Acronim proiect - Denumire INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BOTOŞANI. beneficiar Telefon

Transcription

1 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/021 FORMAREA INIŢIALĂ ŞI CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE, PENTRU UN ÎNVĂŢĂMÂNT EUROPEAN DE CALITATE (La formation initiale et continue des enseignants pour un enseignement européen de qualité) Acronim proiect - Denumire INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BOTOŞANI Instituţia Localitate BOTOŞANI beneficiar Telefon isj@isj.bt.edu.ro Persoana de contact Rodica Mighiu europabotosani@yahoo.fr Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: ( 1. Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) Nevoile concrete de formare cărora proiectul nostru le-a răspuns sunt: necesitatea dezvoltării de competenţe în domeniul formării continue a cadrelor didactice, a lărgirii orizontului de cunoştinţe în ceea ce priveşte rolul acordat formării iniţiale şi formării continue a cadrelor didactice pentru a percepe pozitiv schimbările care au loc în contextul integrării în Uniunea Europeană, al îndeplinirii cerinţelor de calitate, nevoia de a afla noi practici şi modalităţi de integrare a tinerilor absolvenţi la catedră, de asigurare a mentoratului, modalităţi de formare continuă/perfecţionare, nevoia dezvoltării competenţelor lingvistice, a dezvoltării de noi parteneriate europene. Ţări în care au avut loc plasamentele Grup ţintă Număr stagiari Franţa Inspectori şcolari şi/sau inspectori şcolari generali Flux 1: 8 Flux 2: - Flux 3: - Flux1: aprilie 2009 Flux 2: - 1

2 Date derulare proiect Data începerii Data încheierii Flux 3: Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) Cele mai importante rezultate ale derulat între Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani şi Institut Universitaire de Formation de Maîtres (I.U.F.M.) Lyon sunt: 1. Opt inspectori şcolari, cu competenţe şi abilităţi dezvoltate privind: pregătirea profesională competenţe profesionale dezvoltate (de exemplu, în gestionarea proceselor de formare continuă de calitate (a cadrelor didactice), competenţe lingvistice, informatice, organizatorice, sociale şi privind interculturalitatea, toleranţa, competenţe civice. 2. Programe de formare continuă privind managementul calităţii şi lucrul cu elevi cu CES realizate în ateliere în timpul mobilităţii; 3. Intărirea parteneriatului dintre cele două instituţii partenere: I.U.F.M. Lyon şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani. 3. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasa-mentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) Evaluarea abilităţilor şi competenţelor participanţilor s-a realizat prin observarea în timpul sarcinilor de lucru zilnice, analiza produselor, interevaluare şi autoevaluare şi sesiune de formare. Experienţa profesională şi competenţele şi abilităţile dezvoltate de participanţi au fost recunoscute şi se regăsesc prezentate în Certificatul de Mobilitate EUROPASS. Fiecare participant a primit şi un Certificat de participare la stagiu, din partea I.U.F.M. Lyon. De asemenea, I.Ş.J. Botoşani a oferit o diplomă de participare fiecărui participant, după întoarcerea din stagiu şi după completarea documentelor pentru raportarea finală. 4. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) 1. Pe site-ul ISJ Botoşani sunt prezentate proiectul şi mobilitatea din cadrul : (respectiv pe 2. A fost organizată o Conferinţă de presă la sediul I.Ş.J. Botoşani; 3. Au fost publicate articole în presa locală (Jurnalul de Botoşani, Monitorul de Botoşani) şi interviuri pe posturile de televiziune locale; 4. A fost redactat şi tipărit un pliant (600 de exemplare în limba română şi 200 de exemplare în limba franceză) în care sunt descrise etapele derulării, care va fi oferit partenerilor educaţionali; A fost contactat CCD Botoşani pentru a fi publicat un articol în revista Mentor XXI. 2

3 6. În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) Inspectorii şcolari participanţi îşi vor propune, în planurile manageriale şi în activităţile pe care le vor derula, definirea şi promovarea unei politici care să asigure creşterea calităţii şi eficienţei cadrelor didactice. In perspectivă, inspectorii şcolari participanţi vor sprijini echipa de metodişti ai CCD Botoşani, precum şi cadrele didactice debutante care urmează să fie inspectate, cele înscrise la gradele didactice, din mediul rural şi urban, directorii de unităţi şcolare, punându-le la dispoziţie setul de materiale primite şi create în timpul mobilităţii la IUFM Lyon. 7. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? Nu au fost întâmpinate dificultăţi. 8. Srieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. Formarea de calitate a resursei umane care lucrează în învăţământul preuniversitar este o temă deosebit de importantă la nivel european. Acest proiect le-a oferit participanţilor (români şi francezi) posibilitatea de a-şi dezvolta competenţe în domeniul profesional, de a cunoaşte direct diversitatea în ceea ce priveşte sistemele educaţionale din Uniunea Europeană, dar şi eforturile care se fac pentru asigurarea unui cadru comun european privind calificările şi formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice. 9. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. Nu au fost evenimente amuzante. Ataşăm o fotografie din timpul activităţilor: 3

4 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/024 METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE DE SUCCES UTILIZATE ÎN ŞCOLI EUROPENE PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢAREA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ INIŢIALĂ Acronim proiect Denumire Colegiul Tehnic Mihai Băcescu Instituţia Localitate Fălticeni beneficiar Telefon ; Persoana de contact MARIA CHIRILĂ Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: 1. Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) Proiectul a răspuns următoarelor nevoi de formare a participanţilor: - De a-şi dezvolta şi îmbunătăţi competenţele manageriale,metodice şi pedagogice în vederea creşterii calităţii în educaţie şi formare profesională; - De a descoperi tehnici de lucru diferite şi de a-şi dezvolta competenţe pentru utilizarea unor noi procedee de proiectare, organizare, desfăşurare şi evaluare a procesului de predare învăţare evaluare, care introduse în stilul propriu de muncă şi adaptate la specificul instruirii şi formării tinerilor din ţara noastră, să ridice calitatea activităţii lor didactice şi nivelul pregătirii în meserie a elevilor şi să-şi îmbunătăţească performanţele profesionale, educaţionale şi de management care le vor fi necesare în activitatea didactică viitoare. Ţări în care au avut loc plasamentele Spania Date stagiu Date derulare proiect Grup ţintă Vetpro - 8 profesori+4 inspectori şcolari Număr stagiari Flux 1: - 12 Perioada Flux1: stagiului Data începerii 07/10/2008 Data încheierii

5 2. Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) Cele mai importante rezultate ale considerăm că au fost cele care au condus la formarea de: - Participanţi cu abilităţi practice privind utilizarea metodelor şi tehnicilor didactice centrate pe elev care să contribuie la asigurarea calităţii în învăţarea şi formare profesională iniţială a elevilor; - Participanţi cu competenţe şi abilităţi îmbunătăţite privind activităţile de formare continuă în domeniul evaluării şi asigurării calităţii în educaţie şi formare profesională; - Participanţi cu competenţe şi abilităţi îmbunătăţite în activitatea de management a calităţii în educare şi formare profesională. 3. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) În perioada plasamentului, persoanele responsabile pentru evaluarea competenţelor dezvoltate de participanţi (reprezentanţi ai organizaţiei de beneficiare, de trimitere, organizaţiei intermediare, persona de contact), au folosit metode diverse de evaluare a gradului de indeplinire a obiectivelor propuse, prin evaluarea rezultatelor obţinute. A fost o evaluare formativă prin care participanţii au fost evaluaţi prin observarea asupra modului cum se implică în activităţile prevăzute în programul de lucru, au avut loc discuţii de grup, discuţii individuale, au fost analizate rapoartele de activitate săptamanală prin intermediul cărora s-a putut aprecia gradul de implicare şi competenţele dezvoltate la participanţi. La sfârşitul plasamentului, printr o evaluare sumativă, participanţii au fost evaluaţi prin aprecierea unor probe de lucru din timpul stagiului care au stat la baza realizării portofoliului personal. S-au folosit itemi cuantificabili pentru a putea măsura progresul obţinut. 4. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) Am realizat un CD cu o prezentare Power Point a şi a rezultatelor sale care a fost prezentată: o în cadrul consiliului profesoral al beneficiarului ; o în întâlnirea cu inspectorii şcolari organizată la nivelul ISJ Suceava ; o de către fiecare participant în cadrul consfătuirilor cadrelor didactice de început de an şcolar ; Articole în mass - media locală; Am realizat un panou pe holul şcolii şi la sediul ISJ Suceava în care au fost prezentate date semnificative ale, rezultatele obţinute şi imagini din timpul activităţilor; Prezentarea de către participanţii în proiect, în cadrul programului de formare a cadrelor didactice de la C. T. Mihai Băcescu Fălticeni,pentru anul şcolar a temei Formarea continuă a cadrelor didactice în asigurarea calităţii în învăţarea şi formarea profesională iniţială in cadrul căreia vor fi prezentate şi valorificate rezultatele ş 5

6 5. În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) Îndeplinirea obiectivelor propuse în proiect a condus la obţinerea de beneficii şi rezultate pozitive atât la nivelul participanţilor cât şi la nivelul instituţiilor partenere. Dintre rezultatele obţinute de participanţi, cele mai importante sunt competenţele profesionale îmbunătăţite în domeniul asigurării calităţii educaţiei şi formării profesionale cu impact în viitor asupra creşterii calităţii lecţiei, prin aplicarea metodelor didactice centrate pe elev ; asupra instituţiei prin asigurarea şi evaluarea calităţii în educaţie si formare profesională la nivelul standardelor de calitate europene; asupra comunităţii locale prin creşterea încrederii părinţilor, elevilor, agenţilor economici, administraţiei locale, în calitatea serviciilor educaţionale oferite de şcoală. 6. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? În derularea nu am întâmpinat greutăţi deoarece organizaţia partenerului extern O.N.E.C.O the training agency s-a implicat cu profesionalism şi responsabilitate în toate acţiunile privitoare la organizarea mobilităţii. 7. Srieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. Asigurarea calităţii educaţiei şi formării profesionale reprezintă cartea de vizită a oricărei unităţi şcolare şi in acelasi timp cheia succesului care garantează încrederea tuturor beneficiarilor- elevi, persoane adulte în serviciie educaţionale oferite de aceasta. 8. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. Alte competenţe formate la unii participanti - prepararea ciorbei de Sevilia, în atmosfera cântecului românesc... 6

