Comunicări și informări 23 martie 2017

Transcription

1 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 91 Ediția în limba română Comunicări și informări 23 martie 2017 Anul 60 Cuprins III Acte pregătitoare CURTEA DE CONTURI 2017/C 91/01 Avizul nr. 1/2017 (prezentat în temeiul articolului 322 TFUE) referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002, a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013, (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1308/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014, (UE) nr. 652/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului Revizuirea Regulamentului financiar Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, , p. 1)... 1

2

3 C 91/1 III (Acte pregătitoare) CURTEA DE CONTURI AVIZUL NR. 1/2017 (prezentat în temeiul articolului 322 TFUE) referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002, a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013, (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1308/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014, (UE) nr. 652/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului Revizuirea Regulamentului financiar Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, , p. 1) (2017/C 91/01) CUPRINS Puncte Pagina SINTEZĂ... I-IX 3 INTDUCERE BAZA PPUNERII Evaluarea impactului ASPECTE IMPORTANTE CARE NU SUNT INCLUSE ÎN PPUNEREA COMISIEI Guvernanța Un raport unic privind răspunderea de gestiune Publicarea nivelului de eroare estimat Comitetul de audit Auditul extern Dreptul de acces al Curții de Conturi Raportul anual al Curții de Conturi Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Agențiile și organismele de parteneriat public-privat (organisme ale Uniunii)

4 C 91/ Puncte Pagina MODIFICĂRILE PPUSE DE COMISIE Simplificarea pentru destinatarii fondurilor UE Acțiunilor hibride sau combinațiilor de măsuri și instrumente li se aplică un singur set de norme Intervențiile financiare Flexibilitatea bugetară Fondurile fiduciare Veniturile alocate Plățile bazate pe îndeplinirea condițiilor sau pe obținerea de rezultate Cadrul de performanță Raționalizarea raportării Dispozițiile în materie de audit Valabilitatea transversală a auditurilor Norme și proceduri în materie de audit ALTE ASPECTE LUATE ÎN CONSIDERARE Conturile anuale Sponsorizarea corporativă Acordurile la nivelul serviciilor Normele în materie de achiziții publice Fuzionarea grupului specializat în domeniul neregulilor financiare cu comitetul pentru sistemul de detectare timpurie și de excludere Tratamentul diferențiat al investitorilor Modificarea perioadei de eligibilitate pentru instrumentele financiare care fac obiectul gestiunii partajate Normele în materie de recuperare Statutul de fermier activ Plata pentru tinerii fermieri Definițiile ANEXA I TEXTUL MODIFICAT AL COMISIEI ȘI SUGESTIILE CURȚII ANEXA II RAPORTĂRI... 28

5 C 91/3 CURTEA DE CONTURI A UNIUNII EUPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 322, precum și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a, având în vedere propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului ( 1 ), a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013 ( 2 ), (UE) nr. 1301/2013 ( 3 ), (UE) nr. 1303/2013 ( 4 ), (UE) nr. 1304/2013 ( 5 ), (UE) nr. 1305/2013 ( 6 ), (UE) nr. 1306/2013 ( 7 ), (UE) nr. 1307/2013 ( 8 ), (UE) nr. 1308/2013 ( 9 ), (UE) nr. 1309/2013 ( 10 ), (UE) nr. 1316/2013 ( 11 ), (UE) nr. 223/2014 ( 12 ), (UE) nr. 283/2014 ( 13 ), (UE) nr. 652/2014 ( 14 ) ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei nr. 541/2014/UE ( 15 ) a Parlamentului European și a Consiliului ( 16 ), având în vedere solicitarea Consiliului în vederea formulării unui aviz cu privire la propunerea menționată anterior, solicitare adresată la 9 decembrie 2016, ADOPTĂ PREZENTUL AVIZ: SINTEZĂ I. Regulamentul financiar prevede principiile și procedurile care reglementează întocmirea și utilizarea bugetului Uniunii Europene (UE) și controlul fondurilor UE. II. În opinia Curții, Comisia ar trebui să profite de ocazia oferită de revizuirea Regulamentului financiar pentru a aduce mecanismele sale de guvernanță în conformitate cu cele mai bune practici de la nivel internațional. Curtea vizează, în special, următoarele aspecte: raportarea integrată, estimarea nivelului de eroare și comitetul de audit (punctele 7-15). III. Comisia propune schimbarea modului în care Curtea își prezintă rapoartele speciale, însă, în opinia Curții, o astfel de modificare este susceptibilă să le facă mai greu de citit. Această tentativă de a reglementa un aspect care ține în mod esențial de autonomia instituției suscită preocupări la nivelul Curții (punctele 18-22). IV. Curtea sprijină, în general, simplificările propuse în favoarea beneficiarilor de fonduri UE (punctele 28-34) și sugerează Comisiei să clarifice propunerile privind combinarea metodelor sau a instrumentelor de execuție bugetară (punctele 35-41). Curtea remarcă faptul că modificările propuse cu privire la instrumentele financiare au potențialul de a fi pozitive, dar că ele trebuie să fie clarificate (punctele 42-50). V. Comisia propune aducerea unor modificări detaliate în ceea ce privește operațiunile de gestiune bugetară, fără a încerca mai întâi să determine dacă mecanismele existente sunt încă sau nu adecvate. Curtea consideră că există posibilități ample de simplificare a mecanismelor bugetare (punctele 51-63). Ea nu sprijină modificările propuse în ceea ce privește utilizarea veniturilor alocate și nu consideră că este necesară menținerea categoriei veniturilor alocate interne (punctele 69-76). VI. Extinderea prematură a utilizării fondurilor fiduciare pentru politicile interne creează probleme din punctul de vedere al administrării, al costurilor și al răspunderii de gestiune (punctele 64-68). ( 1 ) JO L 311, , p. 3. ( 2 ) JO L 347, , p ( 3 ) JO L 347, , p ( 4 ) JO L 347, , p ( 5 ) JO L 347, , p ( 6 ) JO L 347, , p ( 7 ) JO L 347, , p ( 8 ) JO L 347, , p ( 9 ) JO L 347, , p ( 10 ) JO L 347, , p ( 11 ) JO L 348, , p ( 12 ) JO L 72, , p. 1. ( 13 ) JO L 86, , p. 14. ( 14 ) JO L 189, , p. 1. ( 15 ) JO L 158, , p ( 16 ) COM(2016) 605 final.

