Jurnalul de Studii Juridice

Transcription

1 Jurnalul de Studii Juridice JOURNAL OF LEGAL STUDIES ISSN: (print), ISSN: (electronic) Coverd in: CEEOL, Index Copernicus, Ideas, RePeC, EconPapers, Socionet SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION [AUTORATUL ŞTIINŢIFIC. CONSIDERAŢII EPISTEMOLOGICE ŞI METODOLOGICE PRIVIND ELABORAREA ARTICOLELOR DE CERCETARE] Antonio SANDU Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, 1, 2011, pp: The online version of this article can be found at: Published by: Lumen Publishing House On behalf of: Legal Research Center of Petre Andrei University from Iasi

2 SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION AUTORATUL TIIN IFIC. CONSIDERA II EPISTEMOLOGICE I METODOLOGICE PRIVIND ELABORAREA ARTICOLELOR DE CERCETARE Dr. Antonio SANDU 1 Abstract The present paper aims to analyze from the epistemological and methodological point of view, the most common practices in developing a scientific article, starting from the perspective of the editor of scientific journals. Understanding the mechanisms of peerreview, usually leads the authors to a reformulation of their articles so that reviewers are more inclined to accept the proposal for publication. In developing of a scientific article, in order to be submitted for publication, should be observed a number of principles necessary to ensure the article an audience and a better perception of the informational content. Scientific publication is considering disseminating the research results that are achieved. Publication in specialized journals takes into account the audience offered by these journals. Keywords Research article, publishing, scientific authorc 1 Dr. Antonio SANDU Ph.D. Lecturer at Mihail Kogalniceanu University, Iasi, and Researcher at Lumen Research Center in Social and Humanistic Sciences of Lumen Association, Address: antonio1907@yahoo.com, Phone no

3 JURNALUL DE STUDII JURIDICE Introducere În elaborarea unui articol tiin ific ce urmeaz a fi propus spre publicare, ar trebui respectate o serie de principii menite s asigure articolului audien a necesar i o cât mai buna receptare a con inutului informa ional. Publicarea tiin ific are ca scop diseminarea rezultatelor activitii de cercetare realizat de autori. Publicarea în jurnale de specialitate are în vedere audien a pe care aceste jurnale o ofer cercet rilor realizate. F r a ne propune s prezent m lucruri îndeob te cunoscute cu privire la elaborarea unui articol tiin ific, vom analiza fiecare parte a articolului din perspectiva editorului de jurnale tiin ifice i a celui care realizeaz peer-review. În elegerea mecanismelor de peer-review conduce de obicei autorii la o reformulare a propriilor articole astfel încât referen ii s fie mai înclina i s accepte propunerea de publicare. Elemente de epistemologia public rii lucr rilor tiin ifice Conceptul de adev r tiin ific este mai mult o problem filosofic decât o problem a tiin ei. Ideea de adev r tiin ific are la baz presupozi ia ontologic a existen ei unei realiti unice care poate fi cunoscut. Conceptul de adev r este necesar în cadrul modelelor teoretice, pentru a putea exista progres. În acest sens adev rul apare doar ca un non fals. Adev rul ca certitudine nu mai este îns deplin adecvat tiin elor. Conceptul de adev r sufer o muta ie epistemic în cadrul epistemologiilor construc ioniste. A a cum precizeaz tefan Cojocaru (2005), construc ionismul abandoneaz ideea conform c reia mintea individului reprezint oglinda realitii. Construc ionismul se bazeaz pe rela ii i sus ine rolul individului în construc ia realitilor semnificative. Concepte precum cel de verosimilitate devin mai adecvate pentru a descrie caracterul noilor legi formulate în interiorul unor tiin e care se îndep rteaz din ce în ce mai mult de ceea ce poate fi efectiv experimentat sau chiar observat în mod direct. tiin ele de vârf vorbesc de modele de Univers având valoare de adev r matematic i nu de adev r coresponden. Chiar modelarea matematic a Cosmologiei se face pornind de la un univers axiomatic care s descrie cât mai bine, rezultatele observa iilor. Adev rul fiind un apanaj al noilor epistemologii cap t semnifica ie etic în corela ie cu metodologia tiin ei i cercet rii. Construc ia tiin ei fiind o serie nesfâr it de modele explicative ale

4 SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL.. realitii, le putem accepta la limit ca fiind constructe sociale care faciliteaz în elegerea consensual a realitii. Distinc ia explica ieîn elegere devine limitat la modalitatea de aplicare a instrumentelor metodologice a cercet rii f r a mai fi pe deplin operant cu privire la validitatea rezultatelor cercet rii. Cercetarea tiin ific este prin defini ie un proces de perfec ionare continu produs sub reciproc supervizare colegial. A supune aten iei colegilor de domeniu de cercetare dintr-o cât mai larg sfer acdemic, rezultatele unui demers tiintific maximizeaz ansele acestuia de a avea pe de o parte impact tiitific i pe de alt parte de a diminua riscurile unor erori metodologice. Analiza in sistem colegial (Peer Review) nu este sub nicio form o modalitate de cenzura aplicat textului tiin ific întrucât aceasta nu vizeaz în mod direct validitatea rezultatelor ci validitatea demersului tiin ific care a dus la atingerea acelor rezultate. Creativitatea i inovativitatea tiin ific i tehnologic nu ar trebui sa fie limitata de supunerea propriilor opinii aten iei colegiale, ci dimpotriva eventualele sugestii venite de la peer review-uri pot, pentru lucrarile cu adevarat de valoare, contribui la cre terea calitii tiin ifice a operei. Supunerea lucr rii la un proces de Peer Review nu ar trebui s fie niciodat condi ionat de apartenen a la mainstream-ul tiin ific în domeniu, inovativitatea i inventivitatea fiind punctele forte ale cercet rii tiin ifice. Abaterea de la mainstreem, în cazul în care cercet torul o consider necesar pentru a revolu iona complet aria de cercetare, trebuie la randul s u s fie guvernat de legi sau norme de cercetare acceptate sau acceptabile în comunitatea academic respectiv. Tocmai acest nucleu epistemologic face o cercetare s fie declarat ca tiin ific. În realitate meinstream-ul tiin ific este mult mai mult decât curentul de gândire majoritar în respectiva rmur a tiin ei. Conceptul este ca atare un construct cultural, mai mult decât un curent tiin ific. Prezent m o serie de accep iuni ale conceptului: - Element de cunoa tere accesibil publicului (în cazul mainstreamului tiin ific accesibil publicului avizat, membrilor comunitii tiin ifice). - Elemente de cunoa tere corelate mediului institu ional (Sandu, 2009). În sens cultural termenul mainstream poate fi în eles ca un current de opinie sensul de cultur majoritar, în opozi ie cu contraculturile, sau culturile minoritare. Apartenen a la curentul de opinie majoritar genereaz conformism social, fiind astfel instrument al controlului social. În cadrul tiin ific, teoriile existente, care au un num r ridicat de adep i, vor avea tendin a de a fi instituite ca un mainstream, i apoi, utilizând instrumental

