RO Raportul special CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ. nr.

Transcription

1 RO 2014 nr. 09 Raportul special Este sprijinul acordat de UE pentru investiții și promovare în sectorul vitivinicol bine gestionat și sunt demonstrate rezultatele acestui sprijin în ceea ce privește competitivitatea vinurilor produse în UE? CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

2 CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 12, rue Alcide De Gasperi 1615 Luxembourg LUXEMBOURG Tel Internet: YouTube: EUAuditorsECA Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa ( Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014 ISBN doi: /71469 Uniunea Europeană, 2014 Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Printed in Luxembourg

3 RO 2014 nr. 09 Raportul special Este sprijinul acordat de UE pentru investiții și promovare în sectorul vitivinicol bine gestionat și sunt demonstrate rezultatele acestui sprijin în ceea ce privește competitivitatea vinurilor produse în UE? [prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

4 Cuprins 02 Puncte Lista acronimelor Glosar I-IX Sinteză 1-11 Introducere 1-11 Sectorul vitivinicol în Uniunea Europeană Sfera și abordarea auditului Observații Partea I Este măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole concepută în mod corespunzător și implementată cu respectarea principiului economicității? Necesitatea unor măsuri suplimentare privind investițiile în cadrul OCP vitivinicole nu este demonstrată iar implementarea investițiilor din cadrul OCP vitivinicole a suferit întârzieri sau a fost limitată în unele state membre Statele membre vizitate oferă o garanție limitată că doar proiectele viabile din punct de vedere financiar sunt sprijinite și nu evaluează în mod sistematic caracterul rezonabil al costurilor proiectelor Partea II Este măsura privind promovarea concepută în mod adecvat și implementată în mod eficient? Sprijinul pentru promovare este acordat și unor societăți de mari dimensiuni cu o reputație deja consolidată și cu o tradiție de export și care este posibil să fi putut întreprinde acțiunile de promovare și fără sprijin din fonduri publice (efect de balast deadweight) Până în 2013, cheltuielile eligibile nu au fost definite în mod clar

5 Cuprins Statele membre nu verifică întotdeauna dacă are loc o eventuală dublă finanțare neconformă cu reglementările Lipsa unei piste de audit suficiente compromite eficacitatea controalelor efectuate de statele membre vizitate pentru a garanta realitatea și eligibilitatea acțiunilor de promovare Partea III Sunt efectele măsurilor demonstrate în mod corespunzător? Monitorizarea și evaluarea măsurilor se concentrează asupra realizărilor și asupra execuției financiare, dar nu există încă suficiente informații cu privire la rezultatele obținute Efectele investițiilor din cadrul OCP nu pot fi separate cu ușurință de efectele investițiilor din cadrul dezvoltării rurale Exporturile de vin ale statelor membre către țări terțe au înregistrat o creștere dar este dificil să se stabilească în ce măsură aceasta poate fi atribuită în mod direct măsurii privind promovarea Concluzii și recomandări Anexa I Bilanțul de aprovizionare la nivelul UE-27 Principalele elemente Anexa II Anexa Xb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului Răspunsurile Comisiei

6 Lista acronimelor 04 DOP: Denumire de origine protejată FEADR: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală FEDER: Fondul european de dezvoltare regională FEGA: Fondul european de garantare agricolă ha: Hectar hl: Hectolitru IGP: Indicație geografică protejată OCP vitivinicole: Organizarea comună a pieței în sectorul vitivinicol UE: Uniunea Europeană UE-27: Uniunea Europeană cu 27 de state membre USD: dolar american

7 Glosar 05 Alte vinuri: Vinuri care nu sunt eligibile pentru sprijin în cadrul măsurii de promovare, de exemplu vinurile de masă pentru care nu se indică soiul de struguri. Buna gestiune financiară: Conform articolului 27 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene [ Regulamentul financiar (JO L 248, )], conceptul de bună gestiune financiară presupune aplicarea principiilor economicității, eficienței și eficacității. Campanie viticolă: Anul de producție pentru produsele viticole [descrise în partea XII din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007]. Începe la 1 august în fiecare an și se încheie la 31 iulie în anul următor. Economicitate: Principiul economicității vizează obținerea unui anumit nivel de realizări sau de rezultate la cele mai scăzute costuri. Efectul de balast (deadweight): Situația în care un proiect subvenționat ar fi fost integral sau parțial realizat chiar și fără finanțarea acordată. Eficacitate: Principiul eficacității vizează îndeplinirea obiectivelor specifice stabilite și obținerea rezultatelor scontate. Eficiență: Principiul eficienței vizează cel mai bun raport între resursele utilizate și realizările sau rezultatele obținute. Măsura privind asigurarea recoltei: Sprijin menit să contribuie la protejarea veniturilor producătorilor atunci când acestea sunt afectate de dezastre naturale, de fenomene climatice cu efecte adverse, de boli sau de infestări cu dăunători. Măsura privind distilarea alcoolului alimentar: Sprijin acordat producătorilor sub forma unui ajutor per hectar, până la 31 iulie 2012, pentru vinul care este distilat pentru a se obține alcool alimentar. Măsura privind distilarea de criză: Sprijin acordat până la 31 iulie 2012 pentru distilarea voluntară sau obligatorie a excedentului de vin care este stabilită de statele membre în cazuri justificate de criză pentru a reduce sau a elimina excedentul și a asigura, în același timp, continuitatea ofertei de la o recoltă la alta. Măsura privind distilarea subproduselor: Sprijin acordat pentru distilarea voluntară sau obligatorie a subproduselor vitivinicole (tescovină de struguri și drojdie de vin) efectuată cu respectarea condițiilor stabilite la punctul D din anexa XVb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului. Măsura privind fondurile mutuale: Fondurile mutuale oferă asistență producătorilor care doresc să se asigure împotriva fluctuațiilor pieței. Sprijinul comunitar pentru crearea de fonduri mutuale poate fi acordat sub forma unui ajutor temporar și degresiv destinat să acopere costurile administrative ale unor astfel de fonduri. Această măsură nu a fost selectată de niciun stat membru.