6 C 91/ VII. Curtea se declară în favoarea utilizării pe scară mai largă a plăților bazate pe îndeplinirea unor condiții sau pe obținerea unor rezultate și solicită aducerea unor clarificări suplimentare în ceea ce privește cadrul de performanță propus (punctele 77-89). VIII. Deși este în favoarea perspectivei de consolidare a rapoartelor elaborate de Comisie, Curtea consideră că nu au fost evaluate pe deplin implicațiile acestor modificări. Pachetul integrat de raportare financiară avansat de Comisie ar urma să se întindă pe mii de pagini și ar include suprapuneri semnificative (punctele 90-99). IX. Curtea a abordat și alte modificări propuse, dar care nu erau evidențiate în expunerea de motive, inclusiv subiecte legate de modificările propuse la reglementările sectoriale (punctele ). INTDUCERE 1. Regulamentul financiar stabilește principiile aplicabile bugetului general al UE. Revizuirea lui va afecta procesul de întocmire a acestui buget și utilizarea fondurilor și oferă ocazia de a se proceda la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE. 2. Unele dintre modificările propuse de Comisie, cum ar fi recurgerea la forme simplificate de contribuții și plăți în funcție de condiții sau de obiective în cadrul tuturor modalităților de gestiune, pot antrena o simplificare în gestionarea și primirea fondurilor puse la dispoziție de UE. Multe dintre aceste modificări reflectă recomandări formulate de Curte în rapoarte anuale recente. Totuși, existența unor norme detaliate nu se poate substitui unei bune guvernanțe și gestiuni. Pentru a avea succes, aceste modificări vor trebui să fie puse în practică de către un personal responsabil și să fie monitorizate de către organele de conducere. 3. Comisia își prezintă propunerea ca fiind o revizuire ambițioasă a normelor financiare generale, însoțită de modificări corespunzătoare ale normelor financiare sectoriale ( 1 ). Ea afirmă, de asemenea, ca propunerea contribuie la două dintre obiectivele principale ale revizuirii cadrului financiar multianual: simplificarea și flexibilitatea. Propunerea introduce un număr mare de modificări detaliate, care privesc în special: granturile (punctele prezentate în continuare); intervențiile financiare (punctele 42-50); operațiunile bugetare (punctele 51-63); contribuțiile bazate pe rezultate (punctele 77-84); raportarea (punctele 90-99). 4. Prima parte a avizului Curții (punctele 7-27) abordează aspecte care, în opinia acesteia, ar fi trebuit să fie incluse în propunerea de regulament financiar. Punctele prezentate în continuare abordează modificările propuse de Comisie și urmează structura care figurează în expunerea de motive. BAZA PPUNERII Evaluarea impactului 5. Conform Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, Comisia ar trebui să procedeze la realizarea unor evaluări ale impactului inițiativelor sale legislative și fără caracter legislativ, al actelor delegate și al măsurilor de punere în aplicare care ar putea avea efecte semnificative din punct de vedere economic, social sau de mediu. În opinia Curții, Comisia ar fi trebuit să efectueze o evaluare a impactului înainte de publicarea propunerii ( 2 ). 6. Pentru a contribui la atingerea obiectivului stabilit în acordul interinstituțional, Curtea propune introducerea în Regulamentul financiar a cerinței de a se proceda la evaluări ale impactului în cazul inițiativelor legislative și fără caracter legislativ, al actelor delegate și al măsurilor de punere în aplicare care ar putea avea efecte semnificative din punct de vedere economic, social sau de mediu. ( 1 ) Expunerea de motive p. 3. ( 2 ) Observații similare au fost formulate de Curte de exemplu cu privire la evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual, la Regulamentul (UE) 2015/1017 privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și la propunerea COM(2016) 597 de modificare a Regulamentului privind FEIS.

7 C 91/5 ASPECTE IMPORTANTE CARE NU SUNT INCLUSE ÎN PPUNEREA COMISIEI Guvernanța ( 1 ) Un raport unic privind răspunderea de gestiune 7. Comisia nu aplică niciun cadru de guvernanță recunoscut și nu precizează, în rapoartele sale anuale, măsura în care este respectat un astfel de cadru ( 2 ). Deși conturile sunt întocmite în conformitate cu Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (International Public Sector Accounting Standards IPSAS), ele nu sunt însoțite de un raport care să ofere o vedere de ansamblu asupra guvernanței, asupra performanței și asupra strategiei Comisiei de combatere a riscurilor susceptibile să îi compromită îndeplinirea obiectivelor. Comisia furnizează o estimare a nivelului de operațiuni neconforme cu legile și cu reglementările (a se vedea, de asemenea, punctul 12) în Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE (în raportul de sinteză până la raportul din 2015), dar această estimare este transmisă părților interesate, inclusiv Curții, abia după finalizarea auditului anual. Informațiile sunt dispersate (și uneori se repetă) în diversele documente ale nivelului central al Comisiei și ale direcțiilor generale, care sunt prezentate separat pe tot parcursul anului (de cele mai multe ori prea târziu pentru a fi luate în considerare în scopul auditului conturilor anuale sau pentru a fi abordate în raportul anual al Curții). 8. În opinia Curții, Comisia ar trebui să profite de ocazia oferită de revizuirea Regulamentului financiar pentru a-și actualiza mecanismele de guvernanță. Propunerea de regulament financiar introduce anumite modificări în domeniul guvernanței, însă acestea nu sunt întotdeauna în concordanță cu cele mai bune practici de pe plan internațional. În plus, propunerea nu abordează anumite elemente fundamentale ale guvernanței. 9. Comisia ar trebui să continue să simplifice raportarea, publicând un raport unic (de preferință) sau un ansamblu unic de rapoarte (ca alternativă) privind răspunderea de gestiune. Autoritatea responsabilă de descărcarea de gestiune ar trebui să aibă la dispoziție un document unic și clar în care Comisia să dea seamă de acțiunile sale, de modul în care a utilizat bugetul și de rezultatele obținute. Curtea salută inițiativa Comisiei de a consolida o serie de rapoarte în cadrul pachetului integrat de raportare financiară. Cu toate acestea, pentru ca acest pachet să devină un raport unic privind răspunderea de gestiune (și să constituie un veritabil pachet integrat), el ar trebui: să evite duplicarea informațiilor (de exemplu, pachetul integrat de raportare financiară urmează să abordeze problema corecțiilor și a recuperărilor în cinci locuri diferite); să fie pus la dispoziția auditorilor sub forma unui pachet unic; și să ofere o imagine cuprinzătoare (dar nu exhaustivă) a activităților din cursul exercițiului. 10. Așa cum se recomandă în Raportul special nr. 27/2016, un astfel de raport ar trebui să includă: un raport al președintelui; informații privind activitățile din cursul exercițiului și îndeplinirea obiectivelor de politică; o examinare a riscurilor operaționale și strategice; un raport privind performanța nefinanciară; o declarație de guvernanță; un raport privind rolul și concluziile comitetului de audit; și o declarație privind sustenabilitatea bugetară pe termen mediu și lung, însoțită, după caz, de trimiteri către informațiile conținute în alte rapoarte. Unele dintre aceste informații sunt deja disponibile. În anexa II figurează rapoartele existente, propunerea Comisiei și propunerea Curții. 11. Comisia ar trebui să prezinte acest raport unic sau ansamblu unic de rapoarte privind răspunderea de gestiune în timp util pentru a permite efectuarea auditului conturilor și verificarea de către auditori a coerenței informațiilor care figurează în raport sau în ansamblul de rapoarte cu alte informații contabile. În continuare sunt discutate eventualele modificări care ar putea fi aduse la propunerile Comisiei și care ar permite ca raportarea UE să urmeze o structură mai bună (și mai integrată). ( 1 ) Această secțiune se bazează pe observațiile și recomandările formulate în Raportul special nr. 27/2016 al Curții, intitulat Guvernanța în cadrul Comisiei Europene: se aplică cele mai bune practici?. ( 2 ) A se vedea, de asemenea, articolul 1 din Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 330, , p. 1).

