relevante daca vorbim despre cele realizate pentru utilizarea in clasa trebuie sa indeplineasca niste conditii de siguranta, ori cine se va ocupa de obtinerea acelor autorizatii si cine va plati? Daca vorbim despre valorificarea economica (catre terti), apare problema caselor de marcat fiscale care costa destul de mult si a respectarii contabilitatii in general. 4) Alte standarde si indicatori sunt fară o relevanță deosebită nerespectarea lor putând fi luată drept o deficiență majoră personală astfel : 11.B.1.2. Eficiența sistemului de semnalizare a spațiilor școlare. Verificarea etichetelor de pe usi este o sarcina triviala. ARACIP nu are de ce sa se substituie administratorului cladirii respective. E. Indicatori ce puncteaza pozitiv lipsa de calitate 1)22.B.1. Acoperirea integrală a necesarului cu personal didactic calificat. 22.B.2. Acoperirea cu personal titular a cel puțin 75% din posturile titularizabile. 22.B.3. Fluctuația personalului didactic în anul școlar curent este maxim 25% față de anul școlar anterior. Care este deosebirea intre un cadru didactic cu diploma cumparata si unul fara diploma? Intrebarea nu e retorica ci provine din catastrofa invatamantului superior din Romania. Indicatorul nu reflecta nici preponderenta studiului individual fata de cel institutional, din ce in ce mai prezenta. El opreste scolile private sa angajeze personal dupa competenta demonstrata, impingandu-le in aceeasi capcana a angajarii de personal cu diplome in loc de personala competent, in care sunt acum si scolile de stat. Tot in cazul scolilor private, Sunt opinii, care reflectă situații particulare și care, în plus, nu sunt susținute de dovezi. Valorificarea nu se referă la vânzare ci la punere în valoare. Respectarea acestor standarde se verifică prin observare și prin chestionarea unui număr semnificativ de beneficiari. Și nu ne referim la etichetele de pe uși, ci la accesarea efectivă, de către beneficiari, a spațiilor școlare, administrative și auxiliare. Prelucrarea statistică a datelor pe care le deținem arată o corelație pozitivă între calificarea personalului și rezultatele învățării, și una negativă între fluctuația personalului și rezultatele învățării. Sunt probleme care depășesc cadrul acestei dezbateri. Vă sugerăm să vă adresați celor responsabili de formarea cadrelor didactice. În plus, cele susținute sunt opinii, care reflectă situații particulare și care, în plus, nu sunt însoțite de dovezi.

41 standardul le opreste sa aleaga cadrele didactice si le impinge sa pastreze cadrele didactice slab pregatite pentru a nu iesi prost la acest indicator. Este o foarte mare pacaleala sa crezi ca un cadru didactic titular este competent prin faptul ca e titular. Dimpotriva, cu trecerea timpului dispare orice stimulent pentru un cadru didactic titular de a se autoperfectiona. Prin urmare, acesti indicatori sunt mai degrabă anti-calitate si daunatori, in special pentru scolile private, fara a reprezenta de fapt nimic in ce priveste asigurarea calitatii. 2) Indicatorul - 22.B.5. Asigurarea transparenței procedurilor de angajare, de mișcare și de disponibilizare pentru personalul didactic și de conducere. Indicatorul este poate relevant la nivel central si la nivelul inspectoatelor. Dar nu foloseste de fapt la nimic la nivelul scolilor deoarece oricum conform legii directorii de scoli de stat nu pot alege cadrele didactice dupa obiectivelor lor declarate in planurile de management. 3) Indicatorul 22.B.6. Existența unui sistem propriu de recompense (scrisori de mulțumire, diplome, sprijin acordat pentru activitatea științifică și de dezvoltare profesională, acordarea de titluri onorifice de cadru didactic al lunii/anului etc.) pentru personalul didactic angajat. Acesta apare ca lipsit de legatura cu procesul didactic, cat timp nici elevii si nici parintii nu au un cuvant de spus in acest sistem de recompense. El poate fi chiar daunator in conditiile in care ar recompensa spre exemplu rezultatele la olimpiade sau notele la evaluarea nationala, deoarece ar dubla sistemul de recompense de la nivel national si ar impinge cadrele didactice spre obtinerea de rezultate de acest tip cu orice prêt, in dauna procesului de predare la clasa (ceea ce trebuie sa recunoastem ca se si intimpla in unele cazuri in prezent). 4) Standardul 23.B.1. Acoperirea integrală a necesarului cu personal didactic auxiliar și nedidactic calificat. 23.B.2. Fluctuația personalului didactic auxiliar și nedidactic în anul școlar curent este maxim 25% față de anul școlar anterior. Acesta iimpiedica angajarea si mentinerea angajatiolor dupa merit si impiedica schimbarea lor cand nu dau rezultate. Lipsa de mobilitate este mai curand un Transparența decizională este o obligație legală și, în același timp, o condiție a bunei guvernări. Publicarea datelor privind mișcarea personalului poate fi realizată și la nivelul școlii, ca o dovadă de respect pentru beneficiarii de educație, care au, în opinia noastră, dreptul să știe care sunt cadrele didactice, didactice-auxiliare și nedidactice care contribuie la serviciile oferite de școală Bunele practici la care am avut acces arată că existența unui astfel de sistem crește motivația personalului și consolidează cultura organizațională. Sunt opinii, care reflectă situații particulare și care, în plus, nu sunt susținute de dovezi, dimpotrivă. Putem demonstra relevanța fiecărui descriptor (standard), pe baza rezultatelor cercetării, pentru îmbunătățirea participării școlare și / sau a rezultatelor învățării.

42 indicator al unui management slab sau oricum, nu se poate constitui intr-un indicator de calitate. Nu exista nici o dovada, nici un studiu, din cunostintele mele, care sa puna in legatura stabilitatea cadrelor didactice cu calitatea predarii. 5) Indicatorul 23.B.5. Asigurarea transparenței procedurilor de angajare, de mișcare și de disponibilizare a personalului didactic auxiliar și nedidactic dubleaza de fapt Codul Muncii. F. Standarde foarte dificil sau imposibil de verificat 1) Standadrul 24.B.1. Consultarea, în procesul elaborării ofertei educaționale, a beneficiarilor relevanți din comunitate: elevi, părinți, autorități locale, angajatori, ONG, alte instituții și organizații. Pare la prima vedere ca fiind necesar, dar este unul dintre cele mai usor de evitat prin elaborarea de hartii. Spre exemplu, afisarea consultarii la avizier si solicitarea catorva parinti sa scrie ceva in acest sens va conduce la indeplinirea standardului, dar nu va avea nici o eficienta practica, va fi inutil, desi pe hartie va fi fost indeplinit. 2) Standardul : 24.B.5. Promovarea ofertei educaționale și a instituției de învățământ prin mijloace clasice și electronice, prin mass media si social media. Acest standard ar putea avea eficienta, daca promovarea respectiva ar reflecta intocmai realitatea. Ori, sunt cazuri in care oferta educational este prezentata in mod derutant, fara a fi neadaevarata: existent unor cercuri pe disciplina intr-o scoala poate fi parte a ofertei educationale si daca cercul respective se întâlnește o data pe semestru. Dar este acesta un cerc adevarat, sau doar o fictiune pe hartie? Si in baza a ce se poate spune ca un astfel de cerc nu este de luat in consideratie pentru indeplinirea standardului? De ce anume s-ar promova o scoala de stat, cand ea oricum este arondata unei zone? Si de ce s-ar promova daca oricum nu mai are locuri in care sa inscribe elevi veniti prin transfer? In astfel de cazuri, nu numai ca promovarea este fara continut, dar mai prezinta si riscul de a pune parintii pe drumuri, indusi in eroare de promovarea scolii de pe site. Beneficiarii de educație sunt consultați în timpul vizitelor de evaluare externă. Considerăm că această opinie (care transpare și din alte comentarii) și care pornește de la premisa că toți directorii și toți profesorii urmăresc, cu bună știință, înșelarea beneficiarilor, este neadevărată. Pe o astfel de prezumție de vinovăție nu poate fi construit un sistem de calitate. Populația școlară este în scădere, în multe zone urbane a început concurența între școli pentru a atrage mai mulți elevi. În plus, promovarea școlii și a educației, în general, poate contribui la scăderea abandonului școlar și a ratei de părăsire timpurie a școlii.

