MODELELE DE PREZENTARE A CIRCUITULUI DE ANSAMBLU AL ECONOMIEI NA IONALE

Transcription

1 MODELELE DE PREZENTARE A CIRCUITULUI DE ANSAMBLU AL ECONOMIEI NA IONALE CONF. UNIV. DR. CHI U ALBERTA GEORGETA Academia de studii economice Bucure ti Telefon: 0722/619650, 0743/ kitsou_a@yahoo.com EC. DRD. CHI U ANDREI Auditor superior UCCAPI-MFP Bucure ti Presentation models for the whole national circuit of economy An economic circuit can be found in every company, because the maintenance of life is connected by the obtaining of goods for the consume on the market or for accumulation for the continuing and enlarged repetition of production process. In other words production is the main activity with which can be obtained goods and services necessary for living and accumulation. Un circuit economic se reg se te în orice societate, deoarece men inerea vie ii este legat de ob inerea de bunuri destinate consumului pe pia sau destinat acumul rii în scopul relu rii continue i l rgite a procesului de produc ie. Cu alte cuvinte produc ia - este activitatea principal cu ajutorul c reia se ob in bunuri i servicii necesare traiului i acumul rii. În func ie de modul de interpretare de-a lungul timpului a produc iei, economi tii se grupeaz în trei mari categorii: Economi tii de orientare marxist, unde este inclus i coala sovietic, definesc produc ia pe baza teoriei valorii-munc, conform c reia produc ia include valoarea tuturor bunurilor ob inute în urma unui proces de produc ie, la care particip factorii de produc ie munca salariat i capitalul fix - i în urma c reia se ob in bunuri ce au valoare i valoare de întrebuin are, care sunt destinate schimburilor comerciale. Conform acestei interpret ri, este considerat produc ie - ob inerea de automobile, de o el, de îmbr c minte etc., în timp ce activit ile desf urate de angaja ii din domeniile s n t ii, înv mântului, securit ii sociale etc., nu reprezint produc ie - deoarece aceste servicii sunt neproductive, i deci nu produc valoare ce poate fi schimbat pe pia. Adep ii vechii contabilit i na ionale continentale, definesc produc ia, pornind de la teoria valorii, bazat pe existen a unui pre de pia. Ace tia consider c orice bun sau serviciu ce are un pre de pia i este destinat schimbului, reprezint produc ie. Conform acestor economi ti, în categoria produc ie sunt incluse bunurile ob inute în urma unui proces economic, dar i serviciile medicale, comerciale etc., care au un pre de pia i nu intr în aceasta categorie, înv mântul de stat, care nu presupune o plat. 132

2 Adep ii actualului Sistem al Conturilor Na ionale, a c ror concep ie se apropie de Sistemul Conturilor Na ionale elaborat de organiza iile interna ionale - O.N.U., Banca Mondiala, F.M.I., Eurostar, - care definesc produc ia pe baza teoriei valorii-utilizate, conform c reia în categoria economic produc ie sunt cuprinse toate bunurile care au un pre de pia (produc ie marf ), dar i toate serviciile evaluate la costul factorilor (produc ie nemarf ). Astfel, înv mântul public este evaluat la costul factorilor, cost care ine seama de salariile profesorilor, de salariile personalului administrativ, de cheltuielile cu investi iile, de cheltuielile materiale, etc. 1. Circuitul economic al lui Quesnay Primul economist care a definit circuitul economic a fost Quesnay, medic i mare economist al sec. al XVIII - lea, care a descris circuitul economic luând ca model circula ia sanguin. Circuitul economic al lui Quesnay este creat având la baz teoria produc iei i a valorii, teorie ce corespunde epocii sale - colii fiziocra ilor. Conform acestei teorii, numai agricultura putea crea o valoare nou i chiar putea aduce un surplus ce permitea hr nirea muncitorilor i a proprietarilor. Quesnay considera muncitorii ca fiind o clas "steril ", deoarece, spunea el "procesul de produc ie artizanal sau industrial se mul ume te s transforme materialele deja existente: bumbacul devine fir, firul devine postav, iar postavul devine c ma ". El a identificat astfel, trei clase care participau la activitatea economic i între care s-au stabilit rela ii de produc ie - distribu ie - schimb: clasa agricultorilor, considerat clas productiv ; clasa muncitorilor, considerat clasa "steril "; clasa proprietarilor, considerat clas care tr ia din surplus i consuma bunurile produse de agricultori i de clasa steril. Circuitul lui Quesnay este redat în fig.1.1. i poate fi explicat astfel: clasa produc toare sau ranii pl tesc proprietarii funciari cu o sum sub forma rentei i de asemeni cump r de la me te ugari (clasa steril ) unelte i produse me te ug re ti; me te ugarii achizi ioneaz de la rani materii prime i bunuri necesare traiului; clasa proprietarilor achizi ioneaz bunuri pentru subzisten de la rani i produse me te ug re ti de la me te ugari (clasa steril ). Surplusul este creat numai de clasa produc toare, adic de rani i se ob ine ca diferen între produc ia ob inut i cheltuielile necesare pentru ob inerea ei. Quesnay denume te surplusul "produs net", deoarece a ap rut în plus fa de cheltuielile produc torului, iar acesta e însu it în întregime de proprietarii funciari; în cazul în care ace tia nu îl consum în mod neproductiv, surplusul poate fi reinvestit, ceea ce duce la cre terea produc iei, iar dup un circuit complet, aceast cre tere va duce la cre terea surplusului. 2. Circuitul economic al lui Marx Un al doilea circuit economic a fost descris de Marx în cartea Capitalul i care are ca titlu Mi carea circular a capitalului. Circuitul lui Marx poate fi schematizat ca în figura 1.3. Marx descompune circuitul economic în trei componente: capital-bani, capital-productiv, capital-marfa, dându-i astfel circuitului un sens precis i anume "circuitul capitalului". În circuitul capital-bani sunt cuprinse procesele de produc ie i de circula ie. Astfel, conform acestui circuit banii devin capital prin cump rarea de mijloace de produc ie i for de munc ; aceste componente intr în procesul de produc ie, de unde se ob in noi produse, care în procesul 133