8 C 91/ Publicarea nivelului de eroare estimat 12. În cazul în care există un risc ridicat de nereguli, cea mai bună practică ( 1 ) cere să fie examinate riscurile și să se cuantifice nivelul acestora și impactul potențial. Comisia dispune de un efectiv numeros de persoane care lucrează în domeniul auditului și al controlului. În plus, legislația UE prevede obligația organismelor responsabile de gestiunea fondurilor UE de a efectua verificări riguroase cu privire la cheltuieli. În raportările efectuate cu privire la acest subiect, Comisia acordă o atenție foarte mare capacității de corecție (posibilitatea de a respinge declarațiile de cheltuieli după acceptarea lor inițială de către Comisie), și nu cuantificării și analizării naturii erorilor pe care le identifică. Principalul document în acest sens ( Protecția bugetului UE ) nu cuprinde nicio estimare a nivelului de neregularitate prezent în declarațiile de cheltuieli inițiale sau aprobate, depuse pentru rambursare. 13. Curtea recomandă introducerea în propunerea de regulament financiar a unei cerințe potrivit căreia Comisia ( 2 ) are obligația de a publica, în conturile anuale sau în informațiile care le însoțesc, nivelul de eroare estimat pe baza unei metodologii uniforme și de a prezenta Curții aceste informații împreună cu conturile provizorii (și anume, în proiectul de raport unic privind răspunderea de gestiune). Comitetul de audit 14. Conform celor mai bune practici aplicabile organelor de conducere din sectorul public, este necesară crearea unui comitet de audit ori a unui grup sau a unei funcții echivalente ( 3 ). Din analiza Curții reiese că Comitetul de monitorizare a auditurilor din cadrul Comisiei se îndepărtează de cele mai bune practici în acest sens, dat fiind că doar o mică minoritate dintre membrii acestuia sunt independenți de instituție ( 4 ), iar mandatul ce îi este conferit nu include raportarea financiară, neregulile sau gestionarea riscurilor ( 5 ). 15. Comisia ar trebui să profite de ocazia oferită de revizuirea Regulamentului financiar pentru a introduce cerințe specifice în ceea ce privește crearea și funcționarea unui comitet de audit în cadrul instituțiilor UE care îndeplinesc un rol în domeniul cheltuielilor și pentru a alinia componența și sfera de activitate a acestuia la cele mai bune practici de la nivel internațional. Auditul extern Dreptul de acces al Curții de Conturi 16. Este important ca informațiile de care are nevoie Curtea pentru a-și efectua auditul să fie puse la dispoziție în timp util și în mod eficient. Curtea are nevoie de un acces direct la datele Comisiei, precum și, dacă este necesar, de posibilitatea de a le analiza la sediul său, utilizând propriile sale instrumente de analiză a datelor. Documentele pe care trebuie să le examineze Curtea ar trebui să fie puse la dispoziție suficient de devreme (și în versiunile lor preliminare) pentru a permite Curții să raporteze la timp. 17. Articolul 249 din propunerea de regulament financiar cuprinde dispoziții referitoare la accesul Curții la documente și la date stocate electronic. Curtea consideră că sunt necesare clarificări suplimentare, în special în ceea ce privește dispozițiile referitoare la dreptul de acces la sistemele informatice. Propunerea Curții de modificare a articolului 249 este prezentată în anexa I. Raportul anual al Curții de Conturi 18. La articolul 250, Comisia propune reducerea intervalului de timp necesar pentru transmiterea de către Curte a observațiilor care urmează să apară în raportul anual prin modificarea termenului din 30 iunie în 15 iunie. Nu se propune însă, în schimb, nicio modificare corespunzătoare a termenului pentru primirea informațiilor din partea Comisiei. Pentru a se putea menține rezultatul obținut în 2016, când raportul anual al Curții a fost publicat cu o lună mai devreme decât era prevăzut, termenele stabilite pentru transmiterea de către Comisie și de către celelalte instituții a conturilor anuale și a informațiilor conexe ar trebui să fie adaptate în consecință. De exemplu, termenul pentru transmiterea conturilor consolidate finale [articolul 238 alineatul (5)] ar trebui modificat din 31 iulie în 30 iunie, iar termenul pentru primirea răspunsurilor din partea instituțiilor la observațiile Curții din raportul anual ar trebui schimbat din 15 octombrie în 15 iulie [articolul 250 alineatul (1)] (a se vedea, de asemenea, anexa II). ( 1 ) Exemple de bune practici: conturile anuale ale Ministerului Muncii și Pensiilor din Regatul Unit și conturile anuale ale Ministerului Protecției Sociale din Irlanda. ( 2 ) A se vedea recomandarea de la punctul 70 alineatul (2) din Raportul special nr. 27/2016. Comisia a acceptat această recomandare. ( 3 ) Chartered Institute of Public Finance and Accountancy (CIPFA Institutul Acreditat pentru Finanțe Publice și Contabilitate Publică)/International Federation of Accountants (IFAC Federația Internațională a Contabililor), International Framework: Good Governance in the Public Sector (Cadrul internațional de bună guvernanță în sectorul public), 2014, p Comisia, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor au toate câte un comitet de audit, însă cu componență și cu roluri diferite. ( 4 ) Comisia încearcă, în prezent, să adauge un alt membru independent. ( 5 ) Punctul 65 din Raportul special nr. 27/2016.