5 JURNALUL DE STUDII JURIDICE controlului collegial, sau evaluarii colegiale, s dicteze asupra rezultatelor, nu doar asupra metodei. Metodologia însi face parte din corpusul theoretic al unei paradigme, ca atare, controlul metodologic, instituie un control al temelor cercet rii, i implicit asupra rezultatelor, ra ionalizând ce este ice nu este tiin ific. Adev rul tiin ific cap t caracterul unui construct social. Fiind o mediere a interpret rilor, adev rul tiin ific trebuie supus unui control etic. Care este îns atitudinea etic recomandabil, într-un univers tiin ific care se constituie tot mai mult din semnifica ii decât din cunoa tere sistematic? Aceea i dilem etic, coexist în toate domeniile în care alteritatea nu mai func ioneaz ca limit. Elementele de etic afirmativ, punând accentual pe valoarea intersubiectivitii. Creativitatea colaborativ accentueaz caracterul social al produsului procesului creator, cât i al procesului în sine. Individul, cercet torul este unitatea fractalic, cunoa terea fiind scopul cre terii fratalice, în baza legii de generare dat de principiul colabor rii colegiale (între egali). Creativitatea colaborativ i evaluarea colegial sunt ambele elemente cu valen etic. Colaborarea i colegialitatea presupun o etic afirmativ, o presupozi ie de tipul cel lalt îmi este nu doar egal, ci i o resurs f r de care demersul meu ar deveni imposibil i inutil. tiin a cuprinde dou dimensiuni fundamentale i anume descoperirea i expunerea. Descoperirea reprezint o activitate laborioas de edificare a unor noi concepte, modaliti de gândire, paradigme, solu ii constructive sau interpretative etc. Aceast dimensiune presupune generarea noului i este deseori denumit ca cercetare fundamental. O alt dimensiune important a cercet rii o reprezint aplicarea rezultatelor provenite din cercetarea fundamental în situa ii concrete, la rezolvarea unor probleme, la construirea unor tehnologii. Aceasta nu aduce neap rat o noutate în planul cunoa terii ci o plus valoare în cel al ac iunii. Michael Kirton (1976) realizeaz o distinc ie între tipurile de creativitate. Aceasta este definit ca fiind adaptativ respectiv inovativ. Cele dou modaliti diferite de creativitate provin din dou stiluri cognitive diferite (Lungu, 1995:26). Din punctul nostru de vedere am putea extinde aceast distinc ie sub forma unei analize a tipurilor de inteligen dominant, cea teoretic, respectiv cea social. În jargonul economic, inovativitatea poate fi în eleas ca o gândire înafara cutiei (out of the box thinking). Inovativul este descris de Kirton ca producând solu ii transparadigmatice. Cercet torul inovativ va realiza a adar mai degrab o

6 SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL.. cercetare fundamental care presupune crearea unor noi modele de în elegere a realitii unor noi viziuni, unei noi paradigme. Cercet torul adaptativ va avea mai degrab tendin a s realizeze aplica ii ale unor teorii fundamentale, la cazuri concrete, în rezolvarea unor probleme în conceperea unor tehnologii care s aplice, descoperirile produse de cercetarea fundamental. Ambele tipuri de cercetare, am spune noi, sunt semnificative întrucât prima avanseaz cunoa terea, iar cea de a doua form o transform în câmpul social. Analizând cele dou forme ale cunoa terii din punct de vedere construc ionist am putea aprecia c cercetarea fundamental cea care este menit s produc noi teorii, care s adecveze în elegerea fenomenelor la rezultatele experimentale, reprezint o form de negociere privilegiat a realitii, realizat la nivelul unui grup extrem de restrâns de exper i, care au caracteristica de a- i putea reprezenta noua paradigm i deschiderea de a o negocia. O teorie tiin ific nu are valoare pragmatic atâta vreme cât rezultatele produse nu pot fi utilizate pentru o recadrare a realitii. În mod firesc astfel de teorii ar trebui s fie accesibile respectivului grup de exper i în prima instan care s o recadreze adaptativ în func ie de teoriile dominante, sau s aib capacitatea de a o institui ca teorie dominant. În tiin a actual, mai ales în cea fundamental vorbim mai mult de modele teoretice plauzibile, decât de ipoteze anonim acceptate. Modelele teoretice sunt cu atât mai productive cu cât pot fi dezvoltate noi teorii i modele. Dezvoltarea ulterioar chiar dac face parte din corpusul cercet rii fundamentale, ea are un grad mai mare de adaptabilitate decât teoria ini ial. Un prim exemplu din domeniul tiin ei îl reprezint teoria relativitii care este o rupere a paradigmei newtoniene, pe care o include ca un caz particular. Albert Einstein î i va depi propria teorie, propunând teoria relativitii generalizate, care de i ine cont de rezultatele teoriei restrânse a relativitii o include ca pe un caz la limit. Acestea sunt exemple de abord ri inovative ale tiin ei. Construc ia unui motor care s permit o deplasare cu o vitez apropiat de cea a luminii ar fi un exemplu de transfer inovativ a unei cercet ri într-o tehnologie. O situa ie aparte ar presupune-o inventarea unui motor superluminic care ar contrazice teoria relativitii i ar necesita o construc ie teoretic care s justifice realitatea tehnologic. De fapt în istoria tiin ei i tehnologiei s-a întâmplat de foarte multe ori ca inven iile tehnologice s precead explica ia teoretic. Revenind la cele dou modaliti de a face tiin adaptativ i inovativ, consider m necesare instrumente specifice de marchetizare a acestor rezultate.