8 Glosar 06 Măsura privind investițiile: Sprijin acordat pentru investiții corporale sau necorporale în instalații de transformare, în infrastructura unității vinicole sau în comercializarea vinului care îmbunătățesc performanța globală a întreprinderii și se referă la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte: (a) producerea sau comercializarea produselor menționate în anexa XIb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului; (b) dezvoltarea unor produse, procese sau tehnologii noi legate de produsele menționate în anexa XIb. Măsura privind promovarea: Sprijin acordat pentru măsuri de informare sau de promovare cu privire la vinurile comunitare. Măsura privind promovarea se referă la vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată sau la vinurile pentru care se indică soiul de struguri. Această măsură poate să cuprindă numai următoarele: (a) relații publice, acțiuni de promovare sau de publicitate; (b) participarea la evenimente, târguri sau expoziții de importanță internațională; (c) campanii de informare; (d) studii ale noilor piețe, necesare pentru extinderea piețelor de desfacere și (e) studii de evaluare a rezultatelor acțiunilor de promovare și de informare. Contribuția Comunității la finanțarea activităților de promovare nu depășește 50 % din cheltuielile eligibile [articolul 103p din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007]. Măsura privind recoltarea înainte de coacere: Recoltarea înainte de coacere înseamnă distrugerea totală sau înlăturarea ciorchinilor încă neajunși la maturitate, reducând astfel la zero producția pe suprafața respectivă. Sprijinul pentru recoltarea înainte de coacere poate fi acordat ca despăgubire sub forma unei sume forfetare per hectar, al cărei cuantum se stabilește de către statul membru în cauză. Măsura privind restructurarea și reconversia plantațiilor viticole: Sprijinul pentru restructurarea și reconversia plantațiilor viticole poate acoperi doar una sau mai multe din următoarele activități: (a) reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire; (b) reamplasarea suprafețelor viticole; (c) ameliorarea tehnicilor de gestionare a plantațiilor viticole. Reînnoirea normală a plantațiilor viticole ajunse la finalul ciclului lor natural de viață nu este considerată o activitate de restructurare și reconversie. Sprijinul pentru restructurarea și reconversia plantațiilor viticole poate lua numai următoarele forme: (a) acordarea unor despăgubiri producătorilor pentru pierderea de venituri ca urmare a punerii în aplicare a măsurii; (b) o contribuție la costurile restructurării și reconversiei. Must de struguri concentrat: Mustul de struguri concentrat este mustul de struguri necaramelizat care se obține prin deshidratarea parțială a mustului de struguri efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzire pe foc direct. Perioadă de programare: Programele naționale de sprijin sunt întocmite pentru o perioadă de cinci ani. Prima perioadă de programare a fost perioada , iar cea de a doua perioadă de programare este perioada Primă de defrișare: Sprijin acordat viticultorilor pentru eliminarea definitivă și în totalitate a viței de vie de pe o parcelă sau dintr o exploatație.

9 Glosar 07 Program de dezvoltare rurală: Document elaborat de un stat membru sau de o regiune și aprobat de Comisie, prin care se urmărește implementarea politicii de dezvoltare rurală. Program național de sprijin/pachet financiar național: Statele membre producătoare de vin utilizează fondurile UE disponibile în cadrul OCP vitivinicole prin intermediul programelor naționale de sprijin în vederea finanțării măsurilor de sprijin specifice destinate susținerii sectorului vitivinicol [articolul 103i din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007]. Fiecare stat membru producător înaintează Comisiei un program de sprijin pe cinci ani care cuprinde măsuri conforme cu normele care reglementează sectorul vitivinicol [articolul 103k din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007]. Restituirile la export: În cadrul politicii agricole comune, Uniunea Europeană stabilește niveluri minime de preț pentru anumite produse agricole. În numeroase cazuri, aceste niveluri minime de preț sunt mai ridicate decât nivelul prețurilor existente la nivel mondial pentru aceleași produse. Atunci când anumite produse agricole trebuie exportate către țări terțe (= în afara UE), este necesară o compensare a prețurilor între prețul de la nivelul UE și cel de pe piața mondială. Această compensare are loc prin plata unor restituiri la export în favoarea exportatorilor. Restituirile la export variază în timp, în funcție de sectorul produsului vizat și de produsele în cauză. Schema de plată unică: Schemă de ajutor care a înlocuit majoritatea plăților de ajutoare directe existente anterior și în cadrul căreia ajutorul este complet decuplat de obligația de a produce. În locul obligației de a produce, plata integrală a ajutorului este condiționată de menținerea de către fermieri a tuturor terenurilor lor în bune condiții agricole și de mediu (BCAM) și de respectarea de către fermieri a cerințelor legale în materie de gestionare (CLG) cerința privind ecocondiționalitatea. Statele membre pot oferi sprijin viticultorilor prin alocarea unor drepturi la plată în sensul titlului III capitolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, în conformitate cu punctul O din anexa VII la regulamentul respectiv. Vinuri cu denumire de soiuri: Vinuri fără indicație geografică pentru care este permisă, în anumite condiții, menționarea soiului de struguri. Aceste vinuri sunt eligibile pentru sprijin în cadrul măsurii privind promovarea.

