CALITATEA VIEŢII. Revistă de politici sociale Anul XXIV Nr

Transcription

1

2

3 CALITATEA VIEŢII Revistă de politici sociale Anul XXIV Nr CUPRINS CALITATEA VIEŢII Cristina HUMĂ Modificarea comportamentului de consum al populaţiei, din perspectivă ecologistă, în ţările Uniunii Europene Mariana STANCIU, Adina MIHĂILESCU Situaţia sărăciei din România în context internaţional, în anul Marian VASILE Sănătatea percepută, calitatea serviciilor publice de sănătate şi satisfacţia faţă de viaţă Tünde TURAI The Institutional and Cultural Constructions of the Third Age: Shifts and Interfaces VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ Filip ALEXANDRESCU, Mona SIMU Uniunea Europeană la Răscruce (II) : Puncte de intersecţie cu preocupările sociologilor privind riscurile şi politicile sociale. Dezbatere organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Bucureşti, 14 mai CALITATEA VIEŢII, XXIV, nr. 4, 2013, p

4 QUALITY OF LIFE A Journal of Social-Policy Issues Vol. XXIV No CONTENTS QUALITY OF LIFE Cristina HUMĂ Measuring change in consumers behaviour, from an ecologist point of view, in EU countries Mariana STANCIU, Adina MIHĂILESCU Poverty situation in Romania, from an international context point of view, in Marian VASILE Self-rated health, public health services quality, and life satisfaction Tünde TURAI The Institutional and Cultural Constructions of the Third Age: Shifts and Interfaces SCIENTIFIC LIFE Filip ALEXANDRESCU, Mona SIMU EU at Crossroad (II) : Common points with sociologist concerns regarding social riscs and social policy. EU Comission debate, Bucharest, 14th of may, CALITATEA VIEłII, XXIV, nr. 4, 2013, p

5 CALITATEA VIEłII MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI DE CONSUM AL POPULAłIEI, DIN PERSPECTIVĂ ECOLOGISTĂ, ÎN łările UNIUNII EUROPENE CRISTINA HUMĂ Lucrarea evidenńiază modificarea comportamentului de consum al populańiei, în ultimii ani, în Ńările Uniunii Europene, din perspectiva unui consum sustenabil, prin adoptarea unui consum sănătos de hrană, a unui consum mai redus de energie, prin utilizarea rańională a resurselor de apă şi prin minimizarea cantităńilor de deşeuri în gospodării. Pentru aceasta s-a recurs la analiza de date statistice, din care a reieşit că există unele semne pozitive de modificare a comportamentului de consum al populańiei, în sensul sustenabilităńii acestuia. Astfel, în privinńa consumului de hrană, s-a constatat că aspectele privind sănătatea umană şi cele de mediu au făcut ca interesul pentru hrana provenită din agricultura ecologică să crească. Ca urmare a cererii tot mai mari pentru alimente ecologice, suprafańa cultivată ecologic a crescut în majoritatea statelor Uniunii Europene, inclusiv în România. Pentru domeniul consumului de energie al gospodăriilor, analiza a relevat că, la nivelul Uniunii Europene, utilizarea de energie din surse regenerabile s-a impus tot mai mult, Ńara noastră înregistrând una din cele mai mari creşteri în acest domeniu al energiei alternative. În ceea ce priveşte generarea de deşeuri în gospodării, a avut loc o diminuare a cantităńii acestora la nivelul UE, fapt care s-a resimńit şi în România. În plus, s-a înregistrat o creştere a cantităńii de deşeuri reciclate în aproape toate Ńările Uniunii, în timp ce în Ńara noastră a avut loc o scădere a acesteia. Studiul se referă şi la un alt aspect relevant, şi anume la atitudinea cetăńenilor europeni fańă de impactul pe care obiceiurile lor de consum le are asupra mediului înconjurător. Analiza datelor Eurobarometrului Attitudes of European citizens towards the environment (Special Eurobarometer 365) arată o conştientizare mai ridicată, în ultimii ani, a problemelor de mediu asociate obiceiurilor de consum şi o evoluńie pozitivă a comportamentului cetăńenilor europeni în privinńa utilizării resurselor, prin adoptarea de măsuri destinate să îmbunătăńească eficienńa utilizării acestora. Cuvinte-cheie: consum sustenabil, Europa 2020, România, calitatea vieńii. Adresa de contact a autorului: Cristina Humă, Institutul de Cercetare a CalităŃii VieŃii al Academiei Române, Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, , Bucureşti, România, humacris@yahoo.com. CALITATEA VIEłII, XXIV, nr. 4, 2013, p

6 354 CRISTINA HUMĂ 2 CONSUMUL SUSTENABIL: PERSPECTIVĂ TEORETICĂ ŞI DE POLITICĂ DE MEDIU Informarea tot mai bogată în legătură cu gravele probleme de mediu cu care se confruntă planeta noastră (poluare, schimbări climatice, dezastre naturale etc.) generează o creştere a gradului de îngrijorare a societăńii privind viitorul planetei şi al omenirii. Calea de urmat este cea a dezvoltării unei societăńi sustenabile, aşa cum a fost formulată în definińia Bruntdland, unde fiecare fiinńă umană: poate să se dezvolte într-o manieră sănătoasă şi să obńină o educańie corespunzătoare; trăieşte într-un mediu curat; trăieşte într-o societate sigură şi echilibrată; foloseşte resursele neregenerabile în mod responsabil, încât să beneficieze şi generańiile viitoare; contribuie la o lume durabilă (MMDD, 2008: 15). Conceptul de sustenabilitate, legat în primul rând de problema epuizării resurselor (pentru a beneficia şi generańiile viitoare), de aspectele ecologice şi de mediu (pentru a permite generańiilor actuale şi viitoare să trăiască într-un mediu curat şi sănătos, în armonie cu natura), de realizare a unei calităńi a vieńii (asigurarea bunăstării generańiilor prezente şi viitoare), (MMDD, 2008: 13), îl implică şi pe cel de consum sustenabil. Consumul sustenabil reprezintă unul dintre mijloacele prin care se poate realiza o dezvoltare sustenabilă, deoarece presupune utilizarea de bunuri şi servicii ce satisfac trebuinńele de bază şi permit atingerea unei mai bune calităńi a vieńii, concomitent cu minimizarea consumului de resurse naturale, a generării de materiale toxice şi a emisiei de deşeuri şi poluanńi pe timpul unui ciclu de viańă, astfel încât să nu apară riscul imposibilităńii de a satisface trebuinńele generańiilor viitoare (World Business Council for Sustainable Development, 2008, apud Stanciu şi alńii, 2011: 116). În contextul celor arătate, realizarea unui consum sustenabil ridică atât problema schimbării unor modele de consum, cât şi a micşorării cantităńilor de bunuri şi servicii consumate, aceasta din urmă mai ales în Ńările dezvoltate economic. Aşa cum arată Agenda 21, adoptată la ConferinŃa NaŃiunilor Unite de la Rio de Janeiro privind mediul şi dezvoltarea, în 1992, precum şi documentele următoarelor întâlniri la nivel înalt, respectiv Summit-ul Mondial de la Johannesburg privind Dezvoltarea Durabilă din 2002, şi ConferinŃa NaŃiunilor Unite din iunie 2012 Rio +20, cererea de resurse naturale a crescut enorm în ultimele decenii în lume, ca urmare a creşterii populańiei, a bunăstării şi consumului. Nivelurile cele mai ridicate ale bunăstării şi consumului s-au înregistrat în Ńările dezvoltate. Factorii identificańi pentru cererea mai mare de resurse sunt: creşterea nivelului veniturilor, care a permis oamenilor cumpărarea mai multor produse şi utilizarea mai largă a serviciilor; creşterea numărului de gospodării de dimensiuni mai mici şi schimbarea stilurilor de viańă, care a sprijinit modele de cumpărare mai individualizate (OECD, 2002; citat de Southerton şi alńii).

7 3 MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI DE CONSUM AL POPULAłIEI 355 Această creştere a consumului de bunuri şi servicii a avut loc şi în Ńările Uniunii Europene, unde cele mai mari creşteri ale consumului s-au înregistrat la nivelul gospodăriilor (EEA, 2012). În perioada , cheltuielile de consum ale gospodăriilor 1, în Ńările Uniunii Europene, au crescut cu o medie pe persoană de 26,1% (World Bank, 2000, 2009), iar cele mai mari creşteri au fost consemnate în Lituania (66,7%), Letonia (63,6%), Bulgaria (61,9%), România (59,5%) şi Estonia (56,1%), adică în noile state membre ale Uniunii. (Începând cu anul 2008, însă, s-a înregistrat o diminuare a cheltuielilor de consum, ca urmare a crizei economice şi financiare.) Cele mai importante cheltuieli la nivelul gospodăriilor din Ńările UE sunt alocate pentru hrană, locuinńă şi transport (Eurostat, 2009). Consumul european al gospodăriilor, prin consumul de hrană şi băuturi, consumul de energie şi apă în cadrul locuinńelor, prezintă un mare potenńial de creştere a nivelului de trai, dar reprezintă şi un factor semnificativ al utilizării resurselor şi, ca urmare, produce presiuni şi efecte nefaste asupra mediului înconjurător. Reducerea acestor presiuni presupune o asumare a răspunderii tuturor participanńilor implicańi autorităńi publice, întreprinderi şi consumatori şi aceasta deoarece anumite probleme de mediu, cum sunt schimbările climatice, nu pot fi soluńionate doar prin îmbunătăńiri tehnologice (Swedish EPA, 2010, citat de EEA, 2012). Sunt necesare şi acńiuni care să influenńeze comportamentul de consum, care, indirect, pot avea efecte asupra producńiei. Asemenea acńiuni Ńintesc încurajarea cererii pentru produse cu o presiune mai mică asupra mediului, prin urmare, încurajarea unui consum mai sustenabil. Întrucât majoritatea consumatorilor manifestă, în majoritatea situańiilor, un comportament nesustenabil, deoarece nu au internalizat sustenabilitatea în gândirea lor, se impune necesitatea dezvoltării de instrumente noi şi eficiente pentru ca aceştia să adopte un comportament sustenabil al consumului. Problema schimbării comportamentului de consum are în vedere aspecte legate de economisirea energiei, micşorarea cantităńilor de deşeuri, utilizarea rańională a apei, economisirea resurselor de hrană. În momentul de fańă, la nivel european şi nańional sunt utilizate o serie de politici pentru promovarea sustenabilităńii în consum. Pentru modificarea comportamentului de consum prin orientarea spre modele de consum şi stiluri de viańă mai sustenabile sunt avute în vedere unele abordări (Southerton şi alńii, 2004), între care menńionăm: informarea populańiei cu privire la efectele consumului asupra mediului înconjurător, prin campanii de comunicare, care să sensibilizeze consumatorii şi să încurajeze obiceiuri de consum eco-prietenoase; informarea cu privire la produse, bazată pe sisteme de etichetare ( ecoetichetarea ), care să ajute consumatorii prin furnizarea de detalii referitoare la performanńa de mediu a produselor şi care să-i determine să cumpere produse 1 Valoarea de piańă a tuturor bunurilor şi serviciilor, inclusiv a produselor de folosinńă îndelungată (autoturisme, maşini de spălat etc.), achizińionate de gospodării. Sunt incluse, de asemenea, taxele pentru permise şi licenńe, precum şi cheltuielile instituńiilor non-profit în serviciul gospodăriilor (World Bank).

8 356 CRISTINA HUMĂ 4 prietenoase cu mediul. Aşa este, de exemplu, etichetarea ecologică a produselor alimentare ecologice şi etichetarea energetică a dispozitivelor electrocasnice, care are ca scop sprijinirea consumatorilor în a face alegeri în cunoştinńă de cauză, precum şi pentru schimbarea comportamentului de consum al acestora într-o direcńie mai sustenabilă; oferirea de stimulente economice la achizińionarea de produse ecologice, dar şi introducerea de taxe ( eco-taxa, de exemplu) la cumpărarea de produse care pe parcursul ciclului de viańă pot dăuna mediului înconjurător; îmbunătăńirea ofertei de bunuri şi servicii, care se bazează pe consum redus de resurse şi care să aibă un cât mai mic efect negativ asupra mediului în timpul ciclului de viańă (prin eco-inovare ). Problemele legate de consumul sustenabil sunt abordate prin politici sectoriale, cum sunt cele de mediu, transport, energetice sau agricole. Acestea urmăresc să influenńeze preńurile şi disponibilitatea de bunuri şi servicii (EEA, 2012), inclusiv a celor eco-prietenoase. Cadrul general al politicii Uniunii Europene în domeniul consumului sustenabil este trasat de o serie de inińiative strategice. Astfel, promovarea consumului sustenabil a fost identificată ca una dintre cele şapte provocări ale Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă a Uniunii Europene (EU Sustainable Strategy, Review of the EU Sustainable Development Strategy EUSDS) (CEU, 2006). În plus, ca parte a Strategiei, Planul de AcŃiune al UE privind Consumul şi ProducŃia Sustenabilă şi Politica Industrială Integrată (Sustainable Consumption and Production and Sustainable Industrial Policy Action Plan) include propuneri care urmăresc să îmbunătăńească performanńa de mediu a produselor, pentru a creşte cererea pentru bunuri mai sustenabile şi pentru a influenńa comportamentul de consum (EC, 2008; EC, 2012). În Ńara noastră, orientările Strategiei Europene se regăsesc în Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi , în care producńia şi consumul sustenabil se numără printre provocări, iar promovarea unor politici de consum şi producńie sustenabilă reprezintă un obiectiv-ńintă. Pentru atingerea acestuia, respectiv pentru promovarea produselor şi serviciilor eco-eficiente, inclusiv a celor din agricultura ecologică, este prevăzută ca măsură informarea consumatorilor prin etichetarea produselor în funcńie de performanńele ecologice, prin campanii coerente de informare a acestora. De asemenea, este prevăzută crearea unui sistem de taxe care să încurajeze consumul durabil (de exemplu, avantaje fiscale, reduceri sau scutiri de taxe, pentru achizińia de case ecologice, instalarea de panouri solare etc.). Măsurile întreprinse în Uniunea Europeană pentru un consum mai sustenabil sunt reiterate într-o altă inińiativă strategică. The Europe 2020 for Smart, Sustainable and Inclusive Growth (EC, 2011) (Strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii) urmăreşte generarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, iar pentru aceasta propune o Europă eficientă în privinńa resurselor. Aceasta deoarece satisfacerea necesităńilor şi menńinerea aceluiaşi nivel de