43 3) Standardele 24.B.8. Existența unei persoane sau a unui departament / grup de lucru pentru realizarea și diseminarea ofertei educaționale 24.B.8. ersonalizarea mesajelor de promovare a ofertei educaționale pentru diverse grupuri țintă. 24.B.10. Existența unei identități vizuale clare a unității de învățământ și a partenerilor relevanți, vizibil sunt formale, ineficiente. Faptul ca este nominalizat un grup nu inseamna n imic, el poate fi doar pe hartie si suspectez ca in multe cazuri asa va fi. Cum va verifica ARACIP acest standard pe parcurs? Cum va verifica faptul ca se intruneste grupul respective? Dupa procesele verbale de intrunire? Acestea se pot face si fara nici o intrunire. Iar pentru grupurile reale, aceasta obligatie nu va fi decat o povara administrative. La fel, este foarte greu de demonstrate daca mesajul de promovare este personalizat sau nu, avand în vedere ca atat cei care îl elaborează cât și cei care verifică nu au pregătire de specialitate în marketing și advertising. In unele cazuri poate ca nici nu e nevoie de personalizare cazul școlilor primare. In alte cazuri este poate nevoie, dar ce importanta are personalizarea dacă este greșit făcută? Cine poate sa evalueze dacă segmentarea si personalizarea tin seama de piata? In nici un caz personalul administrativ din institutiile de stat care nu a avut niciodata de-a face cu publicitatea. La fel pentru identitatea vizuală. Concluzie In concluzie procesul de acreditare și de asigurare a calitatii propus se reduce la un proces de verificare a unor documente, documente care ar putea fi excelente în conditiile in care procesul de învățământ ar fi cu totul necorepunzător. Asa cum este conceput in prezent, procesul de asigurarea a calitatii verifica în fapt mai mult cât de bine sunt scrise foarte multe documente, dar nu verifică de fapt nimic în ce privește procesul de învățământ ca atare. Simpla declaratie ca verificarea se va realiza pe baza de dovezi nu inseamna in realitate nimic, cât timp intinderea obligatiei referitoare la indeplinirea standardelor (indicatorilor) nu este exprimată în valori numerice. In alte situatii, indicatorul este lipsit de relevanta sau imposibil de pus în legătură cu calitatea. Cerințele menționate țin de practici recunoscute de marketing și există mijloace specifice de verificare. În plus, reamintim faptul că vom publica ghiduri de aplicare pentru standarde, înainte ca acestea să intre în vigoare. Ca urmare a celor de mai sus, nu suntem de acord cu concluziile dumneavoastră și, ca urmare, nu vom face modificările sugerate.

44 Pentru ca standardele respective să reflecte nivelul calitativ al procesului de educatie și nu calitatea scrierii unor documente de sertar, vă propun: I. Eliminarea standardelor care nu au relevanta, sunt discutabile in ce priveste reflectarea calitatii procesului de invatamant cam 90% sunt in aceastra situatie și stabilirea unui numar foarte restrâns de indicator, preferabil (câte 1-2 pe fiecare dintre cele 10 domenii) care să reflecte foarte clar calitatea si sa fie insotite fiecare de o nota explicativa extinsa cu privire la semnificatie, mod de evaluare, verificare pe parcurs si verificare factuala. II. Reelaborarea standardelor si indictorilor astfel incat sa fie in mod real, practic, verificabile ( verificarea reclamatiilor prevazuta nu are nici o finalitate, deoarece nu se poate face prin referire la indicatori ambigui si in lipsa unor modalitati concrete de verificare). III. Completarea standardelor cu cele ce tin de societatea digitala si cu cele ce tin de capacitatea de comunicare, in cadrul celor de indicatori IV. Detaliarea si cuantificarea indicatorilor astfdel încât: Să facă referire la valori minime sau maxime, după caz; Să prevadă modalități de verificare a realismului (evaluare faptică); Să prevadă modalități de control pe parcurs V. Conceperea unor indicatori esențiali astfel incat sa fie preluati ca obligatie a scolii in contractul de scolarizare incheiat cu familia si elevul, obligatie pentru care sa se precizeze intinderea, să fie cuantificată și pentru care să fie prevăzute in contractual de scolarizare mijloace factuale de control a indeplinirii, la indemana familiilor, inspectoratelor și ARACIP. Introducerea acestor indicatori in mod obligatoriu in contractile de scolarizare ar asigura un mijloc de control independent al indeplinirii lor. 28 ISJ Olt Propunem,pentru a veni în sprijinul unităţilor de învăţământ,elaborarea de către ARACIP a unor liste cu potenţiale dovezi din care să rezulte îndeplinirea fiecărui descriptor. Ar fi necesară formarea cât mai multor cadre didactice în vederea dobândirii competentelor de utilizare a platformelor informatice utile în Așa cum am mai menționat, vom publica ghiduri de aplicare pentru standarde, înainte ca acestea să intre în vigoare, ghiduri care vor cuprinde și dovezile necesare, precum și modul de colectare a acestora. În privința formării cadrelor didactice, susținem formarea unui număr cât mai

45 întocmirea rapoartelor de evaluare internă, mobilitatea personalului didactic putând presupune lipsa persoanelor cu competenţe în acest domeniu. 28 Şcoala Gimnazială 8 Suceava Considerăm că punctul 1.A.7 de la Standarde pentru acreditare nu este concludent pentru o școală generală care trebuie să răspundă nevoilor comunității în care își desfășoară activitatea. Acest standard necesită și existența unui site public de informare a comunității cu privire la cercetarea științifică realizată de instituțiile acreditate privind nevoile de dezvoltare școlară Reformularea standardului de referință 2.B.9 - Existența fișei postului în dublu exemplar ( un exemplar pentru angajat și un exemplar la secretariatul unității) și cunoașterea atribuțiilor de către fiecare angajat. Criteriul 5A4 - acest standard ar trebui dus la indeplinire de serviciul de asistenta sociala de la primarie si cand trebuia sa mergem noi pe la casele copiilor Criteriul 5B6 - nu cred ca ar trebui sa avem noi in scoli, primaria sa inainteze situatiile catre noi Criteriul 8B15 - consilierea familiilor este o problema foarte delicată: nu orice părinte ține cont de sfaturile cadrului didactic de la clasă.uneori am simtit acest lucru si credem ca ar fi mai bine sa fie pusa aceasta problema in toate institutiile nu numai in scoli - suntem singurii care ne luptam cu aceasta problema - unii parinti, odata ajunsi adulti considera ca stiu tot si nu iau in considerare ceea ce noi le spunem-practic luptam cu morile de vant - ar fi bine sa se instituie un obiect de studiu numit~invatarea pe tot parcursul vietii~in liceu si facultate. Indicatorul 18 B. 8 Existența bibliotecii on-line - să nu fie din resurse proprii Indicatorul 18. B. 1. a/p Este aberantă existența progresului in ceea ce priveste amenajarea bibliotecii in sala de lucru mare de cadre didactice în vederea dobândirii competentelor de utilizare a platformelor informatice utile în întocmirea rapoartelor de evaluare internă, prin parteneriate care vor fi încheiate cu CCD și ISJ. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: considerăm că stabilirea unor obiective privind rezultatele învățării ar trebui să fie fundamentate pe datele de cercetare. De exemplu, pentru a stabili ținte realiste privind rezultatele învățării, ar trebui considerate diferențele privind aceste rezultate între mediul rural și urban. Date în acest sens există și pe site-ul ARACIP, și pe site-ul Institutului de Științe ale Educației ( Nu suntem de acord cu modificarea propusă: noi considerăm mult mai importantă cunoașterea atribuțiilor din fișa postului. Elaborarea și semnarea fișei în dublu exemplar este, oricum, o obligație legală și nu mai necesită reglementare suplimentară. Standardul se referă la existența și utilizarea datelor referitoare la aceste aspecte, nu producerea lor. Ele pot fi solicitate, desigur, de la autoritățile publice locale și de la serviciile de asistență socială. Toate aspectele menționate (și marcate cu litera B ) sunt la nivelul standardelor de referință (neobligatorii, a căror îndeplinire este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent). Ca urmare, aceste aspecte vor fi evaluate, iar rezultatele evaluării nu vor pune în pericol existența școlii, eventuala îmbunătățire fiind în sarcina instituției responsabile. Comunitatea locală, cadrele didactice, părinții și de elevii sunt cei care decid dacă se mulțumesc cu o școală de nivel satisfăcător sau doresc una bună, foarte bună sau excelentă. Cerința respectivă este specifică învățământul preșcolar și se referă la Centrul de interes numit Bibliotecă. În plus, trebuie menționat și faptul că există bune practici care demonstrează că o lecție sau o activitate extracurriculară la