10 Sinteză 08 I Uniunea Europeană (UE) ocupă primul loc în producția mondială de vin. În 2008, Consiliul a introdus o reformă a organizării comune a pieței vitivinicole, al cărei obiectiv esențial era îmbunătățirea competitivității producătorilor de vin din UE și obținerea unui echilibru între cerere și ofertă, în condițiile unui excedent structural persistent al ofertei în raport cu cererea, existent de mai mult timp. Printre instrumentele financiare principale ale acestei reforme s au numărat schema temporară de defrișare și instituirea unor programe naționale de sprijin, prin intermediul cărora fiecare stat membru are posibilitatea de a alege dintre 11 măsuri disponibile pe acelea pe care le consideră cele mai adecvate pentru situația sa specifică. II Curtea a acoperit, în cadrul unui audit anterior 1, măsura de defrișare a plantațiilor viticole, măsură care avea ca scop principal echilibrarea ofertei în raport cu cererea. În cadrul auditului care face obiectul prezentului raport, Curtea a examinat dacă sprijinul pentru investiții și pentru promovare acordat în sectorul vitivinicol este bine gestionat și dacă rezultatele sale în ceea ce privește competitivitatea vinurilor produse în UE sunt demonstrate. Curtea concluzionează că gestionarea sprijinului acordat în sectorul vitivinicol pentru investiții și pentru promovare în primii ani acoperiți de audit a fost afectată de deficiențe la nivelul concepției și al implementării, deficiențe care sunt evidențiate în prezentul raport, și că impactul asupra competitivității vinurilor produse în UE nu era întotdeauna demonstrat. III Necesitatea introducerii unei noi măsuri de investiții specifice sectorului vitivinicol nu este demonstrată, întrucât aceasta exista deja în cadrul politicii de dezvoltare rurală. Această măsură suplimentară constituie o sursă de complexitate, creând obstacole administrative și ducând, în unele state membre, la întârzieri la nivel de implementare sau la o limitare excesivă a sferei de aplicare a investițiilor eligibile. La momentul auditului, o proporție semnificativă din alocările inițiale efectuate de statele membre pentru măsura privind investițiile a trebuit să fie realocată pentru alte măsuri din cadrul programelor naționale de sprijin. IV În plus, măsura privind investițiile nu a fost pusă în aplicare ținând seama în mod corespunzător de principiul economicității. Majoritatea statelor membre auditate nu s au asigurat că doar proiectele viabile beneficiază de ajutor, existând, de asemenea, riscul unor cheltuieli excesive, întrucât caracterul rezonabil al costurilor proiectelor nu era evaluat în mod sistematic. V Acțiunile de promovare sunt adesea utilizate mai degrabă pentru consolidarea piețelor decât pentru câștigarea unor piețe noi sau recâștigarea unor piețe vechi de desfacere. În ciuda faptului că se urmărea acordarea unei preferințe IMM urilor, s au finanțat și întreprinderi mari. VI Statele membre au fost insuficient de selective la punerea în aplicare a măsurii privind promovarea. În special, Curtea a identificat cazuri clare în care beneficiarii ar fi suportat costul acțiunilor pentru promovare chiar și fără sprijinul din partea UE. Mai mult, costurile acțiunilor de promovare, cheltuielile generale și costurile organismelor de punere în aplicare erau insuficient justificate, în sensul că documentația justificativă aferentă era fie deficitară, fie incorectă. Acest lucru subminează eficacitatea verificărilor documentare ale statelor membre menite să garanteze realitatea și eligibilitatea acțiunilor de promovare. VII Fondurile disponibile destinate de către statele membre măsurii privind promovarea, înscrise în buget pentru perioada de programare , sunt mai mult decât dublate în comparație cu fondurile din perioada de programare anterioară 2. Având în vedere dificultățile întâmpinate de statele membre pentru a cheltui bugetul alocat inițial acțiunilor de promovare, există riscul ca bugetul pentru perioada să fie stabilit la un nivel prea mare, punând astfel în pericol aplicarea principiilor bunei gestiuni financiare. 1 Raportul special nr. 7/2012, Reforma organizării comune a pieței vitivinicole: progresele realizate până în prezent ( 2 În perioada de programare , s au cheltuit 522 de milioane de euro pentru măsura privind promovarea. Pentru perioada de programare , statele membre au alocat de milioane de euro acestei măsuri (UE-27), ceea ce înseamnă o creștere cu 121 % față de fondurile cheltuite în perioada anterioară.

11 Sinteză 09 VIII Comisia și statele membre auditate nu produc încă suficiente informații relevante cu ajutorul cărora să se poată demonstra rezultatele directe care pot fi atribuite măsurilor. În ceea ce privește măsura privind investițiile, efectul investițiilor din cadrul OCP nu poate fi separat cu ușurință de efectul investițiilor din cadrul dezvoltării rurale. În cazul măsurii privind promovarea, indicatorii de rezultat utilizați acoperă mai multe variabile care se află în afara influenței acțiunilor de promovare. În consecință, rezultatele măsurilor nu sunt încă demonstrate. IX Pe baza acestor observații, Curtea recomandă următoarele: Referitor la măsura privind investițiile: (a) Pentru a eficientiza schema de ajutor, Comisia ar trebui să monitorizeze absorbția fondurilor, să analizeze dacă există o nevoie pentru această măsură și dacă sectorul vitivinicol, în comparație cu alte sectoare agricole, necesită un ajutor suplimentar pentru investiții. (b) Statele membre ar trebui să atenueze riscul la adresa economicității printr o evaluare sistematică a caracterului rezonabil al costurilor proiectelor și a viabilității financiare a solicitanților. Rezultatul acestor evaluări ar trebui să fie documentat în mod corespunzător. Comisia ar trebui să se asigure că statele membre aplică aceste controale în mod eficace. Referitor la măsura privind promovarea: (a) Regulamentul aplicabil ar trebui să restricționeze posibilitatea ca beneficiarii individuali să prezinte în fiecare perioadă de programare un program de promovare pentru aceleași țări vizate. Comisia ar trebui, de asemenea, să limiteze sfera de aplicare a măsurii în ceea ce privește eligibilitatea acțiunilor de publicitate pentru branduri și să pună mai mult accentul pe favorizarea accesului IMM urilor la măsura privind promovarea. (b) Pentru a reduce la minimum riscul efectului de balast, Comisia ar trebui să se asigure că statele membre, în cadrul procedurilor lor de selecție, solicită beneficiarilor să demonstreze în mod clar că au nevoie de sprijin din partea UE și că bugetul UE nu finanțează costuri normale de exploatare. (c) Comisia ar trebui să se asigure că cheltuielile conexe, cum ar fi cele ale organismelor de punere în aplicare și cheltuielile generale sunt justificate în mod corespunzător și sunt limitate la un procentaj maxim din costurile totale. (d) Statele membre ar trebui să asigure existența unei piste de audit suficiente care să permită corelarea fiecărui ajutor pentru promovare cu acțiuni precise și documentate în mod corespunzător. (e) Comisia ar trebui să solicite statelor membre să evalueze mai aprofundat rezultatele proiectelor de promovare. În special, rezultatele acțiunilor de promovare ar trebui să fie evaluate mai degrabă la nivelul beneficiarului decât pentru întregul sector vitivinicol al Uniunii. Statele membre ar trebui să asigure o mai bună utilizare a rapoartelor întocmite de beneficiari la încheierea acțiunilor de promovare, cu scopul de a evalua și de a compila rezultatele acestora. (f) După trecerea unei perioade de timp suficiente, Comisia ar trebui să analizeze în ce măsură bugetul alocat programelor naționale de sprijin pentru perioada corespunde cu nevoile din sectorul vitivinicol al Uniunii Europene și cu capacitatea de absorbție a statelor membre. Pe baza acestei analize, Comisia ar trebui să reajusteze bugetul, acolo unde este necesar, pentru a se asigura că acesta stimulează statele membre să fie mai eficiente în aplicarea măsurilor.