9 5 MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI DE CONSUM AL POPULAłIEI 357 trai şi în viitor necesită utilizarea resurselor naturale într-un mod mai eficient, cu valoare adăugată produselor şi adoptarea unor modele de consum mai sustenabile de către consumatori în ceea ce priveşte produsele şi serviciile. Prin The European Commission s Roadmap for a resource-efficient Europe (EC, 2011) (Foaia de parcurs a Comisiei Europene pentru o Europă eficientă în privinńa resurselor) se propun acńiuni pentru sustenabilitatea în consum, care vizează domenii cum sunt: hrana şi locuinńele. AcŃiunile în aceste domenii au în vedere tońi actorii implicańi producători, comercianńi, dar şi consumatori. CONSUMUL SĂNĂTOS DE HRANĂ 2 Hrana reprezintă una dintre categoriile de consum din sectorul gospodăriilor care generează unele dintre cele mai importante efecte asupra mediului înconjurător. ProducŃia de hrană atât cea vegetală, cât şi cea animală este asociată cu utilizarea apei şi a terenurilor. Astfel, la nivel european se apreciază că agricultura consumă în medie 44% din totalul apei utilizate (ec.europa.eu/agriculture/envir/ water/index_eu.htm). Există însă şi alte efecte importante ale lanńului de producńie consum de hrană, respectiv cele rezultate din transport, procesare, ambalare şi vânzare a hranei, deşeuri generate din consumul de hrană. În mod incontestabil, consumul de hrană este un aspect fundamental al calităńii vieńii. Un consum ridicat de hrană însă, combinat cu stilul de viańă sedentar, conduce la creşterea incidenńei obezităńii, diabetului şi bolilor cardiovasculare în rândul populańiei. De aceea, pe lângă accesul la hrană, calitatea acesteia este deosebit de importantă. Pentru a combate efectele nedorite ale hranei obńinute prin intermediul agriculturii convenńionale s-a recurs la practica agriculturii ce se bazează pe principiile sustenabilităńii. Produsele obńinute în sistem ecologic asigură, deopotrivă, atât sănătatea şi protecńia ecosistemelor, cât şi sănătatea populańiei. În Europa, agricultura ecologică se practică, în prezent, în toate statele membre ale Uniunii Europene, deńinând, în anul 2009, o suprafańă de ha, respectiv 4,7% din totalul suprafeńei agricole. La nivel de state, cele mai extinse suprafeńe cultivate ecologic, în anul 2009, se aflau în Spania ( ha), Italia ( ha), Germania ( ha) şi FranŃa ( ha). România deńinea, în acelaşi an, o suprafańă cultivată în sistem ecologic de ha, valoare care situa Ńara noastră pe locul al unsprezecelea între statele Uniunii Europene. În perioada , suprafańa cultivată ecologic în totalul suprafeńei agricole a crescut în Uniunea Europeană cu o pondere de 1,1% (Tabelul nr. 1). Această tendinńă de creştere a fost înregistrată în 24 de state membre. Cele mai mari creşteri s-au consemnat în Suedia (5,8%), Spania (3,9%), Estonia (3,8%) şi Republica Cehă (3,5%). În alte două state, respectiv Bulgaria şi FranŃa, suprafańa 2 În acest capitol facem referire la hrana obńinută în sistemul de producńie ecologică.

10 358 CRISTINA HUMĂ 6 cultivată ecologic nu s-a modificat, în timp ce într-un singur stat european Portugalia s-a înregistrat o diminuare de 0,5%. Dinamica ponderii suprafeńei cultivate ecologic în totalul suprafeńei utilizate agricol Tabelul nr Uniunea Europeană (27 de state) 3,6 4,7 1,1 Belgia 1,7 3 1,3 Bulgaria 0,2 0,2 0 Republica Cehă 7,1 10,6 3,5 Danemarca 4,9 5,9 1 Germania 4,7 5,6 0,9 Estonia 7,2 11 3,8 Irlanda 0,8 1,1 0,3 Grecia 7,6 8,5 0,9 Spania 3,1 7 3,9 FranŃa 1,9 1,9 0 Italia 7,3 8,1 0,8 Cipru 1 1,9 0,9 Letonia 6,8 8,7 1,9 Lituania 2,3 4,8 2,5 Luxemburg 2,4 2,7 0,3 Ungaria 2,2 2,4 0,2 Malta 0,1 0,5 0,4 Olanda 2,5 2,6 0,1 Austria 16,7 18,5 1,8 Polonia 1 2,3 1,3 Portugalia 6,2 5,7 0,5 România 0,7 1,2 0,5 Slovenia 4,6 6,3 1,7 Slovacia 4,6 7,5 2,9 Finlanda 6,5 7,2 0,7 Suedia 7 12,8 5,8 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord 3,8 4,1 0,3 Sursa: Eurostat, baza de date online, cod date=tsdpc440. În România, deşi creşterea suprafeńei cultivate ecologic a fost de doar 0,5%, acest lucru demonstrează, totuşi, interesul pentru obńinerea de hrană mai sănătoasă. Dinamica suprafeńei ecologice, în perioada , arată creşteri semnificative în unele dintre noile state membre ale Uniunii Europene. În Bulgaria (162,7%), Polonia (127,3%), Lituania (99,9%), Slovacia (61,3%) şi România (56,4%), creşterea suprafeńei ecologice a depăşit media Uniunii Europene de 32% (Tabelul nr. 2). %

11 7 MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI DE CONSUM AL POPULAłIEI 359 Dinamica suprafeńei agricole cultivată ecologic* (ha) Tabelul nr (%) Uniunea Europeană (27 de state) ,0 Belgia ,3 Bulgaria ,7 Republica Cehă ,8 Danemarca ,6 Germania ,3 Estonia ,2 Irlanda ,1 Grecia ,0 Spania ,5 FranŃa ,1 Italia ,5 Cipru ,5 Letonia ,0 Lituania ,9 Luxemburg ,4 Ungaria ,1 Malta ,7 Olanda ,2 Austria ,1 Polonia ,3 Portugalia ,7 România ,4 Slovenia ,1 Slovacia ,3 Finlanda ,6 Suedia ,8 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ,5 Sursa: Eurostat, baza de date online, cod date= food_in _porg_1. * SuprafaŃa (pe deplin) convertită şi în conversie. 1 Pentru Bulgaria, datele sunt din Pentru Luxemburg, datele sunt din Pentru România, datele sunt din În ultimii ani, a crescut şi cererea pentru produse ecologice. Se apreciază că, în perioada , piańa produselor ecologice la nivel european a evoluat de la 12,1 mld. euro la 18,4 mld. euro (Willer şi Kilcher, 2011) o creştere de 52,1%, ceea ce arată o solicitare tot mai mare pentru o hrană sănătoasă. La nivel de state, în anul 2009, cele mai mari pieńe pentru hrana ecologică au fost cele din Germania (5,8 mld. euro), din FranŃa (3,0 mld. euro) şi din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (2,0 mld. euro). În aceste state, nivelul consumului de produse

12 360 CRISTINA HUMĂ 8 ecologice este, de asemenea, ridicat. Astfel, în anul 2006, cheltuielile pentru hrana ecologică în Germania au fost de 64,4 euro per capita, în FranŃa de 32,4 euro per capita, iar în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, de 41,9 euro per capita. Comparativ cu acestea, unele dintre noile state membre ale UE, deşi au înregistrat creşteri semnificative ale suprafeńei cultivate în sistem ecologic, au consemnat un nivel de consum mai redus. Spre exemplu, la nivelul aceluiaşi an, Polonia înregistra un consum de produse ecologice în valoare de 1,3 euro per capita, România, de 0,1 euro per capita şi Bulgaria, de 0,1 euro per capita (ECDGRD, 2011). Aşadar, în perioada analizată a avut loc o solicitare tot mai mare pentru o hrană sănătoasă şi o anumită modificare a patternurilor de consum în domeniul alimentar. CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN GOSPODĂRII Unul dintre domeniile în care se urmăreşte modificarea comportamentului de consum este cel energetic, iar aceasta deoarece gospodăriile reprezintă, alături de transporturi şi industrie, o categorie importantă de consumatori, sectorul gospodăriilor înregistrând, în anul 2008, aproximativ ¼ din consumul final de energie (Eurostat, 2011b). O analiză a consumului de energie electrică al gospodăriilor, în perioada , arată o tendinńă de creştere a acestuia cu 15% la nivelul Uniunii Europene (Tabelul nr. 3). Majoritatea statelor membre (23 de state) s-au înscris în această tendinńă. Cele mai mari creşteri, în perioada menńionată, de 72,7% şi 68,6%, s-au înregistrat în Spania şi Letonia, în România înregistrându-se o creştere a consumului de energie electrică în gospodării de 44,1%. Consumul de energie electrică din gospodării este legat de numărul de persoane din gospodărie, dar şi de numărul de gospodării (Eurostat, 2011b). Numărul mediu de persoane care formează o gospodărie în Uniunea Europeană (27 de state) a scăzut de la 2,5, în anul 2005, la 2,4, în anul Diminuarea respectivă s-a înregistrat în 17 state membre şi a fost cuprinsă în intervalul 0,1 şi 0,5. În alte nouă state membre, numărul mediu de persoane a rămas neschimbat; între aceste state se numără şi România, cu un număr mediu de persoane de 2,9 ce formează o gospodărie. Creşterea consumului de energie electrică în sectorul gospodăriilor este şi urmare a creşterii numărului de aparate electrice şi electrocasnice. De exemplu, fańă de 17 dispozitive de utilizare a energiei electrice în 1970, s-a ajuns la 47 de dispozitive în anii 2000, ceea ce înseamnă o creştere de 276,5% (Energy Saving Trust, 2006). În aceeaşi perioadă, doar patru state membre (Belgia, Bulgaria, Slovacia şi Suedia) au consemnat o scădere a consumului de energie electrică în gospodării, iar cele mai mari ponderi în acest sens au fost înregistrate în Slovacia ( 18,2%) şi Belgia ( 14,8%).

13 9 MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI DE CONSUM AL POPULAłIEI 361 Consumul de energie electrică al gospodăriilor (1 000 tone, măsurat ca echivalent în kilograme petrol) Tabelul nr % Uniunea Europeană (27 de state) ,0 Belgia ,8 Bulgaria ,5 Republica Cehă ,3 Danemarca ,1 Germania ,7 Estonia ,6 Irlanda ,2 Grecia ,6 Spania ,7 FranŃa ,9 Italia ,8 Cipru ,6 Letonia ,6 Lituania ,9 Luxemburg ,7 Ungaria ,7 Malta ,1 Olanda ,8 Austria ,4 Polonia ,8 Portugalia ,0 România ,1 Slovenia ,5 Slovacia ,2 Finlanda ,5 Suedia ,5 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ,0 Sursa: Eurostat, baza de date online, cod date=tsdpc310. În condińiile unei tendinńe de creştere a cererii de energie electrică în sectorul gospodăriilor, politica energetică europeană ia în considerare sursele de energie regenerabilă şi modificarea comportamentului de consum al gospodăriilor drept elemente de bază în diminuarea consumului de energie electrică. Utilizarea energiei regenerabile ca obiectiv al politicilor energetice europene are în vedere avantajele potenńiale ale acesteia: reducerea gazelor cu efect de seră; diversificarea resurselor energetice; reducerea dependenńei de combustibilii fosili (în special petrol şi gaze naturale). (Sursele de energie regenerabilă cuprind energia eoliană, energia solară, hidroenergia, energia geotermală şi biomasa).

14 362 CRISTINA HUMĂ 10 Încurajarea producńiei de energie regenerabilă prin politici energetice a făcut ca la nivelul Uniunii Europene, în perioada , consumul din aceste surse să crească cu 2,7%. Prin această valoare, consumul de energie din surse regenerabile s-a apropiat de Ńinta de 20% din consumul final total de energie fixată pentru a fi atinsă în anul (În anul 2009, consumul de energie din surse regenerabile reprezinta 11,7% în consumul final total de energie.) La nivelul statelor membre UE, cu excepńia statului Malta, care nu a înregistrat nicio modificare în consumul de energie din surse regenerabile, celelalte state europene s-au înscris în tendinńa de creştere a consumului de energie provenită din surse regenerabile. Cele mai mari creşteri au înregistrat Estonia cu 6,7% şi România cu 5,2% (Tabelul nr. 4). Această din urmă valoare apropie consumul de energie regenerabilă din Ńara noastră, care în anul 2009 era de 22,4%, de Ńinta de 24% propusă pentru anul Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie electrică al gospodăriilor Tabelul nr łinta Uniunea Europeană (27 de state) 9 9,9 10,5 11,7 20 2,7 Belgia 2,7 3 3,3 4,6 13 1,9 Bulgaria 9,3 9,1 9,6 11,6 16 1,9 Republica Cehă 6,4 7,4 7,7 8,5 13 2,1 Danemarca 16, ,7 19,9 30 3,4 Germania 7,1 9,4 9,3 9,8 18 2,7 Estonia 16,1 17,1 18,9 22,8 25 6,7 Irlanda 3 3,4 3, Grecia 7,2 8,2 8 8, Spania 9,4 9,9 11,2 13,3 20 3,9 FranŃa 9,8 10,5 11,4 12,3 23 2,5 Italia 5,6 5,5 7 8,9 17 3,3 Cipru 2,5 3,1 4,1 4,6 13 2,1 Letonia 31,1 29,6 29,8 34,3 40 3,2 Lituania 14,6 14,2 15, ,4 Luxemburg 1,4 2,5 2,6 2,7 11 1,3 Ungaria 5,2 6 6,6 7,7 13 2,5 Malta 0,2 0,2 0,2 0, Olanda 2,7 3,2 3,5 4,1 14 1,4 Austria 25,1 27,2 27,9 29,7 34 4,6 Polonia 7 7 7,9 8,9 15 1,9 Portugalia 20,8 22,3 23,2 24,5 31 3,7 România 17,2 18,4 20,5 22,4 24 5,2 Slovenia 15,5 15, ,9 25 1,4 Slovacia 6,6 8,1 8,3 10,3 14 3,7 Finlanda 29,2 28,9 30,6 30,3 38 1,1 Suedia 42,4 43,9 44,9 47,3 49 4,9 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord 1,5 1,8 2,3 2,9 15 1,4 Sursa: Eurostat, baza de date online, cod date=tsdcc110. %

15 11 MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI DE CONSUM AL POPULAłIEI 363 Măsurile de politică în domeniul energetic urmăresc: utilizarea energiei regenerabile; îmbunătăńirea tehnologică pentru a reduce consumul de energie al dispozitivelor electrice şi electrocasnice (Planuri nańionale de acńiune privind eficienńa energetică); informarea consumatorilor prin etichetarea dispozitivelor consumatoare de energie (Directiva de etichetare energetică pentru dispozitive utilizate în gospodării). Comportamentul de consum al populańiei este hotărâtor. De exemplu, modul în care sunt utilizate unele dispozitive electrice cu consum ascuns de energie (cum sunt cele cu led-uri şi cele care funcńionează cu modul stand-by), care poate duce, în unele cazuri, la anularea oricărui câştig în eficienńă energetică. Din cele prezentate reiese tendinńa de creştere a consumului de energie electrică al gospodăriilor. Cu toate că eficienńa energetică a produselor pe care le folosim a crescut, consumul de energie electrică a crescut, de asemenea. La această creştere o contribuńie semnificativă a avut-o numărul de produse consumatoare de energie. UTILIZAREA RESURSELOR DE APĂ Apa reprezintă o resursă naturală esenńială pentru bunăstarea umană şi economie. Ea are numeroşi şi importanńi utilizatori, cum sunt agricultura, industria, energia, transportul şi agrementul şi, nu în ultimul rând, sectorul gospodăriilor, care o utilizează, în principal, pentru băut, gătit şi igienă. Legătura dintre apă şi domeniile economice enumerate este foarte strânsă, ea fiind exemplificată de sectorul de obńinere a hranei. Conform aprecierilor la nivel european, agricultura consumă 44% din totalul apei utilizate (ec.europa.eu/agriculture/ envir/water/index_eu.htm). În momentul de fańă, pe lângă utilizarea în diferite sectoare economice, apa este supusă şi altor presiuni. Una dintre acestea este constituită de schimbările climatice, care o fac indisponibilă în perioadele de secetă, dar şi de inundańii. O altă presiune este generată de creşterea populańiei şi de urbanizare, care conduc la o cerere sporită de apă în zonele urbane ale Europei, unde trăiesc mai mult de trei sferturi dintre cetăńenii europeni. Astfel, în aceste zone, consumul de apă prin sistemul public de alimentare este apreciat la o cincime, iar între 60 şi 80% din acesta este utilizat de gospodăriile populańiei. Aproximativ 60% din consumul de apă în gospodării este folosit pentru igiena personală. În aceste condińii, pentru a se ajunge la o sustenabilitate a utilizării apei în zonele urbane, pe lângă progresele tehnologice şi sistemele de tarifare, modificarea comportamentului de consum al populańiei ar trebui să devină o necesitate. O analiză a consumului de apă (per capita) arată că tendinńele în evoluńia acestuia au variat, în perioada , în cadrul Uniunii Europene, de la un stat la altul. Analiza consumului de apă este limitată de disponibilitatea fragmentată a datelor. De aceea formularea unor concluzii necesită precauńie. Din datele de care dispunem rezultă că în 6 din 14 state europene s-au înregistrat tendinńe de reducere