9 C 91/7 19. Pentru a se reflecta mai bine scopul și natura procedurii contradictorii, Curtea sugerează modificarea primelor două teze ale articolului 250 în conformitate cu propunerea din anexa I. 20. În ceea ce privește chestiunea amplasării răspunsurilor instituțiilor în rapoartele sale, Curtea consideră că problema competenței de a decide modul de prezentare a rapoartelor sale intră în sfera autonomiei sale administrative, în conformitate cu standardele internaționale de audit. În opinia Curții, publicarea răspunsurilor fiecărei instituții în dreptul observațiilor sale dăunează fluenței și lizibilității textului, în special atunci când lungimea răspunsurilor depășește textul observațiilor sale. Din acest motiv, Curtea propune ca răspunsurile la raportul anual să fie publicate la sfârșitul textului Curții aferent fiecărui capitol, urmându-se practica actuală aplicată în cazul rapoartelor speciale. Rapoartele speciale ale Curții de Conturi 21. Observația anterioară a Curții cu privire la procedura contradictorie (a se vedea punctul 19) se aplică și în cazul rapoartelor speciale menționate la articolul 251. În ceea ce privește termenul de șase săptămâni acordat instituțiilor auditate pentru furnizarea răspunsurilor lor, Curtea consideră că nu este necesar să se facă referire, în acest nivel de legislație, la suspendarea termenului sau la posibile motive care ar putea justifica o astfel de suspendare. 22. În ceea ce privește modificarea propusă la alineatul privind poziționarea răspunsurilor în rapoartele speciale, Curtea își reiterează punctul de vedere exprimat la punctul 20 anterior, și anume acela că această modificare aduce atingere autonomiei administrative legitime a Curții. În plus, în urma inițiativei sale recente de a privilegia publicarea fără hârtie, Curtea este în curs de a elabora modalități noi de a-și prezenta constatările. Printre altele, Curtea analizează diversele opțiuni oferite de publicarea electronică, printre care se numără oferirea unei anumite flexibilități cititorilor în ceea ce privește modul în care aceștia doresc să vizualizeze textul. Curtea propune așadar să se păstreze formularea actuală sunt publicate împreună cu raportul special. Agențiile și organismele de parteneriat public-privat (organisme ale Uniunii) 23. Articolul 69 alineatul (6) din propunerea de regulament financiar prevede că conturile organismelor instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom care primesc contribuții de la bugetul UE (cu alte cuvinte, agențiile) vor continua să fie auditate de auditori externi independenți înainte de consolidarea lor în conturile UE. Curtea va continua deci să ia în considerare rezultatele activităților lor de audit la elaborarea propriilor sale rapoarte. Un mecanism care să prevadă auditarea de către auditori externi independenți nu numai a conturilor, ci și a legalității și regularității operațiunilor subiacente ar constitui o îmbunătățire față de situația anterioară. 24. Bugetele agențiilor reprezintă, cumulate, mai puțin de 2 % din bugetul UE în ansamblu. În pofida cheltuielilor lor reduse, agențiile joacă un rol semnificativ în elaborarea și în punerea în aplicare a politicilor UE. Așadar, existența unor mecanisme mai eficiente pentru tratarea unor aspecte recurente din cadrul auditului anual ar da Curții posibilitatea de a se concentra mai mult pe performanța agențiilor. 25. În prezent, Curtea publică câte un raport anual specific pentru fiecare agenție. Acest raport cuprinde o declarație de asigurare (o opinie privind conturile și legalitatea și regularitatea operațiunilor) și, dacă este necesar, observații cu privire la aspecte de o importanță deosebită. În 2016, au fost publicate 41 de astfel de rapoarte, conținând 82 de opinii și aproximativ 90 de observații specifice. În vederea îmbunătățirii eficienței, Curtea propune modificarea regulilor privind raportarea anuală. Propunerea Curții este ca, în viitor, să poată avea în vedere posibilitatea de a publica un singur raport de audit consolidat care să acopere toate agențiile. 26. Pentru auditarea acestor organisme, Curtea propune următorul mecanism: verificarea de către un auditor extern independent nu numai a conturilor, ci și a legalității și regularității operațiunilor subiacente, cu toate că Curtea va rămâne responsabilă de emiterea declarațiilor de asigurare finale pentru toate organismele. Acest model ar permite Curții să se bazeze într-o măsură cât mai mare pe activitățile desfășurate de auditori externi independenți, dar și pe activitățile desfășurate de Serviciul de Audit Intern. Propunerea Curții de modificare a articolelor corespunzătoare este inclusă în anexa I. 27. Soluția adoptată ar trebui să se aplice și organismelor de parteneriat public-privat discutate la articolul 70. MODIFICĂRILE PPUSE DE COMISIE Simplificarea pentru destinatarii fondurilor UE 28. Măsurile introduse de Comisie se referă la granturi și la forme simplificate de contribuție din partea UE.