46 Indicatorul 21.A. 2. Cum se va demonstra că au scăzut erorile în completarea documentelor școlare? Respectarea Curricumului 27A Utilizarea tehnologiilor informaționale de comunicare de tip TIC, în funcție de spațiile și dotările adecvate pe care școala le deține. Evaluarea rezultatelor la activități extracurriculare 29A Desfășurarea activităților în timpul programului școlar, cu scopul de a îmbina activitatea practică cu cea teoretică. Activitatea financiară 31A. Asigurarea resurselor financiare la termen de către instituțiile abilitate, pentru a asigura nevoile școlii. Indicatorul 35.A.5. Existența programelor de mentorat pentru toate cadrele didactice aflate la debutul în carieră. (Existenta si unde nu exista, crearea unei comisii- grup formata din metodisti care sa sprijine debutantul) Indicatorul 38.B.11. Utilizarea datelor privind inserția și dezvoltarea școlară și profesională a absolvenților pentru optimizarea evaluării calității corpului profesoral (Crearea de parteneriate institutionale cu liceele din judet pentru o mai buna directionare profesionala a elevilor de clasa a VIII a ) Indicatorul 41.B.2 Informarea beneficiarilor, prin mijloace clasice și electronice, privind posibilitățile de continuare a educației și, după caz, de intrare pe piața muncii, pe plan local, național și european. (implementarea unui sistem electronic/informatic care sa informeze parintii despre notele/absentele elevior - mail/sms, implicarea beneficiarilor actului educativ in mediatizarea informatiilor publice relevante despre unitatea de invatamant) Evaluarea externa a institutiei sa fie obiectiva si unitara Gradul/ starea de sanatate nu poate fi asigurata /garantata de către școala/cadrele din scoala Infiintarea unui centru de informare/documentare cu acces mai larg si ofertant, bibliotecă poate fi foarte eficientă. De exemplu, scăderea numărului de ștersături sau a numărului documentelor școlare / actelor de studii anulate și refăcute. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: interesul superior al beneficiarului de educație presupune adaptarea școlii la nevoile acestuia, nu adaptarea nevoilor beneficiarului la resursele școlii. Modificarea planului cadru în direcția menționată nu intră în sarcina ARACIP. Pe de altă parte, îndeplinirea acestei cerințe se poate reglementa, dacă se dorește, la nivelul școlii. Stabilirea modului de finanțare a școlii și asigurarea resurselor financiare nu intră în sarcina ARACIP. Este exact ce propune și standardul, conform legislației în vigoare. Ceea ce propuneți dumneavoastră reprezintă o modalitate de realizare a standardului. Este exact ce propune și standardul, conform legislației în vigoare. Ceea ce propuneți dumneavoastră reprezintă o modalitate de realizare a standardului. Este exact ce propune și standardul, conform legislației în vigoare. Ceea ce propuneți dumneavoastră reprezintă o modalitate de realizare a standardului. Exact acest lucru ne propunem și, de aceea, vom publica și ghidurile menționate mai sus (care vor fi folosite și la evaluarea internă). Asigurarea accesului elevilor la servicii medicale este prevăzută de legislația în vigoare. Aceste doleanțe nu pot fi îndeplinite de ARACIP, ci de autoritățile locale,

47 AGENŢIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A 29 eventual la biblioteca. Formarea cadrelor didactice sa fie asugurata din fonduri externe (minister) ISJ Neamț l.b.20.t. Consultarea si cooptarea reprezentanților mediului local de afaceri, ai organizațiilor nonguvernamentale și ai administrației locale în procesul de elaborare al proiectului de dezvoltare» precum și implicarea acestora în implementarea proiectului, după caz. Observație: La liceele tehnologice, pentru realizarea acestui standard se impune ca din CA să facă parte și un reprezentant al agentului economic unde se realizează activitatea de instruire practică cu elevii. : completarea metodologiei de constituire a CA la liceele tehnologice. Modificarea unor descriptori: 3.A.2.t/1. Existența și funcționarea comunicării formale externe cu reprezentanții agenților economici din domeniile de pregătire școlarizate, în vederea stabilirii unei oferte de formare profesională corelată cu cererea pieței muncii, și cu nivelul aptitudinal al elevilor evidențiat de particularitățile individuale și de vârstă ale acestora. Modificarea unor descriptori: 5.B.4.1.t. Colectarea și transmiterea către Ministerul Educației și părților interesate a dalelor demografice și a opțiunilor privind orientarea școlară și profesională referitoare la evoluția previzionată pentru absolvenții claselor a VIII a și pentru populația județului și a localității unde este situată unitatea de învățământ, pe grupe de vârsta. 4.B.3. Informatizarea procedurilor de prevenire, identificare și acțiune în cazuri de absenteism și abandon școlar. Vor fi furnizate dovezi privind accesarea sistemelor informatice respective de către personalul școlii. Observație: Nu toate școlile dispun de aplicațiile informatice privind situația școlară și a absențelor elevilor. : Eliminarea acestui standard de referință. 5.B.7.t Informarea beneficiarilor privind datele economice, cererea pieței muncii și contextul socioeconomic. Este greu de realizat de către o unitate școlară. respectiv de Ministerul Educației. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: această solicitare depășește cadrul acestei dezbateri. Din informațiile pe care le deținem, acest aspect va fi reglementat prin modificarea, prin OUG, a Legii Educație Naționale 1/2011. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: această cerință este, deja, cuprinsă în standardele privind orientarea și consilierea (din perspectiva unității școlare). În plus, inițiativa legislativă menționată mai sus va regla și acest aspect. De acord cu modificarea propusă. Toate aspectele menționate (și marcate cu litera B ) sunt la nivelul standardelor de referință (neobligatorii, a căror îndeplinire este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent). Ca urmare, aceste aspecte vor fi evaluate, iar rezultatele evaluării nu vor pune în pericol existența școlii, eventuala îmbunătățire fiind în sarcina instituției responsabile. Comunitatea locală, cadrele didactice, părinții și de elevii sunt cei care decid dacă se mulțumesc cu o școală de nivel satisfăcător sau doresc una bună, foarte bună sau excelentă. Ca urmare, nu suntem de acord cu modificările propuse.

48 4.B. La mai multe standarde de referință specifice învățământului liceal, nu există conținut pentru liceele teoretice (ex. 4Bl.t, 4B5.1, etc.). 6.B.I. Asigurarea prezenței permanente în școală a personalului medical calificat. 6.B.2. Asigurarea serviciilor stomatologice pentru elevi. Nu se pot realiza de către unitatea școlară, serviciile medicale sunt de competența altor organisme administrative. Observație: în mediul rural, legislația nu permite angajarea unui medic școlar sau a unui stomatolog. : Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi pe baza unor acorduri de parteneriat cu medicii de familie. Asigurarea serviciilor stomatologice pentru elevi prin cabinet stomatologic propriu sau prin acorduri de prestări servicii cu alte cabinete stomatologice. 6.B.5. Promovarea, de către conducerea și personalul unității de învățământ, a unui stil de viață sănătos prin realizarea unor activități educaționale în acest sens și prin exemplu personal. 6.B.6. Promovarea, de către conducerea și personalul unității de învățământ a deprinderilor de igienă personală prin realizarea unor activități educaționale în acest sens si prin exemplu personal. Cum pot verifica experții ARACIP exemplul personal dat de conducerea și personalul școlii în privința stilului de viață sănătos și deprinderilor de igienă personală? 7.B.5. Existența și funcționarea unui sistem ie supraveghere cu camere video (televiziune iu circuit închis). Unitățile școlare nu dispun de fonduri suficiente, mai ales prin finanțarea pe elev. 8.B.8 Existența în școală a programelor de educație parentală și a formatorilor parentali Observații: școlile nu dispun de formatori parentali. : Eliminarea acestui standard de referință. 8.B.18 Consiliere cu prioritate a elevilor care prezintă forme accentuate de manifestare violentă, agresivă, în relațiile cu colegii și cadrele didactice. Observație: Legislația nu permite consilierea elevilor fără acordul părinților. Școlile se lovesc de imposibilitatea obținerii acordului de la părinții elevilor din categoriile menționate. Nu există standarde specifice pentru învățământul liceal teoretice. Se aplică doar standardele generale. Propunerile dumneavoastră privind serviciile medicale și stomatologice sunt modalități de realizare a standardelor. Prin discuții și chestionare adresate cadrelor didactice, elevilor și părinților, prin observare (dacă fumează, dacă au o ținută îngrijită și haine curate etc.). În privința educației parentale, considerăm că școlile ar trebui să se implice în activități de acest tip, care ar duce la optimizarea relației școală-familie. În acest sens, există și organizații care formează educatori parentali. ( Este vorba de oferirea acestor servicii, cu prioritate, categoriilor respective, dar și de capacitatea de convingere existentă la nivelul școlii. Reamintim, aceste standarde nu sunt obligatorii.