16 364 CRISTINA HUMĂ 12 a consumului de apă. Cele mai mari reduceri s-au consemnat în Ungaria ( 33,9%, ), România ( 16,2%, ) şi Republica Cehă ( 15,1%, ) (Tabelul nr. 5). Utilizarea apei în sectorul public şi domestic (m 3 /persoană) Tabelul nr % Uniunea Europeană (27 de state) Belgia ,2 Bulgaria ,2 Republica Cehă ,1 Danemarca Germania 2 46 Estonia Irlanda Grecia 51 Spania ,8 FranŃa 4 56 Italia 5 Cipru ,5 Letonia 40 Lituania 32 39,1 Luxemburg 51 Ungaria ,9 Malta ,3 Olanda ,8 Austria 47 Polonia ,7 Portugalia* ,8 România* ,2 Slovenia 47 Slovacia Finlanda Suedia 70 10,0 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Sursa: Eurostat, 2011a. Republica Cehă 1 Datele pentru 2009 sunt din Germania 2 Datele pentru 2000 sunt din Spania 3 Datele pentru 2009 sunt din FranŃa 4 Datele pentru 2000 sunt din Italia 5 Datele pentru anul 2000 sunt din Ungaria 6 Datele pentru 2000 sunt din Olanda 7 Datele pentru 2009 sunt din Polonia 8 Datele pentru 2009 sunt din * Pentru Portugalia şi România, pentru perioada , s-au utilizat datele pentru 2005 şi = Lipsă date

17 13 MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI DE CONSUM AL POPULAłIEI 365 La polul opus se situează statele care au înregistrat tendinńe de creştere a consumului de apă. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Lituania (39,1%, ), Cipru (27,5%, ) şi Belgia (22,2%, ). MINIMIZAREA CANTITĂłILOR DE DEŞEURI PRODUSE ÎN GOSPODĂRII Deşeurile sunt generate de majoritatea sectoarelor economice, inclusiv de consum, iar tipul şi cantitatea acestora este în funcńie de aceste activităńi. Deşeurile au efecte negative asupra mediului înconjurător, generând poluarea solului, a aerului şi a apelor de suprafańă şi subterane, poluare care se repercutează asupra sănătăńii umane. De aceea, reducerea cantităńii de deşeuri reprezintă o necesitate şi un obiectiv al politicilor în domeniu, la nivel european şi nańional. Cantitatea medie de deşeuri municipale (kg/locuitor) Tabelul nr % Uniunea Europeană (27 de state) ,2 Belgia ,1 Bulgaria ,1 Republica Cehă ,3 Danemarca ,5 Germania ,8 Estonia ,6 Irlanda ,4 Grecia ,6 Spania ,6 FranŃa ,9 Italia ,3 Cipru ,2 Letonia ,4 Lituania ,2 Luxemburg ,0 Ungaria ,7 Malta ,9 Olanda ,9 Austria ,4 Polonia ,9 Portugalia ,9 România ,2 Slovenia ,2 Slovacia ,4 Finlanda ,4 Suedia ,2 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ,8 Sursa: Eurostat, baza de date online, cod date=tsdpc240.

18 366 CRISTINA HUMĂ 14 Managementul deşeurilor are în vedere protejarea sănătăńii umane şi a mediului înconjurător şi, în acelaşi timp, reducerea cererii pentru resurse naturale. Iată de ce proiectarea politicilor de management a deşeurilor trebuie să Ńină seama de modificarea comportamentului de consum al populańiei atât în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri generate de gospodării, cât şi cantitatea de deşeuri reciclate. Cantitatea medie de deşeuri generate la nivelul gospodăriilor din Uniunea Europeană, în perioada , a scăzut de la 516 la 510 kg, adică cu 1,2% (Tabelul nr. 6). Această diminuare a cantităńii de deşeuri generate în gospodării s-a înregistrat în 12 state membre ale Uniunii Europene, cu ponderi cuprinse în intervalul 0,9% în Polonia şi 20,6% în Estonia, şi România înscriind o diminuare a cantităńii de deşeuri eliminată de gospodării de 4,2%. Aşa cum relevă analiza datelor, diminuarea cantităńii de deşeuri generate de gospodării la nivelul Uniunii Europene s-a produs după anul 2007, scăderea fiind înregistrată în 19 dintre cele 27 de state membre. Un rol important în această schimbare l-a jucat criza economică şi financiară, care a influenńat comportamentul de consum al populańiei şi, implicit, reducerea cantităńilor de deşeuri produse de către gospodării. În ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor, analiza datelor arată că, la nivelul Uniunii Europene, în perioada , cantitatea de deşeuri reciclate a crescut cu 17,1% (Tabelul nr. 7). Această tendinńă de creştere s-a înregistrat în 20 de state membre ale Uniunii Europene, cu ponderi cuprinse între 4,5% în Olanda şi 350% în Slovacia. O excepńie o reprezintă statul Luxemburg cu cea mai mare creştere a cantităńii de deşeuri reciclate, de la 2 kg/locuitor în anul 2005 la 179 de kg/locuitor în anul Celelalte şapte state au înregistrat o scădere a cantităńii de deşeuri reciclate, între acestea numărându-se şi România, cu un procent de 42,9%, fiind depăşită de un singur stat Estonia care a consemnat o diminuare de 56,7%. În perioada , la nivel european, cantitatea de deşeuri generate în gospodării şi a celor reciclate au înregistrat tendinńe favorabile: cantitatea de deşeuri rezultate din gospodării a scăzut, în parte, şi datorită crizei financiare şi economice, iar cantitatea de deşeuri reciclate a înregistrat o creştere. În ceea ce priveşte Ńara noastră, progresul este mai limitat: cantitatea de deşeuri generate în gospodării a înregistrat o scădere, urmând tendinńa europeană, în timp ce cantitatea de deşeuri reciclate a scăzut. Politica UE în domeniul deşeurilor urmăreşte să reducă efectele negative ale acestora asupra mediului. Între instrumentele politicii Uniunii se numără Directivacadru privind deşeurile, care acordă atenńie prevenirii producerii de deşeuri. Directiva este legată de îmbunătăńirea metodelor de fabricańie, precum şi a comportamentului de consum al cumpărătorilor. În legătură cu acest din urmă aspect se urmăreşte influenńarea consumatorilor, în sensul solicitării unor produse mai ecologice şi de utilizarea a cât mai puńine ambalaje. Pe lângă campaniile de sensibilizare a publicului se apelează şi la perceperea de taxe, cum este, de exemplu, ecotaxa pentru sacoşe sau ambalaje din plastic.

19 15 MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI DE CONSUM AL POPULAłIEI 367 Cantitatea de deşeuri reciclate (kg/locuitor) Tabelul nr % Uniunea Europeană (27 de state) ,1 Belgia ,3 Bulgaria ,0 Republica Cehă ,5 Danemarca ,7 Germania ,0 Estonia ,7 Irlanda ,0 Grecia ,4 Spania ,4 FranŃa ,4 Italia ,7 Cipru ,0 Letonia ,3 Lituania ,0 Luxemburg ,0 Ungaria ,5 Malta ,8 Olanda ,5 Austria ,8 Polonia ,0 Portugalia ,5 România ,9 Slovenia ,8 Slovacia ,0 Finlanda ,3 Suedia ,7 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ,8 Sursa: Eurostat, baza de date online, cod date=tsdpc240. ATITUDINEA CONSUMATORILOR FAłĂ DE PROBLEMELE CONSUMULUI SUSTENABIL Odată cu informarea privind problemele mediului înconjurător, cetăńenii manifestă o vădită îngrijorare privind mediul şi impactul asupra acestuia a obiceiurilor lor de consum. Eurobarometrul European attitudes towards the issue of sustainable consumption and production (Flash nr. 256) arată că o majoritate de 55% dintre cetăńenii Uniunii Europene, atunci când cumpără sau utilizează produse, sunt pe deplin conştienńi (14,2%) sau ştiu despre efectele cele mai semnificative (40,7%) ale acestor produse

20 368 CRISTINA HUMĂ 16 asupra mediului înconjurător. FaŃă de media europeană, o proporńie ceva mai redusă (49,1%) dintre cetăńenii români conştientizează impactul de mediu al produselor pe care le achizińionează sau utilizează. Impactul produsului asupra mediului înconjurător în decizia de cumpărare reprezintă un element important pentru 82,3% dintre cetăńenii europeni (pentru 33,8% foarte important, iar pentru 48,5% destul de important ). Pentru cetăńenii români, impactul produsului asupra mediului înconjurător este important pentru 76,6% (pentru 43% foarte important, iar pentru 33,6% destul de important ). Deşi impactul produsului asupra mediului reprezintă un element important în deciziile de cumpărare, totuşi calitatea şi preńul sunt evaluate ca fiind mai importante. Astfel, 97% dintre cetăńenii europeni consideră calitatea produsului ca fiind importantă (66,6% foarte importantă şi 30,4% destul de importantă ), iar 88,7% consideră preńul produsului ca fiind important (46,8% foarte important şi 41,9% destul de important ). Pentru cetăńenii români, calitatea şi preńul produsului sunt, de asemenea, elemente apreciate ca fiind mai importante decât impactul produsului asupra mediului. Astfel, 95,3% dintre cetăńenii români consideră calitatea produsului ca fiind importantă (80,4% foarte importantă şi 14,9% destul de importantă ), iar 89,8% apreciază că preńul este important (61,6% foarte important şi 28,2% destul de important ), aprecierile fiind sensibil apropiate, cele din România cu cele din UE, ceea ce arată preocuparea şi interesul tot mai mare manifestat de populańia Ńării noastre în această problemă. În ceea ce priveşte acńiunile cu cel mai mare impact în rezolvarea problemelor de mediu, cea mai mare parte din cetăńenii Uniunii Europene (30,4 %) au considerat că cea mai importantă ar fi minimizarea deşeurilor şi reciclarea. Aproximativ 21% au menńionat cumpărarea de produse fabricate prin metode de producńie eco-prietenoase, 19,2% au ales cumpărarea de electrocasnice eficiente energetic, 14,5% au ales adoptarea de moduri sustenabile de transport şi să călătorească mai puńin, iar 10,7% au menńionat eforturile de a utiliza mai puńină apă. În mod similar, cu mici diferenńe de ponderi, cea mai mare parte din cetăńenii din România (32,6%) au ales minimizarea deşeurilor şi reciclarea dintre acńiunile cu cel mai mare impact în rezolvarea problemelor de mediu. O pondere de 25,5% au considerat achizińionarea de produse fabricate prin metode prietenoase cu mediul ca acńiune cu cel mai mare impact, 24,1% au ales achizińionarea de electrocasnice eficiente energetic, 7% au menńionat modurile sustenabile de transport şi să călătorească mai puńin, iar 5,2% au selectat eforturile de a utiliza mai puńină apă. Conştientizarea problemelor de mediu, asociate obiceiurilor de consum, a condus la un comportament mai atent în privinńa utilizării resurselor. Eurobarometrul Attitudes of European citizens towards the environment (Special Eurobarometer 365) arată o evoluńie pozitivă a comportamentului cetăńenilor europeni. FaŃă de anul 2007, în anul 2011 o pondere mai mare a europenilor a raportat adoptarea de măsuri destinate să îmbunătăńească utilizarea eficientă a resurselor.

21 17 MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI DE CONSUM AL POPULAłIEI 369 Principala măsură adoptată a fost colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor, menńionată de 66% dintre respondenńi (cu 7% mai mult decât în anul 2007). FaŃă de media europeană, în România s-a raportat, în anul 2011, o pondere mult mai redusă, de doar 23%, în creştere, totuşi, fańă de anul 2007 (+5%). Reducerea consumului de energie prin economisire la iluminat, încălzire, prin utilizarea de electrocasnice eficiente energetic etc. a fost citată de 53% dintre respondenńii europeni (+7%). În România, aceasta a constituit cea mai importantă măsură adoptată, fiind raportată de 45% dintre respondenńi (+9%). Au urmat reducerea consumului de apă, adoptată de 43% dintre respondenńii europeni (+7%) şi reducerea consumului de articole depozitabile (sacoşe din plastic, anumite tipuri de ambalaje), citată de 37% dintre respondenńi (+7%). În România, reducerea consumului de apă a fost adoptată de 30% dintre respondenńi ( 2%), iar reducerea consumului de articole depozitabile de doar 21% (+4%). Între acńiuni se numără şi alegerea de produse locale, citată de 28% dintre respondenńi (+7%). În România, alegerea de produse locale a fost declarată de 31% dintre respondenńi (+10%). Cumpărarea de produse prietenoase cu mediul şi etichetate în acest sens a fost declarată ca măsură adoptată de 17% dintre respondenńii europeni (0%) şi 9% dintre respondenńii români ( 2%). În ceea ce priveşte tipurile de acńiuni întreprinse, răspunsurile s-au concentrat cel mai mult pe măsuri care vizează utilizarea resurselor şi care aduc un beneficiu financiar (reducerea consumului de energie, reducerea consumului de apă etc.), în timp ce cumpărarea de produse prietenoase cu mediul, care implică un efort financiar din partea cetăńenilor, a înregistrat cea mai scăzută popularitate, situându-se pe ultimul loc în lista de acńiuni adoptate. Din cele prezentate mai sus, în legătură cu comportamentul fańă de mediu, datele Barometrului arată că în Ńările Uniunii Europene, între care şi România, există, în momentul de fańă, o evoluńie pozitivă. CONCLUZII În contextul dezvoltării unei societăńi sustenabile, consumul durabil reprezintă unul dintre mijloacele prin care se poate realiza această dezvoltare. Înfăptuirea unui consum sustenabil ridică atât problema micşorării cantităńilor de bunuri şi servicii consumate, cât şi a schimbării unor modele de consum. Lucrarea analizează modificările intervenite în ultimii ani, în Ńările Uniunii Europene, în ceea ce priveşte aspectele sustenabilităńii referitoare la o serie de forme de consum la nivelul gospodăriilor: de hrană, de energie electrică şi de apă, producerea de deşeuri. Din analiza întreprinsă rezultă că există unele semne pozitive de modificare a comportamentului de consum al populańiei, în sensul sustenabilităńii acestuia prin creşterea solicitărilor de hrană sănătoasă provenită din agricultura ecologică, prin