7 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/051 DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE CUNOAŞTERE A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI Acronim proiect DACPA Denumire Grup Şcolar Mihail Sturdza Instituţia Localitate Iaşi beneficiar Telefon gs_sturdza@ .ro Persoana de contact CHIRIAC RODICA chiriacrodica@yahoo.com Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) Unul dintre motivele pentru care am considerat că este necesar acest proiect este acela că întâmpinăm greutăţi în ceea ce priveşte comunicarea cu adolescenţii care provin în cea mai mare parte din familii ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară; mulţi alţi adolescenţi provin din familii dezorganizate, cu o situaţie materială precară; sunt în şcoală şi copii din mediul rural, ai căror parinţi vin foarte rar în oraş şi nu manifestă suficient interes faţă de educaţia acestora. Pentru că nu beneficiem de sprijinul părinţilor în educarea copiilor şi având în vedere climatul social şi familial în care adolescenţii au crescut, lipsa exerciţiului dialogului, relaţionarea şi comunicarea deficitară pe care au avut-o cu persoanele în preajma cărora s-au dezvoltat, suspiciunea şi neîncrederea manifestată vis-a -vis de cei ce încearcă o apropiere faţă de aceşti elevi (indiferent că ar fi colegi, profesori, rude), considerăm că este necesară o cunoaştere mai bună a elevilor care ar conduce la o comunicare mai bună cu aceştia şi la posibilitatea de a-i îndruma spre o mai bună autocunoaştere, spre creşterea încrederii în forţele proprii şi a posibilităţilor de autoafirmare şi asigurare a unor şanse egale în ceea ce priveşte reuşita pe piaţa muncii. Ţări în care au avut loc plasamentele GERMANIA Grup ţintă 15 specialiti în consiliere, profesori dirigini Flux 1: 15 7

8 Date derulare proiect Perioada stagiului Data începerii Data încheierii Flux 2: Flux 3: Flux1: 2 săptămâni Flux 2: Flux 3: Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) Abilitățile dobândite au contribuit la ridicarea nivelului de formare al specialiștilor noștri și s-au materializat în implementarea unor modalități noi de abordare a managementului clasei de elevi. Au dat o nouă perspectivă relațiilor profesorielevi din punctul de vedere al comunicării, cooperării și cunoașterii, au dus la îmbunătățirea relațiilor interumane la nivelul colectivului de profesori printr-o mai bună relaționare, prin îmbunătățirea relațiilor în diferite echipe de lucru și prin eficientizarea acestora, o mai bună colaborare a dirigintelui cu părinții clasei, dar și o mai bună comunicare și cooperare a colectivului de cadre didactice al școlii cu Consiliul Consultativ al Părinților și a determinat o mai mare implicare a acestuia în viața activă a școlii. Toate acestea s-au materializat concret într-o mai bună frecvență (urmărită statistic în perioada septembrie octombrie), eliminarea multor cazuri de abandon școlar, implicarea diriginților în activitatea elevilor de la internatul școlii, o mai bună soluționare a problemelor elevilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, dar și o abordare dintr-o perspectivă nouă a orelor de consiliere (s-au ținut ore deschise cu participarea cadrelor didactice, dar și a părinților). Ideile noi au fost materializate la clasă de beneficiarii stagiului prin implementarea unor noi tehnici de predare-învățare. Rezultatele obținute de cei 15 beneficiari ai mobilității au confirmat scopurile și obiectivele propuse în proiect. 12. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) Evaluarea participanților la mobilitate s-a făcut printr-o monitorizare permanentă, cu monitori desemnați atât din partea organizației de trimitere, Grupul Școlar Mihail Sturdza,în persoana doamnei profesor psihopedagog Irina Sandu ( care a realizat o monitorizare directă prin participarea la ultimele trei zile ale stagiului) și prin coordonatorul de proiect, director adjunct, profesor Chiriac Rodica. Monitorizarea stagiului, din partea firmei Vitalis a fost făcută de domnul Ralf Giesecke-președinte Vitalis, Malgorzata Worona și Sandy Ehlers. Scopul monitorizării din ambele părți a fost legat de : observarea modalităţii de derulare a programului, discuţii între participanţii la stagiu şi reprezentanţii organizaţiei de primire în vederea optimizării derulării programului stabilit şi a implicării participanţilor în toate activităţile proiectate, discutarea activităţilor întregii 8

9 perioade de stagiu şi a modului în care s-a reflectat asupra formării continue a participanţilor, informări reciproce, discuţii de grup şi individuale, comunicare pe sau telefonic, asigurarea desfaşurării optime a activităţii conform prevederilor contractuale, evaluarea zilnică a programului desfășurat, urmărirea întocmirii jurnalului de către fiecare participant, precum și aportofoliului propriu. La sfârșitul stagiului, evaluarea beneficiarilor mobilității a fost facută de către o comisie mixtă româno germană, din care au facut parte domnul Ralf Giesecke în calitate de președinte al comisiei, profesor psihopedagog Irina Sandu și lector german Sandy Ehlers. Fiecare participant a completat un chestionar pus la dispoziţie de comisia de evaluare şi a susţinut un interviu în cadrul căruia a prezentat: -activităţile la care a participat pe durata programului de lucru; -documentele din propriul portofoliu al profesorului (produse ale activităţilor derulate în timpul stagiului: proiecte didactice, fişe de lucru, fişe de asistenţă, fişa psihopedagogică, prezentări Power Point etc.); -modul în care concepe utilizarea documentelor din portofoliu în activitatea şcolară; Validarea abilităților dobândite de către beneficiari s-a materializat la sfârșitul fluxului de mobilitate al prin obținerea următoarelor documente: -atestat de certificare a competenţelor (eliberat de firma Vitalis); -atestat de certificare a competenţelor lingvistice în domeniul limbii engleze (eliberat de Grupul Școlar Mihail Sturdza în cadrul caruia a avut loc pregatirea lingvistică a beneficiarilor); -certificatul Mobilipass; 13. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) Au avut loc diseminări :la nivelul școlii în Consiliul Profesoral, la nivelul părinților în Consiliul Consultativ al Părinților, s-a derulat un modul de formare pentru profesorii din școală care nu au participat la stagiu, s-au trimis articole legate de mobilitatea Leonardo la și la s-a realizat un suport de curs pentru modulul Metode și tehnici de cunoaștere a adolescentului în vederea consilierii și orientării lui în carieră, la nivelul orașului s-a făcut o diseminare a prin intermediul ISJ Iași, precum și la grupurile școlare C.V. Nechita Focuri- Iași, Constantin Brâncuși Iași. 14. În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) Experiența acestei mobilități Leonardo a dat posibilitate specialiștilor noștri să cunoască experiența altor formatori în relaționarea cu adolescenții, oferindu-le posibilitatea de perfecționare și autoperfecționare dar și o redimensionare a scării valorilor în comunicarea cu elevii, cu părinții acestora și chiar și cu colegii.ntâlnirea la diverse nivele cu persoane responsabile de asistența socială sau cu persoane care desfășurau muncă de voluntariat a deschis specialistilor noștri o altă perspectivă asupra acestor activități. 9

10 Considerăm această mobilitate ca o experiență extrem de pozitivă cu un impact deosebir asupra celor 15 beneficiari, rezultatele mobilității fiind deja implementate la nivelul școlii cu efecte benefice care se văd (îmbunătățirea frecvenței, diminuarea abandonului școlar, o mai bună relaționare la nivelul colectivului de cadre didactice, dar și o mai bună relaționare cu părinții, etc.) 15. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? Nu am întâmpinat dificultăi în derularea 16. Srieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. Este necesar ca profesorii-diriginţi să îşi perfecţioneze competenţele de cunoaştere, înţelegere, comunicare, consiliere şi susţinere morală a adolescenţilor pentru a se putea crea un spaţiu de dezvoltare autentică reală, astfel încât elevii să se implice mai mult în activităţi şi relaţii noi (care să ducă la o deschidere/acceptare a celorlalţi, fapt care ar putea ajuta la reglarea relaţiilor sociale mai largi ale adolescentului şi orientările sale în viitor), astfel încât aceştia să poată relaţiona eficient mai târziu cu posibilii colegi de muncă. Proiectul este relevant nu doar la nivelul şcolii noastre, tema este de interes general, ea constituie o problemă cu aplicabilitate judeţeană sau chiar naţională întrucât derivă din actualitatea socio-economică; sunt situaţii asemănătoare cu care se confruntă multe alte şcoli din România. 17. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. Unul din cele mai amuzante evenimente a fost legat de vizita la Gradina Zoologică din Leipzig, unde foarte mulți dintre noi au avut posibilitate să vadă animale pe care le-au văzut numai la televizor sau în paginile revistelor. Era o zi foarte călduroasă și în peregrinările noastre (parcul zoo are o suprafață foarte mare) am ajuns și la spatiul destinat trigrilor de care ne despărțea numai un șanț cu apă și un gard nu prea înalt.tigrii erau destul de toropiți de căldură și atunci când nimeni nu se aștepta unul dintre ei a venit în dreptul gardului și a scos un răget puternic, de adevărat stăpân al locului. În câteva secunde au dispărut toți cei ce se aflau lângă gardul cu pricina! Concluzia: chiar și în captivitate un tigru poate sa îți dea fiori! 10