49 8.B.14. Introducerea unor servicii de sprijin suplimentare pentru elevi și familiile acestora, cum ar fi predarea remedială, medierea educațională etc. Nu se pot realiza fără o normare suplimentară. 8.B. Cele mai multe standarde de referință de Ia 8B depind de specialiștii CJRAE, care nu sunt angajați ai unităților școlare. 9.B.2. Construirea / amenajarea unor spații multifuncționale. modularizabile (pereți mobili, paravane etc.) care permit flexibilizarea repartizării colectivelor de elevi și a activităților. Nu există fonduri alocate nici pentru igienizarea anuală. : Amenajarea spațiilor doar cu mobilier școlar modularizabil. Amenajarea (fără construirea) unor spații multifuncționale. 12.B.1.1. Desfășurarea în spațiile specializate a cel puțin 75% din orele aferente disciplinelor respective. Nu există suficiente laboratoare pentru un asemenea procent. 18.B.4. Existența, în spațiul bibliotecii, a cel puțin trei calculatoare conectate la Internet și a altor instrumente electronice prin care utilizatorii înregistrați pot utiliza și valorifica fondul documentar existent și pot avea acces la sursele externe de informare și documentare recomandate. Observație: Nu toate școlile au posibilități financiare pentru a asigura minimum de calculatoare la biblioteca școlii. : Minim un calculator legat Ia Internet. 19.B.6. Dotarea suplimentară, din punct de vedere cantitativ (față de standardele de acreditare), cu tehnologie informatică și de comunicare. 19.B.7. Dotarea suplimentară, din punct de vedere calitativ (față de standardele de acreditare), cu tehnologie informatică și de comunicare (de exemplu, camere video/foto, table inteligente", ecrane tactile dc mari dimensiuni, simulatoare etc). Fonduri insuficiente pentru achiziționare și formarea utilizatorilor. : Eliminarea acestui standard. 35. B.15.t. Participarea tutorilor din cadrul agenților economici la programe de formare în domeniul educației. Observație: Persuadarea agenților economici Fiecare unitate școlară are unul sau mai mulți consilieri sau alți specialiști arondați. Aceste situații impun, de asemenea, îmbunătățirea colaborării cu CJRAE. Este o cerință introdusă ca urmare a solicitării CNDIPT și aspectul respectiv va fi reglementat legal, ulterior.

50 de a stimula participarea tutorilor la programe de formare în domeniul educației nu depinde de unitatea școlară, fiind condiționată de proiectarea activității și de aspectele economice particulare agentului economic. : Unitățile școlare informează agenții economici despre necesitatea/posibilitatea tutorilor din cadrul agenților economici de a participa la programe de formare în domeniul educației. Modificarea unor descriptori: 17.A.1.t. Existența și utilizarea unei fond de auxiliare curriculare de specialitate care să cuprindă materiale de învățare și instrumente de evaluare a rezultatelor învățării (preluate de la nivel național de la MENCS și/sau elaborate la nivel local / la nivelul școlii) pentru fiecare calificare profesională școlarizată. : avizate de către inspectoratele școlare. Modificarea unor descriptori: Standardele 23.A.2 și 23.A.3 nu pot fi îndeplinite de unitățile de învățământ care au posturi vacante (neocupate prin transfer), ținând cont de faptul că din anul 2015 nu se fac angajări decât prin transfer cu acordul CA. în aceste situații personalul auxiliar și nedidactic este insuficient. Modificarea unor descriptori: 26.A.13.t Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală din IPT împreună cu reprezentanții partenerilor sociali (agenți economici, asociații/ organizații locale ale angajatorilor și/sau ale angajaților). : în funcție de baza materială existentă și aptitudinile și interesele elevilor. 36. B.3. Utilizarea benchmarking-ului" pentru optimizarea ofertei educaționale și a proiectului de dezvoltare. 37. B.4. Utilizarea benchmarking-ului" pentru optimizarea evaluării rezultatelor învățării. 38. B.4. Utilizarea benchmarkingului" pentru optimizarea evaluării calității corpului profesoral. Observație: Utilizarea termenilor în limba română pentru a se înțelege enunțurile. Observație: Numărul standardelor și al procedurilor ce corespund acestora este mult prea mare. Fiind politica dovezilor, sunt necesare prea multe documente Este o cerință introdusă ca urmare a solicitării CNDIPT iar modul de elaborare, avizare, utilizare a acestor auxiliare este deja reglementat. Nu suntem de acord cu modificarea propusă pentru că duce la funcționarea unității școlare în afara cadrului legal. Este important ca toți factorii care concură la îndeplinirea acestui standard să colaboreze în acest sens. Este o cerință introdusă ca urmare a solicitării CNDIPT iar CDL (proiectare, aplicare, evaluare) este deja reglementat. Termenul este definit în Preambul și va fi explicat în ghidurile care vor fi elaborate după aprobarea Standardelor și înainte de intrarea în vigoare a acestora (în 2018) (v. și mai sus). La fel ca în cazul leadership, pentru benchmarking nu există o traducere simplă în limba română. Ca urmare, pentru a se evita perifrazarea, am preluat termenul (el fiind, deja, folosit ca atare). Numărul standardelor (adică al cerințelor care se referă la condițiile minime de funcționare, conform prevederilor legale) a fost mult diminuat față de

51 dovezi". Colegii afirmă că dacă tot copiem din managementul companiilor private, ar trebui să înființăm o structură administrativă care să se ocupe de calitate și de controlul managerial intern și să lăsăm profesorii să se ocupe de lecții." Dacă ar exista finanțarea corespunzătoare a școlilor de stat, calitatea ar veni de la sine. 30 Delia Gologan Introducerea unor descriptori: Înscrierea elevilor în Registrul matricol unic se face consecvent și cu o periodicitate a actualizării informațiilor; Publicarea rezultatelor examinărilor evoluției / performanțelor elevilor se face cu respectarea prevederilor privind protecția datelor personale; Parcurgerea planurilor școlare se face cu respectarea nevoilor de învățare ale elevilor; Acordarea drepturilor de proprietate intelectuală asupra rezultatelor obținute prin activitățile de cercetare-dezvoltare, creație artistică și inovare, de către unitățile școlare, elevilor autori, se face conform legislației în vigoare și a standardele în vigoare. Pe de altă parte, în definirea cerințelor stabilite prin standardele de referință (care indică nivelul optimal de realizare a unei activități ), am inventariat, așa cum spune și legea, bunele practici de la nivel național și internațional. S Reamintim că aspectele evaluate de la nivelul standardelor de referință sunt neobligatorii, iar îndeplinirea lor este necesară pentru obținerea calificativelor bine / foarte bine / excelent. Ca urmare, aceste aspecte vor fi evaluate, iar rezultatele evaluării nu vor pune în pericol existența școlii. Comunitatea locală, cadrele didactice, părinții și de elevii sunt cei care decid dacă se mulțumesc cu o școală de nivel satisfăcător sau doresc una bună, foarte bună sau excelentă. Totodată, nu suntem de acord cu afirmația dacă ar exista finanțarea corespunzătoare a școlilor de stat, calitatea ar veni de la sine : calitatea educației măsurată prin rezultatele la evaluările internaționale, nu se corelează direct cu sumele investite în educație. De exemplu, Coreea de Sud și Finlanda, care investesc mult mai puțin per elev decât SUA sau Germania, obțin rezultate mult mai bune la PISA decât aceste două țări. În schimb, contează mult mai mult modul în care sunt folosiți banii alocați. Nu suntem de acord cu modificările propuse: toate cerințele menționate sunt specificate, deja, în alte acte normative (privind Statutul Elevului, curriculumul național, protecția datelor cu caracter personal, regimul drepturilor de autor etc.). Cele mai multe dintre propuneri vizează dezvoltarea și interpretarea unor prevederi explicite, deja, privind drepturile elevilor, așa cum au fost ele stipulate prin OM 4742 din Aceste dezvoltări și interpretări nu se pot face prin acte normative de nivel superior (de exemplu, prin hotărâri de guvern, ci numai prin acte normative de nivel inferior cum ar fi regulamentele interne ale unităților școlare.