7 JURNALUL DE STUDII JURIDICE Dac cercetarea de excelen se adreseaz unui public cu înalt grad de avizare, ea ar trebui promovat în publica ii de notorietate care sunt mai degrab acceptate de cercet torii de referin dintr-un anumit domeniu. Este cazul publica iilor cotate ISI cuprinse în a a zisa zon ro ie a clasamentului ISI, ca fiind jurnale cu cea mai mare notorietate în domeniu. Pe de alt parte rezultatele transferului cercet rii în tehnologie ar trebui publicate în jurnale i publica ii accesibile managerilor care le pot utiliza în practic. Publicarea în jurnale ISI cu o cotare foarte înalt, fie oblig managerii s citeasc acele jurnale care de fapt nu le sunt destinate, fie condamn rezultatele transferului cercet rilor în tehnologie la a r mâne sterile. A aprecia munca unui cercet tor exclusiv dup criteriile public rii în reviste cu înalt prestigiu tiin ific condamn cercetarea la a fi separat de produc ie, sau de practica social în genere. Regândirea marketingului cercet rii în func ie de adresabilitatea unei cercet ri, nu exclude necesitatea rigorii tiin ifice i controlului colegial (peer review). Publica iile care au rolul de a promova rezultatele cercet rii consider m c ar trebui s fie diferen iate de cele care au ca rol diseminarea rezultatelor cercet rii în interiorul comunitii tiin ifice. Nu consider m c se poate stabili o ierarhie real între cercetarea fundamental i cea aplicat întrucât ambele particip la progresul cunoa terii. Stimularea valorific rii rezultatelor cercet rii prin promovarea acestora înafara cadrelor restrânse ale proiectelor în care au fost realizate ar putea atrage o mai rapid inser ie a cunoa terii tiin ifice în practica social i astfel, o mai rapid trecere la societatea bazat pe cunoa tere. O alt dimensiune a promov rii tiin ei o reprezint rapida expunere a ideilor, modelelor i teoriilor fa de publicul tiin ific i academic. Aceasta se realizeaz prin intermediul c r ilor de specialitate i a cursurilor universitare. Putem formula întrebarea dac realizarea unor astfel de c r i de specialitate i cursuri reprezint într-adev r o munc de cercetare, sau este un alt domeniu al autoratului tiin ific. Din punctul nostru de vedere elaborarea unei c r i de specialitate, reprezint cercetare efectiv sub aspectul select rii teoriilor cele mai semnificative i cu cele mai mari anse de impact în practica profesional. Tot cercetare reprezint elaborarea unor puncte de vedere asupra teoriilor expuse, care vor duce eventual la deschiderea unor noi domenii ale cercet rii. Pe de o parte nu putem afirma c se poate realiza cercetare fundamental prin scrierea unor c r i, întrucât prea pu ine teorii tiin ifice sau puncte de vedere absolut originale necesit o tratare atât de extins. Pe de alt parte spa iul amplu de expunere oferit de un volum permite

8 SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL.. cercet torului s - i expun ideile într-un mod cât mai clar i argumentat, dar în extenso subliniind posibile deschideri colaterale, abord ri metodologice inedite, tipologii de în elegere a realitii tiin ifice etc. Astfel c ideile expuse într-o carte cu valoare tiin ific ar trebui s prezinte pe larg cel pu in un punct de vedere original al autorului i s se centreze în jurul acestuia. Rolul de promotor al tiin ei pe care cartea tiin ific o are realizeaz o nou deschidere aplicativ a teoriilor sau ideilor cuprinse în volum sau este o pseudoliteratur tiin ific. Cartea tiin ific are i ea dou niveluri de adresabilitate, exper ilor i cercet torilor dintr-un anumit domeniu, c rora s le furnizeze noi idei i direc ii de cercetare i respectiv profesioni tilor, c rora trebuie s le prezinte modele, tehnici sau tehnologii ce pot fi aplicate în activitatea practic. C r ile care vizeaz exper i i cercet tori ar trebui s aib un nivel mai ridicat de abstractizare i ca atare un public mai limitat. Volumele care se adreseaz profesioni tilor ar trebui s fie construite astfel încât s fie accesibile cel pu in profesionistului de nivel mediu pe care s -l ajute în practica sa profesional. Cursurile universitare i manualele au misiunea de a disemina rezultatele tiin ei în fa a viitorilor profesioni ti i/sau cercet tori. Construc ia acestora ar trebui s se realizeze pornind de la principiul deschiderii orizontului studen ilor fa de problematica expus i punerea la dispozi ia acestuia a principalelor instrumente de exercitare a profesiei i/sau de realizare a cercet rilor. Expunerea unor teorii tiin ifice sau practice, profesionale nu ar trebui s vizeze caracterul de excelen a acestora, ci mai ales Know-how-ul aplic rii acestora în practic. Ne punem astfel întrebarea care sunt dimensiunile autoratului tiin ific în elaborarea unor manuale, profesionale. Acestea ar trebui analizate dup criteriul eficien ei practice a informa iei oferite, i în acela i timp, a deschiderilor conceptuale decât a valorii tiin ifice i de noutate. Toate aceste tipuri de scriitur tiin ific genereaz în felul propriu, avansul general al cunoa terii. Editarea de literatur tiin ific pune problema necesitii calific rii tiin ifice a editorilor i ampla reprezentare profesional în colegiul redac ional. Dac pentru tiin a fundamental rolul referen ilor îl vedem ca fiind de a analiza metodologic demersul propus de autor, în cazul unei edituri tiin ifice, rolul referen ilor i redactorilor de carte tiin ific este acela de a aprecia existen a unor elemente de originalitate în cadrul volumului care s constituie premisele unei exploat ri tiin ifice viitoare. În cadrul manualelor i cursurilor universitare ar trebui s se opreasc la dimensiunea pragmatic a lucr rii i