22 370 CRISTINA HUMĂ 18 creşterea consumului de energie regenerabilă, precum şi prin diminuarea cantităńilor de deşeuri şi creşterea cantităńilor reciclate. De asemenea, s-au avut în vedere nivelul de conştientizare a populańiei fańă de efectele pe care le generează consumul propriu şi atitudinea acesteia fańă de sustenabilitatea în consum. Conştientizarea problemelor de mediu asociate obiceiurilor de consum a condus la un comportament mai atent în privinńa utilizării resurselor. Eurobarometrul Attitudes of European citizens towards the environment (Special Eurobarometer 365) arată o evoluńie pozitivă a comportamentului cetăńenilor europeni. FaŃă de anul 2007, în anul 2011, o pondere mai mare a europenilor a raportat adoptarea de măsuri destinate să îmbunătăńească utilizarea eficientă a resurselor: colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor, reducerea consumului de energie, reducerea consumului de apă, alegerea unui mod ecologic de transport, reducerea utilizării maşinii personale, cumpărarea de produse prietenoase cu mediul şi etichetate în acest sens. Din cele prezentate în legătură cu comportamentul fańă de mediu, datele Barometrului arată că în Ńările Uniunii Europene, între care şi România, există, în momentul de fańă, o evoluńie pozitivă. BIBLIOGRAFIE 1. Southerton, D., Van Vliet, B., Chappels, H., Introduction: consumption, infrastructures and environmental sustainability, în Southerton, D., Van Vliet, B., Chappels, H., (coord.), Sustainable Consumption. The Implications of Changing Infrastructures of Provision, UK, USA, Edward Elgar Publishing, Southerton, D., Ward, A., Hand, M., The limited autonomy of the consumer: implications for sustainable consumption, în Southerton, D., Van Vliet, B., Chappels, H., (coord.), Sustainable Consumption. The Implications of Changing Infrastructures of Provision, UK, USA, Edward Elgar Publishing, Stanciu, M., Humă, C., Chiriac, D., Sustenabilitatea producńiei şi consumului de bunuri şi servicii, în Revista Calitatea VieŃii, nr. 2, 2011, pp Willer, H., Kilcher, L. (eds.), The world of organic Agriculture. Statistics & Emerging Trends 2011, FiBL-IFOAM Report, IFOAM, Bonn şi FiBL, Frick *** An analyses of the EU organic sector, European Commission Directorate-General for Agriculture and Rural Development (ECDGARD), 2010, disponibil online la agriculture/organic/files/eu-policy/data-statistics/facts_en.pdf. 6. *** Attitudes of European citizens towards the environment (Special Eurobarometer 295), Report, European Commission, 2008, disponibil online la opinion/archives/ ebs/ebs 295 eu.pdf. 7. *** Attitudes of European citizens towards the environment (Special Eurobarometer 356), Report, European Commission, 2011, disponibil online la eu.pdf. 8. *** Communication from the Commission, Europe 2020: A strategy for Smart, Sustainable and Inclusive Growth. COM(2010) 2020, European Commission, 2010, disponibil online la ec.europa.eu/eu2020/pdf/complet%20en%20barroso%20%20%20007%20-%20europe%202020% 20-%20EN%20version.pdf. 9. *** Consumption and the Environment 2012 Update. The European Environment. State and outlook 2010, European Environment Agency, 2012, disponibil online la publications/consumption-and-the-environment-2012.

23 19 MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI DE CONSUM AL POPULAłIEI *** Directive 2008/98/EC on waste, European Parliament, 2008, disponibil online la *** Directive 2010/30/EU of The European Parliament and oh The Council of 19 May 2010 on the indication by labelling and standard product information of the consumption of energy and other resources by energy-related products, Official Journal of the European Union, L 153/1, The European Parliament and The Council of The European Union, disponibil online la *** Energy, transport and environment indicators, Pocketbooks, Eurostat, 2011a, disponibil online la EN.PDF. 13. *** European attitudes towards the issue of sustainable consumption and production (Flash Eurobarometer 256), Analytical report, European Commission, 2009, disponibil online la opinion/flash/fl 256 eu.pdf. 14. *** Europe in figures. Eurostat Yearbook 2011, Statistical books, Eurostat, 2011b, disponibil online la EN.PDF. 15. *** Review of the EU Sustainable Development Strategy (EU SDS),Council of the European Union, 2006, disponibil online la *** Roadmap to a Resource Efficient Europe, European Commission, 2011, disponibil online la *** România, către o societate durabilă, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), Cluj-Napoca, Green Partners *** Sustainable development in the European Union, Eurostat, 2011 monitoring report of the EU sustainable development strategy, Statistical books, 2011c, disponibil online la *** Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi , Guvernul României, Bucureşti, 2008, disponibil online la *** The rise of the machines, Energy Saving Trust, 2006, disponibil online la energysavingtrust.org.uk. Baze de date online 21. *** Area under organic farming, Eurostat, 2005, 2007, 2009, disponibil online la epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsdpc *** Electricity consumption of households, Eurostat, 2000, 2005, 2009, disponibil online la c *** Share of renewable energy in gross final energy consumption, Eurostat, , disponibil online la en&pcode=tsdcc *** Municipal waste generation and treatment, by type of treatment method. Waste generated, Eurostat, 2005, 2007, 2009, disponibil online la table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsdpc *** Municipal waste generation and treatment, by type of treatment method. Material recycling, Eurostat, 2005, 2007, 2009, disponibil online la table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsdpc240&language=en. 26. *** Number of persons in households, Eurostat, 2005, 2010, disponibil online la epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsdpc *** Final consumption expenditure of households, by consumption purpose, Eurostat, 2009, disponibil online la en&pcode=tsdpc520.

24 372 CRISTINA HUMĂ *** Eurostat, 2005, 2009, disponibil online la ModifyTableLayout.do/food_in_porg_ *** World Bank, 2000, 2009, disponibil online la NE.CON.PRVT.PC.KD.ZG. Site consultat: 30. ec.europa.eu/agriculture/envir/water/index_eu.htm. T he paper highlights changes in consumer behaviour of population in recent years, in EU countries, from the perspective of sustainable consumption, by adopting a healthy consumption of food, by lower energy consumption in households, by rational use of water resources and by minimizing waste generated in households. In this respect, it was used the statistical analysis, which revealed that there are some positive signs of the change in consumer behaviour, in the sense of sustainability. Thus, in terms of food consumption, it was found that aspects of the human health and the environment have made the interest for organic food to grow. As a result of increasing demand for organic food, organic agricultural area, increased in most EU member states, including Romania. For the energy consumption of households, the analysis revealed that, at the level of EU, renewable energy use has become increasingly, our country recorded one of the highest increase in the field of alternative energy. Regarding the generation of waste at the household level, there has been a decrease in their quantity in the EU, which was also felt in Romania. In addition, there has been an increasing amount of waste recycled in almost all EU countries, while in our country it has been reported a decline. The study also refers to other relevant issue, namely, the European citizens attitude towards the impact that their consumption habits have on the environment and the measures they have taken to reduce this impact. The analysis of Eurobarometer data (Attitudes of European citizens towards the environment) shows a higher awareness, in recent years, of environmental issues associated with consumer habits, and a positive behaviour of European citizens in the use of resources, by adopting measures to improve their efficiency of using them. Keywords: sustainable consumption, Europe 2020, Romania, quality of life. Primit: Acceptat: Redactor: Ioan Mărginean

25 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL 2013 MARIANA STANCIU ADINA MIHĂILESCU Articolul prezintă o imagine generică asupra evoluńiilor recente ale fenomenului sărăciei la nivel mondial, în Uniunea Europeană şi în România. Studiile citate şi sursele de date utilizate sunt extrem de diverse, acestea provenind din publicańii ale FAO, UNICEF, ONU, EUROSTAT, INS, dar şi din publicańii ale Institutului de Cercetare a CalităŃii VieŃii, din Bucureşti. În lume sunt multe feluri de a evalua şi a vorbi despre fenomenul sărăciei. InstituŃii extrem de competente şi credibile şi-au câştigat un real prestigiu în această privinńă. Pe de altă parte, însă, acńiunea socială şi politicile altor instituńii, precum BM sau FMI, sunt extrem de controversate. Principalele idei ce reies din articol sunt derivate din situańia polarizării fără precedent a veniturilor şi consumului de bunuri şi servicii al populańiei. În context sunt analizańi şi principalii factori ce au contribuit la creşterea incidenńei sărăciei la nivel nańional, precum politicile de subminare sistematică a economiei nańionale, politicile de ocupare şi de venit deficitare, creşterea inegalităńilor socioeconomice, politicile Fondului Monetar InternaŃional şi ale Băncii Mondiale ce acńionează în sensul expansiunii sărăciei. Cuvinte-cheie: risc, insecuritate, eficacitate, politici, acces. INTRODUCERE Judecând după complexitatea şi numărul mare de studii despre sărăcie, ce se publică anual în lume, s-ar putea crede că un număr mare de politicieni şi specialişti în diverse ştiinńe sociale sunt intens preocupańi de cunoaşterea şi restrângerea ariei de incidenńă a acestui fenomen. Observând însă dinamica în timp a polarizării veniturilor şi consumului de bunuri şi servicii al populańiei, la nivel global, se constată că lucrurile stau cu totul altfel. O explicańie ar putea fi aceea că ori preocupările pentru diminuarea sărăciei Ńin mai mult de retorica politică şi, deci, nu sunt autentice, ori acńiunea socială în această direcńie, deşi bine intenńionată, din diverse motive nu dă roadele mult aşteptate. În lume sunt multe feluri de a evalua şi a vorbi despre fenomenul sărăciei. InstituŃii extrem de competente şi credibile, precum FAO, ONU, CE sau OCDE Adresele de contact ale autorilor: Mariana Stanciu, Adina Mihăilescu, Institutul de Cercetare a CalităŃii VieŃii al Academiei Române, Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, , Bucureşti, România, mariana1stanciu@yahoo.com; adina.mihailescu@yahoo.com. CALITATEA VIEłII, XXIV, nr. 4, 2013, p

26 374 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 2 şi-au câştigat un real prestigiu în această privinńă. Pe de altă parte, acńiunile sociale şi politicile altor instituńii, precum BM sau FMI, sunt extrem de controversate. Aşadar, se poate observa că identitatea celui ce exprimă, la un moment dat, o anumită atitudine fańă de incidenńa sărăciei, sau reprezintă o anumită instituńie în acńiunea de restrângere a incidenńei sărăciei, indică, deopotrivă, gradul, modul de implicare şi consecinńele schimbării realităńii sociale. Privind la diversitatea extremă a manifestării socioeconomice din lumea de astăzi, s-ar putea pune întrebarea cui aparńine aceasta, sau mai bine zis, cine conferă expresia dominantă a vieńii sociale din lumea actuală. Cei săraci, deoarece au o prezenńă covârşitoare în populańia globală, sau cei bogańi care, deşi foarte puńini, consumă incredibil de mult din resursele planetei? Ori, poate, cei ce vor schimba radical această situańie (dar când?!), transformând suferinńa celor săraci în amintire? SituaŃia dramatică a sărăciei din lumea actuală cu greu poate fi descrisă cu detaşare, în termeni ştiinńifici. Noi vom încerca, totuşi, un asemenea demers în cele ce urmează. Lumea, însă, parcă vorbeşte de la sine despre gradul de civilizańie critic al omenirii actuale, despre incoerenńa, caracterul retoric, dacă nu chiar demagocic şi lipsa de consistenńă morală a omenirii secolului al XXI-lea. Din datele Băncii Mondiale reiese că, în anul 2005, 80% din omenire trăia cu mai puńin de 10 $ pe zi, peste 3,1 miliarde de persoane trăiau cu mai puńin de 2,5 $ pe zi (Shah, 2013), iar circa 3 din 4 persoane, care erau rezidente în rural, trăiau, pe termen lung, cu mai puńin de 1 $ pe zi (WB, 2008). INSECURITATEA ALIMENTARĂ LA NIVEL GLOBAL Unele estimări s-au realizat şi cu privire la insecuritatea alimentară globală. În realitate, însă, nimeni nu poate şti cu adevărat cât de mulńi sunt cei care suferă de subnutrińie şi malnutrińie. Sursa cea mai frecvent citată, în acest domeniu este UN FAO care, în anul 2010, aprecia că insecuritatea alimentară globală afectează un număr de 925 milioane de persoane adică 13,5% din populańia totală a lumii (care în anul respectiv era de 6,8 miliarde) (UN FAO, 2011). Numărul persoanelor care suferă de foame a crescut mult din anii până în anii Trei factori sunt incriminańi pentru această situańie: 1) neglijarea agriculturii, relevante pentru populańia foarte săracă, de către guverne şi agenńiile internańionale, 2) criza economică mondială, 3) creşterea semnificativă a preńurilor alimentelor din ultimii ani, care a fost devastatoare pentru populańia nevoită să supravieńuiască cu 2 3 $ pe zi. În prezent, când populańia mondială a depăşit 7 miliarde, ponderea populańiei subnutrite este de 13,1%, adică în jur de 1 din 7 persoane suferă de foame. Cei 20% cei mai bogańi oameni beneficiau şi de circa 85% din accesul existent la apa potabilă. Cei 1,8 miliarde de oameni cu acces la apă potabilă nu în curtea sau în locuinńa lor, ci la distanńă de până la 1 km, consumau în jur de 20 litri de apă pe zi, în timp ce în Marea Britanie, de exemplu, consumul de apă era de 150 de litri pe zi/persoană (50 de litri doar pentru toaletă). Cel mai ridicat consum

27 3 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL mediu de apă din lume se înregistra în SUA 600 litri/ persoană/ zi, iar în lume se pierdeau circa 443 milioane de zile de şcolarizare pe an doar din cauze corelate cu incidenńa unor îmbolnăviri provocate de calitatea apei consumate de copii. La nivel mondial, circa 1,4 milioane de copii mureau anual din cauza lipsei de acces la o sursă de apă sigură şi a condińiilor igienico-sanitare precare (Shah, 2013). PopulaŃia care suferea de foame la nivel global, în anul 2010 Grafic 1 Total = 925 milioane łările dezvoltate Africa de nord est America Latină şi Caraibe Africa Sub-Sahariană 239 Asia şi Pacific 578 Sursa: The State of Food Insecurity in the World, 2011, UN FAO. Grafic 2 EvoluŃia numărului de persoane care suferă de foame, Sursa: The State of Food Insecurity in the World, 2011, UN FAO. În anul 2005, numărul de copii la nivel mondial era de 2,2 miliarde. Din aceştia, circa l miliard trăiau în sărăcie, 640 de milioane (1 din 3) nu beneficiau de adăpost, 400 milioane (1 din 5) nu aveau acces la surse de apă sigure, 270 milioane (1 din 7) nu aveau acces la servicii de sănătate, iar 121 milioane nu aveau acces la serviciile de educańie. Din asemenea cauze, în anul 2003, 10,3 milioane de copii (cât suma copiilor din FranŃa, Germania, Grecia şi Italia) au murit înainte de a atinge vârsta de 5 ani. În anul 2000, circa copii mureau zilnic, la nivel global, din cauza sărăciei (UNICEF, 2005).