3 de circula ie (vânzare) se transform în bani. Dac banii ob inu i din valorificare sunt mai mul i decât cei intra i ini ial în circuit, atunci se creeaz o plus valoare care permite acumularea (fig. 1.2.) 3. Circuitul economic Keynesist Circuitul economic de inspira ie Keynesist eviden iaz leg turile ce se stabilesc între unit ile institu ionale în leg tur cu opera iile economice i financiare ce au loc între ele legate de produc ie, schimb, consum, acumulare, finan are, etc. Circuitul economic al lui Keynes este redat în fig.1.4. În acest circuit sunt ar tate echilibrele contabile ce apar între unit ile institu ionale dintr-o economie na ional. Keynes grupeaz unit ile institu ionale în: gospod rii, aparat productiv, sistem financiar i stat; de asemeni, el consider c în economia na ional exist dou pie e, i anume pia a bunurilor de consum i pia a bunurilor de produc ie. Spre exemplu, gospod riile î i vând for a de munc celorlalte sectoare, pentru care primesc salarii, cu care cump r de pe pia a bunurilor de consum, bunuri de folosin personal ; economiile r mase sunt depuse în sistemul financiar-bancar de unde primesc dobânzi; de asemeni, pentru veniturile primite, gospod riile pl tesc impozite i taxe statului. Fig.1.1. Circuitul economic a lui Quesnay 134

4 135 Fig Mi carea circular a capitalului

5 Fig.1.3. Circuitul economic a lui Marx

6 Fig.1.4. Circuitul economic a lui Keynes

7 4. Circuitul economic românesc În Sistemul Conturilor Na ionale românesc, unit ile institu ionale sunt grupate în ase sectoare institu ionale, iar tranzac iile sunt grupate în opera ii cu bunuri i servicii, opera ii de reparti ie i opera ii financiare,. În fig.1.5 este redat schema circuitului economic de ansamblu al economiei române ti. Circuitul economic descris este complex, iar pentru exemplificare, în lucrare se vor explica leg turile determinate de tranzac iile între sectorul "societ i i cvasisociet i" cu celelalte sectoare institu ionale. Astfel, sectorul "gospod rii" presteaz c tre sectorul societ i i cvasisociet i munca vie, tranzac ie denumit de S.C.N. opera ie de reparti ie; aceast opera ie este redat în schem cu ajutorul unui flux real sau fizic. La rândul s u, sectorul SQS pl te te sectorului gospod rii salarii, tranzac ie ce intr tot în categoria opera iilor de reparti ie, dar fluxul este monetar. Sectorul SQS desface c tre celelalte sectoare institu ionale, implicit i sectorului gospodarii produsele sale, opera ie ce se încadreaz în S.C.N. în categoria opera iilor cu bunuri i servicii, în acest caz intervenind un flux real sau fizic; pentru aceste produse, sectorul "societ i i cvasisociet i" prime te bani, de la sectorul gospodarii printr-un flux monetar. Fig.1.5. Circuitul economic românesc Sectorul "societ i i cvasisociet i" intr în leg turi i cu celelalte sectoare institu ionale; între sectorul S.Q.S. i sectorul "Administra ie public " intervin opera ii de reparti ie legate de impozitele i taxele pl tite de sectorul "societ i i cvasisociet i", în timp ce

8 sectorul "Administra ie public " acord sectorului S.Q.S. subven ii de investi ii i de exploatare. Urm rind leg turile dintre sectoarele institu ionale descrise în fig.1.5 se pot stabili tranzac iile ce au loc în economia na ional româneasc. BIBLIOGRAFIE 1. Archambault, E. Comptabilite nationale, 4 e edition, Paris,Economica,1988 i 5 e edition, Chi u- Gisberto, A. Vu, M Sistemul Conturilor Na ionale, teorie i practic, Ed.A.S.E., Bucure ti, Chi u Gisberto, A. Contabilitate micro i macroeconomic ed. CECCAR, Bucure ti, edi ia aiia, Gilbert, M. Kravis, I An International Comparison of National Product and the Purchasing Power of Currencies, OEEC, Paris,1954 Usher, D. The Measurement of Economic Growth, Oxford, XXX System of National Accounts 1993, prepared under the auspices of the Inter- Secretariat Working Group on National Accounts, Commission of the European Communities-Eurostat,International Monetary Fund, Organisation for Economic Co-operation and Development, United Nations,World Bank; Brussels/Luxembourg, New York, Paris, Washington,D.C.,