9 JURNALUL DE STUDII JURIDICE modul în care viitorii profesioni ti pot extrage elemente de competen din studiul respectivului curs. Elemente de Marketingul comunic rii tiin ei Jurnalele considerate semnificative într-un anumit domeniu au o rat de respingere a articolelor care variaz între 30 i 70%, în func ie de pozi ionarea jurnalului în ierarhia na ional i interna ional, de factorul de impact, elemente concretizate în num rul de articole disponibile pentru publicare. De regul, jurnalele vor prefera s publice un num r mai mic de articole cu ansa cea mai mare de a fi citate, eliminând articole corecte din punct de vedere tiin ific dar prezumate de redac ie ca atr gând mai pu ine cit ri. Clasific rile interna ionale în special cele date de Thompson Reuters (fosta ISI Thompson) i Scopus au în vedere num rul de cit ri pe care articolele dintr-un jurnal le primesc într-o unitate de timp. Ca atare, jurnalele care doresc s intre în aceste clasific ri, s se men in i s ob in o pozi ie cât mai bun, vor admite cu preponderen sau chiar exclusiv articole despre care redactorii jurnalului apreciaz c vor aduce cit ri. Din acest punct de vedere, un criteriu de selec ie chiar în afara procesului de peer-review, este analiza cit rilor anterioare ale publica iilor respectivului autor în baze de date, proces pe care-l realizeaz redactorul ef. Chiar dac un articol prime te referin e favorabile de la revieweri, poate fi respins pentru c este considerat neatractiv pentru pozi ionarea publica iei pe pia a tiin ific. Publicarea rezultatelor cercet rii este considerat ca parte a marketing-ului tiin ei i a branding-ului personal al autorului i nu ca simpla îndeplinire a obliga iilor etice sau contractuale de diseminare a rezultatelor propriilor cercet ri. În cazul unor articole cu calitate tiin ific egal, revistele care- i pun problema insuficien ei spa iului editorial, vor prefera mai întâi un autor cu un indice de citare mai mare, un autor care a mai publicat în respectivul jurnal aducându-i astfel cit ri i de abia pe ultimul loc un autor care n-a mai publicat anterior. Existen a unui num r semnificativ de articole publicate de un autor, dar necitate ulterior, atrage diminuarea anselor de publicare în reviste importante. Cu toate acestea, trebuie inut cont i de redac iile publica iilor semnificative din punct de vedere al pozi ion rii pe pia a jurnalelor tiin ifice, inând cont c în domeniul social i umanist num rul de cit ri este mult mai mic fa de celelalte domenii ale tiin ei. În domeniul sociologiei de exemplu, factorul de impact mediu al unei publica ii ISI, este în jur de 1 cu un maxim în jurul cifrei 3 i mediana la 0,5, în timp ce

10 SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL.. în alte domenii din tiin ele exacte factorii de impact mediu pe domeniu sunt frecvent în jurul cifrei 3. Autoratul tiin ific - Cine sunt autorii articolelor i cum se stabile te ordinea autorilor unui articol tiin ific Autorii articolelor tiin ifice sunt în general cei care particip la elaborarea cercet rii i redactarea articolului propriu-zis. În cercetarea teoretic, cum ar fi cea filosofic, juridic, politic, unul sau cel mult câteva persoane particip la toate etapele cercet rii. În tiin ele exacte i ale naturii i par ial în tiin ele sociale, acolo unde cercetarea este mai vast, exist un num r mare de persoane care particip la cercetare atât în fazele preliminarii, de culegere a datelor experimentale cât i de elaborare a concluziilor i de redactare a articolului. Pe lâng ace tia, un num r de speciali ti pot da feed-back semnificativ în elaborarea articolului mai ales din partea coordonatorilor grupului de cercetare sau a coordonatorilor tiin ifici ai tezelor de diserta ie, doctorat, care adesea se implic efectiv în elaborarea cercet rii i redactarea tezelor. Karl Swedberg (2008) arat c defini ia autoratului tiin ific i o interpretare clar asupra c ror persoane sunt îndreptite s semneze un articol, sunt departe de a fi clarificate în literatura de specialitate. Jurnalele din diferitele domenii ale tiin ei aplic reguli diferite în ceea ce prive te includerea unui conduc tor în lista de autori i ordinea autorilor. Swedberg (2008) arat c pentru ca o persoan s fie pe lista de autori, aceasta ar trebui s aib contribu ii semnificative din punct de vedere intelectual în cel pu in unul dintre domeniile: conceperea i proiectarea lucr rii, achizi ia datelor, analiza i interpretarea datelor, analiza statistic, supervizarea tiin ific a cercet rii, elaborarea unui draft al articolului, formularea unor recenzii substan iale cu un important con inut intelectual. To i autorii trebuie s - i dea acordul cu privire la publicare i s fie capabili s sus in cercetarea r spunzând la întreb ri ce vizeaz aceast cercetare. Contributorii care nu îndeplinesc criteriile de a fi autori ar trebui inclu i în acknowledgements. Este pu in uzual în literatura stiin ific româneasc ca, al turi de doctorandul sau masterandul care public un articol s semneze i profesorul coordonator de i în foarte multe situa ii acest lucru ar trebui s fie luat în calcul atât datorit volumului crescut a contribu iei tiin ifice a coordonatorului cât i a credibilitii pe care o

11 JURNALUL DE STUDII JURIDICE personalitate tiin ific cu greutate o aduce lucr rii. Contactul între tinerii cercet tori i cercet torii cu experien deosebit va responsabiliza ambele p r i ducând la diminuarea riscurilor de plagiat sau prezentare incorect a datelor. În ceea ce prive te ordinea autorilor, aceasta ar trebui s respecte volumul muncii depuse i importan a contribu iei tiin ifice a fiec rui autor. Prezentarea în ordine alfabetic, cu men ionarea contribu iei egale a fiec rui autor în acknowledgement, atrage aten ia asupra cot rii egale a autoratului în dreptul fiec rui semnatar. Thompson Reuters identific pe lîng autorul principal i coautorii, autorul corespondent (reprint author) ca fiind cel care poart coresponden a cu eventualii cititori interesa i. În unele jurnale ultimul autor este trecut coordonatorul lucr rii atunci cînd este cazul. Afilieri Afilierile se trec de obicei ca note de subsol pe prima pagin a articolului chiar i atunci când pentru aparatul critic nu sunt utilizate note de subsol. Recomand rile CNCS-UEFISCDI pentru jurnalele tiin ifice române ti, solicit, în acord cu practica interna ional ca în afiliere s fie cuprinse cel pu in titlul tiin ific al autorului (obligatoriu), numele universitii sub afilierea c reia se public articolul (obligatoriu), departamentul (op ional), adresa autorului (op ional - personal sau institu ional ), num r de telefon al autorului (obligatoriu), adresa de a autorului (obligatoriu). Aceste date sunt solicitate tuturor autorilor (Bala, 2010,). Acknowledgements Acknowledgements cuprinde de obicei recunoa terea contribu iei unor ter i la elaborarea cercet rii în urma c reia s-a realizat articolul, sau la scrierea propriu-zis a articolelor, dar a c ror contribu ie nu este atât de semnificativ încât s fie considerat autor. De asemenea, acknowledgements cuprinde informa ii cu privire la sursa de finan are a cercet rii (Bala, 2010), organiza ia de cercetare în care autorii i-au desfurat activitatea sau proiectul de cercetare în cadrul c ruia s-au ob inut datele. Cuvintele cheie Cuvintele cheie în num r de 3 pân la maximum 8, au rolul de a facilita c utarea articolelor în baze de date, dar i repartizarea articolului în vederea recenz rii. Alegerea incorect a cuvintelor cheie poate conduce la repartizarea articolului unor referen i a c rui obiect particular de interes,