10 C 91/ Principalele modificări propuse vizează: plasarea formelor simplificate de contribuție din partea Uniunii pe picior de egalitate cu finanțarea bazată pe rambursarea costurilor eligibile [articolul 121 literele (b)-(d)]; în cazul în care acest lucru este autorizat în actul de bază, extinderea utilizării formelor simplificate de granturi pentru operațiuni care fac obiectul gestiunii indirecte, simplificarea procedurii de autorizare a acestora (la decizia ordonatorului de credite) și creșterea accentului lor pe rezultate (articolul 175); suprimarea principiului de nonprofit ( 1 ) pentru beneficiarii de granturi; introducerea opțiunii de recunoaștere a activității de voluntariat drept costuri eligibile [articolul 175 alineatul (8) și articolul 180 alineatul (2) litera (b)]; exceptarea de la principiul acordării necumulative și al evitării dublei finanțări a granturilor acordate persoanelor fizice pentru studii, cercetare, formare profesională sau educație sau ca sprijin direct plătit șomerilor sau refugiaților (articolul 185). 30. Propunerea de regulament financiar nu oferă instrucțiuni privind concepția programelor de cheltuieli. Din acest motiv, este dificil să se identifice care tipuri de proiecte vor beneficia de această simplificare. În mod similar, nu este clar, în acest stadiu, modul în care va fi pusă în practică intenția Comisiei de a pune un accent mai mare pe calitatea realizărilor (rezultatelor) și pe calitatea evaluării de către ordonatorul de credite a practicilor de contabilitate analitică. 31. La ora actuală, există puține cazuri în care Comisia își exercită dreptul de a recupera profiturile. Comisia subliniază ( 2 ) că opțiunea de bază pentru finanțarea proiectelor generatoare de venituri ar trebui să fie utilizarea instrumentelor financiare, și în mai mică măsură acordarea de granturi. 32. Recunoașterea activităților de voluntariat drept costuri eligibile în scopul cofinanțării va încuraja beneficiarii să utilizeze în mai mare măsură această resursă, ceea ce va avea drept efect faptul că acestor beneficiari li se vor rambursa integral toate celelalte costuri suportate, existând astfel riscul ca unele cheltuieli necorespunzătoare să fie suportate în întregime de la bugetul UE. Această propunere ar complica verificarea cofinanțării de către Comisie și calcularea costurilor indirecte. Având în vedere propunerea de a se pune mai mult accent pe finanțarea bazată pe rezultate decât pe cea bazată pe rambursarea costurilor eligibile, Curtea consideră că propunerea menționată aici constituie o complicație inutilă, care sporește riscul de eroare. 33. Propunerea vizează să simplifice gestionarea granturilor plătite persoanelor fizice menționate la articolul 185, autorizând acordarea de granturi multiple unui tip specific de beneficiari și posibilitatea ca aceleași costuri să fie finanțate de mai multe ori de la bugetul UE. 34. În conformitate cu analiza sa prezentată anterior: Curtea nu vede necesitatea de a se suprima principiul de nonprofit ; deși este în favoarea intenției de simplificare a normelor, Curtea nu este convinsă că este o idee bună să se permită beneficiarilor să îndeplinească criteriile pentru cofinanțare doar prin acordarea unei valori activităților neremunerate de voluntariat. Acest obiectiv ar fi mai bine vizat prin recurgerea la structuri de finanțare fondate strict pe obiective; exceptarea prevăzută la articolul 185 ar trebui, în opinia Curții, să se limiteze la primele două alineate ale articolului, și anume doar la principiul acordării necumulative. Acțiunilor hibride sau combinațiilor de măsuri și instrumente li se aplică un singur set de norme 35. Comisia propune aplicarea unui singur set de norme: atunci când se procedează la combinarea modalităților de execuție sau a instrumentelor de execuție bugetară (de exemplu, granturi și instrumente financiare) [articolul 208 alineatul (2)]; sau ( 1 ) Articolul 125 din Regulamentul financiar în vigoare prevede că granturile nu pot avea scopul sau efectul de a produce profit (principiul de nonprofit) și că în cazul în care se obține profit, Comisia are dreptul să recupereze procentajul din profit corespunzător contribuției Uniunii. ( 2 ) Expunerea de motive p. 8.

11 C 91/9 în cazul promovării unei combinații de resurse [dând statelor membre posibilitatea de a solicita ca resursele care le sunt alocate și fac obiectul execuției partajate să fie transferate Uniunii și să fie executate de Comisie în cadrul execuției directe sau indirecte (articolul 125)]; atunci când se cooperează cu parteneri de încredere ( 1 ). 36. Modificările propuse pentru regulamentele sectoriale includ, de asemenea, posibilitatea de a se combina fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) cu un instrument sprijinit de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). 37. Comisia introduce acordurile-cadru de parteneriat financiar în cadrul execuției directe și indirecte. Acestea ar da posibilitatea de a se încheia acorduri de audit cu persoanele și cu entitățile care execută fonduri ale Uniunii sau cu beneficiarii de granturi. 38. Comisia a creat un titlu nou intitulat Norme comune, care urmărește să reunească toate normele aplicabile mai multor metode de execuție bugetară. Curtea sprijină ambiția care stă la baza acestui demers. Cu toate acestea, la fel ca în cazul altor titluri (achizițiile publice, granturile a se vedea punctele ), acest subiect este tratat și în alte locuri în propunere. Așadar, nu s-a obținut simplificarea dorită a textului. 39. Combinarea diferitor instrumente de finanțare poate antrena anumite riscuri precum dubla finanțare sau excluderea investițiilor private, riscuri care vor trebui să fie gestionate. În plus, Comisia va trebui să se asigure că astfel de combinații vor respecta principiul cofinanțării și normele în materie de ajutoare de stat. În opinia Curții, combinarea instrumentelor de finanțare ar trebui să facă obiectul unei monitorizări adecvate, inclusiv din perspectiva obținerii rezultatelor și a îndeplinirii obiectivelor, și ar trebui să fie contabilizată și raportată în mod corespunzător, pentru a se asigura transparența și răspunderea de gestiune. 40. Curtea înțelege că propunerea de la articolul 126 alineatul (3) privind acordurile de audit se referă la Comisie. Din motive de claritate, ar trebui să se precizeze că acordurile de audit sau de verificare nu restricționează accesul Curții la informațiile necesare pentru efectuarea auditului fondurilor Uniunii. De asemenea, Curtea consideră că trimiterea, în ultima teză a articolului 126 alineatul (3), la acordul tripartit încheiat între Curtea de Conturi, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Comisie [prevăzut la articolul 287 alineatul (3) TFUE] este redundantă și ar trebui eliminată. 41. Curtea recomandă: să se solicite Comisiei să instituie garanții adecvate pentru contracararea riscurilor legate de combinarea surselor de finanțare; și să se modifice articolul 126 alineatul (3) în conformitate cu textul propus în anexa I. Intervențiile financiare 42. Printre principalele modificări introduse în acest domeniu se numără: crearea unui cadru de reglementare unic pentru diferitele forme de operațiuni financiare ale UE (titlul X); standardizarea tratamentului veniturilor alocate interne generate de operațiuni financiare [articolul 20 și articolul 202 alineatul (2)] (a se vedea, de asemenea, punctele 69 și 76); stabilirea cuantumului maxim al datoriei financiare a Uniunii (articolul 203); constituirea unui fond comun de provizionare și stabilirea ratei efective de provizionare (articolele 205 și 206); remunerarea bazată pe performanță a entităților de executare sau a contrapartidelor implicate în executarea garanțiilor bugetare [în plus față de cele implicate în executarea instrumentelor financiare (articolul 202 alineatul (1) litera (g)]; obligația efectuării unor evaluări ex ante ale instrumentelor financiare sau ale garanțiilor bugetare, efectuate fie cu titlu individual, fie în cadrul unui program [articolul 202 alineatul (1) litera (h)]; crearea unui document anual unic de raportare pentru instrumentele financiare, garanțiile bugetare și asistența financiară (articolele 207 și 242). ( 1 ) Entitățile cu care Comisia poate construi o relație de încredere mai solidă, pe baza unei evaluări ex ante sau a cerinței de a se utiliza proceduri specifice.