11 La sfârșit de activitate la ZAW-Centrum 11

12 Gata de acțiune! Și noi suntem foarte buni! Într-o scurtă vizită la Berlin 12

13 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/053 NOI TEHNICI DE LIFELONG LEARNING UTILIZATE ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL CENTRAT PE ELEV PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ INIŢIALĂ Acronim proiect NOI TEHNICI LL GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL DE ELECTROTEHNICĂ ŞI Denumire TELECOMUNICAŢII - CONSTANŢA Instituţia Localitate CONSTANŢA beneficiar Telefon gstelecom@mail.isjcta.datanet.ro Persoana de contact FERŞETA MIRELA mirela_ferseta@yahoo.com Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: 1. Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) Acest proiect a răspuns nevoilor grupului ţintă de a descoperi: - tehnici noi, moderne, de predare-invatare-evaluare centrate pe elev - metode noi de utilizare a TIC atât la orele de curs cât şi pentru elaborarea de materiale didactice - metode noi de a motiva elevii pentru studiul individual si invatarea permanenta Longlife Learning - metode noi de realizare şi folosire a portofoliului profesorului - noi tehnologii privind implementarea activităţilor extracurriculare în şcoală, pentru orele de dirigenţie şi noi metode de Orientare Şcolară şi Profesională - OSP - noi metode pentru implicarea familiilor elevilor în susţinerea activităţilor din şcoală Ţări în care au avut loc plasamentele Franţa Date stagiu Grup ţintă Număr stagiari Perioada stagiului Flux 1: 6 Flux 2: - Flux 3: - Flux1: Flux 2: - Flux 3: - 13

14 Date derulare proiect Data începerii Data încheierii Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) Participanţi cu competenţe îmbunătăţite şi actualizate pentru a utiliza : - tehnici si metode centrate pe elev : munca în echipă, activităţi practice, proiecte, utilizarea fişelor de lecţie, de laborator. - metodele TIC in predare-invăţare-evaluare si proiectare didactică prin integrarea calculatorului în mai multe etape ale lecţiei regândirea fişelor de lucru la lecţiile asistate de computer pentru solicitarea mai mare a elevului - metode de Orientare Şcolară şi Profesională - OSP şi pentru implicarea familiilor elevilor în susţinerea activităţilor din şcoală : activitatea Biroului de documentare si orientare, permanenţa părinţilor la şcoală. 3. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) În ultima zi a mobilităţii,participanţii au fost evaluaţi în cadrul unui colocviu, de o comisie alcătuită din directoarea organizatiei de primire,persoana de contact şi doi profesori.au sustinut un interviu în care au prezentat activităţile la care au participat,modul de concepere şi conţinutul portofoliului propriu pe care l-au alcătuit pe durata stagiului.fiecare participant a completat un chestionar. Fiecarui participant i-a fost eliberat un Atestat pentru certificarea competenţelor care a fost folosit pentru emiterea documentului Europass Mobility în care au fost descrise activităţile efectuate şi competenţele îmbunătăţite. 4. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) 1.Conferinţe de presă la sediul G.S.I.E. Telecomunicaţii Constanţa 2. Întâlnire cu profesori,elevi şi conducerea liceelor vizitate din Brest, Franţa 3.Participarea cu lucrări la Colocvii Didactice, sesiunea de comunicări metodico ştiinţifice ed.xvii Creativitate şi inovare în educaţie 4. Amenajarea,în Cabinetul de proiecte europene, a unui stand 5. În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) - Se vor aplica, la nivelul fiecărei arii curriculare, fişele din portofoliul profesorului stabilite de membrii comisiei. - Se vor realiza, prin lucrul în echipă al profesorilor care predau aceeaşi discilină, fişe de lucru şi teste de evaluare comune - Se vor realiza, în urma unor studii ale unei comisii special desemnate, proceduri pentru monitorizarea prezenţei elevilor la ore - Se va organiza un stand OSP la bibliotecă. 14

15 6. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? Au fost întâmpinate dificultăţi la acordarea avansului, când au fost concepute mai multe variante pentru programul de lucru iar comunicarea cu Agenţia a fost dificilă. Au fost dificultăţi la stabilirea listei finale a participanţilor din cauză că grupul ţintă a trebuit să fie alcătuit doar din formatori, dar toate dificultăţile au fost depăşite cu sprijinul Agenţiei Naţonale. 7. Srieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. Accesul participanților la metodele inovative de predare și învățare le-a oferit posibilitatea de a - și dezvolta competențele. Proiectul are relevanţă asupra pregătirii profesionale a participanţilor, informaţiile acumulate fiind folosite în procesul educațional, deoarece participanții fac uz de noile competențe în procesul de predare. Mobilitatea a schimbat viziunea participanților asupra necesității cunoașterii unei limbi străine, ca și condiție esențială a pregătirii și formării profesionale, dat fiind că limbajul și actele de limbaj reprezintă baza unei comunicări eficiente. Proiectul ajută participanţii să realizeze o corelaţie cât mai eficientă între diversele modalități de invățare şi folosire a limbii franceze și să-și imbunătățească cunoștințele de vocabular și de exprimare. 8. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. În cadrul activităţilor culturale am participat la un Festival al dansului breton, unde la sfârşitul serii am dansat împreună cu spectatorii şi grupurile folclorice. De asemenea, a fost amuzantă întâlnirea la un cus-cus, organizată de gazde, între echipele cu proiecte europene din mai multe ţări, unde fiecare echipă a prezentat cântece şi dansuri din ţara sa. 15

16 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/055 IPRE- FORMAREA PROFESIONIŞTILOR EUROPENI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢEI ÎN EDUCAŢIA ROMÂNEASCĂ Acronim proiect IPRE- Formarea profesioniştilor europeni pentru îmbunătăţirea performanţei în educaţia românească Denumire Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin Instituţia Localitate Reşiţa beneficiar Telefon Persoana de contact KORKA Aurora Rodica Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: 1. Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) Proiectul a răspuns unora dintre provocările actuale aflate în faţa profesioniştilor în educaţie / managerilor şcolari: de a dezvolta abilităţi şi competenţe pentru a utiliza resursele comunitare din educaţie şi formare profesională, în scopul de a iniţia / promova proiecte şi programe de formare efective şi eficiente, de a asigura instrumentele necesare pentru accesarea şi managementul fondurilor europene, de a oferi sprijin pentru inovaţie în sistemul educaţional, de a identifica parteneri şi oportunităţi de finanţare comunitară prin proiecte pentru diferite sectoare / profile şi specializări. Ţări în care au avut loc plasamentele Grup ţintă Număr stagiari GERMANIA Manageri şcolari / directori ai unor instituţii de învăţământ din judeţ şi inspectori din cadrul Inspectoratului Şcolar judeţean Flux 1: 14 Flux 2: - Flux 3: - Flux1: (două săptămâni) Flux 2: - 16

17 Date derulare proiect Data începerii Data încheierii Flux 3: Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) 1. Participanţii şi-au dezvoltat abilităţi şi competenţe: competenţa de a analiza contextul educaţional în care funcţionează instituţia prin comparaţie cu instituţii similare europene; abilitatea de a folosi resursele comunitare în domeniul lor profesional, în scopul de a dezvolta proiecte răspunzând unor nevoi variate; competenţa de a crea un parteneriat efectiv şi funcţional, adecvat atât nevoilor elevilor / tinerilor aflaţi în formare iniţială, cât si nevoilor şcolii; competenţe IT şi competenţe organizatorice; abilităţi de comunicare şi competenţe interculturale. 2. S-a realizat un ghid de bune practici Bune practici în planificarea şi managementul proiectelor europene CD/DVD. 3. S-a înfiinţat un ziar local EuroProiecte - cu apariţie semestrială, destinat unităţilor de învăţământ din judeţ. 3. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) Evaluarea competenţelor dezvoltate de participanţi s-a realizat de către coordonatorul de proiect pe durata mobilităţii, prin întâlniri şi discuţii directe cu participanţii, prin chestionare de evaluare. Instrumentul folosit la evaluarea finală a fost colocviul de evaluare, pe parcursul căruia s-au analizat şi evaluat materialele realizate în timpul stagiului (drafturi de proiecte, secvenţe pentru CD-ul, prezentări în Power Point a experienţei acumulate etc.). Participanţii şi-au realizat autoevaluarea (pe parcursul mobilităţii / de progres, precum şi la final / sumativă), aşa cum rezultă din discuţiile de analiză, întâlnirile de lucru şi materialele elaborate. În etapa finală, echipa de gestiune a a efectuat o evaluare de ansamblu a următoarelor aspecte: gradul în care proiectul şi-a atins obiectivele propuse, eficienţa activităţilor derulate şi valorificarea experienţei acumulate, evaluarea (parţială / intermediară) a procesului de diseminare. 4. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) 1. Prezentarea Power Point a la şedinţele cu directorii; 2. Campanie de presă: prezentări în ziare locale, posturi locale de radio şi TV; 3. Conferinţă de presă: prezentarea schimbului de experienţă / 17

18 mobilităţii din Germania; 4. Realizarea paginii web a ; 5. Realizarea CD-ului de prezentare a, cu tema Rolul mobilităţii în şcoala secolului În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) Mobilitatea managerilor cărăşeni are efect multiplicativ la nivel educaţional şi contribuie la îmbunătăţirea calităţii şi creşterea volumului mobilităţii în Europa a indivizilor implicaţi în formare profesională iniţială şi continuă... şi la îmbunătăţirea calităţii şi creşterea volumului cooperării între instituţii şi organizaţii care asigură oportunităţi de învăţare, întreprinderi, parteneri sociali şi alte organisme relevante din Europa. Prin realizarea, s-au îmbunătăţit competenţele şi abilităţile participanţilor în domeniul planificării şi managementul de proiect. Aceştia vor aplica şi vor dezvolta instrumentele necesare accesării fondurilor europene şi vor face ca şcoala să-şi creeze propriul ei drum în context european. 6. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? Pe parcursul mobilităţii, au existat modificări / înlocuiri ale organizaţiilor / instituţiilor de primire, la cererea participanţilor sau din motive obiective. 7. Scrieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. Rezultatele regăsite în şcoala caraş-severineană sunt dovada că obiectivele a fost atinse în totalitate, iar acesta poate fi considerat un exemplu de bune practici, şi anume: 9 proiecte Leonardo da Vinci, 5 proiecte Comenius, 1 proiect Comenius Regio. Acestea probează faptul că experienţele împărtăşite, transferul de cunoştinţe şi schimbul de bune practici s-a realizat în foarte bune condiţii, iar proiectul este unic. 8. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. - 18