12 SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL.. nu se suprapune peste cel al articolului i de aici la riscul de respingere a articolului. Titlul articolului Titlul articolului constituie o indica ie cu privire la con inutul articolului, dar i la modul în care articolul trebuie redactat. Indexarea în bazele de date interna ionale, chiar i în cazul acelora care permit trimiteri c tre textul integral al articolului, se face pornind de la titlu, abstract i cuvinte cheie. Acestea sunt elementele care trebuie s trezeasc interesul cititorului. Ele trebuie s con in cuvintele dup care se dore te s fie g sit articolul atunci când cititorii îl caut într-o baz de date. Dac titlul este prea larg cititorii nu se vor opri la el, considerându-l ca având un caracter prea general. Dac dimpotriv este prea specific i prea tehnic va atrage un num r mic de cititori cu un interes de cercetare punctual pierzând posibilitatea ca rezultatele expuse în articol s fie valorificate în alte zone ale cercet rii (Maddux, 2011). În general un titlu imprecis, prea larg, sau prea îngust va fi considerat de referen i o dovad de inabilitate în autoratul tiin ific i va trezi în ei dorin a de a confirma aceast presupunere, îndreptându-le aten ia în a eviden ia orice sc pare în con inutul articolului care s duc la respingerea acestuia. Un titlu clar, concis care s circumscrie tema articolului, va constitui o prim impresie pl cut sporind ansele de acceptare a articolului. În revistele cu circula ie interna ional (cele indexate în baze de date, sau care- i propun s fie indexate) se solicit în mod obligatoriu traducerea în englez a titlului. Cu pu ine excep ii, revistele tiin ifice române ti au început s publice predominant în limba englez, sau în limbi de circula ie interna ional, pentru a introduce cercetarea româneasc în circuitul cercet rii tiin ifice interna ionale. Acest fapt are un impact benefic prin sporirea vizibilitii interna ionale a cercet rii române ti influen ând indirect calitatea cercet rii române ti racordat la cercetarea interna ional. În domeniile sociale i umaniste, globalizarea limbii engleze ca limb a cercet rii tiin ifice are puternice efecte perverse asupra dezvolt rii culturii na ionale, care racordat la circuitul global al valorilor trebuie s aib i scopul de a conserva i integra specificul cultural local. Acesta este motivul pentru care bazele de date interna ionale de prim m rime printre care: Thomson Reuters, Erih, Scopus, Ebsco etc., accept în domeniile sociale i urm resc reviste de interes regional în alt limb decât în englez. Publicarea în alt limb diminueaz ansele de a fi citit i citat interna ional plasându-l exclusiv în context regional. Din acest motiv,

13 JURNALUL DE STUDII JURIDICE marea majoritate a revistelor române ti, au decis publicarea în limba englez. Sunt doar dou reviste române ti indexate ISI cu apari ie i în limba român i în limba englez : Revista român de bioetic cu apari ie bilingv i Transilvanian Journal of Administratives Sciences cu apari ie în edi ie separat în limba român i englez. În cadrul Editurii Lumen, Jurnalul de Studii Juridice, indexat interna ional în CEEOL i Index Copernicus, include apari ii separate în limba român i în englez, nu toate articolele fiind disponibile în ambele limbi. Indiferent de limba de publicare a jurnalului, titlul trebuie s fie prezentat i în limba englez, pentru a putea fi inclus în baze de date interna ionale. În cazul articolelor bilingve sau în alt limb decât limba englez, exist riscuri de neindexare a unor cit ri externe primite de aceste articole, dac este reprodus incorect titlul românesc, sau este utilizat în citare titlul în alt limb decât titlul înregistrat în bazele de date. Abstractul articolului Din motivul index rii i introducerii articolului în circuitul interna ional, abstractul este necesar s apar în limba englez. Exist publica ii române ti care prezint abstractul atât în limba român cât i în limba englez. D m i de aceast dat ca exemplu Revista român de bioetic. Abstractul este considerat ca fiind crucial pentru acceptarea sau respingerea articolului, întrucât dup indexarea în baze de date interna ionale, abstractul va fi afi at în c ut ri i lecturarea acestuia trebuie s conving cititorul s parcurg restul articolului. În multe situa ii, abstractul este singura parte din lucrare cuprins în unele baze de date sau în Book of Abstracts care se realizeaz cu prilejul unor conferin e, ca atare abstractul trebuie s cuprind informa ii succinte, clare i structurate cu privire la articol. În cazul unei lucr ri bazate pe cercetare empiric, din abstract trebuie s se poat deduce cel pu in paradigma teoretic, sau domeniul de referin în care este realizat lucrarea. La fel de importante pentru aprecierea corect a articolului sunt: problema de cercetare avut în vedere, metodologia sau argumentarea teoretic, cele mai importante rezultate i concluzii. Este important de subliniat în abstract elementul de contribu ie original pe care o aduce lucrarea. Un bun abstract trebuie s fie concis. Multe publica ii impun o limit între 150 i 300 de cuvinte. În cazul articolelor propuse spre publicare în reviste care nu solicit un maxim i un minim de cuvinte pentru abstract, acesta ar trebui s se încadreze între 100 i 400 de cuvinte. Abstractul trebuie s fie clar scris în a a fel încât un specialist dintr-un alt domeniu decât cel vizat de articol s -l poat în elege (Maddux, 2011). Înc din primele 25 de cuvinte ale