12 C 91/ Articolul 203 definește cuantumurile maxime ale datoriei financiare a UE pentru cele trei tipuri de operațiuni financiare. Curtea constată că garanțiile bugetare și asistența financiară pot genera, la rândul lor, datorii contingente pentru UE și că suma deținută în activele financiare nu va fi neapărat suficientă pentru a acoperi datoriile financiare. 44. Riscurile financiare care decurg dintr-o garanție bugetară sau din asistența financiară sunt acoperite de un provizion care reprezintă un procentaj (rata de provizionare) din cuantumul autorizat al datoriei financiare. Provizioanele constituite în cazul instrumentelor financiare vizează să facă față plăților viitoare legate de un angajament bugetar al instrumentului respectiv. este ca aceste provizioane să fie păstrate într-un fond comun de provizionare gestionat direct de către Comisie (articolul 205). Propunerea de regulament financiar autorizează, de asemenea, transferul eventualului excedent de provizioane între garanții bugetare sau operațiuni de asistență financiară [articolul 206 alineatul (3) litera (a)]. 45. Curtea salută propunerea Comisiei de a include garanțiile bugetare și asistența financiară în Regulamentul financiar și de a grupa la același titlu diferitele tipuri de operațiuni financiare ale UE. 46. Propunerea privind crearea fondului comun de provizionare nu explică funcționarea acestuia, calculul ratei efective de provizionare sau relațiile dintre rata de provizionare stabilită în actul de bază și rata efectivă de provizionare. 47. Curtea consideră că onorariile pe bază de performanță [articolul 202 alineatul (1) litera (g)] reprezintă o evoluție pozitivă, dar observă că acordurile și măsurile de performanță vor trebui să fie bine concepute și puse în aplicare cu rigurozitate. Cu toate acestea, Comisia nu ar trebui să permită calcularea onorariilor administrative sub forma unui procent din contribuția cumulată angajată de UE (inclusiv angajamentele bugetare neutilizate). 48. Curtea se exprimă în favoarea stipulării cerinței privind realizarea de evaluări ex ante pentru operațiunile financiare din UE și consideră că trebuie să se prevadă dispoziții pentru luarea în considerare a evoluției condițiilor de pe piață cu ocazia efectuării unor evaluări intermediare ( 1 ). 49. Actualmente, informațiile cu privire la operațiunile financiare ale UE figurează în diferite rapoarte ( 2 ). Curtea salută propunerea Comisiei de a fuziona toate cerințele de raportare (cu excepția celor privind informațiile care trebuie raportate în conturile anuale și în notele care le însoțesc) într-un singur document anexat la proiectul de buget ( 3 ). Curtea pleacă de la premiza că un astfel de document va asigura cel puțin același nivel de informații ca rapoartele actuale și că va reprezenta situația de la 30 iunie a anului publicării. 50. Curtea recomandă: să se stabilească, în propunerea de regulament financiar, modalitățile de funcționare a fondului comun de provizionare și de calcul al ratei efective de provizionare; să se accepte propunerea privind plata unor onorarii pe bază de performanță, cu luarea în considerare a observațiilor exprimate de Curte la punctele anterioare; să se accepte introducerea evaluărilor ex ante privind operațiunile financiare; să se clarifice perioada acoperită de documentele anuale de raportare și informațiile care vor fi incluse în acestea (articolul 207). ( 1 ) A se vedea, de asemenea, recomandarea 1 din Raportul special nr. 19/2016: Execuția bugetului UE prin instrumente financiare lecții de învățat din perioada a programului. ( 2 ) De exemplu: Documentul de lucru care însoțește proiectul de buget 2017; Anexa privind instrumentele financiare care însoțește bugetul 2017; Raportul anual privind activitățile legate de instrumentele financiare; Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a asistenței macrofinanciare acordate țărilor terțe în 2015; Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind garanțiile acoperite de la bugetul general: situația la 31 decembrie 2015; Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la activitățile de împrumut și de creditare ale Uniunii Europene în ( 3 ) Acesta trebuie prezentat Parlamentului European și Consiliului până la data de 1 septembrie a anului care precede anul în care are loc execuția bugetară.