19 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/072 TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII - TEHNOLOGIE ADAPTATĂ LA CURRICULUM Acronim proiect Denumire Instituţia beneficiar Localitate TIC-TAC COLEGIUL TEHNIC «PETRU PONI» ONEŞTI Telefon ctpetruponi@yahoo.com Persoana de contact OPREA LILIANA lilianaoprea306@yahoo.com Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: 1. Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) Proiectul a urmărit inovaţia pedagogică în educaţia şi formarea profesională, prin învăţarea cu ajutorul TIC, axându-se în principal asupra integrării TIC în actul de învăţare, în acord cu disciplina predată, precum şi asupra formării competenţei digitale în cadrul tuturor obiectelor pe care le predau profesorii noştri. Ţări în care au avut loc plasamentele FRANŢA Date stagiu Date derulare proiect Grup ţintă Număr stagiari Perioada stagiului Data începerii Data încheierii Grupul ţinta a fost reprezentat de profesori de specialităţi tehnice si economice ai colegiului nostru, in majoritate metodişti. Flux 1: 11 Flux 2: Flux 3: Flux1: două săptămâni Flux 2: Flux 3:

20 2. Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) - Proiectul a permis participanţilor să înţeleagă cultura IT şi exigenţele spaţiului educaţional european, ceea ce le-a prilejuit dezvoltarea competenţelor de formare profesională în domeniul integrării TIC in procesul de predare - învăţare - evaluare. - Proiectul a dat sens învăţării, întrucât participanţii au învăţat să aplice TIC in activitatea didactica, pentru a obţine produse IT interesante si utile, pentru a realiza ore mai atractive si mai agreate de elevi. - - Toate rezultatele lecţii si manuale virtuale, utilizarea e- learningului, iniţierea unei pagini web, utilizarea activă a tablei inteligente, portofoliile digitale au fost postate pe site-ul care acum poate fi accesat de către toţi profesorii, acesta devenind un adevărat exemplu de modernizare eficientă a învăţământului nostru suspect de anchiloză. 3. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) Contact Europe a utilizat în vederea monitorizării: - observarea directă a programului de formare profesională la şcolile de primire; - îndrumarea participanţilor pentru respectarea programului de stagiu zilnic, conform obiectivelor ; - discuţii individuale şi de grup, zilnice, cu participanţii; - verificarea gradului de îndeplinire a obiectivelor. Evaluarea competenţelor însuşite sau perfecţionate de către participanţi in timpul schimbului a fost realizată de către profesorii francezi cu care a colaborat CONTACT EUROPE pentru acest proiect VETPRO, prin evaluarea concretă a produselor realizate de către profesorii romani. De asemenea, săptămânal, participanţii au completat chestionarele oferite de către CONTACT EUROPE. 4. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) 1. Colegiul Tehnic Petru Poni va exploata şi va disemina rezultatele prin iniţierea site-ului, cu adresa unde profesorii participanţi au postat deja date despre proiect si despre produsele realizate de către aceştia lecţii virtuale, manuale electronice, proiecte şi portofolii digitale, informaţii despre E-learning şi despre utilizarea tablei inteligente. 2. Beneficiile au fost prezentate in cadrul cercului metodic pe oraş, in cadrul Consiliului Elevilor din liceu, iar competenţele dobândite in cadrul schimbului au fost prezentate in cadrul ZILELOR LICEULUI, sub sigla EUROPA CREATIVĂ ŞI RECREATIVĂ din 28 mai 2009; 3. Rezultatele au fost publicate şi in presă, in articolul UN NOU 20

21 PROIECT EUROPEAN LA COLEGIUL TEHNIC PETRU PONI in ziarul ONEŞTI EXPRES, din şi prin publicarea articolului Colegiul Tehnic Petru Poni Oneşti face reforma prin proiecte europene in Ziarul de Bacău, din ; 4. Cea mai eficientă diseminare se va realiza direct, la clasă, unde elevii profesorilor participanţi vor beneficia de noile competenţe ale dascălilor lor, ca şi prin îndrumarea tinerilor profesori de către aceştia, in calitate de metodişti. 5. În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) Colegiul Tehnic Petru Poni va exploata si va disemina rezultatele prin iniţierea site-ului, cu adresa unde profesorii participanţi au început deja sa posteze date despre proiect si despre produsele realizate de către aceştia lecţii virtuale, manuale electronice, proiecte si portofolii digitale, informaţii despre E-learning si despre utilizarea tablei inteligente. Profesorii participanţi, in majoritate metodişti, vor realiza cea mai eficienta diseminare, in momentul îndrumării profesorilor asistaţi in aceasta calitate, de îndrumare. 6. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? A existat o dificultate provocată de primii parteneri de proiect, patru licee din Montpellier, care deşi acceptaseră iniţial colaborarea, ulterior au refuzat, motivând ca 8 ore de formare /zi sunt imposibil de realizat. Directoarea Contact Europe împreună cu responsabilul, care a efectuat in prima săptămâna de schimb in vizită de monitorizare, au reuşit găsirea altor unităţi de primire, cu profesori extrem de inimoşi, care au fost impresionaţi de dorinţa de formare si perfecţionare a colegilor romani, si au acceptat sa colaboreze. 7. Srieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. Prin cooperarea cu CONTACT EUROPE s-a realizat o importanta colaborare transnaţionala, deoarece am reuşit sa ne aliniem la standardele de formare europene. Proiectul a permis participanţilor sa ofere educaţie si formare pentru obţinerea de servicii educaţionale similare cu cele din tarile civilizate si cu un învăţământ performant, care va fi amplificat. Profesorii participanţi, in calitate de metodişti, vor multiplica experienţa lor tuturor profesorilor pe care ii vor îndruma. Pentru Colegiul Tehnic Petru Poni, proiectul de schimb LLP- LdV/VETPRO/2008/RO/072 reprezintă un veritabil trofeu pentru activitatea de formare a specialiştilor, activitate pe care o întreprinde cu seriozitate si profesionalism. 21

22 Câştigul cultural şi experienţa de viaţă ale profesorilor participanţi sunt incalculabile, deoarece aceştia au venit acasă nu doar cu competenţe TIC noi, ci mai stăpâni pe ei, cu mai mare stimă de sine, cu capacitaţi lingvistice şi de comunicare superioare şi cu convingerea că nu sunt cu nimic mai prejos decât ceilalţi europeni. 8. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. A fost un proiect greu, obositor din cauza programului foarte încărcat, dar a fost tratat cu multă seriozitate de către toţi cei implicaţi şi care s-a soldat cu rezultate remarcabile. 22

23 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/133 DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR METODICE ALE PROFESORILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ Acronim proiect DEVPET Denumire LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SUCEAVA Instituţia Localitate SUCEAVA beneficiar Telefon Persoana de contact MARIA PAVELESCU Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: 1. Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) În ultima perioadă activităţile sportive sunt neglijate în favoarea computerului, alimentaţia folosită de cei mai mulţi dintre noi este cea de tip fast food, iar ca efecte sunt: creşterea numărului de persoane care suferă de boli, obezitatea, creşterea agresivităţii elevilor, fenomenul violenţei în sport. Avem nevoie de strategii care să ajute profesorii să dezvolte la elevi spiritul de fair play, orientarea către un stil de viaţă sănătos, practicarea zilnică a activităţilor sportive. Obiective: dezvoltarea de noi competenţe metodice, schimb de bune practici, dezvoltarea de noi strategii în orele de educaţie fizică, dezvoltarea de noi materiale pentru învăţare cu accent pe alimentaţie sănătoasă, mişcare şi dezvoltare personală, practicarea de exerciţii fizice în timpul liber. Modalităţi de motivare a elevilor care practică sport de performanţă. Ţări în care au avut loc plasamentele MAREA BRITANIE Date stagiu Grup ţintă Număr stagiari Perioada stagiului VETPRO Flux 1: 8 Flux 2: Flux 3: Flux1: Flux 2: Flux 3: 23

24 Date derulare proiect Data începerii Data încheierii Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) Programă pentru activităţi opţionale Netball Glosar de termeni utilizaţi în sistemul de educaţie din Marea Britanie Dezvoltarea competenţelor metodice ale profesorilor de educaţie fizică Exemple de bune practici în proiectele Leonardo da Vinci - DVD Curs de formare prin CCD Suceava pentru profesorii de educaţie fizică în parteneriat cu specialişti de la Universitatea Ştefan cel Mare Suceava- Facultatea de educaţie fizică şi Sport- în vederea acreditării la CNFP. Realizarea de produse finale mai multe decât ne-am propus: 3. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) Evaluare pe parcursul mobilităţii: - modul de completarea a fişelor de asistenţă la activităţi - întocmirea rapoartelor zilnice - evaluare realizată de asistent manager Adriana Nichitean la finalul primei săptămâni de stagiu Evaluarea participanţilor de către tutorele James Evans pe baza unui chestionar şi a unui interviu la finalul mobilităţii. Elaborarea de către organizaţia gazdă a unui raport despre activitatea grupului, a celor 8 participanţi. Evaluarea finală: Evaluarea competenţelor lingvistice pe bază de interviu. Evaluarea modului de realizare a produselor finale, fiecare participant a contribuit la realizarea produselor finale prin studii, traduceri. Instrumente : Fişe zilnice de activitate Fişe de observaţie a activităţilor asistate Raport la finalul mobilităţii realizat de fiecare participant Certificate de competenţă lingvistică - limba engleză, emise de organizaţia de trimitere Atestate de participare la programul de stagiu, emise de organizaţia de primire; Europass Mobility- competenţele dobândite de beneficiari în urma stagiului. Plasamentul a fost validat prin certificate de participare oferite de Grange School and Sports College, Bristol şi Liceul cu Program Sportiv Suceava. 24