12 Introducere 10 Sectorul vitivinicol în Uniunea Europeană 01 Uniunea Europeană (UE) ocupă primul loc în producția mondială de vin. Dispunând de o suprafață viticolă de circa 3 milioane ha, UE produce, în medie, în jur de 158 de milioane hl de vin per campanie viticolă. Consumul mediu anual în cadrul UE este de aproximativ 127 de milioane hl 3. În cursul campaniei viticole 2011/2012, s au exportat către țări terțe în jur de 23 de milioane hl de vin și s au importat 14 milioane hl, ceea ce corespunde unei valori de piață de 8,6 miliarde de euro și, respectiv, 2,4 miliarde de euro 4 (a se vedea bilanțul de aprovizionare pentru vin din anexa I). 02 În 2005, atunci când Comisia a început activitatea sa de pregătire a reformei organizării comune a pieței (OCP), exista un excedent structural de producție de vin estimat la 18,5 milioane hl. 03 Într o comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European 5, Comisia afirma că motivul principal al reformei OCP era reprezentat de dezechilibrul din ce în ce mai mare dintre cerere și ofertă. În 2007, Comisia a publicat o evaluare de impact 6, în care a evaluat situația existentă în sectorul vitivinicol al UE. Această evaluare de impact confirma dezechilibrul nesustenabil de pe piață, precum și o pierdere a competitivității vinurilor UE în comparație cu cele din afara UE. 04 În 2008, organizarea comună a pieței vitivinicole a fost reformată prin Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului 7. Conform evaluării de impact, două dintre obiectivele principale ale reformei OCP vitivinicole au fost următoarele: sporirea competitivității vinului european și asigurarea unui echilibru mai bun între cerere și ofertă. 05 Începând cu 1 august 2008, măsurile de intervenție pe piață, precum măsurile privind distilarea, restituirile la export și depozitarea, au fost reduse treptat, iar la 31 iulie 2012, aceste măsuri au fost eliminate în totalitate 8. Cheltuielile aferente măsurilor de intervenție pe piață au scăzut de la 364 de milioane de euro, cifra valabilă cu un an înainte de implementarea reformei OCP vitivinicole (2007/2008), la zero în 2012/ Eurostat, bilanțul de aprovizionare pentru vin, media pentru ultimele cinci campanii viticole (2007/ /2012). 4 Sursele datelor: Eurostat, baza de date Comext, date extrase la 24 iulie COM(2006) 319 final din 22 iunie SEC(2007) 893 final din 4 iulie Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieței vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999, a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2392/86 și a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 (JO L 148, , p. 1). În august 2009, acest regulament a fost abrogat, iar OCP vitivinicole a fost integrată într o OCP unică stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (JO L 299, , p. 1). 8 A fost menținută doar măsura privind distilarea subproduselor întrucât scopul ei este de a asigura producția unui vin de calitate și producția de vin în condiții de protecție a mediului.

13 Introducere Principalele instrumente financiare care caracterizează organizarea comună a pieței vitivinicole rezultată în urma reformei pentru perioada de programare sunt următoarele: (a) Defrișarea voluntară a plantațiilor viticole; scopul acestui instrument a fost de a crea un sector vitivinicol adaptat la condițiile pieței, în sensul că, prin intermediul său, era posibilă eliminarea definitivă a plantațiilor viticole mai puțin competitive. Această schemă de defrișare s a încheiat în campania viticolă 2010/2011, în cadrul său fiind defrișate ha de suprafață viticolă. Fondurile alocate de UE pentru schema de defrișare s au ridicat la aproximativ de milioane de euro. (b) Programele naționale de sprijin, denumite și pachete financiare naționale, prin care un anumit buget este pus la dispoziția fiecărui stat membru în vederea elaborării unui program de sprijin care este valabil cinci ani și care este format din mai multe măsuri ce pot fi selectate dintr o listă de 11 măsuri disponibile 9. Aceste programe de sprijin sunt înaintate Comisiei spre aprobare. 18 state membre beneficiază de un buget anual destinat programelor lor naționale de sprijin. Pentru prima perioadă de programare de cinci ani, bugetul global este de 5,3 miliarde de euro. Bugetele anuale corespunzătoare fiecărui stat membru vizat sunt prezentate în anexa II. (c) Transferul unor sume 10 către programele de dezvoltare rurală existente cu scopul de a spori sprijinul acordat dezvoltării rurale în regiunile viticole. 07 În afară de schema de plată unică 11, măsurile cele mai importante din punct de vedere financiar introduse de statele membre în programele lor naționale de sprijin pentru perioada de programare au fost măsura privind restructurarea și reconversia plantațiilor viticole (constituind 43 % din bugetul alocat programelor naționale de sprijin, și anume peste 2 miliarde de euro de a lungul perioadei de cinci ani), măsura privind promovarea și măsura privind investițiile (aceste două măsuri reprezentând fiecare câte 10 % din bugetul alocat programelor naționale de sprijin, mai exact 522, respectiv, 518 milioane de euro) (a se vedea graficul 1). Scopul acestor trei măsuri este de a spori competitivitatea sectorului vitivinicol, reflectând intenția urmărită în cadrul noii OCP vitivinicole de a trece de la măsuri de intervenție pe piață la măsuri orientate spre cerințele pieței. 9 Aceste măsuri sunt următoarele: restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, recoltarea înainte de coacere, fondurile mutuale, asigurarea recoltei, schema de plată unică, promovarea, investițiile, distilarea subproduselor, precum și alte trei măsuri temporare care s au încheiat la 31 iulie 2012 (distilarea alcoolului alimentar, distilarea de criză, folosirea mustului de struguri concentrat). 10 Sume stabilite la articolul 190a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, pe baza cheltuielilor anterioare efectuate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (JO L 179, , p. 1) pentru măsuri de intervenție destinate reglementării piețelor agricole, așa cum sunt menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (JO L 209, , p. 1). 11 Schema de plată unică se numără printre măsurile disponibile în cadrul programelor naționale de sprijin, însă nu este considerată ca fiind de natură să contribuie în mod direct la competitivitatea sectorului vitivinicol. Fondurile alocate acestei măsuri în cursul perioadei se ridică la 510 milioane de euro.