13 C 91/11 Flexibilitatea bugetară 51. Comisia a propus măsuri pentru sporirea flexibilității bugetare. Acestea pot fi sintetizate după cum urmează: crearea unei rezerve de flexibilitate ( 1 ) pentru anumite instrumente aplicabile acțiunilor externe [articolul 12 alineatul (2) litera (e)]; creșterea rezervei negative ( 2 ) (articolul 48); relaxarea normelor privind instrumentele speciale [articolul 28 alineatul (1) litera (e) și articolul 30 alineatul (5)]; oferirea posibilității ca statele membre să transfere resursele care le-au fost alocate în cadrul gestiunii partajate către instrumente gestionate la nivelul Uniunii [articolul 125; articolul 265 alineatul (6) articolul 30a din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]; modificarea normelor privind reportările (articolul 12) și veniturile alocate (a se vedea punctele 69-76), în scopul creșterii fondurilor disponibile și a marjei de acțiune de care dispune Comisia pentru a decide unde și cum sunt cheltuite acestea; creșterea competențelor decizionale ale Comisiei în general, în ceea ce privește efectuarea de transferuri bugetare și transferul de fonduri între exerciții (articolele 28-30). Rezerva de flexibilitate 52. Propunerea sporește complexitatea sistemului bugetar prin faptul că creează o rezervă suplimentară și adaugă încă o excepție de la articolul 12 alineatul (2) care tratează reportările (a se vedea, de asemenea, punctele 57-60). Rezerva negativă 53. Rezerva negativă a fost utilizată doar în Propunerea nu oferă o justificare solidă pentru solicitarea de dublare a capacității acesteia, la 400 de milioane de euro. Transferurile de la gestiunea partajată la nivelul Uniunii 54. Fără această nouă dispoziție, resursele în cauză ar fi returnate la bugetul UE în cazul în care nu ar fi utilizate înainte de data scadentă. Transferurile de la instrumente care fac obiectul execuției partajate către instrumente care fac obiectul execuției directe sau indirecte ar putea constitui în mod efectiv transferuri de credite nu numai între state membre ( 3 ), ci și între titluri bugetare și ar putea deci modifica alocarea resurselor între diversele rubrici ale cadrului financiar multianual. 55. Nu s-au prevăzut dispoziții în ceea ce privește implicarea autorității bugetare. Întrucât această dispoziție ar putea fi percepută ca un mecanism de transfer, ar trebui să se mențină aceleași proceduri, aceleași cerințe în materie de transparență și aceleași posibilități de exercitare a unui control public. 56. La același articol, Comisia propune să se mărească capacitatea de asumare a riscurilor a FEIS. Nu este clar modul în care se va obține acest lucru. Reportările și derogările de la principiile anualității și specificității 57. Conform regulii generale actualmente în vigoare, creditele care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului financiar se anulează. Există însă unele excepții de la această regulă. S-au prevăzut dispoziții suplimentare pentru creditele nediferențiate destinate proiectelor imobiliare și pentru creditele de plată destinate angajamentelor existente sau creditelor de angajament reportate, atunci când liniile bugetare relevante pentru exercițiul financiar următor nu acoperă nevoile. ( 1 ) Rezerva de flexibilitate permite Comisiei să reporteze în exercițiul următor până la 10 % din creditele anuale pentru trei instrumente bugetare [Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA II), Instrumentul european de vecinătate (IEV) și Instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare pentru perioada (ICD)], astfel încât acestea să poată fi folosite pentru a se face față unor situații neprevăzute. ( 2 ) Rezerva negativă oferă o modalitate de a transfera credite de plată de la o linie bugetară înainte să fie identificate credite excedentare de la o altă linie. ( 3 ) Articolul 125 prevede că Comisia utilizează aceste resurse [ ] în cazul în care este posibil în beneficiul statului membru în cauză.

14 C 91/ Propunerea de regulament financiar suprimă de la articolul 12 alineatul (3) norma care impune utilizarea creditelor de plată pentru exercițiul în curs înaintea celor reportate. Cu alte cuvinte, este la latitudinea ordonatorului de credite să decidă care credite de plată vor fi utilizate mai întâi. Pe baza informațiilor primite de la Comisie, dacă această dispoziție ar fi fost aplicată pentru exercițiile 2014 și 2015, sumele implicate ar fi fost nesemnificative. Așadar Curtea nu consideră necesară adoptarea modificării propuse. 59. Principala modificare adusă la articolul 12 alineatul (2) este cea legată de creditele nediferențiate, care sunt destinate, în cea mai mare parte, cheltuielilor administrative. Conform Regulamentului financiar în vigoare, pot fi reportate printr-o decizie adoptată de instituția în cauză doar creditele nediferențiate destinate proiectelor imobiliare, sub rezerva întrunirii anumitor condiții. Propunerea vizează să permită instituțiilor să reporteze orice credite nediferențiate, prin adoptarea unei decizii. În cazul în care ar fi aplicată pe scară largă, această nouă dispoziție ar dăuna în mod considerabil principiului anualității cheltuielilor administrative. Din propunere nu reiese clar ce beneficii specifice ar aduce această modificare și nici ponderea cheltuielilor care ar putea să fie afectate. În plus, tratarea în cadrul aceluiași articol a cazului creditelor diferențiate și a cazului creditelor nediferențiate, precum și menționarea cazului specific al proiectelor imobiliare, sunt de natură să complice textul. 60. Normele în materie de reportare de la articolul 12 dau naștere unei proceduri complicate și de lungă durată, care poate antrena întârzieri în procedura bugetară. Curtea consideră că propunerea de regulament financiar ar fi trebuit să simplifice această procedură, analizând, de exemplu, dacă ar fi putut să se introducă un drept general (dar necumulativ) de a se reporta credite pentru liniile bugetare care nu sunt legate de personal (de exemplu, până la 5 % din linia bugetară în cauză). Această opțiune ar putea fi corelată cu o reducere a bugetelor destinate administrației, pentru a se ține seama de flexibilitatea suplimentară acordată. Transferurile bugetare 61. Modificarea propusă la articolul 27 plasează competențele decizionale în materie de buget ale celorlalte instituții pe o poziție de egalitate cu cele ale Comisiei în ceea ce privește transferurile între titluri sau între capitole. Modificarea propusă la articolul 28 va da Comisiei posibilitatea de a transfera fonduri între linii bugetare fără a solicita autorizația autorității bugetare, în cazul în care liniile în cauză vizează același program sau aceeași schemă de plată și sunt reglementate de același act de bază (cu alte cuvinte, atunci când sunt implicate mai multe direcții generale în administrarea schemei). În opinia Curții, modificările propuse sunt rezonabile. 62. Comisia nu cuantifică posibilele implicații bugetare ale propunerii sale. În plus, deși vizează să îmbunătățească flexibilitatea, propunerea introduce, de asemenea, riscuri în ceea ce privește principiile anualității, specificității și transparenței bugetului UE. Propunerea nu ține seama în măsură suficientă de aceste riscuri. Raportarea în forma actuală cu privire la gestionarea bugetară nu reflectă în mod adecvat stocurile și fluxurile de fonduri rezervate, de reportări sau de venituri alocate. Ea ar trebui așadar să fie îmbunătățită. 63. Curtea recomandă: să se respingă modificările propuse în ceea ce privește rezerva de flexibilitate, rezerva negativă și reportările, deoarece ele introduc o complexitate suplimentară. În opinia Curții, obținerea unei flexibilități bugetare nu ar trebui să se realizeze prin plasarea unui volum mai mare de fonduri în rezervă și o nouă abordare în ceea ce privește procedura de reportare ar trebui să fie mai simplă și mai flexibilă și să promoveze eficiența; să se respingă modificările descrise la punctele anterioare; să se accepte propunerea Comisiei în ceea ce privește transferurile bugetare. Fondurile fiduciare 64. Propunerea ar permite fondurilor fiduciare finanțate prin instrumente de politică internă să opereze pe teritoriul UE. Această extindere a utilizării fondurilor fiduciare ar urma să se realizeze prin deplasarea articolului referitor la fondurile fiduciare (articolul 227) de la titlul dedicat exclusiv acțiunilor externe la titlul XII intitulat Alte instrumente de execuție a bugetului, care are aplicabilitate generală. 65. Avizul nr. 6/2010 al Curții a semnalat probleme în ceea ce privește administrarea, costurile, auditul și răspunderea de gestiune în legătură cu crearea de fonduri fiduciare pentru acțiuni externe. Aceste probleme rămân de actualitate. În prezent, există doar trei fonduri fiduciare, care au funcționat pentru o perioadă limitată. Prin urmare, în opinia Curții, este prematur să se concluzioneze că utilizarea lor reprezintă un succes.