52 eventualelor contracte dintre părți; Contestarea rezultatelor examinării elevilor și a sancțiunilor aplicate lor, se asigură de către școală printr-un mecanism transparent adus la cunoștința tuturor membrilor comunității școlare, în condițiile prevăzute de lege; Informarea elevilor privind planificarea materiei pe parcursul întregului semestru se face la începutul semestrului și, pe parcursul acestuia, de fiecare dată când apar modificări în planificarea inițială; Eliberarea actelor școlare proprii, ce stau la baza situației școlare proprii, se face printr-o procedură cunoscută elevilor, în mod gratuit și într-o manieră care să asigure accesul tuturor elevilor, în conformitate cu prevederile legii; Includerea în strategia instituțională a unui plan de asigurare a școlarizării la domiciliu sau în unități complexe de asistență medicală, de tip spital, în conformitate cu prevederile legale, pentru elevii nedeplasabili din cauza unei dizabilități, respectiv pentru elevii care suferă de boli cronice sau care au afecțiuni pentru care sunt spitalizați o perioadă mai mare de 4 săptămâni; Colectarea de feedback privind activitatea cadrelor didactice la clasă se face semestrial, prin fișe anonime, printr-un mecanism implementat de unitatea școlară și adus la cunoștință tuturor membrilor comunității școlare; Organizarea de programe de pregătire specializată, în cadrul unității de învățământ, în funcție de nevoile comunității școlare, la care au acces toți elevii; Consemnarea absențelor în catalog se face doar atunci când elevii nu sunt prezenți la ora de curs și nu ca mijloc de corecție, pentru o abatere disciplinară; Consultarea elevilor privind toate deciziile majore ce privesc unitatea școlară se face prin intermediul Consiliului școlar al elevilor și a asociaților reprezentative ale elevilor; Stimularea performanțelor elevilor se face, de către unitatea școlară, prin alocarea de premii, burse atrase de la asociații de părinți, agenți economici, fundații științifice și culturale, a comunității locale, în condițiile legii. 31 Nela Wamsiedel Menționăm, totodată, că respectarea drepturilor copilului și ale elevului, precum și comunicarea cu beneficiarii de educație și implicarea lor în procesul decizional de la nivelul școlii sunt cerințe prezente în aceste standarde și, ca urmare, vor fi verificate în timpul evaluării externe.

53 1.Reducerea numarului, prin grupare, a indicatorilor care vizeaza existenta, functionarea, accesibilitatea spatiilor scolare, auxiliare si administrative; 2. Introducerea unor indicatori care sa vizeze eficienta invatarii si urmarirea parcursului absolventilor. Nu suntem de acord cu modificările propuse: așa cum am mai explicat, existența separată a acestor indicatori este necesară pentru că aici am înregistrat cele mai multe probleme la nivelul cerințelor minimale (exprimate prin standardele de acreditare), privind funcționarea școlii în condiții de legalitate. Există, deja, mai muți descriptori privind aspectele menționate. Nu considerăm oportună introducerea altora noi. Propuneri de modificare a metodologiei 1 ISJ Galați Art. 5/3/b, c: completarea denumirii proiect de dezvoltare instituțională cu plan de acțiune a școlii 2 ISJ Galați Art. 5/3/s: Modificarea sintagmei...documente care dovedesc nivelul de satisfacție... cu documente care dovedesc... analiza nivelului de satisfacție... 3 ISJ Galați Art. 15/alin.3 nou: reducerea termenului la 1 an (față de 3 ani) 4 ISJ Iași La art. 12 se introduc 2 alineate: De acord cu modificarea propusă. S-a introdus sintagma respectivă. De acord parțial cu modificarea propusă. S-a introdus sintagma respectivă, dar am păstrat termenul de 8 ani, care este cel maxim prevăzut de legislația în vigoare pentru PAS, dar care nu este obligatoriu. Unitatea de învățământ poate elabora PDI/PAS pe 3, 4 sau 5 ani. Nu suntem de acord cu modificarea propusă: există o practică, atât la nivelul instituțiilor publice de învățământ de a eluda acreditarea, prin încetarea oficială a școlarizării, în momentul îndeplinirii termenului pentru acreditare, dar cu reautorizarea imediată a aceluiași nivel / acelorași calificări. Această practică afectează interesele beneficiarilor de educație. Dar nu dorim ca această prevedere să fie percepută ca o sancțiune ci doar ca avertisment. Suntem de acord cu modificarea propusă, cu mențiunea că în cazul unităților

54 (3) La sfârșitul vizitelor de evaluare externă în vederea autorizării și acreditării echipa de evaluatori externi încheie procesul verbal în registrul de inspecții și anexa privind îndeplinirea standardelor minimale. (4) Numai în cazul evaluării periodice a calității educației, echipa de evaluatori externi încheie procesul verbal în registrul de inspecții, urmând ca anexa procesului verbal care conține cele 43 de calificative să fie transmisă școlii în format electronic și letric, asumată de coordonator sub semnătură, la 7 zile lucrătoare de la încheierea vizitei de evaluare. 5 ISJ Iași Dupa art. 31 se introduc 2 alineate: 31². Se consideră desființat/ desființată de drept prin radiere din Registrul național al unităților de învățământ preuniversitar acreditate nivelul de învățământ, specializarea, respectiv calificarea profesională pentru care organizația furnizoare de educație acreditată nu a mai școlarizat, din diferite motive o perioadă minimă de 5 ani. 31³ Dacă organizația care se află în condițiile de la art 31² dorește să scolarizeze ulterior pentru nivelul de învățământ, specializarea, respectiv calificarea profesională radiată, trebuie să solicite vizită de evaluare externă în vederea acreditării, cu excepția indicatorilor 27 (realizarea curriculumului) și 28 (evaluarea rezultatelor școlare) 6 ISJ Arges Art. 29 alin. (3) să se dea școlilor un termen mai mare pentru reglementarea situației, astfel se riscă închiderea unităților școlare de învățământ nou înființate, nu există regsitru de inspecții. De acord parțial cu modificările propuse. Art. 31 a fost reformulat, în sensul:,,art.31. Se consideră desființat/ desființată de drept, prin radiere din Registrul național al unităților de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate nivelul de învățământ, specializarea, respectiv calificarea profesională pentru care organizația furnizoare de educație autorizată să funcționeze provizoriu/ acreditată nu a mai școlarizat, din diferite motive, o perioadă minimă egală cu un ciclu de școlarizare." Art. 29 alin. (3) prevede următoarele:,,pentru verificarea îndeplinirii standardelor naționale de evaluare, ARACIP desfășoară o activitate de monitorizare și control la unitatea de învățământ respectivă; în cazul în care se constată că sunt nu îndeplinite standardele naționale de evaluare, unitatea de învățământ nu poate funcționa în noul sediu." A permite funcționarea unității de învățământ respective într-un sediu în care nu sunt îndeplinire standardele naționale de evaluare, ar putea conduce la punerea în pericol a vieții, sănătății și securității copiilor/ elevilor. Furnizorul de educație trebuie să

55 7 ISJ Arges Art.30 privind perioada de evaluare propusă 2-5 zile, propunerea noastră ar fi de 2 zile 8 ISJ-Brasov La articolul 3, aliniat (2) sa se completeze cu textul rosu Autorizarea de functionare provizorie pentru nivel de învatamânt/ specializare/ calificare profesionala trebuie solicitata de persoanele juridice, publice sau private, interesate în furnizarea de educatie, înainte ca unitatea de învatamânt preuniversitar sa înceapa procesul instructiv educativ, si se acorda, de regula, începând cu anul scolar urmator emiterii Ordinului de Ministru in acest sens 9 ISJ-Brasov La fel la art. 3 alin (3) sa se completeze cu textul rosu Organizatiile furnizoare de educatie autorizate sa functioneze provizoriu pentru un nivel de învatamânt/ specializare/ calificare profesionala au obligatia de a solicita acreditarea pentru nivelul de învatamânt/ specializarea/ calificarea profesionala dupa încheierea unui ciclu de scolarizare, în termen de maximum 2 ani de la data ia toate măsurile, înainte de a funcționa în noul sediu, pentru protecția copiilor/ elevilor. Art. 30. prevede următoarele:,,la activitățile de evaluare a organizațiilor furnizoare de educație pot participa, cu statut de observator, reprezentanți ai inspectoratului școlar județean/ al municipiului București, reprezentanții organizațiilor sindicale din unitatea de învățământ preuniversitar supusă evaluării, precum și reprezentanți ai părinților, ai elevilor, ai altor instituții reprezentative din comunitatea locală, ai autorităților publice județene și locale". Prin urmare, propunerea nu vizează art. 30. Considerând că propunerea face referire la art. 29, considerăm că este necesar să se prevadă o perioadă de evaluare de până la 5 zile, existând situații în care perioada de evaluare se poate prelungi. De asemenea, facem precizarea că evaluarea unei unități de învățământ presupune și o analiză a documentației introduse de unitatea de învățământ în aplicația informatică De acord, art. 3 alin. (2) a fost reformulat conform propunerii dvs. Autorizarea de funcționare provizorie pentru fiecare nivel de învățământ/ specializare/ calificare profesională trebuie solicitată de persoanele juridice, publice sau private, interesate în furnizarea de educație, înainte ca unitatea de învățământ preuniversitar sa înceapă procesul instructiv educativ, si se acordă, de regulă, începând cu anul școlar următor emiterii Ordinului de Ministru in acest sens. De acord, art. 3 alin. (3) a fost reformulat conform propunerii dvs. Organizațiile furnizoare de educație autorizate sa funcționeze provizoriu pentru un nivel de învățământ/ specializare/ calificare profesională au obligația de a solicita acreditarea pentru nivelul de învățământ/ specializarea/ calificarea profesională respectivă după încheierea unui ciclu de școlarizare, în termen de