25 4. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) Articole în presa locală. Conferinţă de presă cu participanţii la mobilitate Emisiuni TV : Emisiunea Neatza moderată de Marius Cocoş, ora 08:00, din emisiunea Sport Plus - PLUS TV, moderată de C.Pîslaru, ora 21: emisiunea Bucovina Sport Action - BUCOVINA TV, moderată de M. Cocoş, ora 21:30, Participare activităţi cadre didactice: Sesiune de comunicări organizată de C.C.D. din Suceava, din 7 februarie 2009 Diseminare la cursul de formare cu responsabilii din şcolile din judeţ cu proeictele europene la : Gura Humorului martie 2009, Suceava aprilie 2009, Rădăuţi Diseminare în cadrul şedinţei lunare a Asociaţiei Educatorilor Suceveni, din Participare la Simpozionul Internaţional Educaţie şi cetăţenie Europeană, din , organizat de AESv Participare Conferinţă Internaţională Iaşi Creativity and Innovation to Promote Multilungualism and Intercultural Dialogue din iunie Cerc Pedagogic al Profesorilor de Educaţie fizică din judeţul Suceava, Gura Humorului, mai Comisia metodică a profesorilor de educaţie fizică din Liceul cu Program Sportiv Suceava, martie 2009 Consiliile profesorale la LPS Suceava în luna noiembrie 2008 şi martie 2009 Publicare de articole în volumul colectiv pe suport electronic Simpozionul Internaţional Educaţie şi cetăţenie Europeană- ediţia a VI-a, Realizarea unui suport de curs pentru profesorii de educaţie fizică în vederea susţinerii unui curs de formare la CCD G Tofan Suceava, în parteneriat cu specialişti de la Universitatea Ştefan cel Mare Suceava- Facultatea de educaţie fizică şi Sport- în vederea acreditării la CNFP. Realizarea de produse finale mai multe decât ne-am propus. 5. În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) Diseminarea de exemple de bune practici prin cursul de la CCD Suceava, folosirea produselor finale realizate de alţi profesori. Profesorii participanţi la mobilitate au devenit persoane resursă pentru colegi. Proiectul a fost model pentru alte proiecte Leonardo depuse pentru finanţare la ANPCDEFP care au primit aprobare. 6. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? Schimbarea organizaţiei de primire care era o organizaţie intermediară. 25

26 7. Srieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. Realizarea de produse finale de calitate: Programă pentru activităţi opţionale Netball (netball-ul este un sport mai puţin cunoscut în România, dar care poate fi practicat cu succes şi cu puţine resurse, un îndrumător pentru cei care doresc să-l practice putând fi acest material) Glosar de termeni utilizaţi în sistemul de educaţie din Marea Britanie (acest glosar poate uşura informarea cu deosebire a profesorilor de educaţie fizică, dar nu numai, cu privire la diferite sporturi, în limba engleză) Dezvoltarea competenţelor metodice ale profesorilor de educaie fizică Exemple de bune practici în proiectele Leonardo da Vinci - DVD Dezvoltarea profesională a participanilor. Realizarea de alte proiecte la nivel de şcoală şi judeţ coordonate de participanţii la mobilitate: Şcoala de vară Colaborarea cu presa locală pentru vizibilitatea şcolii în comunitate. 8. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. 26

27 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/211 PREGĂTIRE PROFESIONALĂ DE CALITATE PENTRU ELEVII DE LICEU PRIN FORMAREA CONTINUĂ A PROFESORILOR, ÎN VEDEREA FOLOSIRII TIC CA TEHNICĂ EFICIENTĂ DE PREDARE-ÎNVĂŢARE. Acronim proiect EUROTIC-PRO Grupul Şcolar Industrial de Electrotehnică şi Denumire Telecomunicaţii Instituţia Localitate Constanţa beneficiar Telefon gstelecom@isjcta.ro Persoana de contact Gabriela Roman gabriela2roman@yahoo.com Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: 1. Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) Proiectul a răspuns următoarelor nevoi concrete: - dezvoltarea de noi cunoştinţe în domeniul TIC; - utilizarea TIC ca mijloc didactic în procesul de predare învăţare; - tehnici noi de predare-învăţare prin colaborarea cu partenerii străini pentru accesul la formarea profesională continuă; - implicarea profesorilor în proiecte care încurajează utilizarea TIC; - stimularea creativităţii profesorilor în procesul de pregătire şi predare Ţări în care au avut loc plasamentele 1. Portugalia; 2.Franţa. Date stagiu Grup ţintă Formatori (inginer, profesor informatică sau profesor care are curs de formator). Număr stagiari Flux 1: 6 Flux 2: 6 Perioada Flux1: stagiului Flux 2:

28 Date derulare proiect Data începerii Data încheierii Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) În urma participării la acest stagiu de pregătire profesională continuă, participanţii şi-au îmbunătăţit competenţele profesionale, lingvistice şi culturale, astfel: - participanţii şi-au îmbunătăţit competenţele în vederea folosirii TIC ca tehnică eficientă de predare-învăţare-evaluare; - participanţii şi-au îmbunătăţit competenţele privind utilizarea metodelor bazate pe TIC în predarea disciplinei proprii; - participanţii şi-au îmbunătăţit competenţele de realizare şi folosire a portofoliului profesorului în activitatea de predare-învăţare-evaluare. - participanţii şi-au îmbunătăţit competenţele interculturale, sociale şi lingvistice. 3. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) Evaluarea competenţelor dezvoltate de participanţi a fost realizată de către o comisie de evaluare sub forma unui colocviu. Comisia de evaluare a fost alcătuită din conducătorul organizaţiei de primire, din doi profesori formatori cu experienţă în formarea profesională continuă şi din persoana de contact a organizaţiei de primire. Instrumentele de evaluare au fost: - fişa de observare; - investigaţia pentru alcătuirea de fişe necesare propriului portofoliu prin care s-au evaluat: creativitatea profesorilor, implicarea în munca în echipă a acestora, flexibilitatea şi deschiderea către noi idei de realizare ale acestora; - proiectul în care s-au evaluat competenţele dezvoltate de către profesori prin utilizarea TIC în vederea realizării proiectelor didactice şi a portofoliului propriu în procesul de predare/învăţare/evaluare; - portofoliul prin care s-a evaluat eficienţa tuturor materialelor realizate în cadrul stagiului cât şi utilizarea TIC ca metodă eficientă de predare/învăţare/evaluare; Pentru fiecare participant au fost eliberate atestate de participare la stagiu pentru certificarea competenţelor îmbunătăţite în vederea utilizării TIC ca tehnică eficientă de predare-învăţare-evaluare, cât şi certificate Europass-Mobility. 4. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) 1. Prezentarea activităţilor şi a rezultatelor în cadrul Consiliului Profesoral, în cadrul ariilor curriculare din şcoala noastră, în cadrul întrunirilor cu directorii din cadrul ISJ, la nivelul colectivelor 28

29 de elevi şi în şedinţele cu părinţii; 2. Articole în presa locală din Constanţa, articole în presa locală din V.N.de Famalicao - Portugalia; 3. Lucrări prezentate în cadrul sesiunilor de comunicări din şcoala noastră şi în cadrul Colocviilor Didactice, la nivel judeţean. 5. În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) La nivelul fiecărei arii curriculare, se vor aplica fişele din portofoliul profesorului stabilite de comun acord de membrii ariei curriculare respective. Profesorii din aceeaşi arie curriculară vor realiza fişe de lucru, de autoevaluare şi evaluare prin utilizarea TIC. În cabinetul de proiecte europene din şcoala noastră se vor păstra toate documentele realizate în proiect şi, atât profesorii şcolii cât şi alţi profesori din judeţ, vor avea acces la aceste documente. 6. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? Nu am întâmpinat dificultăţi majore. Aş dori să menţionez buna colaborare pe care am avut-o cu doamna Olivia Jidveian în realizarea şi definitivarea programului de lucru. 7. Srieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. Pentru creşterea calităţii educaţiei oferite elevilor, profesorii trebuie să-şi dezvolte competenţele de utilizare a instrumentelor şi metodelor de lucru din domeniul TIC şi competenţele metodologice şi trebuie să fie capabili să aplice aceste cunoştinţe în activitatea lor zilnică de predare. Formarea profesorilor trebuie să fie una dintre cele mai importante zone pentru integrarea TIC în educaţie. Profesorii care lucrează cu noile generaţii TIC recunosc posibilităţile creative şi productive ale TIC. Prin colaborarea cu profesorii din ţara gazdă s-a asigurat dezvoltarea unor competenţe lingvistice şi interculturale. De asemenea, s-au dezvoltat noi competenţe, cum ar fi competenţele de comunicare, competenţele tehnice, competenţele media şi cele digitale (cultură, înţelegere, cunoaştere). Profesorii trebuie să combine activităţile în echipă şi activităţile de învăţare în colaborare pe baza TIC, activităţile în sala de clasă şi activităţile individuale. Utilizarea TIC pentru prezentarea şi ilustrarea conţinuturilor şcolare reprezintă un pas important în practicile de predare şi formare, iar în acest sens proiectul reprezintă un exemplu de bună practică. 8. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. Grupul de profesori români a dorit să vadă Oceanul Atlantic şi a vizitat o localitate aflată pe coasta Atlanticului, P. de Varzim. Cei mai curioşi şi entuziasmaţi de întâlnirea cu oceanul au dorit să încerce apa şi să afle cum se comportă valurile oceanului spre deosebire de cele de la mare. Urmarea : au 29

30 fost surprinşi de un val mai mare şi udaţi zdravăn nu uitaţi că era sfârşitul lunii octombrie noroc că era o zi frumoasă! 30

31 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/228 INSTRUIRE PRIVIND IMPLEMENTAREA EDUCAŢIEI VOCAŢIONALE Acronim proiect LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/228 Denumire GRUPUL ŞCOLAR NICOLAE BĂLCESCU Instituţia Localitate ORAŞ FLĂMÎNZI beneficiar Telefon Persoana de contact ŞTEFĂNUCĂ MIHAELA Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: www. nbalcescubt.ucoz.com şi şi 1. Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) Proiectul Leonardo da Vinci,,,INSTRUIRE PRIVIND IMPLEMENTAREA EDUCAŢIEI VOCAŢIONALE, a pornit din nevoile şcolii noastre, cum ar fi: însuşirea metodelor didactice, a strategiilor şi activităţilor practice folosite in spaţiul european pentru formarea de competenţe specifice specializărilor amintite, informarea privind politica educaţională şi managementul educaţional la nivel de instituţie în şcolile vocaţionale din spaţiul european, însuşirea modalităţilor de implementare, asigurare şi control al calităţii în TVET în şcolile similare din Italia, diversificarea tipurilor de activităţi extraşcolare pentru creşterea atractivităţii în TVET, informarea privind tipul de documente didactice TVET folosite in şcolile similare din Italia. Ţări în care au avut loc plasamentele ITALIA Date stagiu Grup ţintă Număr stagiari Perioada stagiului CADRE DIDACTICE Flux 1: 15 Flux 2: Flux 3: Flux1: APRILIE 2009 Flux 2: Flux 3: 31