14 Introducere 12 Graficul 1 Proporția corespunzătoare fiecăreia dintre cele mai importante măsuri din cadrul programelor naționale de sprijin (perioada de programare ) Măsuri încheiate ** 13 % Alte măsuri * 14 % Restructurare 43 % Schema de plată unică 10 % Investiții 10 % Promovare 10 % * Distilarea subproduselor, asigurarea recoltei, recoltarea înainte de coacere și planurile aflate în derulare în baza Regulamentului nr. 1493/1999. ** Măsuri încheiate începând cu campania viticolă 2012/2013: sprijinul pentru distilarea alcoolului alimentar, pentru distilarea de criză și pentru folosirea mustului de struguri concentrat. Sursa: Comisia Europeană tabel financiar transmis de fiecare stat membru vizat, octombrie Măsura privind investițiile constă în sprijin acordat pentru investiții corporale sau necorporale în instalații de transformare, în infrastructura unității vinicole sau în comercializarea vinului. Obiectivul acestui sprijin este de a îmbunătăți performanța globală a întreprinderii 12. Statele membre trebuie să definească operațiunile de investiții considerate eligibile. Unul dintre plafoanele maxime ale ajutorului 13 în ceea ce privește costurile investițiilor eligibile este de 40 %, procent care poate varia, în cazul proiectelor selectate de Curte, de la de euro pentru o mașină nouă de aplicat dopuri metalice la 10,3 milioane de euro pentru construcția și dotarea unei societăți cooperative noi în care sunt asociate mai multe cooperative. 12 Articolul 103u din Regulamentul (CE) nr. 1234/ Alte plafoane maxime ale ajutorului: 50 % în regiunile clasificate drept regiuni de convergență în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, , p. 25), 75 % în regiunile ultraperiferice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 247/2006 al Consiliului din 30 ianuarie 2006 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (JO L 42, , p. 1) sau 65 % în insulele mici din Marea Egee, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului din 18 septembrie 2006 de stabilire a măsurilor specifice în domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO L 265, , p. 1).

15 Introducere Măsura privind promovarea constă în sprijinul pentru măsuri de informare sau de promovare în țările terțe a vinurilor comunitare, în vederea îmbunătățirii competitivității acestora în țările respective 14. Această măsură cuprinde următoarele: relații publice, acțiuni de promovare sau de publicitate, care subliniază în mod special avantajele produselor comunitare, în principal în ceea ce privește calitatea, siguranța alimentară sau respectarea mediului; participarea la evenimente, târguri sau expoziții de importanță internațională; campanii de informare, în special privind regimurile comunitare referitoare la denumirile de origine, indicațiile geografice și producția ecologică; studii ale noilor piețe, necesare pentru extinderea piețelor de desfacere; studii de evaluare a rezultatelor acțiunilor de promovare și informare Plafonul maxim al ajutorului pentru acțiunile de promovare este de 50 % din costurile eligibile, care pot varia, în cazul proiectelor selectate de Curte, de la de euro pentru acțiuni legate de relații publice la 32,6 milioane de euro pentru o serie completă de acțiuni de promovare precum cele descrise la punctul anterior. 11 Măsurile privind investițiile și promovarea cuprinse în programele naționale de sprijin fac obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre. Aceasta înseamnă că responsabilitatea globală pentru gestionarea măsurilor îi revine Comisiei, deși punerea în aplicare a măsurilor este încredințată statelor membre. Prin urmare, implementarea măsurilor privind investițiile și promovarea și instituirea sistemelor de control aferente se află într o mare măsură sub răspunderea statelor membre 16. Beneficiarii finali ai acestor măsuri trebuie să respecte condițiile prevăzute de legislația UE și de legislația națională/regională. 14 Pe baza Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului din 17 decembrie 2007 privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe (JO L 3, , p. 1), Comisia poate acorda ajutor direct pentru campaniile de informare privind sistemul Uniunii Europene de clasificare a vinurilor. Astfel de campanii de informare au un caracter general, fiind diferite de acțiunile de sprijin specific care fac obiectul prezentului raport. La 21 noiembrie 2013, Comisia a propus abrogarea și înlocuirea Regulamentului nr. 3/2008. Conform acestei propuneri, ajutorul ar trebui să fie pus la dispoziție pentru măsurile de informare și de promovare care grupează vinul împreună cu alte produse agricole, cu condiția să nu se beneficieze de ajutor în cadrul altor măsuri ale UE. 15 Articolul 103p din Regulamentul (CE) nr. 1234/ Articolul 76 din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție și privind controalele în sectorul vitivinicol (JO L 170, , p. 1), care pune în aplicare regulamentul de bază al Consiliului privind OCP în sectorul vitivinicol, prevede următoarele: Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale prezentului regulament sau ale altor reglementări comunitare, statele membre instituie măsuri și controale, atunci când acestea sunt necesare, pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 și a prezentului regulament. Acestea trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive, astfel încât să ofere o protecție adecvată intereselor financiare ale Comunității.