56 absolvirii primei promotii, in anul scolar anterior incetarii valabilitatii acesteia, conform inscrisurilor/mentiunilor din actul administrativ de acordare a autorizatiei de functionare provizorie 10 ISJ Cluj Art.5, alin.( 2,) litera e): acte privind persoana juridică iniţiatoare- Un număr mare de instituţii de învăţământ nu posedă acte care să ateste înfiinţarea şi/ sau dobândirea personalităţii juridice. Multe nu sunt în posesia unor acte privind deţinerea în proprietate sau în folosinţă a bazei materiale 11 ISJ Cluj Articolul 7 - ARACIP nu are acces la RAEI din ultimii trei ani? Sunt documente pe care le completăm pe platformă tocmai pentru a elimina scanarea/imprimarea/xeroxarea hârtiilor Poate ar fi lămuritoare aici precizarea timpului/perioadei maxime dintre două evaluări externe periodice 12 ISJ Cluj Articolul 10- Aliniatul 3 1 precizarea condițiilor de returnare a sumei achitate de instituția de învățământ, în cazul respingerii cererii de declanșare a evaluării externe 13 ISJ Cluj Art.10, alin. 5- Termenul inițial, cel de 30 de zile, este cel potrivit!!! Dat fiind faptul că menirea noastră este de a lucra cu elevii, nu cu hârtiile, termenul de 5 zile maximum 2 ani de la data absolvirii primei promoții, în anul școlar anterior încetării valabilității acesteia, conform înscrisurilor/mențiunilor din actul administrativ de acordare a autorizației de funcționare provizorie. În acest sens, a fost și formulat art. 5, alin.( 2,) litera e): acte privind persoana juridică inițiatoare, după caz. Art. 7 din propunerea ARACIP prevede următoarele:,,în vederea demarării procedurii de evaluare externă periodică, organizația furnizoare de educație transmite în format electronic documentele prevăzute în Metodologia de evaluare externă a calității educației în învățământul preuniversitar, conform instrucțiunilor periodice emise de ARACIP". Tocmai pentru a elimina imprimarea/ scanarea documentelor, ARACIP solicită unităților de învățământ, conform instrucțiunilor periodice, încărcarea lor pe platformă. Conform OUG nr. 75/2005, art. 24 alin. (3) lit. h, respectiv art. 33 alin. (3), ARACIP,,efectuează, cel puțin o data la 3 ani, evaluarea organizațiile furnizoare de educație acreditate", iar,,furnizorul de educație și programele de studii acreditate ale acestuia se supun din 5 în 5 ani evaluării externe de către ARACIP, respectiv ARACIS, sau de o alta agenție autohtonă ori internațională, pe baza de contract". Nu putem da curs propunerii, întrucât aceste condiții sunt prevăzute în contractul încheiat de ARCAIP cu fiecare unitate de învățământ, pentru achitarea tarifului de evaluare Nu putem da curs propunerii, din următoarele considerente: ARACIP nu solicită alte documente decât cele deja existente/ care ar trebui să existe în unitatea

57 pentru a organiza documentele pentru 3 ani este inadmisibil! 14 ISJ Cluj Art zile ar fi suficiente pentru evaluare; mai mult de 2-3 zile perturbă activitatea și, implicit, calitatea actului educativ din instituția evaluată 15 ISJ Cluj Art. 11 Alin. 3: trebuie precizat termenul de trimitere a programului general și specific cel târziu cu 5 zile lucrătoare înainte (dacă instituția decide Scoala altfel în săptămâna respectivă?) 16 ISJ Cluj Articolul 12- Alin. 2: consider că trebuie să se reflecteze mai bine asupra introducerii acestui aliniat, fiindcă profesorii (dedicați meseriei lor, cea de dascăl) nu-și vor asuma aceste responsabilități în schimbul unor foarte puține (nesemnificative) puncte la gradația de merit/ transferuri. Înființați posturi specifice coord./preș. CEAC, care să nu aibă de-a face cu predarea, cu elevii, cu pregătirile pentru examenele naționale!!! 17 ISJ Cluj Art. 14. Observațiile de mai sus! 18 ISJ Vrancea La alin.(2) din art. 1 să devină Activitățile de evaluare externă a calității educației pot fi efectuate si de alte agenții de evaluare a calității, autohtone acreditate, pe bază de contract... de învățământ, acestea fiind prevăzute în diferite acte normative, niciunul nefiind invenția ARACIP. Mai mult, încă de la depunerea cererii de evaluare externă (cu cel puțin 60 de zile înainte de vizita propriu-zisă), unitatea de învățământ știe că, dacă documentația este completă, se va derula vizita de evaluare externă. Nu putem da curs propunerii; vezi răspunsul de la pct. 7. În cazul în care, în unitatea de învățământ respectivă, nu se pot derula activitățile de evaluare externă, din diferite motive, conform programării ARACIP, făcută publică, aceasta are posibilitatea de a comunica instituției noastre acest fapt, vizita de evaluare urmând a fi reprogramată. Art.12 alin. 2 prevede următoarele:,,prezentarea, în cadrul raportului de evaluare internă depus la ARACIP, de documente neconforme cu realitatea, sunt de natură să atragă răspunderea civilă, administrativă sau penală, după caz, a persoanei responsabile de furnizarea acestor documente". Asumarea unor responsabilități de către cadrele didactice nu trebuie să conducă la prezentarea unor documente cu informații false, care pot cădea sub incidența Codului penal. În plus, înființarea unor posturi specifice în cadrul unităților de învățământ nu intră în sfera de competență a ARACIP. V. răspunsurile de mai sus. Nu putem da curs propunerii, din următoarele considerente: Inițial, la momentul intrării în vigoare a OUG nr. 75/2005, la art. 14 alin. (2) se menționa că,,evaluarea externa poate fi efectuata și de alte agenții de evaluare a calității autohtone sau internaționale, pe baza de contract între Ministerul Educației și

58 AGENŢIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A Cercetării și evaluatori externi sau între instituțiile / unitățile de învățământ universitare/preuniversitare și evaluatori externi". Ulterior, prin art. 361 alin. (2) din Legea educației naționale nr 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, s-au abrogat prevederile art. 14 alin. (2) din OUG 75/2005 (art. 361 alin. (2) din LEN:,,La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea învățământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum și orice alte dispoziții contrare".) Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 60 alin.(4) din Legea educației naționale nr 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se precizează explicit faptul că,,autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt realizate de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, conform legislației în vigoare". Acesta este si motivul pentru care se propune abrogarea art. 1 alin. (2) din HG nr. 22/ ISJ Vrancea La art.2 alin.(2) de înlăturat de regulă... Nu putem da curs propunerii; formularea a fost propusă pentru a reglementare