32 Date derulare proiect Data începerii Data încheierii Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) Rezultate obţinute de fiecare participant Competenţele profesionale îmbunătăţite au fost: competente de predare folosind metode activ-participative, in domeniul elaborarii proiectelor didactice conform cerintelor spatiului European, competente in ceea ce priveste evaluarea formativa, abilitati privind elaborarea de curriculum pentru formarea adultilor, abilitati privind elaborarea unui Plan de colaborare cu Camera de Comert pentru stabilirea cifrei de scolarizare conform cerintelor pietii muncii, comptenţe de a elabora un opţional pe teme de ecologie conform cerinţelor europene, abilităţi de realizare a unui curs legat de asigurarea calităţii conform normelor europene în învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar Competenţele lingvistice dobândite au fost: formarea unui bagaj minim de de expresii uzuale şi termeni tehnici in limba italiana, dezvoltarea competentelor de exprimare orala in limba italiana, competenţe de a utiliza limba italiana. Competenţele comportamentale îmbunătăţite au fost: abilitati de a purta un dialog cu autoritati locale, competenţe de a-şi afirma şi apăra drepturile, interesele şi nevoile, dezvoltarea capacitatii de a conduce un grup, dezvoltarea capacitatilor de a organiza stagii de pregatire practica cu parteneri societati comerciale, abilitati de a organiza desfasurarea unei lectii folosind metode activparticipative, abilitati de elaborare si derulare de proiecte didactice bazate pe invatarea centrata pe elev. 3. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) Evaluarea competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului s-a realizat prin întocmirea jurnalului zilnic de către fiecare participant la mobilitate în care a consemnat cele mai importante impresii din cadrul activităţilor desfăşurate pe parcursul zilei şi concluziile trase privind asemănările şi diferenţele dintre sistemul de învăţământ italian şi cel românesc urmate de bune practici. Acesta a fost vizat de către responsabilul de proiect participant la mobilitate şi analizat odată pe săptămână în cadru unei mese rotunde organizată în sala de conferinţe a hotelului prin amabilitatea administratorului acestuia. S-au elaborat rapoarte de activitate pentru activităţile programate în mobilitate care să monitorizeze gradul şi modul de îndeplinirea obiectivelor. Totodată reprezentantul şcolii a observat modul de desfăşurare a programului şi atingerea obiectivelor şi a contact conducerea şcolii relatând activităţile desfăşurate şi impresiile culese pe parcursul desfăşurării mobilităţii, fără a fi cazul ca aceasta să intervină vre-odată pentru buna desfăşurare. Tuturor participanţiilor li s-au aplicat teste de evaluare de către E.L.S. FORM care să evidenţieze progresul şi dobăndirea abilităţilor lingvistice, culturale si profesionale. 32

33 Pe parcursul mobilităţii s-au realizat înregistrări video, audio şi fotografii care au fost aşezate într-un montaj electronic ce formează istoricul celor 10 zile de instruire şi vor reprezintă dovezi pentru activitatea desfăşurată. De asemenea s-au folosit chestionare concepute pe activităţile derulate în proiect, privind importanţa desfăşurat, beneficiile desfăşurării pentru participanţi şi sondaje de opinie în rândul cadrelor didactice participante şi a comunităţi locale privind îndeplinirea obiectivelor propuse. 4. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) Strategia de diseminare a rezultatelor şi a bunelor practici s-a bazat pe prezentarea rezultatelor obţinute în urma desfăşurării mobilităţii prin acţiuni de disiminare în: Consiliului Profesoral al Grupului Şcolar Nicolae Bălcescu, Consiliul de administraţie al Grupului Şcolar Nicolae Bălcescu, - Comisia metodică Tehnologii din cadrul Grupului Şcolar Nicolae Bălcescu, Comisia metodică Tehnologii din cadrul Grupului Şcolar şi Elie Radu, - Consiliul Local Flămînzi, Şcoala de Arte şi Meserii Copălău, Şcoala de Arte şi Meserii Vlădeni, Grupul Şcolar Ştefan cel Mare şi Sfânt, Vorona, jud. Botoşani, Casa Corpului Didactic Botoşani, Şcolile cu clasele I-VIII, nr. 1 şi nr. 2 Flămînzi, colectivele de elevi ale Grupului Şcolar Nicolae Bălcescu, - agenţii economici parteneri. Diseminarea rezultatelor s-a făcut prin folosirea pliantelor şi CD-ului cu prezentarea Power Point care cuprind: obiectivele, activităţile desfăşurate, rezultatele obţinute, impresii de pe parcursul desfăşurării mobilităţii. În Centrul de documentare şi informare din cadrul Grupului Şcolar Nicolae Bălcescu s-a organizat un punct de prezentare a ce cuprinde documentele relevante ce au fost recoltate din spaţiul învăţământului italian, programul de lucru şi un panou cu fotografii de pe parcursul desfăşurării mobilităţii. Informaţii despre proiect, prezentarea acestuia, activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute se găsesc pe site-urile şi 5. În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) Rezultatele obţinute privind perfecţionarea profesorilor vor avea ca efect performanţe mărite în formarea profesională iniţială, datorate învăţări centrate pe elev, pe baza experienţei dobândite din această mobilitate de către profesorii şcolii noastre. Beneficiarii finali al, elevii şcolii noastre vor avea acces la activităţi de învăţare care să permită formarea de competenţe profesionale cerute pe piaţa muncii din UE, ceea ce va duce la o dezvoltare profesională durabilă şi la o integrare socială de succes în viitor. Am punctat aici cel mai durabil efect pe care il va avea proiectul nostru pentru beneficiarii educaţiei care la rândul lor vor perpetua valorile programului Leonardo Da Vincii: comunicare, cunoaştere, conlucrare, perfecţionare profesională. 33

34 6. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? Problemele întâmpinate au fost mai ales de comunicare, pentru că s-au purtat discuţii pe toate temele, dar responsabilul de proiect fiind vorbitor de limbă italiană a realizat traducerile pentru participanţi şi pentru gazde, rezolvând acest caz. 7. Srieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. Pentru noi a fost o experienţă unică, fiind pentru prima dată când s-a luat contact direct cu spaţiul european, profesorii de discipline tehnice având posibilitatea să constate care sunt cerinţele acestuia pentru viitori absolvenţi. 8. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. În cadrul vizitelor de lucru am fost şi într-o fabrică de obţinere a pastelor în sistem ecologic, iar echipamentul ce a trebuit să-l purtăm pe parcursul vizitei ne făcea ca nişte extratereştri: 34

35 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/232 EDUCAŢIA INCLUSIVĂ ÎN VET Acronim proiect IEVET Denumire Casa Corpului Didactic Alexandru Gavra Arad Instituţia Localitate Arad beneficiar Telefon Persoana de contact RALUCA MARTIN Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: 1. Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) Analizând strategia de formare continuă la nivelul judeţului am identificat o serie de nevoi: nevoia de a stimula un proces inovativ, de creştere a calităţii serviciilor de formare continuă a cadrelor didactice; nevoia de a creşte calitatea formării şi consilierii, a practicilor inovative pentru profesorii care lucrează cu elevi cu CES integraţi sau nu în şcolile de masă VET; nevoia de a îmbunătăţi abilităţile şi cunoştinţele în abordarea copiilor cu tulburări de comportament, emoţionale şi dificultăţi de învăţare care învaţă în şcolile VET; nevoia de a elabora o strategie adecvată pentru construirea unui mediu de învăţare şi a unei culturi incluzive la nivelul şcolii VET; nevoia de a îmbunătăţi metodele de lucru cu adulţii prin preluarea, adaptarea şi transfera instrumente specifice de lucru cu copiii cu CES. Ţări în care au avut loc plasamentele Finlanda Date stagiu Grup ţintă Număr stagiari Perioada stagiului formatori Flux 1: 20 Flux 2: Flux 3: Flux1: Flux 2: Flux 3: 35

36 Date derulare proiect Data începerii Data încheierii Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) Suportul unui curs de formare pe tema educatiei inclusive în VET; Mapa formatorului ce cuprinde modele de planuri de sesiuni, materiale ce pot fi utilizate în activităţile de formare ulterioare; Broşura care cuprinde instrumente, metode, tehnici, strategii specifice educaţiei inclusive în VET, transferabile din sistemul finlandez in contextul local. 3. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) Procedura de evaluare a fost bine definită încă de la începutul, întocmindu-se o strategie pe termen scurt şi lung. Momentele cheie ale procesului de evaluare au fost: după selecţia participanţilor, pregătirea participanţilor, înaintea şi în timpul mobilităţii, după întoarcerea de la partenerul finlandez, în etapa de pregătire şi elaborare a rezultatelor tangibile ale. Evaluarea s-a realizat efectiv prin intermediul: focus-grup/discuţii structurate, realizate cu participanţii ; aplicarea de chestionare la finalizarea schimbului, a mobilităţii; realizarea rapoartelor interne de evaluare şi progres; realizarea situaţiillor periodice şi a rapoartelor de analiză privind stadiul implementării de către echipa de proiect. Gradul de atingere a obiectivelor şi rezultatelor propuse a fost măsurat prin utilizarea fişelor de feed-back, a chestionarelor, a observărilor directe ale participanţilor. În faza de evaluare a rezultatelor au avut loc discuţii cu participanţii, aplicarea unor chestionare finale, stabilirea unui set de practici de succes dar şi atenţionarea asupra experienţelor dificile întâlnite. Împreună cu instituţia parteneră am realizat o evaluare, cu privire la gradul de multumire a universităţii din Jyvaskyla cu privire la grupul de participanţi din România. Evaluarea efectuată la partenerul din Finlanda s-a finalizat cu distribuirea certificatelor de stagiu pentru fiecare participant şi a Certificatelor de mobilitate Europass. Ultima etapă, în procesul de evaluare, a fost cea de follow-up, când a avut loc o trecere în revistă a activităţilor efectuate, evidenţierea practicilor de succes şi a aspectelor cheie întâlnite pe parcursul schimbului, discuţii finale cu participanţii şi prezentarea concluziilor finale, în cadrul unei întâlniri organizate la CCD Arad în luna aprilie Evaluarea aplicată grupului ţintă s-a desfăşurat atât în instituţia de trimitere, cât şi în instituţia de primire. În cadrul echipei de proiect a existat un responsabil cu evaluarea care împreună 36