16 Sfera și abordarea auditului Ultimul raport special întocmit de Curte cu privire la OCP vitivinicole a fost publicat în Raportul respectiv a acoperit cele două scheme de ajutor cu cea mai mare importanță financiară în cadrul reformei OCP vitivinicole defrișarea plantațiilor viticole și restructurarea și reconversia plantațiilor viticole și a analizat în special contribuția acestora la echilibrarea ofertei în raport cu cererea pe piața vitivinicolă a UE, acesta fiind de altfel unul dintre cele două obiective majore ale reformei (a se vedea punctul 4). Pentru a realiza un audit complet al reformei OCP vitivinicole, Curtea și a propus să acopere măsurile importante pentru competitivitate selectate de către statele membre în programele lor naționale de sprijin: investițiile și promovarea. Obiectivul auditului a fost de a furniza răspunsuri la următoarea întrebare: Este sprijinul acordat de UE pentru investiții și promovare în sectorul vitivinicol bine gestionat și sunt demonstrate rezultatele acestui sprijin în ceea ce privește competitivitatea vinurilor produse în UE? 13 Auditul a evaluat dacă măsurile privind investițiile și promovarea au fost concepute în mod corespunzător. De asemenea, Curtea a examinat datele disponibile rezultate din monitorizare și evaluare pentru a stabili dacă Comisia și statele membre au obținut rezultatele scontate în mod eficient. În ceea ce privește măsura privind investițiile, Curtea a auditat deja eficiența unor măsuri similare de investiții din cadrul politicii de dezvoltare rurală 18. Prin urmare, Curtea s a concentrat pe aspecte legate de economicitatea acestei măsuri, cum ar fi viabilitatea financiară și caracterul rezonabil al costurilor investițiilor care au beneficiat de sprijin. Această sferă a auditului se reflectă în următoarele întrebări secundare: (a) Este măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole concepută în mod corespunzător și implementată cu respectarea principiului economicității? (b) Este măsura privind promovarea concepută în mod adecvat și implementată în mod eficient? (c) Sunt efectele măsurilor demonstrate în mod corespunzător? 14 Auditul s a axat pe proiecte finanțate în perioada cuprinsă între campaniile viticole 2008/2009 și 2010/2011, acoperind mai exact primii trei ani de punere în aplicare a reformei. Curtea a vizitat serviciile de resort ale Comisiei și următoarele state membre și regiuni: Austria, Franța regiunile Aquitania și Languedoc Roussillon, Italia regiunile Lazio și Veneto, Portugalia și Spania regiunea Catalonia. Cele cinci state membre vizitate sunt cele cărora le corespund 95 % și, respectiv, 82 % din cheltuielile pentru măsurile privind promovarea și investițiile în prima perioadă de programare ( ). 17 Raportul special nr. 7/2012 ( 18 Rapoartele speciale nr. 8/2012, nr. 1/2013 și nr. 6/2013 (

17 Sfera și abordarea auditului În total, s au efectuat vizite la fața locului la 37 de beneficiari: 23 pentru proiecte de promovare, 11 pentru proiecte de investiții și 3 pentru proiecte atât de promovare, cât și de investiții. În plus, au fost selectate 73 de proiecte în scopul verificării documentare. În total, au fost analizate 113 proiecte (79 pentru măsura privind promovarea și 34 pentru măsura privind investițiile) 19. Eșantionul a fost extras în funcție de caracterul semnificativ al proiectelor și de tipul de beneficiar, astfel încât să fie selectate o gamă de proiecte reprezentative pentru cele finanțate în statul membru în cauză. 19 S a analizat un număr mai mare de proiecte de promovare decât proiecte de investiții deoarece în două state membre selectate măsura privind investițiile a fost pusă în aplicare cu întârziere, iar un stat membru a decis să nu pună în aplicare această măsură.

18 Observații 16 Partea I Este măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole concepută în mod corespunzător și implementată cu respectarea principiului economicității? 16 O concepție adecvată este esențială pentru o bună gestiune financiară. Prin intermediul măsurii privind investițiile, se acordă sprijin din fonduri publice tipului de întreprindere care este, de asemenea, eligibil pentru finanțare din partea UE în cadrul politicii de dezvoltare rurală. Pentru ca această măsură din cadrul OCP vitivinicole să poată fi considerată ca fiind bine concepută, ea trebuie să răspundă unei nevoi bine definite care să nu fie vizată și de alte măsuri existente. De asemenea, ea nu ar trebui să cauzeze o sarcină administrativă suplimentară inutilă pentru autoritățile de implementare. 17 Pentru a pune în aplicare măsurile de investiții ținând seama în mod corespunzător de principiul economicității, statele membre trebuie să instituie controale și proceduri administrative pentru a se asigura că: (a) sprijinul este acordat proiectelor viabile din punct de vedere financiar: pentru a evita irosirea fondurilor publice pe proiecte care eșuează prematur, statele membre ar trebui, prin controale corespunzătoare ale viabilității, să analizeze soliditatea situației financiare a solicitantului și să documenteze o astfel de analiză; (b) costurile proiectului care sunt declarate de către beneficiari sunt rezonabile. Această verificare ar trebui efectuată cu ajutorul unui sistem de evaluare adecvat, cum ar fi costurile de referință, compararea mai multor oferte sau utilizarea unui comitet de evaluare. Necesitatea unor măsuri suplimentare privind investițiile în cadrul OCP vitivinicole nu este demonstrată Chiar dacă măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole se aplică în mod specific la sectorul vitivinicol (neavând o aplicare generală pentru toate sectoarele agricole), ea acoperă, în esență, aceeași sferă de aplicare ca măsurile de sprijin pentru investiții din cadrul dezvoltării rurale nr. 121 ( Modernizarea exploatațiilor agricole ) și nr. 123 ( Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere ). În plus, astfel cum se arată în caseta 1, măsura din cadrul OCP vitivinicole are același obiectiv precum cele două măsuri de investiții din cadrul dezvoltării rurale. 19 Odată cu noua organizare comună a pieței vitivinicole, regiunile viticole au la dispoziție mai multe fonduri în cadrul dezvoltării rurale, ca urmare a majorării creditelor bugetare alocate pentru programele de dezvoltare rurală în regiunile respective. În conformitate cu anexa Xc la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, începând cu 2011, creșterea este de 121,4 milioane de euro 20 pe an. 20 Pentru 2009 și 2010, acest transfer bugetar a fost de 40,5 și, respectiv, de 80,9 milioane de euro.