59 20 ISJ Vrancea La art. 5, alin.(2), litera h în loc de literah 21 ISJ Vrancea La art. 10, alin.(5)...cu cel puțin 10 zile în loc de cel puțin 5 zile ISJ Vrancea La art.12, alin.(2)...se consideră abatere disciplinară în loc de sunt de natură să atragă răspunderea civilă, administrativă sau penală, după caz ISJ Vrancea La art.13, alin.(2) 2..., începând cu anul școlar următor, la propunerea inspectoratului școlar. 24 ISJ Vrancea La art.14, alin.(4) MENCȘ în loc de MECȘ... apariția unor situații excepționale (art. vizat este: Autorizarea de funcționare provizorie pentru fiecare nivel de învățământ/ specializare/ calificare profesională trebuie solicitată de persoanele juridice, publice sau private, interesate în furnizarea de educație, înainte ca unitatea de învățământ preuniversitar sa înceapă procesul instructiv educativ, și se acordă, de regulă, începând cu anul școlar următor emiterii Ordinului de Ministru in acest sens) Corecție realizată. Nu putem da curs propunerii; vezi argumentarea de la pct.13 Nu putem da curs propunerii; vezi argumentarea de la pct.16 Nu putem da curs propunerii; neîndeplinirea standardelor și a criteriilor care au stat la baza obținerii acreditării este constată de către ARACIP, prin urmare se face la propunerea Consiliului ARACIP. (art. in cauză este: (1)² Unitățile de învățământ acreditate trebuie să respecte standardele și criteriile care au stat la baza obținerii acreditării, sub sancțiunea ridicării acesteia și încetării definitive a școlarizării, începând cu anul școlar următor). Conform art. 2 din proiectul de HG propus de ARACIP,,,In cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, sintagma "Ministerul Educației și Cercetării" se înlocuiește cu sintagma,,ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice". Prin urmare, și vechea denumire a ministerului, de la articolul 14, alin. (4), se va modifica în mod corespunzător. 25 ISJ Vrancea Nu putem da curs propunerii, din următoarele considerente: lista unităților de

60 La art. 24, alin.(1)..., în colaborare cu ARACIP și ISJ. 26 ISJ Vrancea La art radiere în loc de r adiere 27 ISJ Bacău Scurtarea perioadei de evaluare externă de la 3 ani la un singur an şcolar 28 ISJ Bacău referitor la art. 15 alin.3) se propune înlocuirea soluției de ridicare a autorizației/radierii unității de învățământ cu sancțiuni progresive. 29 ISJ Bacău Schimbarea formulării răspunderea penală/civilă a persoanei responsabile, iar formularea documente neconforme cu realitatea este ambiguă şi poate lăsa loc la interpretări subiective nejustificate 30 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CORNU LUNCII, jud Suceava prin introducerea aliniatelor 1 și 2 la articolul 5, considerăm că se suprasolicită activitatea Comisiei de Evaluare și Asigurarea Calității din unitățile școlare; pentru unele aspecte de control contabilitate, secretariat activitatea comisiei este limitată 31 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CORNU LUNCII, jud Suceava vizitele de evaluare externă ar trebui finanțate din surse externe, diferite de finanțarea per elev a unității școlare 32 ISJ Mureș Întărirea şi consolidarea rolului observatorului nominalizat în echipa de evaluare în vederea autorizării/acreditării şi evaluării periodice a unei unităţi şcolare, având în învățământ public și privat care vor fi supuse evaluării periodice este stabilită anual de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice în colaborare cu ARACIP, în funcție de strategiile și prioritățile Ministerului Educației. Însă, în stabilirea acestei liste, MENCȘ/ ARACIP, după caz, se poate consulta cu inspectoratele școlare (fapt, de altfel, realizat efectiv până la acest moment). Corecție realizată. Nu putem da curs propunerii; vezi răspunsul de la pct. 3. Nu putem da curs propunerii, v. răspunsul de la pct. 16. Nu putem da curs propunerii - v. răspunsul de la pct. 13. De acord, însă nu putem da curs propunerii, întrucât modalitatea de finanțare, din surse externe, a tarifelor de evaluare externă percepute de ARACIP, nu intră în sfera de competență a instituției noastre. a ar trebui înaintată Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Educației. Nu înțelegem propunerea dvs., mai ales argumentele în favoarea acesteia,,având în vedere omiterea anunțării acestuia privind derularea unei misiuni de

61 vedere omiterea anunţării acestuia privind derularea unei misiuni de evaluare întro unitate şcolară 33 ISJ Mureș Flexibilizarea comunicării între Inspectoratele Şcolare şi ARACIP în vederea stabilirii unor elemente comune neclare în OUG 75/2005 şi a altor prevederi legale privind susţinerea examenelor de certificare a competenţelor profesionale. Este vorba de acele calificări profesionale care în conformitate cu HG 918/2013 sunt autorizate, doar la o singură unitate şcolară din ţară şi vor trebuie să susţină examene de finalizare a studiilor la o unitate şcolară acreditată 34 ISJ Mureș Eliminarea art.6, deoarece în sistemul de învăţământ nu mai există nivelul de pregătire an de completare 35 ISJ Mureș Necesitatea organizării unor cursuri de formare pentru actualul corp al experţilor ARACIP, având în vedere interpretarea şi aplicarea diferită în procesul de evaluare, a celor 3 domenii cuprinse în anexa la HG 21/ ISJ Mureș Evitarea pe cât posibil a nominalizării în comisiile de evaluare stabilite de ARACIP, a experţilor care nu sunt calificaţi în specializarea unităţii şcolare ce urmează a fi evaluată (exp. cadru didactic educator să evalueze calificări profesionale de nivel 5 postliceal). 37 ISJ Mureș Înştiinţarea Inspectoratelor Şcolare cu privire la efectuarea unor misiuni de evaluare în vederea autorizării/acreditării, respective a evaluării periodice, deoarece de multe ori această misiune începe fără ca observatorul Inspectoratului Şcolar să fie anunţat 38 ISJ Mureș Respectarea prevederilor art. 10, alin 5 din HG mai sus menţionată. evaluare într-o unitate școlară" Modalitatea de susținere a examenelor de certificare a competențelor profesionale nu cade în sfera de competență a ARACIP. Așa cum se prevede în proiectul de act normativ inițiat de ARACIP, articolul 6 se abrogă (v.pct 20 din proiectul de HG). a nu face obiectul prezentului proiect de act normativ inițiat de ARACIP a nu face obiectul prezentului proiect de act normativ inițiat de ARACIP Observația este tendențioasă și contrară realității, ARACIP a solicitat ISJ Mureș înaintea fiecărei vizite de evaluare externă desemnarea unui persoane în calitate de observator. Respectarea prevederilor legale este obligatorie atât pentru ARACIP, cât și pentru ISJ.

62 39 ISJ Mureș Introducerea unui paragraf clar la art. 14, respectiv 23, alin 3, în ceea ce priveşte monitorizarea activităţii de evaluare a unui furnizor de educaţie realizată de experţii ARACIP, la orice sesizare venită din partea Inspectoratelor Şcolare 40 ISJ Mureș Definirea şi stabilirea foarte precisă a prevederilor legale la care se supun acele unităţi şcolare care nu respectă standardele care au stat la baza autorizării/acreditării furnizorului de educaţie. 41 Mateescu Dumitru 1. Vi se pare corect sa fi autorizat/acreditat pana la nivelul 5 (scoala postliceala) si sa nu poti organiza la nivelul unui Colegiu Tehnic cursuri de initiere, de calificare, perfectionare fara a mai fi inca o data reautorizat ca furnizor de formare continua? 42 Mateescu Dumitru 2. Durata de acreditare dupa autorizare si / sau perioada cand nu se poate organiza o clasa... ma refer aici la scoala postliceala. As propune ca aceasta sa fie de un ciclu dar nu mai mica de 4 ani spre exemplu. De acord cu propunerea dvs.; art. 14 a fost completat, după cum urmează: Monitorizarea activității de evaluare poate consta în verificarea activității școlii, pe baza informațiilor / datelor transmise periodic de organizația furnizoare de educație, în repetarea procedurii de evaluare externă pe anumite domenii, standarde sau indicatori de evaluare de către alți experți desemnați de către conducerea ARACIP, în aplicarea de chestionare și interviuri beneficiarilor serviciilor educaționale oferite de organizația furnizoare de educație, în realizarea unor dosare de presă, în înregistrarea și verificarea reclamațiilor/sesizărilor primite de la clienții și beneficiarii serviciilor educaționale oferite de organizația furnizoare de educație respectivă, inspectorate școlare etc., după caz. a formulată este ambiguă. Întrebarea dumneavoastră nu face obiectul prezentului proiect de act normativ. Termenul de solicitare a acreditării este prevăzut expres în OUG nr. 75/2005 (art. 31 lit. c) din OUG nr. 75/2005:,,termenul de depunere a cererii în vederea acreditării este de 2 ani de la data absolvirii primei promoții, sub sancțiunea ridicării autorizației de funcționare provizorie de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului"). 43 Mateescu Dumitru 3. Vizitele in scoli, dupa parearea mea ar trebui sa fie inopinante. Nu putem da curs propunerii: evaluarea externă nu are ca scop să identifice neregulile și să-i pedepsească pe cei vinovați și nici nu se bazează pe