14 SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL.. abstractului este indicat s reias scopul cercet rii. Odat cu aceasta ar trebui s se clarifice elementul de noutate, fie ca abordare cu specific local, mod particular de în elegere, context, critica unui punct de vedere sau teorii etc., pe care articolul îl aduce. Articolul are la baz o cercetare teoretic sau empiric venit s r spund unei întreb ri de cercetare sau ipoteze. Aceasta trebuie s fie clar men ionat de la începutul abstractului i întregul articol trebuie s vizeze în fapt r spunsul la întrebarea de cercetare. Întrebarea de cercetare poate fi de forma: - Cum este? (exemplu: Cum este construit autonomia pacientului diabetic în context familial?); - Care este? (exemplu: Care este mecanismul prin care se realizeaz construc ia social a identitii etnicilor italieni din România? Care este leg tura dintre?...). Concluziile studiului vor trebui s fie r spunsul direct la aceast întrebare. În cercetarea cu caracter experimental, în locul întreb rii de cercetare exist o ipotez de cercetare care urmeaz a fi validat. Ipoteza de cercetare este de forma unei afirma ii ce trebuie admis sau respins (exemplu: exist o leg tur direct între nivelul veniturilor în comunitatea x i rata criminalitii în respectiva comunitate). Cea de-a 3 a posibilitate, este formularea unui obiectiv de cercetare sub forma unei propozi ii afirmative de tipul: În acest articol ne propunem s clarific m rela ia dintre educa ia parental în familia de origine i rata divor ialitii în localitatea x. Articolul contribuie la progresul tiin ei într-un anumit domeniu dac prin r spunsul la întrebarea de cercetare, o zon a realitii fizice sau sociale, anterior necunoscut, este adus în lumina tiin ei. Articolul poate elucida de asemenea perspectiva teoretic abordat, incluzând aici conexiunile între teorii, aplic rile inedite ale unei teorii, noi interpret ri, practici, semnifica ii etc. Exprimarea clar a problemei de cercetare (research gape) înc din primele cuvinte ale abstractului vor atrage aten ia referen ilor cât i viitorilor cititori asupra lucr rii creându-le un orizont de a teptare în leg tura cu aceasta. Lipsa unui orizont de a teptare conduce la un dezinteres sau chiar oprirea lecturii i respingerea articolului. Scopul i obiectivul cercet rii trebuiesc circumscrise unei zone de interes cât mai precise. Identificarea paradigmei teoretice a domeniului, modelului etc. este important pentru selec ia pe care o fac cititorii interesa i s se documenteze într-un anumit domeniu. În domeniul Dreptului civil de exemplu, se poate merge cu precizarea unui subdomeniu i mai clar, de exemplu: (prevederea Noului Cod Civil românesc) etc. Specificarea clar, înc din abstract, a încadr rii teoretice precise i pe domeniu al articolului,

15 JURNALUL DE STUDII JURIDICE ajut redactorul ef al publica iei s -l trimit spre recenzare unor referen i specializa i exact în acela i domeniu care vor avea cea mai bun ans s aprecieze corect articolul. Imprecizia în identificarea exact a domeniului de interes a articolului îl poate plasa în evaluare la referen i mai pu in interesa i de domeniu sau mai pu in informa i. Ace tia îl vor respinge din dezinteres sau neîn elegere. Urm toarele una, maxim dou propozi ii ale abstractului vor trebui s cuprind informa ii referitoare la metodologia utilizat în articol. Analiza critic comparativ, problematizarea, compararea, studiul de caz, spe, jurispruden, metoda istoric, analiza logic, analiza de con inut, metoda experimental, metodologii cantitative sau calitative de interpretare a unor date, constituie astfel de metode ce pot fi utilizate în elaborarea unei cercet ri. Metoda se precizeaz în abstract: S-a folosit un demers comparativ..., S-a realizat o analiz critic a documentelor provenind..., Legisla ia analizat a fost..., S-a avut în vedere juristpruden a... etc. Abstractul va trebui s con in o serie de considera ii cu privire la datele existente i la interpretarea acestora. În cazul unui articol cu caracter teoretic, aceast parte a abstractului va sintetiza câteva corela ii semnificative puse în eviden în cuprinsul cercet rii i rezumate în abstract la maximum dou propozi ii. Concluziile semnificative se pot reg si în abstract în maximum dou propozi ii. Unele jurnale sau conferin e nu solicit prezentarea în abstract a concluziilor tocmai pentru a invita cititorul interesat s lectureze articolul. Vom exemplifica elementele constitutive ale abstractului pornind de la lucrarea Soniei Morano-Foadi i Stelios Andreadakis, intitulat Reflections on the Architecture of the EU after the Treaty of Lisbon: The European Judicial Approach to Fundamental Rights: - Obiectivul de cercetare: This paper, based on an overarching project, focuses on the role of the Court of Justice of the EU (CJEU) (also known as the Luxembourg Court) in shaping legal integration in Europe. - Cadrul teoretic: The entry into force of the Lisbon Treaty, the new legally binding nature of the EU Charter of Fundamental Rights and the future EU's accession to the European Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (ECHR) bring significant changes to the fundamental rights discourse within the European Union. - Elementul de noutate: These developments allow the enhancement of human rights protection within the EU.

16 SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL.. - Metodologie: Based on empirical data collected through interviews with the Court of Justice's judges and Advocates General and recent case-law, - Rezultate: the paper offers original insights into the post-lisbon era of regional integration and reflects on the impact of the Charter on the CJEU jurisprudence. (Morano-Foadi, Andreadakis, 2011) Introducerea articolului Imediat dup abstract, introducerea este partea cea mai important a articolului, întrucât familiarizeaz cititorul cu universul articolului. O bun introducere asigur articolului mari anse de a fi citit pân la cap t. Con inutul introducerii ar trebui s se refere la importan a subiectului ales, scopul studiului i sublinierea semnifica iei i importan ei datelor. Autori precum Maddux (2011) recomand enun area subiectului articolului i importan ei acestuia înc din primul paragraf, cel mult în al doilea. Dup deschiderea realizat de abstract, introducerea are rolul de a orienta cititorul în lectura întregului articol. Afirmarea clar a scopului deschide din nou orizontul de a teptare a cititorului, care va lectura întregul articol în concordan cu scopul acestuia. Clarificarea cu privire la importan a cercet rii ajut cititorul i referentul s se decid la lecturarea articolului. Dac scopul articolului este convergent cu interesele de cercetare ale cititorilor, i evident reviewer-ilor ca cititori privilegia i, ace tia vor trece mai departe de introducere, dac nu, vor abandona lectura i vor g si motive s resping articolul. Rolul introducerii este de a convinge cititorul c restul articolului merit citit. Tot aici se contureaz cadrul în care problema cercetat de autor se manifest. Se discut contextul social, politic, economic, cultural, juridic etc. în care problema exist i evident apare clar prefigurat rezolvarea chiar i par ial a acesteia odat cu r spunsul la întrebarea de cercetare. James Maddux (2011) indic urm toarea structur eficient a introducerii: - Clarificarea scopului cercet rii în primul sau al doilea paragraf i reluarea cu alte cuvinte a scopului în ultimul paragraf. - Repetarea scopului are rolul de a-l clarifica i înt ri în mintea cititorului. Exist reviste care impun limitarea num rului de cuvinte sau de pagini ale articolului. În acest caz, sau atunci când referen ii o cer expres, se va renun a la reformularea scopului. Reformularea nu trebuie s aib o form agresiv, evident, care s fie interpretat ca o insult la adresa inteligen ei cititorului. Ea trebuie s