37 cu coordonatorul a dus la indeplinire evaluarea întregului proces şi interpretarea rezultatelor evaluării. 4. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) Activităţile derulate pentru a face cunoscut proiectul au fost următoarele: prezentări power-point în şcoli de pe raza judeţului Arad, distribuirea afişul în şcoli, broşura, publicarea de articole în presa locală, postarea de materiale pe pagina web a Casei Corpului Didactic Arad. 5. În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) Preocuparea Casei Copului Didactic Arad este de a asigura sustenabilitatea si efectele multiplicatoare ale rezultatelor acestui proiect. Acest lucru s-a realizat prin cursul de formare inclus în oferta de formare a Casei Corpului Didactic în anul şcolar 2008/2009 şi 2009/2010. Astfel, după întoarcerea din mobilitate, cei 20 de participanţi am elaborat un suport de curs de formare privind educaţia inclusivă care cuprinde elementele transferabile din sistemul de învăţământ finlandez în ceea ce priveşte educaţia inclusivă în VET. Astfel, cursul este şi va fi deschis pentru toate cadrele didactice din judeţul Arad, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, acestea putându-şi îmbunătăţi strategiile de lucru şi eficientizare a învăţării într-un mediu inclusiv. Prin acest curs va creşte nivelul abilităţilor şi competenţelor cadrelor didactice ce lucrează cu copiii cu CES în VET şi nu numai din judeţul Arad. 6. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? Nu am întâmpinat dificultăţi. 7. Srieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. Unicitatea constă în faptul că forrmatorii din grupul ţintă sunt din întreg judeţul Arad. Acest proiect reprezintă continuarea unui alt tip de proiect Leonardo da Vinci şi anume Educaţia inclusivă pentru copii cu nevoi educative speciale grup ţintă IVT, număr proiect (97139/EX). Grupul de participanţi a fost format din persoane deschise, flexibile, motivate care au beneficiat de o experienţă profesională de calitate şi care sunt dispuse să împărtăşească colegilor din judeţ elementele de interes în vederea creşterii gradului de incluziune în VET. Echipa de formatori a utilizat exemplele de bună practică preluate din sistemul finlandez în diversele activităţi metodice ale profesorilor itineranţi şi ale profesorilor de sprijin în vederea îmbunătăţirii modalităţilor de lucru ale acestora şi a dezvoltării unor practici inclusive eficiente. 37

38 8. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. În cadrul activităţii culturale am programat o vizită în orăşelul lui Moş Crăciun din Finlanda, Rovaniemi, capitala Laponiei. În orăşel exista şi un castel de gheaţă care avea şi o pârtie special amenajată unde turiştii se putea da pe gheaţă cu... anvelope din cauciuc. Bineînţeles că unii din grup, mai curajoşi şi aventuroşi, am îndrăznit să ne dăm pe gheaţă. Totul a mers bine, distracţie, râsete amestecate cu puţină frică. Un coleg, puţin mai plinuţ, pentru prima dată afundat într-o roată de cauciuc pe o gheaţă ca sticla, s-a lansat şi... s-a împrăştiat. A sărit din roată pentru că avea impresia că iese în şosea. Din spate veneam în anvelope cu viteză ceilalţi, căzând toţi grămadă peste colegul nostru. Acesta era plin de julituri, zgârieturi, dar extrem de amuzat de întâmplare. 38

39 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/233 MENTORI PENTRU INCUBATOR DE AFACERI Acronim proiect Denumire Colegiul Naţional Economic Theodor Costescu Localitate Drobeta Turnu Severin Instituţia Telefon beneficiar (colegiu) (director colegiu) Persoana de contact CARMEN RĂBONŢU Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: 1. Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) Proiectul a răspuns nevoii de dezvoltare a competenţelor individuale şi organizaţionale în domeniul serviciilor de consultanţă şi educaţie antreprenorială pentru cadrele didactice participante, simultan cu pregătirea pedagogică lingvistică - culturală în vederea accesării informaţiilor necesare pentru dezvoltarea competenţelor menţionate anterior şi valorificate prin crearea portofoliului, în cadrul căruia, ghidul metodologic Incubator de afaceri afaceri europene ocupă locul central. Acest ghid metodologic va sta la baza instruirii în scopul dotării, amenajării şi organizării unui incubator de afaceri în judeţul Mehedinţi, în cadrul căruia, elevii, studenţii şi adulţii interesaţi primesc sprijin şi consultanţă pentru iniţierea şi derularea unor afaceri de succes. Ţări în care au avut loc plasamentele Spania, Malaga Date stagiu Date derulare proiect Grup ţintă Număr stagiari Perioada stagiului Data începerii Data încheierii VETPRO Flux 1: 11 Flux 2: Flux 3: Flux1: 1-14 februarie 2009 Flux 2: Flux 3:

40 2. Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) Ghidul metodologic Incubator de afaceri afaceri europene cu DVD, prin care se demonstrează familiarizarea beneficiarilor cu iniţierea şi derularea de afaceri în cadrul unui incubator de afaceri. 3. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) Evaluarea competenţelor participanţilor la programul de formare Leonardo VETPRO 233 Mentori pentru incubator de afaceri s-a realizat de către Monica Szauka, Director department de programe europene la firma Spanish & Internship Consultant SL prin analiza activităţilor şi produselor intermediare, realizate în cadrul unor discuţii în plen la finalul fiecărei zile de lucru, prin feedback-ul oferit stagiarilor pe baza analizei, prelucrarii si interpretarii chestionarelor şi fişelor de evaluare completate de stagiari. De asemenea, în ultima zi de stagiu în Spania Monica Szauka a evaluat un plan de afaceri realizat de către beneficiari pentru înfiinţarea unei pizzerii pe baza unei fişe de evaluare, precum şi produsele portofoliului pe baza fişelor de evaluare. Portofoliul realizat în timpul stagiului a inclus: 1. Ghid metodologic Incubator de afaceri afaceri europene pentru cursurile de Firmă de exerciţiu pentru adulţi şi Firmă de exerciţiu pentru elevi însoţit de un DVD conţinând poze, filme, prezentări multimedia, rapoarte, studii de caz, modele de bună practică, interviuri, apariţii în mass-media, raport de activitate final, etc. (formă intermediară). 2. Broşura cu adrese de contact ale membrilor comunităţii locale, oameni de afaceri din Malaga, diferite instituţii reprezentative şi de interes pentru domeniul afacerilor/potenţialilor investitori în sectoare de activitate din judeţul Mehedinţi. (formă finală) 3. Jurnal de proiect, (formă finală) 4. Mapa / dosarul de presă despre proiectul de mobilităţi VETRO Mentori pentru incubatorul de afaceri. (formă intermediară). 5. web site-ul Monitorizare internă realizată de către beneficiar: Din echipa internă responsabilă cu monitorizarea au făcut parte: responsabilul de proiect, responsabilul cu perfecţionarea profesională, directorul şcolii, un cadru didactic beneficiar, membru al echipei de proiect. Membrii echipei interne de monitorizare au realizat activităţi de urmărire şi îndrumare a modului în care au fost desfăşurate toate activităţile planificate precum şi a calităţii produselor realizate, astfel: - Responsabilul de proiect, responsabilul cu perfecţionarea profesională şi directorul şcolii au realizat următoarele: Au observat şi urmărit respectarea programului de activitate de 8 ore şi a calităţii activităţilor efectuate în timpul mobilităţii, astfel încât participanţii să-şi dezvolte competenţele profesionale 40

41 propuse: abilităţi antreprenoriale, comunicare, cooperare şi muncă în echipă, iniţiativă şi creativitate, investigarea resurselor, abilităţi lingvistice, abilităţi IT, etc. Nivelul de dezvoltare a acestor competenţe şi abilităţi rezultă şi din calitatea produselor finale rezultate după prelucrarea informaţiilor din timpul mobilităţii (vezi produsele finale menţionate anterior). - Un cadru didactic beneficiar, membru al echipei de proiect a ţinut un jurnal zilnic al şi a colectat documentele realizate de membrii echipei de proiect. Instrumentele folosite pentru monitorizare au fost: chestionar de feedback aplicat la finalul fiecărei zile de lucru de către responsabilul cu perfecţionarea şi reprezentantul instituţiei gazdă; fişe de evaluare a produselor intermediare; jurnalul de proiect ţinut zilnic de un membru al echipei de proiect ce face parte din echipa de monitorizare 6. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) Prezentarea portofoliului şi amenajarea panoului publicitar în şcoală, prezentare în mass media locală, naţinală şi pe Internet, precum şi în cadrul unor întâlniri profesionale cu oameni de afaceri, cadre didactice preuniversitare şi universitare, reprezentanţi ai ONG-urilor, ai Primăriei, Administraţiei Publice Locale, AJOFM, DJT, inspectori şcolari, e.t.c. 7. În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) Ghidul metodologic, Incubator de afaceri afaceri europene va fi utilizat în cadrul orelor de Firmă de exerciţiu, dar şi în cadrul cursurilor de reconversie profesională pentru adulţi. Pe termen mediu şi lung, portofoliul va sta la baza: instruirii în scopul dotării, amenajării şi organizării unui incubator de afaceri în judeţul Mehedinţi, în cadrul căruia, elevii, studenţii şi adulţii interesaţi vor primi sprijin şi consultanţă pentru derularea unei afaceri; iniţierii de parteneriate pentru proiecte cu finanţare europeană în scopul înfiinţării unui incubator de afaceri în judeţul nostru; prestarea pe bază de voluntariat a diferite servicii de consultanţă pentru firmele din incubator. 8. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? 1. Definitivarea programului de activităţi din timpul stagiului, aşa încât să fie agreat de ANPCDEFP departamentul Leonardo da Vinci s-a transformat într-un proces cronofag, dificil şi obositor. 2. La întoarcerea din stagiu, pe 14 februarie 2009, pe aeroportul Otopeni, responsabila de proiect şi-a fracturat glezna stângă, motiv pentru care două săptămâni a fost în indisponibilitate de a-şi relua responsabilităţile asumate. În aceste condiţii, colaborarea cu echipa de proiect a fost reluată abia din 2 martie 2009, după o operaţie la urgenţă şi o scurtă 41