28 376 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 4 Şi sărăcia îndurată de copiii rezidenńi în Ńările dezvoltate este evaluată de UNICEF, dar în cu totul alńi termeni. Polarizarea economică se resimte şi la nivelul semanticii indicatorilor sociali. Demnă de reńinut este pozińionarea de către UNICEF a României la marginea unui grup cuprinzând unele dintre cele mai bogate Ńări. Privind însă spre ponderea uriaşă a copiilor care suferă de sărăcie în România (72,6%), probabil că într-o clasificare mai puńin convenńională sau politizată, România ar fi mai natural să fie omisă din cadrul acestui grup, dacă nu s-ar fi integrat în UE. 27. Iată, totuşi, că integrarea europeană nu a putut atenua semnificativ persistenńa sărăciei copiilor din România. Pentru a putea cheltui zilnic între 1,00 $ şi 10,00 $ pe zi, în scopul supravieńuirii, o persoană trebuie să-şi fi rezolvat anterior, într-un fel sau altul, problema locuinńei. Inclusiv la nivelul unui buget de 10,00 $ pe zi, o persoană nu poate rămâne într-o locuinńă la bloc pe termen lung (locuirea la bloc fiind una dintre cele mai ieftine sau economice modalităńi actuale de locuire din lume), de vreme ce nu poate achita dintr-un cuantum între $ pe lună cheltuielile aferente întreńinerii locuinńei, mai ales dacă se pune şi problema susńinerii financiare a unei rate lunare la bancă (pentru achitarea locuinńei), sau problema achitări unei chirii. Asta deoarece atât cumpărarea unei locuinńe, cât şi închirierea uneia presupun cheltuieli destul de consistente, ce nu pot fi susńinute nici măcar la nivelul pragului de 10 $ pe zi pe persoană. Deprivarea copiilor în Ńări avansate economic, în anul 2009 (le lipsesc doi sau mai mulńi dintre itemii prezentańi în Notă) łara % łara % łara % Tabelul nr. 1 Romania 72,6 Estonia 12,4 M. Britanie 5,5 Bulgaria 56,6 FranŃa 10,1 Irlanda 4,9 Ungaria 31,9 Belgia 9,1 Luxemburg 4,4 Letonia 31,8 Malta 8,9 Olanda 2,7 Portugalia 27,4 Germania 8,8 Danemarca 2,6 Polonia 20,9 R. Cehă 8,8 Finlanda 2,5 Lituania 19,8 Austria 8,7 Norvegia 1,9 Slovacia 19,2 Slovenia 8,3 Suedia 1,3 Grecia 17,2 Spania 8,1 Islanda 0,9 Italia 13,3 Cipru 7,0 Notă: 1. Trei mese pe zi, 2. Cel puńin o masă pe zi cu carne, peşte sau echivalent în proteine vegetale, 3. Fructe şi legume proaspete zilnic, 4. CărŃi potrivite pentru vârsta şi nivelul de cunoaştere al copilului (exclusiv manualele şcolare), 5. Echipament de petrecere a timpului liber în afara locuinńei (bicicletă, patine cu rotile ş.a.), 6. Desfăşurarea periodică a unor activităńi de timp liber (înot, un instrument muzical ş.a.), 7. Jocuri în interiorul locuinńei (cel puńin unul pe copil, inclusive jucării pentru copiii mici, jocuri pe calculator ş.a.), 8. Bani pentru a participa la evenimente şi excursii şcolare, 9. Un loc liniştit spańios şi luminat unde să-şi facă temele şcolare, 10. Conectare la Internet, 11. Câteva haine noi (nu toate secondhand), 12. Două perechi potrivite de încălńăminte (incluzând cel puńin o pereche de încălńăminte pentru orice vreme), 13. Posibilitatea de a invita, din când în când, câńiva prieteni acasă pentru a se juca şi a mânca împreună, 14. Posibilitatea de a sărbători cu diverse ocazii (ziua numelui ş.a.). Datele se referă la copii între 1 16 ani şi au fost calculate pe baza EU-SILC Sursa: UNICEF, 2012.

29 5 SITUAŢIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAŢIONAL, ÎN ANUL O altă evaluare a sărăciei la nivel mondial este efectuată de Banca Mondială. O asemenea evaluare, chiar dacă aparţine unei instituţii de mare prestigiu cum este Banca Mondială, prezintă, totuşi, un deficit major de credibilitate (Grafic 3). Stratificarea populaţiei mondiale în funcţie de diferite praguri ale sărăciei, 2005 Grafic 3 Sursa: Indicatori de dezvoltare ai Băncii Mondiale 2008, în Shah A., 2013, Global Issues. Ţara Anii necesari (*) pentru a achita preţul unei locuinţe de 120 m.p. prin costul anual al chiriei, în diferite ţări Număr de ani Ţara Număr de ani Ţara Tabelul nr. 2 Număr de ani R. Moldova 10 Slovacia 20 Malta 27 Ucraina 12 Belgia 21 Luxemburg 27 Macedonia 16 Estonia 24 R. Cehă 28 Portugalia 17 Lituania 24 Cipru 29 Serbia 17 Germania 24 M. Britanie 29 România 18 Letonia 24 Grecia 31 Danemarca 19 Finlanda 25 Franţa 33 Turcia 19 Italia 25 Elveţia 34 Bulgaria 19 Spania 25 Andora 42 Olanda 20 Austria 26 Monaco 61 Polonia 20 Rusia 27 (*) Numărul de ani s-a obţinut prin raportarea costului unei locuinţe de 120 m.p. la cuantumul anual al chiriei achitate pentru a ocupa o asemenea locuinţă. Sursa: Europe: Price/Rent Ratio Rent Years to Buy 120 Sq. M. Property, Global Property Guide, 2013,

30 378 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 6 În general, statisticile privind condińiile de locuire, preńurile locuinńelor, preńurile de închiriere a locuinńelor ş.a., chiar şi pentru Europa un continent atât de puternic dezvoltat lasă mult de dorit. Asta cu atât mai mult în cazul României, unde s-ar putea afirma că, de exemplu, problema achitării chiriei este oarecum marginală, deoarece marea masă a locatarilor sunt proprietari ai locuinńei utilizate împreună cu familia. Acest lucru însă nu se aplică în cazul unui număr destul de ridicat de familii tinere, ce sunt nevoite să locuiască cu chirie (adesea fără acte formale), fără a lua în calcul şi numărul mare de studenńi, care, pe timpul studiilor, sunt nevoińi să locuiască cu chirie în alte oraşe decât cele de reşedinńă. De regulă, cu cât costul unei locuinńe este mai mare, cu atât este mai mare ponderea populańiei care locuieşte cu chirie. Cu siguranńă, costul relativ al chiriilor este mult mai ridicat în Ńările unde este nevoie de mai puńini ani pentru a cumpăra o locuinńă prin acumularea cuantumului chiriei anuale în această categorie încadrându-se şi România. Aşadar, persoanele ce dispun doar de sumele prevăzute de Banca Mondială pentru traiul zilnic, se pot găsi în două situańii distincte: ori nu pot avea o locuinńă (atunci apare şi problema identificării lor), ori, dacă au o locuinńă, nu o pot menńine pe termen lung din cauza imposibilităńii de a achita costurile lunare implicate. Această dilemă nu a fost încă abordată şi nu stă în atenńia Băncii Mondiale sau a altor instituńii care semnează publicarea unor asemenea statistici. POLARIZAREA SOCIALĂ A ATINS COTE FĂRĂ PRECEDENT Mai mult de 80% din omenire trăieşte în Ńări unde diferenńele dintre săraci şi bogańi se adâncesc. Cei mai săraci 40% din populańia lumii realizează doar 5% din veniturile mondiale, în timp ce cei mai bogańi 20% obńin trei sferturi din veniturile mondiale. O analiză pe termen lung a trendului polarizării economice arată că distanńa dintre cei bogańi şi cei săraci s-a mărit nu numai la nivel de persoană sau gospodărie, ci şi interńări, astfel: de la 1 la 3 în anul 1820, la 1 la 11 în 1913, de la 1 la 35 în 1950, la 1 la 44 în 1973 şi la 1 la 72 în 1992 (UNDP, 2007). Chiar şi în OCDE, unde au existat şi Ńări tradińional mai egalitariste (Suedia, Germania, Danemarca ş.a.), inegalităńile dintre săraci şi bogańi, au atins cele mai înalte cote înregistrate în ultimii 30 de ani (OCDE, 2011). Cei mai bogańi 10% dintre locuitorii Ńărilor OCDE au venituri de nouă ori mai mari decât cei mai săraci 10%, inegalităńile adâncindu-se şi în Ńările citate ca fiind mai egalitariste, de la 5 la 1 în anii 80 la 6 la 1. InegalităŃile s-au adâncit mai mult în Italia, Japonia, Coreea şi Marea Britanie, unde diferenńa este de 10 la 1, în Israel, Turcia şi Statele Unite, unde diferenńa este de 14 la 1, în Chile şi Mexic, unde inegalităńile au rămas cele mai grave din spańiul OCDE de 25 la 1, aceste Ńări fiind depăşite, doar de Brazilia unde diferenńa ajunge la 50 la 1 Brazilia nefăcând însă parte din OCDE. Factorul determinant ce a alimentat continuu polarizarea veniturilor a fost şi este încă favorizarea salariilor mari, de regulă aferente angajańilor înalt calificańi, ce

31 7 SITUAŢIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAŢIONAL, ÎN ANUL pun în mişcare şi beneficiază de efectele progresului tehnic, în defavoarea locurilor de muncă mai slab productive, a locurilor de muncă ocupate de femei sau de persoanele mai slab calificate. Taxele şi impozitele au avut, de asemenea, un rol în accentuarea inegalităţilor, deoarece în multe ţări, îi avantajează pe cei cu salarii şi venituri mai mari. Distribuţia consumului gospodăriilor populaţiei, la nivel mondial, în anul 2005 Grafic 4 Clasele mijlocii 60% din populaţia mondială realizează 21.9% din consumul privat mondial; 21,9% Cei mai săraci 20% din populaţia lumii realizează 1.5% din consumul privat mondial; 1,5% Cei mai bogaţi 20% din populaţia mondială realizează 76.6% din consumul privat mondial; 76,6% Sursa: World Bank Development Indicators, Inegalitatea consumului privat al populaţiei mondiale, 2005 Grafic 5 Sursa: World Bank Development Indicators, 2008.

32 380 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 8 Pe de altă parte, sistemele de protecńie socială menite să diminueze riscurile sărăciei, au îngustat spectrul eligibilităńii, pentru a reduce cheltuielile sociale şi deficitele guvernamentale. Sub impresia a ceea ce se petrece la nivelul OCDE, secretarul general al acestei formańiuni, Angel Gurria, afirma: contractul social începe să se destrame în multe Ńări. Raportul OCDE infirmă prezumpńia că beneficiile creşterii economice vor merge către cei dezavantajańi, iar inegalităńile mai importante vor determina o mobilitate socială mai mare. Fără o strategie largă, reală, de creştere a incluziunii sociale, inegalităńile vor continua să se extindă (OCDE, 2011). Polarizarea veniturilor se reflectă şi în consumul privat al populańiei mondiale. Cei mai bogańi 20% dintre locuitori consumă 76,6% din resursele existente, în timp ce, cei mai săraci 20% consumă doar 1,5% din resurse. Nici cei din decilele de mijloc (60% din populańia lumii) nu sunt foarte bogańi, de vreme ce consumă doar 21,5% din resurse. Marea despărńire dintre lumea celor cu adevărat bogańi (decila 10) şi ceilalńi se produce la nivelul decilei 9, care consumă aproape dublul decilei 8, dar cu mult mai puńin de jumătate din resursele atrase de populańia din decila 10. SĂRĂCIA DIN ROMÂNIA, ÎN CONTEXT EUROPEAN În anul 2010, circa 115 milioane de persoane din UE. 27 (23,4% şi 27,0% dintre copiii şi tinerii sub vârsta de 18 ani) erau afectate de sărăcie şi excluziune socială. Aceştia erau afectańi de cel puńin una din următoarele: risc de sărăcie, deprivare materială severă, trăiau într-o gospodărie cu o intensitate a muncii scăzută, în condińiile în care reducerea numărului de persoane afectate de primele două condińii enunńate a fost prevăzută ca intervenńie socială cheie în Strategia Europa Persoanele aflate în risc de sărăcie trăiesc în gospodării cu un venit sub pragul sărăciei, fixat la 60% din venitul echivalent median disponibil la nivel nańional (după transferurile sociale). Venitul echivalent este calculat prin divizarea venitului total al gospodăriei prin numărul total de persoane echivalente prezente în gospodărie, calculat folosind următoarele ponderi: l,0 pentru primul adult, 0,5 pentru fiecare membru al gospodăriei în vârstă de 14 ani şi peste, 0,3 pentru fiecare membru al gospodăriei sub vârsta de 14 ani. Persoanele deprivate material sever sunt afectate de constrângerile impuse prin lipsa unor resurse şi au experimentat cel puńin patru din următorii indicatori ai deprivării: 1) nu-şi pot permite să achite costul chiriei, rata la bancă sau costul întreńinerii pentru locuinńă la termen, 2) nu-şi pot permite condińionarea termică a atmosferei din locuinńă, 3) nu pot face fańă unor cheltuieli imprevizibile, 4) nu-şi pot permite să consume carne, peşte sau proteine echivalente la fiecare două zile, 5) nu-şi pot permite o săptămână de vacanńă în afara locuinńei, 6) nu-şi pot permite un autoturism, 7) o maşină de spălat, 8) un televizor color sau, 9) un telefon (inclusiv mobil).

33 9 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL Riscul de sărăcie sau excluziune socială în anii Tabelul nr. 3 Risc de sărăcie după efectuarea transferurilor sociale Persoane sever deprivate material Persoane între 0 59 ani în gospodării cu intensitate a muncii foarte mică łara % din total populańie UE. 27(*) 16,4 16,9 8,1 8,8 9,9 10,0 Belgia 14,6 15,3 5,9 5,7 12,6 13,7 Bulgaria 20,7 22,3 35,0 43,6 7,9 11,0 R. Cehă 9,0 9,8 6,2 6,1 6,4 6,6 Danemarca 13,3 13,0 2,7 2,6 10,3 11,4 Germania 15,6 15,8 4,5 5,3 11,1 11,1 Estonia 15,8 17,5 9,0 8,7 8,9 9,9 Irlanda l. d. l. d. l. d. l. d. l. d. l. d. Grecia 20,1 21,4 11,6 15,2 7,5 11,8 Spania 20,7 21,8 4,0 3,9 9,8 12,2 FranŃa 13,5 14,0 5,8 5,2 9,8 9,3 Italia 18,2 l. d. 6,9 l. d. 10,2 l. d. Cipru l.d. 14,5 l. d. 10,7 l. d. 4,5 Letonia 21,3 19,3 27,4 30,9 12,2 12,2 Lituania 20,2 20,0 19,5 18,5 9,2 12,3 Luxemburg 14,5 13,6 0,5 1,2 5,5 5,8 Ungaria 12,3 13,8 21,6 23,1 11,8 12,1 Malta 15,5 15,4 5,7 6,3 8,4 8,3 Olanda 10,3 11,0 2,2 2,5 8,2 8,7 Austria 12,1 12,6 4,3 3,9 7,7 8,0 Polonia 17,6 17,7 14,2 13,0 7,3 6,9 Portugalia 17,9 18,0 9,0 8,3 8,6 8,2 România 21,1 22,2 31,0 29,4 6,8 6,7 Slovenia 12,7 13,6 5,9 6,1 6,9 7,6 Slovacia 12,0 13,0 11,4 10,6 7,9 7,6 Finlanda 13,1 13,7 2,8 3,2 9,1 9,8 Suedia 12,9 14,0 1,3 1,2 5,9 6,8 M. Britanie 17,1 16,2 4,8 5,1 13,1 11,5 Notă: (*) estimativ; l. d. lipsă date. Surse: Eurostat Newsrelease, 21/ February 2012, At risk of poverty or social exclusion in the EU27, Eurostat Newsrelease, 171/ December Persoanele ce trăiesc în gospodării cu intensitate a muncii scăzută sunt acele persoane între 0 59 de ani care trăiesc în gospodării unde, în medie, adulńii (18 59 de ani) lucrează sub 20% din potenńialul lor total de muncă de-a lungul unui an (exceptând studenńii). În anii 2010 şi 2011, cel mai puternic afectate de riscul sărăciei, după efectuarea transferurilor sociale, au fost România (22,2% săraci în 2011) şi Bulgaria (22,3%, în 2011). Acestea au fost urmate de Spania (21,8%, în 2011), Grecia (21,4%, în 2011) şi Letonia (21,3%, în 2010).