17 JURNALUL DE STUDII JURIDICE aib forma unei binevenite clarific ri i explicit ri pus la dispozi ia cititorului înainte de parcurgerea restului lucr rii. Tot introducerea are menirea de a clarifica întreb rile sau obiectivele de cercetare i modul în care acestea contribuie la dezvoltarea cunoa terii în domeniu. Corpul principal al articolului tiin ific În func ie de specificul articolului, de întinderea lui, publica ia pentru care este preg tit etc., articolul poate avea în con inutul s u mai multe subcapitole. Review de literatur Review-ul de literatur are ca scop configurarea contextului tiin ific în care se încadreaz întrebarea de cercetare. El arat cum a fost identificat zona în care este necesar aprofundarea cunoa terii, dând informa ii despre cum este privit în literatura de specialitate problema abordat. Un bun review de literatur nu abordeaz exhaustiv tematica cercet rii, ci abordeaz o gril de lectur a literaturii de specialitate. Literatura de specialitate este selectat i interpretat în corela ie cu obiectivele cercet rii curente pentru a putea ulterior analiza dac rezultatele empirice sau propunerile teoretice sunt consonante cu literatura de specialitate sau contrasteaz cu alte rezultate publicate anterior. Levy i Elis (2006) arat c un review de literatur ar trebui s utilizeze informa ia din literatura de specialitate pentru a justifica o abordare particular a temei de cercetare, modul de selectare a metodologiei, zonele unde sunt aduse elemente de noutate etc. Un bun review de literatur construie te cadrele pentru noi acumul ri tiin ifice în domeniu. Levy i Elis (2006) prezint urm toarele caracteristici ale review-ului de literatur : analiza realizat metodologic, selectarea i sintetizarea literaturii de calitate din domeniu, construc ia unei baze solide de analiz care s conduc la realizarea obiectivelor de cercetare i clara demonstra ie a locului cercet rii curente în ansamblul cercet rilor în domeniu. Într-o singur defini ie review-ul de literatur este un proces de aplicare gradat a unor pa i metodici de culegere analiz, în elegere, evaluarea a aplicabilitii, analiz i sintez a literaturii de calitate convergente cu scopul cercet rii, f r a fi exhaustiv, efectuat în scopul identific rii locului cercet rii în ansamblul cunoa terii din domeniu i a posibilitii contribu iei proprii la dezvoltarea cunoa terii. Consider m important includerea review-ului de literatur a lucr rilor care au stat la baza propunerii de cercetare în baza c reia s-a realizat articolul. În cazul în care articolul dezvolt o teorie, un punct de

18 SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL.. vedere propriu sau a altor cercet tori publica i anterior, respectivele lucr ri ar trebui prezentate în review-ul de literatur i creditate corespunz tor cu citare. Modul în care articolele men ionate influen eaz prezenta cercetare trebuie de asemenea men ionat. O cercetare se poate plasa în continuare sau în opozi ie cu una sau mai multe lucr ri din literatura de specialitate. În cazul articolelor teoretice, care fac raportare critic la literatura de specialitate, etapa review-ului de literatur va fi urmat de analize teoretice (Baumeister, Leary, 1997) ample inclusiv a lucr rilor citate în review-ul de literatur care pot fi completate, criticate, contrazise sau dimpotriv utilizate în propria argumenta ie. Etapa review-ului de literatur este ea însi una de analiz critic prin însi sinteza pe care o facem ne exprim m pozi ionarea teoretic fa de lucr rile consultate (Journal of Young Investigators, 2005). Un bun reviewer de literatur ar trebui s se refere atât la literatura care sus ine punctul nostru de vedere cât i cea care-l contrazice. Fa de acestea din urm, autorul articolului este invitat s - i expun un punct de vedere care s nuan eze pozi ia sa fat de posibilele critici ale lucr rii. Punctele de vedere diferite fa de cele din literatura de specialitate se introduc prin expresii de tipul: ne distanm de opinia..., i aici se citeaz efectiv opinia i autorul, deoarece... Exprimarea impersonal a acelea i detari se poate introduce prin formula: De i în literatura de specialitate exist opinia conform c reia, cu citarea exact a opiniei i autorilor acesteia, datele cercet rii de fa nu sus in aceast opinie sau alte opinii cum ar fi cea..., aici se citeaz autorul i opinia o contrazic. Prezentarea opiniilor pro i contra unei anumite pozi ii teoretice vor permite cititorilor i review-urilor s constate o bun pozi ionare a autorului fa de literatura de specialitate i implicit s accepte articolul prezentat ca necesar în cadrele existente în literatura de specialitate. Un prea lung review de literatur, va plictisi cititorul, în special pe cel familiarizat cu domeniul i va înclina spre oprirea lecturii articolului. Review-ul de literatur nu va prezenta pe larg datele existente în literatur, ci doar va face men iune cu privire la luarea acestora în considera ie în elaborarea cercet rii, la modul cum au influen at demersul de cercetare i pozi ia cercet torului fa de subiectul cercetat. Este indicat prezentarea expres i mai în detaliu a unei teorii, atunci când întreaga sau fragmente din cercetarea noastr se bazeaz pe respectiva teorie sau metodologie particular i aceasta are un anumit grad de noutate pentru cititorii obi nui i ai jurnalului în care se dore te publicarea articolului. Acest lucru este valabil mai ales în cadrul cercet rilor trans i interdisciplinare. Este posibil ca o teorie curent într-o anumit arie a cercet rii s necesite