19 Observații 17 Caseta 1 Măsurile de investiții din cadrul OCP vitivinicole și din cadrul dezvoltării rurale au același obiectiv (a) măsura privind investițiile în cadrul OCP vitivinicole [articolul 103u alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007]: Sprijinul poate fi acordat pentru investiții corporale sau necorporale în instalații de transformare, în infrastructura unității vinicole sau în comercializarea vinului care îmbunătățesc performanța globală a întreprinderii [...]. (b) măsura 121 din cadrul dezvoltării rurale [articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1698/ ]: Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (b) punctul (i) se acordă pentru investițiile materiale și/sau nemateriale care: (a) ameliorează nivelul global de performanță al exploatației [...]. (c) măsura 123 din cadrul dezvoltării rurale [articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005]: Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (b) punctul (iii) se acordă în cazul investițiilor materiale și/sau nemateriale care: (a) ameliorează nivelul global de performanță al întreprinderilor [...]. 21 Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 277, , p. 1). 20 Pentru perioada , nouă state membre (Republica Cehă, Germania, Spania, Franța, Italia, Cipru, Ungaria, Austria și Slovacia) au inclus măsura privind investițiile în programele lor de sprijin naționale, în timp ce nouă state membre (Bulgaria, Grecia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Slovenia și Regatul Unit) nu au făcut acest lucru 22. Portugalia a decis să nu includă măsura privind investițiile în cadrul programului său național de sprijin, pe motivul că programul de dezvoltare rurală punea deja la dispoziție un sprijin adecvat în acest sens: într adevăr, pentru perioada de programare , în ceea ce privește dezvoltarea rurală, 13,5 % din bugetul total aferent celor două măsuri de sprijin pentru investiții din cadrul dezvoltării rurale a fost alocat sectorului vitivinicol din Portugalia. 21 Curtea consideră că nu este clar de ce sectorul vitivinicol necesita în mod special ajutor suplimentar pentru investiții, întrucât acest tip de ajutor era deja disponibil pentru toate sectoarele agricole în cadrul politicii de dezvoltare rurală, iar creditele bugetare alocate în favoarea dezvoltării rurale în regiunile viticole au fost majorate (a se vedea punctul 19). Nu a existat niciun studiu și nicio analiză care să stea la baza deciziei de a se pune la dispoziție sprijin suplimentar. 22 Lituania a alocat întregul său pachet financiar național măsurii privind promovarea. Luxemburg (începând cu 2009/2010), Malta și Regatul Unit au alocat întregul lor pachet financiar național schemei de plată unică.

20 Observații iar implementarea investițiilor din cadrul OCP vitivinicole a suferit întârzieri sau a fost limitată în unele state membre Deoarece măsurile de investiții din cadrul OCP vitivinicole și din cadrul dezvoltării rurale au început să fie derulate în paralel odată cu campania viticolă 2008/2009, riscul de dublă finanțare trebuia să fie redus la minimum. Prin urmare, statele membre aveau obligația de a finanța în cadrul măsurilor aferente OCP operațiuni diferite față de cele finanțate în conformitate cu programele de dezvoltare rurală 23. Necesitatea de a defini și de a asigura respectarea unei linii de demarcație între măsuri foarte asemănătoare (în special între măsura 123 din cadrul dezvoltării rurale și măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole) a sporit sarcina administrativă a statelor membre, care au trebuit să își modifice programele de dezvoltare rurală existente, înainte de a pune în aplicare măsura privind investițiile aferentă OCP vitivinicole. 23 În Italia și în Spania, obligația de a defini această linie de demarcație a cauzat întârzierea semnificativă a punerii în aplicare a măsurii privind investițiile în cadrul OCP vitivinicole 24. În aceste state membre, programele de dezvoltare rurală sunt gestionate la nivel regional; așadar, fiecare regiune în parte a trebuit să definească această linie de demarcație. A existat o întârziere de trei ani în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii în cadrul OCP vitivinicole. În Italia, suma prevăzută inițial a fost cheltuită doar în proporție de 44 %. 24 În plus, delimitarea dintre operațiunile eligibile în temeiul diferitelor măsuri a limitat în mod excesiv sfera de aplicare a măsurii din cadrul OCP în Spania. Deși conținutul măsurilor de investiții din cadrul dezvoltării rurale nu s a schimbat, doar investițiile realizate de beneficiarii spanioli în UE, dar în afara teritoriului național spaniol, erau eligibile pentru ajutor în cadrul OCP vitivinicole. În consecință, Spania a cheltuit doar de euro, pentru singurul proiect prezentat, în pofida faptului că erau prevăzute inițial fonduri în valoare de 148 de milioane de euro pentru a fi cheltuite în cursul întregii perioade În Austria și în Franța, linia de demarcație a fost stabilită la nivel central și măsura privind investițiile a fost pusă în aplicare deja în campania viticolă 2008/2009, fără să se înregistreze întârzieri. Statele membre vizitate oferă o garanție limitată că doar proiectele viabile din punct de vedere financiar sunt sprijinite Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede la articolul 103u alineatul (2) că sprijinul nu se acordă întreprinderilor în dificultate 25. Cu toate acestea, dacă la momentul depunerii cererii de finanțare o întreprindere cu o situație financiară precară nu este considerată a fi în dificultate, viabilitatea proiectului prezentat de întreprinderea în cauză poate fi pusă în pericol. Legislația actuală nu prevede în mod explicit obligația statelor membre de a efectua controale ale viabilității înainte de acordarea ajutorului. 23 Articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 prevede următoarele: Nicio operațiune nu beneficiază de sprijin în temeiul articolului 15 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 în cadrul unui program național de sprijin în conformitate cu titlul II din regulamentul respectiv, pentru un anumit stat membru sau pentru o anumită regiune, dacă operațiunea respectivă este prevăzută pentru sprijin în programul de dezvoltare rurală al statului membru sau al regiunii în cauză în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/ COM(2012) 737 final din 10 decembrie 2012 precizează la punctul 4.3. următoarele: Unele probleme de demarcare față de acțiuni similare din programele de dezvoltare rurală au provocat întârzieri în punerea în aplicare a acestei măsuri în special în Italia și Spania. 25 Conform orientărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, o întreprindere este considerată a fi în dificultate în cazul în care nu este capabilă, din resurse financiare proprii sau cu resursele pe care le poate obține de la proprietarii/ acționarii sau de la creditorii săi, să oprească pierderile care, fără intervenția externă a autorităților publice, o vor condamna, aproape sigur, pe termen scurt sau mediu, la faliment.