34 382 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 10 Riscul de sărăcie sau excluziune socială în anii Tabelul nr. 4 Persoane afectate de cel puńin unul dintre cele trei criterii ale riscului de łara sărăcie sau excluziunii sociale % din total populańie În milioane UE. 27(*) 23,5 23,1 23,4 24,2 115,5 119,6 Belgia 20,8 20,2 20,8 21,0 2,2 2,3 Bulgaria 38,2 46,2 41,6 49,1 3,1 3,7 R. Cehă 15,3 14,0 14,4 15,3 1,5 1,6 Danemarca 16,3 17,6 18,3 18,9 1,0 1,0 Germania 20,1 20,0 19,7 19,9 16,0 16,1 Estonia 21,8 23,4 21,7 23,1 0,3 0,3 Irlanda 23,7 25,7 l. d. l. d. l. d. l. d. Grecia 28,1 27,6 27,7 31,0 3,0 3,4 Spania 22,9 23,4 25,5 27,0 11,7 12,4 FranŃa 18,6 18,4 19,3 19,3 11,8 11,8 Italia 25,3 24,7 24,5 l. d. 14,7 l. d. Cipru 22,4 22,2 l. d. 23,5 l.d. 0,2 Letonia 33,8 37,4 38,1 40,1 9,8 0,9 Lituania 27,6 29,5 33,4 33,4 1,1 1,1 Luxemburg 15,5 17,8 17,1 16,8 0,1 0,1 Ungaria 28,2 29,6 29,9 31,0 2,9 3,1 Malta 19,6 20,2 20,6 21,4 0,1 0,1 Olanda 14,9 15,1 15,1 15,7 2,5 2,6 Austria 18,6 17,0 16,6 16,9 1,4 1,4 Polonia 30,5 27,8 27,8 27,2 10,4 10,2 Portugalia 26,0 24,9 25,3 24,4 2,7 2,6 România 44,2 43,1 41,4 40,3 8,9 8,6 Slovenia 18,5 17,1 18,3 19,3 0,1 0,4 Slovacia 20,6 19,6 20,6 20,6 1,1 1,1 Finlanda 17,4 16,9 16,9 17,9 0,9 0,9 Suedia 14,9 15,9 15,0 16,1 1,2 1,5 M. Britanie 23,2 22,0 23,1 22,7 14,2 14,0 Notă: (*) estimativ; l. d. lipsă date. Surse: Eurostat Newsrelease, 21/ February 2012, At risk of poverty or social exclusion in the EU27, Eurostat Newsrelease, 171/ December Cele mai numeroase persoane sever deprivate material au existat în Bulgaria (43,6% în 2011), România (31,0% în 2010), Letonia (30,9% în 2011). Cu excepńia Letoniei, nici unul dintre statele menńionate nu înregistrează o pondere ridicată a gospodăriilor unde se munceşte puńin. Dimpotrivă, cele mai multe gospodării se remarcă prin angajarea membrilor apńi de muncă, ceea ce înseamnă că nivelul retribuirii muncii este foarte scăzut. Cele mai numeroase ponderi ale persoanelor afectate de cel puńin unul dintre cele trei criterii ale riscului de sărăcie sau excluziunii sociale s-au înregistrat în Bulgaria (49,1% în 2011) şi în România (44,2% în 2008, 43,1% în 2009, 41,4% în 2010 şi 40,3% în 2011). Cele

35 11 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL mai numeroase populańii afectate de sărăcie au existat în Germania (16,1 milioane persoane în anul 2011), Italia (14,7 milioane persoane în anul 2010) şi Marea Britanie (14,2 milioane persoane în anul 2010). În România, sărăcia a afectat circa 8,9 milioane de persoane în anul 2010 şi 8,6 milioane persoane în anul Riscul de sărăcie sau excluziune socială pe criteriul vârstei, în anul 2010 Copii (între 0 17 ani) (% din populańie) PopulaŃie aptă de muncă (între de ani ) (% din populańie) Tabelul nr. 5 Vârstnici (65 de ani şi peste) (% din populańie) UE.27(*) 26,9 23,3 19,8 Belgia 23,2 20,0 21,0 Bulgaria 44,6 36,9 20,0 R. Cehă 18,9 14,1 10,1 Danemarca 15,1 19,5 18,4 Germania 21,7 20,8 14,8 Estonia 24,0 21,8 19,0 Irlanda l. d. l. d. l. d. Grecia 28,7 27,7 26,7 Spania 29,8 25,1 22,6 FranŃa 23,0 20,0 12,0 Italia 28,9 24,7 l. d. Cipru l. d. l. d. l. d. Letonia 42,0 37,0 37,7 Lituania 34,3 34,0 30,0 Luxemburg 22,3 17,5 6,1 Ungaria 38,7 30,5 16,8 Malta 24,4 19,1 21,9 Olanda 16,9 16,5 6,2 Austria 18,8 16,1 15,8 Polonia 30,8 27,6 24,4 Portugalia 28,7 24,1 26,1 România 48,7 39,7 39,9 Slovenia 15,2 18,1 22,8 Slovacia 25,3 20,2 16,7 Finlanda 14,2 17,1 19,5 Suedia 14,5 15,0 15,9 Marea Britanie 29,7 21,2 22,3 Notă: (*) estimativ; l. d. lipsă date Sursa: Eurostat Newsrelease, 21/ February 2012, At risk of poverty or social exclusion in the EU27, în 2010, 23% of the population were at risk of poverty or social exclusion, and 27% of children aged less than 18. După criteriul vârstei, în spańiul UE. 27, cei mai puternic afectańi de sărăcie sunt copiii (0 17 ani 26%), aceştia fiind urmańi de populańia aptă de muncă între de ani şi de populańia de 65 de ani şi peste (19,8%).

36 384 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 12 Din datele Eurostat rezultă că cele mai ridicate ponderi ale copiilor care trăiesc în sărăcie se află în România (48,7%), Bulgaria (44,6%), Letonia (42,0%) şi Ungaria (38,7%). Tot în România s-a înregistrat şi cea mai ridicată pondere a populańiei apte de muncă aflată în sărăcie (39,7%) atât ca urmare a includerii în această categorie a tinerilor între 18 şi 21 de ani, dintre care cei mai mulńi sunt şomeri, dar şi ca urmare a faptului că în România se practică cele mai scăzute salarii din UE, salariile mici şi în jurul mediei având o frecvenńă deosebit de ridicată. Nici vârstnicii României nu o duc mai bine, aceştia fiind afectańi în proporńia cea mai ridicată din UE (39,9%) de fenomenul sărăciei. Acest lucru are mai multe cauze, între care menńionăm ponderea ridicată a populańiei cu pensii foarte mici şi mici, în principal, ca efect al salariilor relativ scăzute oferite pe piańa muncii din România pe termen lung, dar şi ca efect al stagiului incomplet de contribuńie la fondul de pensii al multor actuali pensionari. Numărul total de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială este mai mic decât suma persoanelor afectate de fiecare dintre cele trei forme de manifestare ale sărăciei, iar unele persoane sunt afectate simultan de mai multe asemenea criterii. FACTORI DE CREŞTERE A SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA Politicile economice de subminare sistematică a economiei nańionale şi politicile de ocupare Din anul 1990 până în prezent, economia românească a pierdut mii de unităńi de producńie industrială, agricolă şi de sevicii. În anii de aşa-zis «capitalism», prin privatizările păguboase efectuate au fost desfiinńate în jur de 4,5 milioane de locuri de muncă. În toată această perioadă, puterea politică a contribuit, sub o formă sau alta, la săvârşirea celui mai mare mare jaf din istoria României, la subminarea economiei nańionale şi la transformarea unui mare număr de români în angajańi ai unor firme străine, acasă ori în străinătate. Cele mai multe dintre obiectivele economice privatizate în scurt timp au fost desfiinńate, după ce firmele-căpuşă ale rudelor, prietenilor ori membrilor de partid ale clasei politice au prosperat, ani în şir, din contractele încheiate, la comandă politică, cu uzinele, fabricile şi combinatele din România. Politicienii români au valorificat la fier vechi nenumărate unităńi economice clasificate drept restructurabile, pentru ca astăzi România să importe, la preńuri înzecite, ceea ce producea cu de ani în urmă şi chiar exporta. Prin politicile sistematice de obedienńă fańă de instituńiile politico-financiare internańionale, România a ajuns o economie periferică şi piańă de desfacere pentru mărfurile europene. Guvernele de până acum nu au făcut un bilanń al privatizărilor din România, dar statul continuă practica privatizărilor. Vânzarea CFR Marfă reprezintă o nouă prioritate, în condińiile în care doar fierul vechi de la CFR Marfă costă de trei ori mai mult decât se oferă pentru privatizarea companiei (Dobre, 2013). ConsecinŃele economice şi sociale directe, cu

37 13 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL efecte pe termen lung, ale politicilor de subminare a economiei nańionale sunt vizibile în contractarea fără precedent a producńiei industriale, în persistenńa de peste două decenii a unor valori ale PIB-ului cu mult sub potenńialul real al României, în necesitatea populańiei româneşti de a căuta locuri de muncă în afara Ńării în proporńii de masă şi, nu în ultimul rînd, în extinderea fenomenului sărăciei la cote îngrijorătoare. Politicile de ocupare net deficitare În anul 2009, România ocupa locul 17 între cele 27 de Ńări membre ale UE, cu un PIB de 118,2 miliarde euro, având o pondere de aproape 1% în PIB-ul total al Ńărilor UE. Produsul Intern Brut al Ńărilor din UE, (date definitive) pe anul România a şaptea Ńară ca număr al populańiei, dar al 17-lea PIB din UE Tabelul nr. 6 Nr. PIB Pondere Nr. PIB Pondere łara łara crt. (mil. euro) în UE(%) crt. (mil. euro) în UE(%) UE Germania ,2 16. R. Cehă ,2 2. FranŃa ,1 17. România ,0 3. M. Britanie ,3 18. Ungaria ,8 4. Italia ,0 19. Slovacia ,5 5. Spania ,9 6. Olanda ,9 20. Luxemburg ,3 7. Belgia ,9 21. Slovenia ,3 8. Polonia ,6 22. Bulgaria ,3 9. Suedia ,5 23. Lituania ,2 10. Austria ,3 11. Grecia ,0 24. Letonia ,2 12. Danemarca ,9 25. Cipru , Finlanda ,5 26. Estonia ,1 14. Portugalia ,4 27. Malta , Irlanda 160,596 1,4 Sursa: Eurostat, 2013, Statistics in focus, home/. Primele cinci Ńări din UE realizau 71,5% din economia europeană, în timp ce ultimele şase Ńări cumulau un punct procentual, adică exact cât România. Între celelalte Ńări, economia României este de 20 de ori mai mică decât a Germaniei şi de 20 de ori mai mare decât a Maltei. Aceasta deşi parametrii demosociali şi premisele economice ale Ńării noastre ar trebui să ne situeze pe o pozińie net superioară. Constatăm însă că forńa de muncă a României este mult subutilizată. Numărul de

38 386 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 14 salariańi înregistrańi oficial se află la jumătate din cea mai mică valoare înregistrată în statele UE, potrivit datelor Eurostat. Aproape toate statele europene funcńionează cu un raport salariańi/cetăńeni în intervalul a 40% 50%, în timp ce în România acest raport este de numai 20%. În UE există două grupe de Ńări, în funcńie de situarea lor fańă de pragul de sus/jos al muncii salariate: Ńări cu un salariat la doi cetăńeni Austria, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Olanda, Suedia, şi Ńări cu doi salariańi la cinci cetăńeni: FranŃa, Grecia, Italia, Irlanda, Spania. Aceste grupe se disting nu prin faptul că unii muncesc mai mult şi alńii mai puńin, ci prin aceea că, în prima grupă, relańiile de muncă sunt înregistrate mai riguros decât în a doua. łările intrate mai târziu în UE constituie şi ele două grupe: 1. R. Cehă şi Bulgaria se apropie de grupul Ńărilor nordice; 2. Estonia, Ungaria, Slovacia, şi Polonia se apropie de grupul al doilea la ponderea salariańilor. În raport cu aceste grupuri, două state sunt atipice, dar din motive cu totul diferite Luxemburg şi România. ForŃa de muncă a Luxemburgului provine, în bună parte, din Ńările învecinate, ceea ce complică statistica şi explică, între altele, nivelul de trai de trei ori mai ridicat decât media UE (lucrează mult mai mulńi, dar efectele economice se împart doar la rezidenńi). Pentru România însă, unde metoda de înregistrare a forńei de muncă nu este bine concepută, iar baza de raportare este, totuşi, incertă, datele nu sunt comparabile cu cele europene. Cifra de numai 4,2 milioane salariańi duce la un raport salariańi/locuitori în jur de 20%. Chiar dacă s-ar admite cifra Institutului NaŃional de Statistică, de mii angajańi, care include şi persoanele asimilate forńelor armate, sectorul informal şi persoanele care lucrează la negru, la o populańie de 19 milioane de cetăńeni (potrivit ultimului recensământ), raportul angajańi populańie din România tot nu ar depăşi 30%. Anii de criză şi politicile net deficitare din sfera ocupării au afectat mult mai puternic România decât alte Ńări din UE (Tabelul nr. 6). Din anul 2000 până în 2010, ocuparea din România a scăzut cu 7,2%. Mai mult, deşi în România numeroşi cetăńeni sunt înregistrańi ca persoane ocupate, aceştia nu figurează, totuşi, ca salariańi. Într-o asemenea situańie se află cam mii persoane (aproape 3 milioane). Dacă populańia ocupată din România (care, în cea mai mare parte, este salariată, deşi poate fără contract de muncă la vedere) ar fi considerată salariată, atunci raportul salariańi/cetăńeni s-ar încadra undeva în intervalul specific spańiului european de 40% 50%. În acelaşi interval ( ), două treimi din statele UE şi-au majorat participarea pe piańa muncii şi doar nouă dintre ele între care România în cea mai mare măsură au înregistrat scăderi. România a înregistrat evoluńii negative pe toate segmentele de vârstă. Cel puńin pe intervalul de vârstă de ani Ńara noastră a coborât ca nivel de ocupare de la 56,6% la doar 50,2%, ceea ce înseamnă că numai o persoană din două mai lucrează după vârsta de 55 de ani. Pe segmentul de ani, reducerea a fost mai accentuată, de la 38,2% la 29,5%. Cea mai masivă pierdere a locurilor de muncă s-a înregistrat în rândurile angajańilor de peste 65 de ani, de la un excepńional 38,2% (media UE fiind de 5,0%) la 13%.