19 JURNALUL DE STUDII JURIDICE explicit ri atunci când este utilizat ca suport teoretic într-un domeniu în care nu a mai fost sau a fost pu in dezvoltat. Review-ul de literatur trebuie s fie adaptat particularitilor jurnalului în care se propune articolul spre publicare. Lecturând review-ul de literatur, cititorul cu nivel mediu de cunoa tere a domeniului, trebuie s poat în elege articolul f r a avea nevoie s apeleze la lecturi suplimentare, pe care probabil nu le-ar face. Levy i Elis (2006) afirm c este preferabil un review de literatur centrat pe concepte cheie i explorarea relevan ei i recesivitii acestora a sensurilor în care sunt utilizate conceptele cheie mai degrab, decât concentrarea asupra aspectului cronologic, sau pe contribu ia unuia sau a unui grup restrâns de autori. Literatura de specialitate trebuie interogat cu privire la relevan a acesteia fa de tema de cercetare. Prezen a unui articol într-un jurnal din fluxul principal nu trebuie considerat o garan ie a calitii acestuia i nici apari ia articolului într-un jurnal din afara circuitului principal, nu-l clasific automat ca mai pu in tiin ific. Cu toate acestea, un articol aflat în fluxul principal sau în reviste indexate în baze de date, are mai multe anse s influen eze avansul tiin ei într-un anumit domeniu. Selec ia literaturii ce urmeaz a fi citate trebuie s aib în vedere nu doar adecvarea i relevan a fa de tem, ci i validitatea relativ i verosimilitudinea textelor cercetate. Randolph (2009) atrage aten ia c e ecul în redactarea review-ului în literatur atrage de obicei e ecul întregii cercet ri fie ca articol, fie ca tez. Boote i Beile (apud Randolph 2009) arat c un bun review de literatur se bazeaz pe o conceptualizare a literaturii relevante i aceast conceptualizare cre te ansele cititorilor de a aprecia valoarea articolului. Autorii men iona i arat c la nivel global exist o precaritate a surselor de informa ii cu privire la elaborarea unui bun review de literatur. Randolph (2009) arat c un bun review de literatur poate constitui în sine o lucrare publicabil. Alte scopuri pentru care se realizeaz review-ul de literatur, pot fi constituirea unor noi linii de cercetare, evitarea abord rilor ce vor fi sortite e ecului, suport teoretic pentru datele ob inute, clarific ri metodologice etc. Cooper (apud Randolph 2009) realizeaz o taxonomie a reviewurilor de literatur pe care le clasific dup urm toarele caracteristici: - Focusarea - dup acest criteriu în review-ul de literatur se urm re te: sinteza rezultatelor într-un domeniu, sinteza metodologic, abord rile teoretice i aplica iile practice ale cercet rilor dintr-un domeniu;

20 SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL.. - Dup scop integrarea teoretic prin generalizare, constituirea unor compatibiliti lingvistice între domenii diferite ale tiin ei, compatibilizarea teoretic respectiv abordarea critic a unui domeniu; - Perspective de abordare - un review de literatur poate fi elaborat sub forma unei prezent ri neutre sau sub forma expunerii pozi iei proprii fa de autorii cita i; - Acoperirea literaturii din domeniu exhaustiv, mai ales în tratate i cursuri universitare, exhaustiv selectiv mai ales lucr ri teoretice i review de literatur publicate ca atare, sau centrate pe teme i concepte cheie; - Din punctul de vedere al organiz rii review-ului acesta poate fi abordat istoric, conceptual sau metodologic; - Din punctul de vedere al audien ei un review se poate adresa unei audien e academice strict specializate i restrânse, unei audien e academice generale, unei audien e constituite în general din practicieni i factori de decizie în domeniu sau unei audien e generale. Dac în cazul unei teze sau diserta ii, review-urul de literatur se întinde pe un capitol întreg într-un articol de jurnal, dimensiunile fiind mult mai mici, numai cele mai semnificative referin e vor fi comentate utilizându-se de obicei parafraza, evitându-se citarea în întregime a sursei (Cochrane, 2005). Metodologia Capitolul de metodologie descrie metodele i tehnicile principale utilizate în scopul ob inerii rezultatelor. Este prezentat designul studiului, modul de culegere a datelor etc. Capitolul de metodologie este utilizat mai ales în cercet rile cu caracter empiric, bazate pe investigare direct de teren. Articolele cu caracter teoretic adesea elimin capitolul de metodologie precum i cel cu privire la rezultate, înlocuindu-le cu capitole de argumentare teoretic. Pentru domeniile de cercetare teoretic, incluzând aici filosofie, drept, literatur, abordarea argumentativ reprezint chiar dimensiunea metodologic a cercet rii i de aceea unele publica ii solicit referin e metodologice în articolele cu caracter teoretic chiar dac acestea nu vor fi curpinse neaparat într-un capitol de metodologie (Epstein, King, 2002, Stolker, 2005). Metodologiile utilizate în cercetarea teoretic pot fi: analiza critic, metoda comparativ, studiul de caz sau spe, metoda hermeneutic,

21 JURNALUL DE STUDII JURIDICE metodologia fenomenologic, metoda semiotic, metodologia istoric, analiza discursului etc. Metodologiile empirice utilizate în cazul articolelor care valorific cercetarea de teren, pot fi de tipul experiment, analiz cantitativ a datelor ob inute prin chestionar, experiment, interpretarea calitativ a datelor, ob inute prin interviu inclusiv, grila interpretativ utilizat etc. (Wy, 2009). Tot în partea de metodologie, atunci când articolele se bazeaz pe culegerea i interpretarea unor date de teren, se va avea în vedere modalitatea de e antionare abordat i validitatea acesteia (Wy, 2009), reprezentativitatea datelor pentru popula ia cercetat, constituirea grupului experimental acolo unde se lucreaz cu metoda experimental. În cazul analizelor calitative, de con inut, pe lâng prezentarea sumar a metodei de interpretare, se are în vedere prezentarea limitelor cercet rii corelate cu accep iunea ontologic i epistemiologic c reia i se subsumeaz cercetarea. Este vorba aici de paradigma realist, pozitivist, constructivist etc. În partea metodologic se pot face discu ii cu privire la validitatea instrumentelor sau a traducerii acestora, permisiunea utiliz rii instrumentului. Modalitatea practic de aplicare a instrumentelor de teren este de asemenea recomandat a fi cuprins în partea de metodologie. Acolo unde se discut de cercet ri pe subiec i umani i mai ales pe grupuri vulnerabile, articolul ar trebui s ia în discu ie modalitatea de ob inere a consimmântului informat (Wy, 2009) i perspectivele etice luate în seam în elaborarea cercet rii. Cel mai important rol al p r ii de metodologie (Nadym, 2005), este acela de a permite duplicarea rezultatelor în cercet ri ulterioare sau aprofundarea acestora i ob inerea unor rezultate locale diferite. De aceea, atunci când sunt folosite tehnici particulare de culegere sau interpretare a datelor pu in cunoscute cititorilor obi nui i ai jurnalului, acestea trebuiesc expuse în detaliu. Rezultatele Expunerea rezultatelor cercet rii constituie motivul principal pentru care articolul este publicat. Sec iunea de rezultate sintetizeaz datele ob inute sub forma unor tabele, diagrame, grafice etc. urmate de interpretarea acestora. Simpla expunere a datelor cantitative nu este suficient în lipsa unor corela ii cu alte date sau cu date similare ori contradictorii din literatura de specialitate. Interpretarea rezultatelor trebuie realizat din punct de vedere al r spunsului la întreb rile de cercetare, validarea ipotezelor etc. În capitolul de rezultate sunt de asemenea prezentate semnifica ii ale datelor, altele decât cele concordante