42 perioadă de recuperare la domiciliu. În continuare, lucrul pentru finalizarea produselor de portofoliu şi raportări s-a realizat prin comunicare online ( , chat), telefonic, precum şi prin vizite la domiciliul responsabilei de proiect, fapt ce a consolidat şi mai puternic relaţiile în cadrul echipei de proiect. 3. Srieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. Tematica şi obiectivele mai mult decât generoase ale LLP- LdV/VETPRO/2008/RO/233 - Mentori pentru incubator de afaceri rezultă din preocuparea cadrelor didactice implicate de a-şi aduce o contribuţie substanţială la regenerarea socială şi economică a zonei şi consolidarea unui mediu socio-economic sănatos şi stabil în judeţul nostru, care să susţină şi să genereze simultan prosperitate spirituală şi materială în fiinţele şi casele mehedinţenilor. Acest ideal va fi posibil de realizat prin familiarizarea elevilor colegiului şi membrilor comunităţii locale cu idea şi posibilitatea de a-şi dezvolta o afacere de succes în cadrul unui Centru Incubator de Afaceri mehedinţean. Un astfel de Incubator de Afaceri poate fi creat prin unirea forţelor mai multor instituţii reprezentative din comunitatea locală şi accesare de fonduri europene, în parteneriat cu instituţii reprezentive contactate în Spania. Oficiali ai acestor instituţii şi-au exprimat în timpul vizitelor de documentare, dar şi ulterior, prin , deschiderea şi intenţia de a se implica în demararea unui astfel de proiect de anvergură. Acţiunile de voluntariat angajate de către beneficiarii, cadre didactice ale Colegiului Naţional Economic "Theodor Costescu", mentori pentru incubator de afaceri, constau în sprijin şi consultanţă acordată elevilor, studenţilor şi adulţilor interesaţi să se implice în demararea unor astfel de afaceri în cadrul incubatorului creat. Acest tablou al revigorării mediului de afaceri mehedinţean este posibil de materializat, doar prin cooperare, voinţă şi implicare, din partea Administraţiei Publice Locale, precum şi a altor instituţii reprezentative ale comunităţii locale. 4. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. Într-o duminică însorită de 8 februarie, după cursul de limba spaniolă, eu şi colegele mele, Carmen, Florica şi Marilena am plecat într-un tur turistic prin staţiunile de pe Costa del Sol, recomandate de Domnişoara Monica Szauka, Îngeraşul nostru Păzitor în Spania. Ajungând la Marbella, am coborât pe plajă şi surpriza surprizelor era foarte cald, aproximativ 22 de grade. Întrucât la Malaga erau cca 7-10 grade şi plouase ultima săptămână mai mereu, eu purtam cizme şi paltonul adus din România, adecvat temperaturilor de iarnă. Oarecum speriată de vremea neaşteptat de rece pentru Malaga, am venit la fel de gros îmbrăcată şi la Marbella. Fiind foarte cald acolo, purtam paltonul pe braţ. Ca să mă relaxez şi să mă simt în largul meu, mi-a venit ideea să-mi cumpăr o pereche de papuci de plajă. Colegele mele, Carmen şi Mari, doreau de asemenea, ceva mai lejer de îmbrăcat 42

43 chiar un costum de baie Cu bagajele şi hainele pe braţe, am intrat toate trei într-un magazin de articole de plajă. - De unde veniţi? Din Rusia? ne întreabă vânzătorul foarte serios, împachetând papucii cu model floral oriental. Izbucnim toate trei în râs şi răspundem în cor: - De la Malaga. Vânzătorul ne priveşte nedumerit. Eu continui în spaniolă: - Am sosit acum de la Malaga. Acolo de o săptămână, plouă cu furtună. Suntem din România, unde, acum o săptămână era iarnă adevărată cu fulgi de zăpadă. Colegele mele amuzate şi inspirate încep să fredoneze în limba română cu rimă: Am sosit de la Malaga, Unde plouă cu furtună, De o săptămână. De o săptămână, Am venit din România, Unde este iarnă grea, Cu fulgi de nea. Plătim papucii şi fustiţele de plajă, spunând vesele, Muchas gracias! Adiós!. Vânzătorul mulţumeşte şi el, zâmbind amestecat... curios, uimit, amuzat... cu o undă de regret parcă-ar fi dorit să-i mai fredonăm încă un vers 43

44 44

45 Număr proiect: LLP-LdV/VETPRO/2008/RO/241 EDUCAŢIA MODERNĂ ÎN SPRIJINUL ELEVILOR CU DEFICIENŢE VIZUALE Acronim proiect EMSEDV Denumire Centrul Şcolar Instituţia Localitate Arad beneficiar Telefon Persoana de contact CĂLIN-RĂZVAN CISMAŞ Pagina web a de unde se pot culege mai multe informaţii despre acesta: 1. Căror nevoi concrete de formare a răspuns proiectul dvs.? (max. 10 rânduri) Centrul Şcolar Arad este o şcoală pentru elevi cu deficienţe vizuale, iar necesitatea unui astfel de proiect s-a impus ca urmare a constatării, în urma analizei activităţii şi aplicării unor chestionare de către conducerea şcolii, nevoii de îmbunătăţire a metodelor didactice şi a strategiilor de lucru cu elevii cu deficienţe vizuale şi cu deficienţe asociate. Totodată, la nivelul activităţilor instructiv-educative din cadrul atelierelor şcolii a fost simţită nevoia de a cunoaşte modul de lucru, precum şi alte calificări, oferite de şcoala parteneră. În ceea ce priveşte activitatea din cabinetele de terapii specifice, a fost simţită nevoia de a cunoaşte metode noi aplicate în psihodiagnoza deficienţei vizuale şi în terapia acesteia. Ţări în care au avut loc plasamentele Ungaria Date stagiu Date derulare proiect Grup ţintă Număr stagiari Perioada stagiului Data începerii Data încheierii Profesori, maiştri instructori, psihologi, învăţători Flux 1: 10 Flux 2: 10 Flux 3: Flux1: Flux 2: Flux 3:

46 2. Care consideraţi că au fost cele mai importante rezultate ale? (max. 3) 1. Cunoaşterea unor moduri noi de abordare şi de lucru cu elevii cu deficienţe vizuale. 2. Cunoaşterea de noi calificări profesionale şi modul de organizare a atelierelor din şcoala profesională, pentru elevii cu deficienţe vizuale. 3. Cunoaşterea unei alte culturi şi a unor alte structuri organizaţionale. 3. Cum aţi evaluat competenţele dezvoltate de participanţi în perioada plasamentului/ plasamentelor? (Strategie, metode, instrumente, responsabilităţi) Pentru evaluarea competenţelor dobândite de participanţi am apelat la metoda chestionarului, precum şi la metoda practică, constând în conceperea unui proiect didactic de către participanţi, la finalul stagiului, evaluate de membrii din echipa de proiect. Colegii din şcoala gazdă au evaluat, la rândul lor, în afara celor două instrumente menţionate, pe parcursul stagiului, în cadrul sesiunilor de lucru desfăşurate. 4. Ce activităţi aţi efectuat pentru ca proiectul dvs. să fie cunoscut? (max. 5) 1. Diseminarea în cadrul comisiilor metodice din şcoala noastră. 2. Diseminarea în cadrul unei comisii metodice la nivelul municipiului Arad. 3. Prezentarea pe site-ul şcolii. 4. Urmează publicarea unui articol în presa locală. 5. În ce măsură şi în ce fel consideraţi că rezultatele pot fi folosite în viitor? (max. 10 rânduri) Proiectul derulat a avut un puternic impact asupra cadrelor didactice participante la mobilităţile din cadrul Şcolii pentru elevi cu deficienţe de vedere din Budapesta, iar rezultatele aşteptate se referă la îmbunătăţirea activităţii didactice la nivelul întregii şcoli: la nivel instructiv-educativ profesorii, învăţătorii şi maiştrii vor şti să aplice metode şi strategii didactice mai eficiente, axate pe o mai bună conlucrare profesor-elev, vor şti să-şi confecţioneze materiale didactice noi, la nivelul instruirii practice maiştrii instructori vor putea îmbunătăţi organizarea atelierelor şi a modului de lucru cu elevii, în viitor vor fi înfiinţate meserii noi, specifice deficienţei vizuale, iar psihologii îşi vor îmbogăţi bateriile de teste şi tehnicile pentru terapiile specifice. 6. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în derularea? Singura dificultate în derularea, care a dus la decalarea perioadei uneia din mobilităţi, a fost la iniţierea acestuia, în cursul alcătuirii documentelor necesare pentru plata avansului. 7. Scrieţi câteva rânduri prin care să convingeţi că proiectul dvs. e unic şi că merită dat ca exemplu de bună practică. 46

47 Pentru membrii şcolii noastre proiectul Educaţia modernă în sprijinul elevilor cu deficienţe vizuale este unic, pentru că a oferit ocazia participanţilor să intre în contact cu o altă cultură, cu un alt sistem educaţional, alt mod de organizare instituţională, care şi-au dovedit eficienţa în cadrul ţării gazdă, care dă dovadă de o bună integrare socio-profesională a persoanelor cu deficienţe vizuale.. 8. Au fost evenimente amuzante pe parcursul derulării? Dacă da, am vrea să le aflăm şi noi. Ataşaţi şi una sau două fotografii. 47