39 15 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL În plus, România are şi o problemă structurală majoră în sfera ocupării şi fiscalizării forńei de muncă. În Occident, categoria de ocupare a lucrătorilor pe cont propriu nu s-a dezvoltat preponderent în agricultură, ca în România, ci în ramuri cu productivitate mai ridicată şi fiscalizare mai strictă. România înregistrează cea mai mare pondere din UE a lucrătorilor pe cont propriu. Cu un procent de 31,2% din totalul forńei de muncă, Ńara noastră devansează masiv Polonia (18,9%), Cipru (14,4%), R. Cehă (12,5%), Bulgaria (8,7%) şi Ungaria (7,1%) la acest capitol. EvoluŃia ratei ocupării în Ńările din UE, în grupa de vârstă de ani (% din grupa de vârstă) Tabelul nr. 7 łara Anul 2000 Anul 2010 Dinamica UE ,5 68,6 2,1 Belgia 66,3 67,6 1,3 Bulgaria 56,5 65,4 8,9 R. Cehă 70,9 70,4 0,5 Danemarca 77,9 76,1 1,8 Germania 68,7 74,9 6,2 Estonia 67,4 66,7 0,7 Irlanda 70,1 64,9 5,2 Grecia 62,1 64,0 1,9 Spania 60,6 62,5 1,9 FranŃa 67,4 69,1 1,7 Italia 57,1 61,1 4,0 Cipru 72,0 75,4 3,4 Letonia 63,4 65,0 1,6 Lituania 66,1 64,4 1,7 Luxemburg 67,5 70,7 3,2 Ungaria 60,9 60,4 0,5 Malta 57,5 60,1 2,6 Olanda 74,2 76,8 1,6 Austria 70,7 74,9 4,2 Polonia 61,1 64,6 3,5 Portugalia 73,4 70,5 2,9 România 70,5 63,3 7,2 Slovenia 68,5 70,3 1,8 Slovacia 63,0 64,6 1,6 Finlanda 72,3 73,0 0,7 Suedia 76,3 78,7 2,4 M. Britanie 73,9 73,6 0,3 Sursa: Eurostat, 2013, Statistics in focus, eurostat/home/. Lucrătorii pe cont propriu din România se remarcă însă prin productivitatea scăzută a muncii şi contribuńiile relativ mici la bugetul social, ceea ce afectează echilibrul financiar şi măreşte impactul fiscalităńii asupra angajańilor cu forme

40 388 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 16 legale. Acest factor diminuează potenńialul României de a investi în dezvoltarea umană (sănătate şi educańie). Această problemă se prezintă în termeni mult mai duri la orizontul anului 2020, din cauza scăderii masive a forńei de muncă tinere. Numărul celor ce vor intra pe piańa muncii din România va scădea cu aproximativ o cincime ( 19,7%). Dintre Ńările vecine, doar Bulgaria stă ceva mai rău decât noi la acest capitol ( 20,6%), în apropiere de România aflându-se R. Cehă ( 18,8%) şi Ungaria ( 16,1%) (Pana, 2012). Politicile de venit. Nivelul relativ scăzut al veniturilor populańiei majoritare Ultimii 23 de ani au adus lucruri noi în domeniul muncii şi legii salarizării din România. S-au schimbat raporturile dintre ramurile economiei, s-a accentuat dinamica salarială în anumite ramuri economice, s-a scăzut la jumătate masa salariańilor şi, odată cu aceasta, a dispărut forńa de negociere a sindicatelor, s-a atenuat importanńa salariului ca mijloc de susńinere economică a gospodăriilor ş.a. Grafic 6 Dinamica raportului dintre un salariu mediu net plus două alocańii pentru copii şi minimul decent de trai, respectiv minimul de subzistenńă (*), al familiei de doi adulńi plus doi copii din urban, în perioada octombrie 1989 ianuarie , ,1 131, , ,7 88,4 86,8 83,6 86, ,4 84,2 79,9 65,2 52, , , ,5 97,2 83,8 75,7 66,1 69,7 69,3 59,6 59,6 63, ,3 53,6 52, Raportul dintre 1 sal med +2aloc/MD , ,1 122,7 127,1 117, ,1 109,5 97,2 101,9 100, ian. Raportul dintre 1 sal med +2aloc/MS MD minimul decent de trai, MS minimul de subzistenńă. (*) Cuantumurile coşului minim de consum decent (MD) şi coşului de subzistenńă (MS) sunt calculate prin metoda normativă, din anul 1989 până în prezent, de un colectiv de cercetători din ICCV. În intervalul , colectivul a fost condus de dr. Gheorghe Barbu. Din 1999 până în prezent, MD şi MS sunt calculate şi reactualizate periodic, de dr. Adina Mihăilescu (v. Adina Mihăilescu în Mariana Stanciu (coord.), Modele de consum ale populańiei din România, Raport de cercetare ştiinńifică 2012, Arhiva ICCV).

41 17 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL Ceea ce nu s-a schimbat este faptul că România se situează sistematic pe ultimul loc în Europa în privinńa salarizării, indiferent că vorbim despre salariul minim sau mediu pe economie. Acest lucru produce consecinńe serioase în domeniul stratificării sociale, al condińiilor de pensionare, al consumului de bunuri şi servicii şi, nu în ultimul rând, al expansiunii fenomenului sărăciei. Indicatorii de bază ai salarizării, la nivel nańional, sunt salariul minim şi salariul mediu pe economie în funcńie de care se apreciază nivelul bunăstării diferitelor tipuri de familii şi gospodării, drepturile de pensionare fiind decisiv influenńate de mărimea acestor indicatori. Cel mai puternic afectate de nivelul relativ scăzut al salarizării din România sunt familiile cu copii în întreńinere. În condińiile existenńei unui salariu mediu net, la nivelul lunii ianuarie 2013, o asemenea familie rezidentă în urban, abia îşi putea acoperi trebuinńele minimului de consum decent (100,7% în ianuarie 2013), ceea ce nu a reuşit, de exemplu, între anii decât în proporńie de 97,2%. O situańie mult mai dificilă au familiile cu copii care dispun de unul /două salarii minime. Un salariu minim nu poate satisface nici măcar trebuinńele coşului de subzistenńă al familiei de doi adulńi cu doi copii (acoperite doar în proporńie de 44,6% în ianuarie 2013), începând din anul 1991 până în prezent. TrebuinŃele minimului decent au rămas, pe tot parcursul ultimilor 23 de ani, de domeniul aspirańiei (acoperire MD 15,3%, în anul 2001 şi 36,2%, în ianuarie 2013). Grafic 7 Dinamica raportului dintre un salariu minim plus două alocańii pentru copii la minimul decent de trai, respectiv minimul de subzistenńă al familiei de doi adulńi plus doi copii din urban, în perioada octombrie 1989 ianuarie ,7 105,4 81,7 77, , ,2 45,9 45,7 47,7 44,6 49,6 41, ,9 41,9 43,9 4042,4 42,9 37,2 39,7 34,5 34,9 32, ,4 43,7 32,2 27,1 35,6 35,5 34, ,2 35,334,8 36,2 24,9 26,9 31,1 28,1 20,9 23,6 21,2 25,423 22,2 18,2 16, Raportul dintre 1 sal min +2aloc/MD , ian. Raportul dintre 1 sal min +2aloc/MS MD minimul decent de trai, MS minimul de subzistenńă.

42 390 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 18 Dinamica raportului dintre două salarii minime plus două alocańii pentru copii şi minimul decent de trai, respectiv minimul de subzistenńă, în urban, în perioada octombrie 1989 ianuarie 2013 Grafic ,2 98,9 134,6 81,6 64, ,8 41,6 68,7 31,7 52,3 49,9 48, ,2 44, ,7 33, ,2 29,6 26,8 27,1 27, ,2 61,1 60,9 56,8 58,2 51,3 47,3 47,4 38,9 45,2 40,1 36,3 33,3 27,5 22,3 20, Raportul dintre 2 sal min+2aloc/md ,4 49, ,556,2 58,8 51, ,7 46,1 45,6 43 Raportul dintre 2 sal min+2aloc/ms MD minimul decent de trai, MS minimul de subzistenńă ian. Grafic 9 Dinamica raportului dintre un salariu minim net plus două alocańii pentru copii şi minimul decent de trai, respectiv minimul de subzistenńă al familiei de patru persoane din rural, în perioada octombrie 1990 ianuarie ,1 48, ,4 33,3 26,2 31,2 25,8 24,4 21,6 21,9 23,8 24,2 24,6 18,8 20,2 22,9 20,5 22,3 16, ,6 15, ,4 48,8 47,8 49,7 47,8 50,6 47,1 49,4 44,1 42,9 44,9 42,4 41,3 43,7 43,1 34,9 41,2 34,9 39,4 40,9 31, Raportul dintre 1 sal min +2aloc/ MD rural 30, , ian. Raportul dintre 1 sal min +2aloc/ MS rural MD minimul decent de trai, MS minimul de subzistenńă.

43 19 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL În România ultimilor 23 de ani, familia în care ambii adulńi s-au angajat în cadrul forńei de muncă, fiind plătińi la nivelul salariului minim, nu şi-a putut permite un trai normal. Ori, dacă angajarea în muncă nu permite desfăşurarea unei vieńi normale, integrate social, atunci ce perspective de dezvoltare au familiile tinere cu copii din România? Probabil, vor fi constrânse (în cel mai bun caz) să desfăşoare şi alte activităńi neînregistrate fiscal, doar pentru a putea oferi copiilor o viańă la limita supravieńuirii, dacă nu un trai decent. Un asemenea comportament economic devine uşor previzibil, când condińiile care îl determină persistă pe termen lung. O situańie economică destul de dificilă au şi salariańii din agricultură. În ianuarie 2013, un salariu minim net din agricultură acoperea trebuinńele unei familii rurale de doi adulńi cu doi copii, doar în proporńie de 51,4% pentru minimul de subzistenńă şi 44,9% pentru minimul decent de trai. Grafic 10 Dinamica raportului dintre două salarii minime nete plus două alocańii pentru copii şi minimul decent de trai, respectiv minimul de subzistenńă, pentru o familie de patru persoane din rural, în perioada octombrie 1990 ianuarie , ,2 76, ,5 66,4 65,4 67,8 72, ,5 64, ,1 54,8 49,9 52,3 54,6 57,8 57,1 43, ,4 59,2 56,6 52,3 46, ,3 35,4 37,3 40,7 32,1 32,4 32,7 35,7 26, ,4 33,2 30,1 30,7 24,5 30, Raportul dintre 2 sal min+2aloc/md rural ian. Raportul dintre 2 sal min+2aloc/ms rural MD minimul decent de trai, MS minimul de subzistenńă. SituaŃia familiei rurale de doi adulńi cu doi copii este destul de tensionată şi în cazul când aceştia dispun de două salarii minime. Cu un asemenea venit, aceasta reuşeşte să-şi satisfacă trebuinńele minimului de subzistenńă doar în proporńie de 87,8%, iar pe cele ale minimului decent de trai, în proporńie de 69,2%. Nici cuantumul unui salariu mediu din agricultură nu satisface trebuinńele minimului decent de trai ale unei familii de patru persoane din rural, decât în proporńie de 90,6%.

44 392 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 20 Grafic 11 Dinamica raportului dintre un salariu mediu net din agricultură plus două alocańii pentru copii şi minimul decent de trai, respectiv minimul de subzistenńă, pentru o familie de patru persoane din rural, în perioada octombrie 1990 ianuarie ,4 117,6 69,4 69,9 69,6 65,1 57,7 57,5 58,3 49,7 54,1 41,2 47,4 49,1 51,6 53,9 46,942,3 54,746,1 48, , ,6 39, ,2 86,1 78, ,8 78,7 70,9 64,3 114,7 107,5 105,6 94,9 103, ,1 94,9 90,6 89, Raportul dintre 1 sal mediu din agric. +2aloc/ MD rural Raportul dintre 1 sal mediu din agric. +2aloc/ MS rural MD minimul decent de trai, MS minimul de subzistenńă. 108, ian. Grafic 12 Dinamica raportului dintre două salarii medii nete din agricultură şi două alocańii pentru copii la minimul decent de trai şi minimul de subzistenńă, pentru o familie de patru persoane din rural, în perioada octombrie 1990 ianuarie ,2 156, ,5 146,7 156,8 144,3 148, ,9 129,4 119,5 117,9 125, ,3 130, ,1 123,5 124, ,9 108, ,1 97,1 77,7 79, ,4 76,9 87,4 65,1 85,4 63,9 66, , ,356,7 75, ,3 72,1 59,9 62,7 66,4 50,7 58,1 58, , Raportul dintre 2 sal medii din agricultura+2aloc/ MD rural Raportul dintre 2 sal medii din agricultura+2aloc/ MS rural MD minimul decent de trai, MS minimul de subzistenńă ian.

45 21 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL Abia două salarii medii din agricultură reuşesc să acopere trebuinńele unei familii de patru persoane din rural, şi asta doar începând din anul 2008, în privinńa MD, şi începând din anul 2004, pentru MS. Cuantumul extrem de redus al pensiei pentru majoritatea pensionarilor Pensionarii cu pensii mici şi foarte mici (între 350 şi de lei) deńin cea mai ridicată pondere în numărul mediu total de pensionari (70%, în trimestrul I 2012) (CNPV, 2012). Începând cu 1 aprilie 2009, prin OUG nr. 6/2009, a fost instituită pensia socială minimă garantată, în valoare de 300 lei, iar din data de 1 octombrie 2009, cuantumul acesteia s-a majorat la 350 lei. Pensionarii cu pensii sub acest cuantum au primit diferenńa de la bugetul de stat. În aceste condińii, vârstnicii cu pensii mici, solicită foarte frecvent serviciile asistenńei sociale, cu diverse motivańii achitarea întreńinerii locuinńei, acoperirea necesarului de medicamente, combustibili, hrană ş.a. Chiar şi cei cu pensie sub 740 de lei persoane au avut nevoie, cu siguranńă, de ajutor economic pentru a trăi. Pentru mulńi dintre pensionarii cu venituri mici şi foarte mici, s-a pus problema acoperirii trebuinńelor de supravieńuire. Din studiile Institutului de Cercetare a CalităŃii VieŃii din Bucureşti, rezultă că pensia medie lunară netă poate acoperi, la limită, trebuinńele de consum ale unei familii de pensionari, dacă familia respectivă dispune de două pensii medii. SituaŃia sa economică a devenit ceva mai deteriorată în anii , dar în , criza s-a resimńit din plin. Grafic 13 Dinamica raportului dintre două pensii medii de asigurări sociale de stat şi minimul decent de trai, respectiv minimul de subzistenńă al familiei de doi pensionari din urban raportul dintre 2 pensii medii/ms 2p Raportul dintre 2 pensii medii/md 2p MD2p = minimul decent de trai pentru doi pensionari; MS2p = minimul de subzistenńă pentru doi pensionari.