15 C 91/ Este necesară o atenție deosebită pentru a se garanta luarea unor măsuri suficiente în ceea ce privește raportarea publică, supravegherea și auditul activităților și al performanței acestor fonduri fiduciare, întrucât ele funcționează în afara bugetului. Curtea salută cerințele în materie de raportare prevăzute la articolul 244 și noua cerință prevăzută la articolul 39 alineatul (6) de a se furniza informații privind activitățile și performanța fondurilor fiduciare în cursul procedurii de adoptare a bugetului. Cu toate acestea, utilizarea pe scară largă a fondurilor fiduciare poate submina conceptul de unitate a bugetului UE. 67. Articolul 227 stipulează că fondurile fiduciare pot fi constituite și pentru acțiuni tematice. Nu este clar ce trebuie să se înțeleagă prin acțiuni tematice în contextul politicilor interne. 68. Curtea nu susține propunerea de a se extinde utilizarea fondurilor fiduciare. Veniturile alocate 69. În conformitate cu principiul universalității, veniturile bugetare nu pot fi alocate unor cheltuieli specifice și veniturile și cheltuielile nu se compensează între ele. Prin urmare, veniturile sunt utilizate fără a se face distincție, pentru finanțarea tuturor cheltuielilor. 70. Propunerea de regulament financiar permite însă, cu titlu excepțional, ca anumite tipuri de venituri să fie alocate. Acestea dau naștere unor credite de plată noi în cadrul aceleiași linii bugetare ( 1 ) și, în general, pot fi reportate doar o singură dată, către exercițiul următor ( 2 ). Propunerea de regulament financiar face distincție între venituri alocate externe (de la state membre, de la țări terțe etc.) și venituri alocate interne, provenite, de exemplu, din încasări din vânzarea de vehicule sau echipamente, din plățile încasate din asigurări sau din rambursările la instrumente financiare. 71. Comisia urmărește, în propunerea de regulament financiar, să extindă recurgerea la astfel de restituiri și să permită utilizarea acestora pentru crearea de credite de plată în cadrul unor linii bugetare diferite (articolul 30). 72. Încasările din vânzarea de clădiri sunt și ele încorporate la veniturile alocate interne (articolul 20), iar astfel de venituri se reportează automat până când sunt utilizate în totalitate [articolul 12 alineatul (3)]. 73. Veniturile și rambursările provenite din operațiuni financiare sunt și ele încorporate în veniturile alocate interne. Comisia propune ca astfel de venituri să fie utilizate pentru același instrument financiar sau pentru aceeași garanție bugetară pe parcursul întregii perioade de punere în aplicare a operațiunii și ca, după încheierea acestei perioade, orice sold care provine din bugetul UE să se returneze la buget (articolul 202). 74. Veniturile alocate constituie o excepție de la principiul universalității. Așa cum a concluzionat Curtea în 2010 ( 3 ), veniturile alocate externe au o funcție utilă, însă menținerea categoriei de venituri alocate interne nu este necesară. Încasările generate pe plan intern ar putea fi tratate prin intermediul procedurii bugetare normale. Prin faptul că permite utilizarea veniturilor alocate interne în alte scopuri decât cele pentru care au fost alocate inițial, propunerea actuală prevede excepții mult mai largi de la principiul universalității. 75. Eliminarea categoriei veniturilor alocate interne ar constitui o simplificare semnificativă, întrucât toate restituirile de fonduri de acest gen ar fi tratate, în consecință, ca venituri generale. Utilizarea acestor resurse ar urma, în acest caz, să fie decisă de autoritatea bugetară, în conformitate cu prioritățile de la momentul respectiv. 76. Curtea recomandă să se evite extinderea utilizării veniturilor alocate interne și ca toate veniturile generate pe plan intern să fie contabilizate ca venituri generale. ( 1 ) Aceste venituri pot fi transferate către o altă linie bugetară numai dacă sunt utilizate în scopul pentru care sunt alocate. ( 2 ) Cu excepția veniturilor din închirieri, care se reportează automat. ( 3 ) Punctele 7 și 8 din Avizul nr. 6/2010.