21 Observații Comisia nu a furnizat statelor membre niciun fel de orientări referitoare la procedurile de selecție a proiectelor pentru măsura privind investițiile. În cadrul auditului, s a constatat că, dintre cele patru state membre vizitate care au pus în aplicare măsura privind investițiile, doar o regiune din Italia (Veneto) a efectuat controale pertinente ale viabilității, inclusiv verificări ale situației financiare a beneficiarilor (a se vedea caseta 2). Autoritățile din regiunea Lazio din Italia au aplicat un sistem de evaluare mai puțin detaliat, bazat pe compararea conturilor anuale ale solicitantului din anul care precede investiția cu efectele estimate a fi produse de investiție în conturile aferente anului care urmează investiției. 28 În Austria și în Franța, procedurile de selecție s au bazat pe principiul primul venit primul servit. Chiar dacă întreprinderile aflate în dificultate erau neeligibile, lipsa unor proceduri de selecție adecvate a avut drept consecință faptul de a nu se putea garanta că, din totalitatea proiectelor eligibile, doar cele viabile erau sprijinite (a se vedea caseta 2). Caseta 2 Controale ale viabilității: Exemple de bune practici și de practici ineficiente În Italia (regiunea Veneto), fuseseră stabilite criterii de selecție care utilizau inclusiv un instrument informatic pentru evaluarea performanței previzibile a investiției, pe baza datelor economice prezentate de către beneficiar. Doar proiectele care demonstrau o sustenabilitate economică puteau beneficia de finanțare, ceea ce însemna că proiectele neviabile erau excluse în mod automat. În Austria, Curtea a identificat un proiect de investiții pentru o linie de îmbuteliere care a primit finanțare în 2009, dar care aparține unei societăți cooperative aflate în prezent în lichidare. Nu a existat niciun criteriu de selecție care să fi putut permite detectarea faptului că proiectul acestei cooperative nu era sustenabil în raport cu situația financiară a acesteia. Cererea de finanțare a acestei cooperative a fost aprobată în pofida rezultatelor sale anuale negative și a capitalului care se afla în descreștere de dinaintea realizării investiției, precum și a pierderii continue a membrilor încă din În Spania, procedurile de selecție constau într o evaluare a viabilității proiectului și a situației financiare a beneficiarului. Cu toate acestea, nu este necesară obținerea unui punctaj minim de evaluare pentru ca un proiect să fie selectat.

22 Observații și nu evaluează în mod sistematic caracterul rezonabil al costurilor proiectelor 30 Statele membre ar trebui să verifice cererile de finanțare a proiectelor pentru a se asigura că cheltuielile care urmează a fi rambursate din fondurile UE sunt rezonabile, inclusiv să verifice cererile în raport cu costurile de referință și cu diferitele oferte depuse, astfel încât obiectivul măsurii să fie îndeplinit la un cost rezonabil 26, adică în mod eficient. Auditul a evaluat dacă statele membre au instituit un sistem oficial de evaluare a caracterului rezonabil al cheltuielilor. 31 În cadrul auditului, s a constatat că doar două dintre cele patru state membre vizitate care au implementat măsura privind investițiile au aplicat astfel de proceduri. Autoritățile din Italia (Veneto și Lazio) și Spania evaluează caracterul rezonabil al costurilor prin intermediul unor proceduri formale înainte de aprobarea cererii. În special, solicitanții trebuie să prezinte pentru operațiunile de investiții trei oferte diferite, indicând oferta pentru care își exprimă opțiunea. Validitatea acestei opțiuni poate fi evaluată de către un evaluator extern. 32 Cu toate acestea, evaluarea caracterului rezonabil al costurilor efectuată de autoritățile italiene (din Veneto și Lazio) a fost subminată de faptul că achiziția de butoaie din lemn pentru învechirea vinului a fost considerată ca fiind un cost de investiții eligibil deși acestea trebuie, de obicei, să fie înlocuite după trei ani. În Franța și în Austria, astfel de investiții nu erau considerate operațiuni eligibile. 33 Chiar dacă, într o serie de orientări recente 27, Comisia consideră achiziționarea de butoaie din lemn ca fiind o investiție eligibilă potențială, regulamentul prevede o durată a investiției de cel puțin cinci ani 28. Întrucât butoaiele sunt utilizate, în general, numai pentru trei ani, achiziționarea lor nu este în conformitate cu cerințele UE. De asemenea, având în vedere durata redusă de viață a unei astfel de investiții, se creează un risc semnificativ ca butoaiele să fie achiziționate mai curând pentru a le înlocui pe cele existente decât pentru a spori capacitatea pentru învechirea vinului. 34 În Franța și în Austria, evaluarea caracterului rezonabil al costurilor nu s a realizat prin intermediul unor proceduri formalizate. Ea s a realizat cu ajutorul cunoștințelor specializate deținute de persoana care a examinat cererea de finanțare. În consecință, Curtea nu a identificat nicio probă care să ateste că statele membre respective evaluează în mod sistematic caracterul rezonabil al costurilor proiectelor. Mai mult, nu exista obligația de a prezenta oferte diferite de la furnizori potențiali. 26 Articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală (JO L 25, , p. 8), care a devenit aplicabil investițiilor în cadrul OCP în baza articolului 77 alineatul (5) din Regulamentul nr. 555/2008, prevede următoarele: [Controalele administrative asupra cererilor de ajutor vizează în special următoarele elemente]: caracterul rezonabil al costurilor prezentate, care se evaluează printr un sistem de evaluare adecvat, cum ar fi utilizarea costurilor de referință, compararea diferitelor oferte sau un comitet de evaluare. 27 Orientări pentru punerea în aplicare a programelor naționale de sprijin în sectorul vitivinicol în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 1234/2007 și (CE) nr. 555/2008 din 25 februarie În conformitate cu articolul 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, la care face trimitere articolul 103u din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.