63 44 Mateescu Dumitru 4. Cerintele pentru autorizare/acreditare se dau in format electronic inainte de vizita... de ce sa mai verific inca o data tot felul de hartii... prezumția de vinovăție. Este necesară anunțarea, în prealabil, a vizitelor de evaluare externă, tocmai pentru a da timp școlilor să se pregătească, analizând nivelul calității și remediind eventualele puncte slabe identificate. Conform Comunicatelor periodice ale ARACIP, membrii echipelor de evaluare verifică în format electronic documentele unității de învățământ. 45 Mateescu Dumitru 5. Programarea vizitelor ar trebui sa se faca transparent ( ) Programarea vizitelor de evaluare este o procedură transparentă, v. răspunsul de la pct Mateescu Dumitru 6. Plata pentru autorizare/acreditare este mare dupa parerea mea. Numarul de zile pentru o autorizare ar trebui sa fie una si nu doua. 47 ISJ Neamt Art.1 alin. 2- nu trebuie abrogat deoarece se elimină concurența și există monopol pentru ARACIP : activitățile de evaluare externă a calitățiie ducației pot fi efectute și de alte agenții de evaluare a calității, autohtone sau internaționale, pe bază de contract între MENCS și evaluatori externi ori între unitățile de învățămnât preuniversitar și evaluatori externi 48 ISJ Neamt Art. 5 alin. 2 lit. f: acte privind spațiile de învățământ și baza materială, precum și regimul de deținere a acestora (deținerea în proprietate, în administrare sau în folosință, după caz, a spațiilor și a bazei materiale; se vor anexa copii de pe actele de proveniență, respectiv copii de pe contractele de închiriere, copii după actele de donație) 49 ISJ Neamt La articolul 5, alin. (3), litera s)- documente care dovedesc nivelul de satisfacție a beneficiarilor față de oferta educațională și viața școlară în general administrate Tarifele de evaluare în vederea autorizării, acreditării și evaluării externe periodice sunt prevăzute în HG nr. 712/2009. Durata unei vizite de evaluare este de 2-5 zile. Nu putem da curs propunerii - vezi argumentarea de la pct.18 Nu putem da curs propunerii - actele de donație intră în formularea,,copii de pe actele de proveniență" Articolul 5, alin. (3), litera s) va fi modificat, conform propunerii ISJ Galați (v.pct...): documente care dovedesc analiza nivelului de satisfacție a

64 de către personalul unui cabinet de asistență psihopedagogică acreditat de către Colegiul Psihologilor cu care unitatea de învățământ are un contract de colaborare 50 ISJ Neamt La articolul 5, alin. (3), litera q)- observație: Condițiile privind asigurarea securității și sănătății elevilor și personalului în incinta școlii și în vecinătatea acesteia nu depind doar de unitatea de învățământ, ci și de administrația publică locală care trebuie să asigure fonduri sau să gestioneze această problemă. 51 ISJ Neamt Articolul 10, alin. (5): propunere: aducerea la cunoștință cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de desfășurarea vizitei de evaluare 52 ISJ Neamt Articolul 11 alin. 3: Coordonatorul comisiei de evaluare are obligația de a transmite unității de învățământ programul general și programul specific al vizitei de evaluare, de regulă, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de desfășurarea vizitei de evaluare. 53 Federația Sindicatelor din Educație,,SPIRU HARET" Pct.58, privitor la modificarea art. 30 ar trebui detaliat statutul observatorilor (în special pentru părinți și elevi), cu drepturi și atribuții, inclusiv obligația formală a desemnării ca reprezentanți ai acestora (de către cine) beneficiarilor față de oferta educațională și viața școlară în general De acord cu observația dumneavoastră, dar, pentru a sigura protejarea intereselor beneficiarilor de educație, respectarea cerințelor legate de sănătatea și siguranța activității vor fi verificate la fiecare vizită de evaluare externă, autoritățile competente fiind datoare să ia toate măsurile necesare în acest sens. Nu putem da curs propunerii formulate: conform Hotărârii Biroului executiv de aprobare a graficului de desfășurare a vizitelor de evaluare, precum și a componenței comisiilor de experți, desemnate în acest scop se aduce la cunoștința tuturor celor interesați prin postarea pe site-ul ARACIP. Nu putem da curs propunerii formulate - v. răspunsul de la pct. 15. Orice parte interesată, cu interese legitime în școală, poate trimite observatori această desemnare fiind benevolă. În acest scop, ARACIP informează ISJ/ISMB la fiecare vizită de evaluare externă și solicită trimiterea de observatori. Totodată, ARACIP a încheiat acorduri de parteneriat cu Consiliul Național al Elevilor, cu alte asociații ale elevilor, cu organizații nonguvernamentale care și-au exprimat interesul legitim în acest sens. Nu considerăm necesară detalierea rolului observatorului, pentru că, pe de o parte, interesele organizațiilor care trimit observatori sunt diferite și, ca urmare, modul de implicare și mandatul pot fi diferite. În general, observatorii trimit, dacă este cazul, rapoarte referitoare la respectarea legislației și a

65 54 Federația Sindicatelor din Educație,,SPIRU HARET" Clarificarea,,vizitelor de monitorizare și control" realizate de ARACIP (menționate și la art. 14), pentru că se riscă depășiri de competențe și suprapuneri de competențe, atât între instituții (ARACIP, inspectorate școlare), cât și cu finalitățile evaluării externe periodice aflată integral în sarcina ARACIP: când are dreptul ARACIP să facă monitorizare și control? Se autosesizează? Este stabilită o periodicitate/ frecvență? 55 Federația Sindicatelor din Educație,,SPIRU HARET" Este necesară reglementarea expresă a asigurării de către autoritățile administrației publice locale a fondurilor pentru achitarea de către unitățile de învățământ a taxelor pe care le presupune evaluarea externă realizată de ARACIP pentru autorizare provizorie/ acreditare. 56 ISJ Tulcea 13(1)²:Unitățile de învățământ acreditate trebuie să respecte standardele și criteriile care au stat la baza obținerii acreditării, sub sancțiunea ridicării acesteia și acordă un termen de un an pentru aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare și reevaluarea de către ARACIP a unității școlare. Încetarea definitivă a școlarizării se face începând cu anul școlar următor în cazul unui raport nefavorabil întocmit de către experții ARACIP. 57 ISJ Tulcea Art 14, alin.(2)¹: În cazul în care se constată, după obținerea autorizării de funcționare provizorie, respectiv a acreditării, cu ocazia vizitelor de monitorizare și control, că unitățile de învățământ nu respectă legislația în vigoare, ARACIP acordă un termen de un an pentru aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare și reevaluarea de către ARACIP a unității școlare. ARACIP poate propun MENCȘ ridicarea autorizării de funcționare procedurilor legale în timpul vizitei de evaluare externă și privind respectarea intereselor părților reprezentate. În art. 14 din propunerea ARACIP de modificarea a HG nr. 22/2007 sunt prevăzute cazurile în care se poate desfășura activitatea de monitorizare și control. ARACIP realizează un plan al activităților de monitorizare și control, actualizat periodic, care se face public prin postarea pe site-ul instituției. De acord, însă nu putem da curs propunerii întrucât nu intră în sfera de competență a ARACIP; v. răspunsul de la pct. 31. Nu putem da curs propunerii: formularea propusă de ARACIP are drept scop protejarea beneficiarilor direcți ai activităților educaționale, în cazul în care nu mai sunt îndeplinite criteriile și standardele care au stat la baza obținerii autorizării de funcționare provizorie, respectiv a acreditării.

66 provizorie, respectiv a acreditării, încetarea definitivă a școlarizării se va face începând cu anul școlar următor în cazul unui raport nefavorabil întocmit de către experții ARACIP. 58 ISJ Tulcea Art 15 alin. (3): În cazul în care, prin ordin al ministrului educației, unității de învățământ preuniversitar respective i s-a ridicat autorizarea de funcționare provizorie, respectiv acreditarea (...), acesta poate relua procedura de obținere a autorizației de funcționare provizorie după un an de zile... Nu putem da curs propunerii - vezi răspunsul de la pct.3. Constantin Serban Iosifescu Președinte ARACIP