46 394 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 22 Când însă familia de pensionari a dispus doar de o pensie medie, situańia sa economică a devenit dramatică. Cuantumul foarte scăzut al pensiilor primite în prezent de majoritatea pensionarilor din România explică de ce aceştia sunt nevoińi să muncească şi după vârsta pensionării (23,6%), în cea mai largă proporńie, comparativ cu alte Ńări din UE (7,1% în Polonia, 5,5% în R. Cehă, 7,8% în Austria, 5,5% în Germania, 3,4% în Ungaria, 5,7% în Bulgaria) (Eurostat, 2011). Grafic 14 Dinamica raportului dintre o pensie medie de asigurări sociale de stat şi minimul decent de trai, respectiv minimul de subzistenńă al familiei de doi pensionari din urban pmd/MS2p pmd/MD2p MD2p = minimul decent de trai pentru doi pensionari; MS2p = minimul de subzistenńă pentru doi pensionari * 2012* Stagiul incomplet de cotizare pentru plata pensiilor Această situańie determină penalizarea cuantumului pensiilor pentru un număr mare de pensionari. În prezent, raportul dintre pensia medie pentru limită de vârstă şi venitul salarial mediu pe economie este cu puńin peste 60%. Din cele circa 3,28 milioane persoane cu vârsta legală de pensionare, doar aproximativ 1,8 milioane au stagiul integral de cotizare. Doar 55% dintre pensionarii vârstnici şi mai puńin de 40% din numărul total de pensionari au reuşit să cumuleze pragul de vârstă şi condińia de vechime pentru a fi îndreptăńińi la o pensie care să poată fi legitim raportată la salariul aflat în plată din perspectiva solidarităńii între generańii (Pana, 2013). În martie 2012, numărul pensionarilor din agricultură era de persoane. Pensiile agricultorilor sunt, în proporńie de 99,01%, în cuantum sub 500 lei (CNPV, 2012). În luna martie 2012, pensiile agricultorilor au înregistrat o creştere nesemnificativă 0,64% fańă de luna martie 2011, valoarea nominală fiind de

47 23 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL lei (martie 2012) fańă de 311 lei (martie 2011). Pe categorii de pensii, cea mai mare creştere a înregistrat-o pensia de urmaş, apoi pensia pentru limită de vârstă, în timp ce pensia de invaliditate s-a redus. În luna martie 2011, pensia medie (313 lei) a reprezentat 94,28% din pensia pentru limită de vârstă (332 lei). Pensia de invaliditate (217 lei) a reprezentat 65,36%, iar pensia de urmaş (145 lei) a reprezentat 43,67% din pensia medie a agricultorilor. Grafic 15 Dinamica raportului dintre o pensie medie de asigurări sociale de stat din agricultură şi minimul decent de trai, respectiv minimul de subzistenńă, pentru familia de pensionari * 2012* Raportul dintre 1 pensie medie agricultură/ms 2p Raportul dintre 1 pensie medie agricultură/md 2p MD2p = minimul decent de trai pentru doi pensionari; MS2p = minimul de subzistenńă pentru doi pensionari. Dimensiunea mai redusă a solidarităńii sociale din România, comparativ cu Ńările Uniunii Europene În pofida integrării sale în Uniunea Europeană, România nu a asimilat spiritul politicilor europene în domeniul social. Uniunea Europeană constituie un reper global în materie de solidaritate socială. În UE pot fi identificate patru modele de sisteme de protecńie socială nordic, anglo-saxon, continental şi mediteranean. RedistribuŃia socială a veniturilor este mai consistentă în Ńările nordice, unde reducerea inegalităńilor prin protecńia socială este de 42%, şi mai redusă 35% în spańiul mediteranean. În această privinńă, atât modelul anglo-saxon cât şi cel continental realizează o performanńă apropiată de 39% (Eurostat, 2013). Modelul nordic funcńionează în Ńări unde rata de ocupare este relativ ridicată (de exemplu, în Danemarca, aceasta este de 75%), iar rata sărăciei extreme este relativ scăzută (în Danemarca în jur de 12%). Modelul anglo-saxon, prezent în Marea Britanie şi SUA, funcńionează la o rată relativ ridicată de ocupare (72% în Marea Britanie) şi a unei rate relativ

48 396 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 24 ridicate a sărăciei (18% în Marea Britanie). Modelul englez este însă destul de diferit de cel nord-american. Deşi ambele modele realizează o protecńie socială scăzută, prin legislańia muncii modelul american este mai stimulativ pentru angajarea în muncă, acordând o indemnizańie de şomaj mai redusă. Modelul englez se remarcă însă prin caracterul universal al beneficiilor sociale. În SUA, eligibilitatea pentru protecńia socială lasă în afara sistemului un număr mare de rezidenńi ce trăiesc la limita sărăciei. Modelul continental este reprezentat de Germania şi FranŃa, care, în prezent, înregistrează rate ale ocupării ceva mai scăzute de 65%, respectiv 63%, şi rate ale sărăciei de 15%, respectiv 12%. Cu toate acestea, modelul este centrat pe calitatea de angajat în muncă a beneficiarului de protecńie socială. Modelul mediteraneean, reprezentat de Italia, s-a structurat în Ńări cu ocupare relativ scăzută (58% în Italia) şi rată a sărăciei ridicată (19% în Italia). În timp, modelele nordic şi anglo-saxon s-au dovedit mai consolidate, mai sustenabile, pe când modelele continental şi mediteraneean au suportat, în ultimii ani, numeroase reforme şi ajustări, în sensul reducerii cheltuielilor şi al stimulării angajării în muncă. Şanse mai mari de ieşire din sărăcie oferă sistemele din Suedia şi Finlanda, deşi Danemarca deńine recordul european în materie de ocupare. Foarte aproape de danezi se află Olanda şi Austria. łările nordice, alături de Ńările din Zona Euro, conferă caracteristici de marcă Uniunii Europene, ca fiind un spańiu cu o solidaritate socială mult mai ridicată decât alte zone ale lumii, cum este, de exemplu, SUA. În Europa şi Japonia se manifestă un spirit individualist mai redus decât în SUA, unde plăńile sociale reprezintă cam 60% din cele europene (15,6% din PIB-ul SUA). PlăŃile sociale din SUA se situează, totuşi, peste cuantumul asistenńei sociale din România (care a fost de 13,4% din PIB, în anul 2010, şi 12,4% din PIB, în anul 2011). Spre deosebire de aceste Ńări şi Zona Euro, România practică impozite directe mai mici decât cele nipone (6,3% din PIB în 2010 şi în scădere pe 2011), impozite indirecte comparabile cu cele din Zona Euro (11,5%) şi contribuńii sociale mai mici decât ale Japoniei (8,9%). În România, veniturile nefiscale au reprezentat 3,9% din PIB, adică mai mult decât impozitul pe salarii, venit, profit şi câştiguri din capital (3,7%). Impozitul pe profit a adus la bugetul României doar 2% din PIB, respectiv 6% din încasările bugetare, în anul 2010 (Pana, 2012). Toate acestea s-au resimńit puternic în cheltuielile sociale pe care România le-a realizat prin sistemul său de protecńie socială, chiar şi în anii crizei economicofinanciare. În anii crizei, în UE a avut loc creşterea mediei cheltuielilor pentru protecńia socială, de la 26,1% în 2007 la aproape 30% în 2009 şi Cheltuielile publice pentru pensii şi asigurări de sănătate au crescut cu aproape 10%, iar cheltuielile pentru şomaj au crescut cu peste 30%. România, însă, deoarece nu şi-a mărit suficient cheltuielile pentru protecńie socială, a coborât de pe penultima pe ultima pozińie în UE, după ponderea în PIB a cheltuielilor pentru protecńie socială, cu numai 17,6%, luând locul Letoniei, în condińiile în care cheltuielile din România se aflau deja aproape de jumătatea mediei din UE (30%).

49 25 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL Dinamica raportului dintre VMG şi două alocańii copii Ńi minimul decent de trai şi minimul de subzistenńă, în urban, în perioada 2004 ianuarie 2013 Grafic , ,3 17,3 24,4 21, ,6 25,1 19,5 29,9 23,2 32,6 27,1 31,6 26,3 21,8 17,7 21,4 17, ian. Raport VMG 4 pers/md Raport VMG4pers./MS VMG Venitul minim garantat acordat, din 2004, după numărul de persoane din gospodărie, MD minimul decent de trai, MS minimul de subzistenńă. În anul 2009, România se situa pe penultima pozińie în UE la cheltuielile cu protecńia socială, cu 17,1%, lângă Bulgaria (17,2%) şi înaintea Letoniei (16,9%). În asemenea condińii, numeroase beneficii acordate de protecńia socială din România constau în sume modice, fără corelańie cu rezolvarea problemelor sociale cărora ar trebui să se adreseze. Graficul 18 Dinamica raportului dintre un venit minim garantat pentru 4 persoane şi 2 alocańii de copii la minimul decent de trai şi minimul de subzistenńă, în rural, în perioada 2004 ianuarie ,2 21,3 17,3 14,3 16,5 13,6 18,9 15,5 27,3 23,1 19,4 23,9 19,1 16,1 26,4 23,1 25, ,7 21, ian. Raport VMG 4 pers+2 aloc.copii/md Raport VMG4pers.+ 2 aloc.copii/ms VMG Venitul minim garantat acordat, din 2004, după numărul de persoane din gospodărie, MD minimul decent de trai, MS minimul de subzistenńă.

50 398 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 26 De exemplu, se poate pune problema eficacităńii sociale a cuantumului venitului minim garantat (VMG), de vreme ce acesta nu poate asigura nici pe departe nivelul de subzistenńă pentru familiile eligibile (problematica este comună cu cea referitoare la misiunea socială a salariului minim pe economie, a pensiei minime ş.a.). Atât în urban, cât şi în rural, cuantumul VMG a asigurat acoperirea trebuinńelor coşului de subzistenńă al familiei de doi adulńi cu doi copii în întreńinere, doar în proporńie de sub 25%. Creşterea inegalităńilor socioeconomice În anul aderării la UE, coeficientul Gini al României situa Ńara noastră la media statelor membre 0,31. Valori similare cu România înregistrau Austria şi CroaŃia. łări mai egalitare erau Belgia, Cehia, Danemarca, Slovacia şi Ungaria, cu coeficienńi Gini în jur de 0,25. După aceea, coeficientul Gini al României a tot crescut, ajungând de la 0,28 în anii 90, la 0,32 în anul Criza a lucrat în dezavantajul celor săraci şi în avantajul celor bogańi. Valentin Lazea, economistul şef al BNR, atrăgea atenńia, în anul 2011, că inegalitatea din România a atins limita de sus pentru spańiul UE coeficient Gini 0,36% (Pana, 2011). Politicile Fondului Monetar InternaŃional şi ale Băncii Mondiale acńionează în sensul expansiunii sărăciei În anul 1999, FMI a înlocuit programul Ajustărilor Structurale cu programul Facilitatea de Creştere şi Reducere a Sărăciei (Poverty Reduction Growth Facility iar Documentele Cadru ale Politicilor Sociale (Policy Framework Papers) cu Documentele Strategiei de Reducere a Sărăciei (Poverty Reduction Strategy Papers (PSRP), impunând noile documente ca precondińii ale acordării unor împrumuturi, cu scopul declarat de a detensiona situańia datoriilor. Dar efectele unor asemenea inińiative nu s-au dovedit mai puńin dezastruoase decât ajustările structurale impuse statelor debitoare anterior. Ca urmare, foarte multe Ńări dintre cele direct afectate au criticat deschis inińiativele BM şi FMI. Chiar specialiştii din interiorul BM şi FMI au emis critici destul de aspre la adresa politicilor acestor instituńii, ajungând, de exemplu, până la a propune examinarea oportunităńii desfiinńării FMI. IntervenŃia crizei financiare din anul 2008 a mai calmat spiritele, ideea desfiinńării FMI intrând cumva în umbră, ori aşteptând vremuri mai bune. Referindu-se la Bretton Woods Project document dat publicităńii în anul 2000, un raport intern al Băncii Mondiale lansa concluzia că populańiei care trăieşte în sărăcie i-ar fi mult mai bine fără ajustările structurale impuse de cele două mari instituńii internańionale (titlul raportului The Effect of IMF and World Bank Programs on Poverty). Fără a studia în detaliu de ce populańia săracă nu beneficiază, în fapt, de ajustările structurale impuse prin acordarea unor împrumuturi de către cele două instituńii, raportul acredita ideea că cei săraci nu dispun nici de îndemânările nici de resursele financiare necesare

51 27 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL pentru a beneficia de avantajele oferite prin locurile de muncă unde se utilizează înalta tehnologie şi nu ajung să beneficieze nici de importurile mai ieftine (Stiglitz, 2002). După anul 2005, şi alńi specialişti din cadrul FMI, nu la fel de vizibili ca Stiglitz, au pus la îndoială aderenńa autentică a BM şi a FMI la doctrina economiei de piańă şi au relevat eşecul extrem al politicilor FMI şi BM, mai ales în Ńările în curs de dezvoltare, unde prin aplicarea timp de 2 3 decenii a programelor acestor instituńii, s-a atins o macrostabilitate modică, la nivel economic scăzut, prin sacrificarea bunăstării păturilor sociale majoritare şi a intrării în sărăcie a unui număr foarte mare de oameni (Shah, 2013). În multe privinńe, constatăm astăzi că o situańie similară s-a produs şi în România. Numeroase măsuri de restructurare a economiei româneşti şi de inińiere a unor proiecte legislative, lansate în ultimii 15 ani, au avut la bază nu atât o logică reformatoare larg articulată, cât justificarea punctuală a unor prevederi existente în acordurile încheiate de România cu Fondul Monetar InternaŃional. Ori, se ştie că una dintre cauzele majore de adâncire a sărăciei din Ńările cu dificultăńi de dezvoltare a derivat din aceea că Ńările bogate, care dictează politicile comerciale şi condińiile de acordare a ajutorului economic, au în vedere, în mod tacit, aplicarea unor strategii de menńinere a Ńărilor sărace în sfera de disponibilitate şi influenńă a Ńărilor bogate. În multe situańii, schemele de acordare a unor împrumuturi sau ajutoare pentru dezvoltare au puńine lucruri în comun cu intenńia autentică de stimulare a progresului economic din Ńările mai sărace. De exemplu, SUA, ca şi UE, leagă acordarea ajutoarelor economice de angajarea Ńărilor receptoare în lupta împotriva terorismului internańional, ceea ce, pe bună dreptate, naşte acuzańii referitoare la compromiterea neutralităńii, imparńialităńii şi independenńei asistenńei umanitare. Alteori, ajutoarele în bani sunt condińionate de achizińionarea unor produse de la nańiunile donatoare, fapt ce poate părea lipsit de urmări negative donatorului, dar nu şi receptorului nevoit să achizińioneze produse de obicei mai scumpe decât cele de pe alte pieńe. Beneficiarul nu-şi poate exercita, deci, controlul total fańă de decizia de a cheltui, într-un fel sau altul, sumele primite ca ajutor. Inter Press Service estimează că acordarea unui ajutor economic legat (condińionat) diminuează valoarea sa reală cu valori cuprinse între 25 şi 40%. Ştiind acest lucru, unele Ńări, cum sunt Norvegia, Danemarca, Olanda sau UK au avut în vedere ca, în ultimii ani, cam 90% dintre ajutoarele pe care le-au acordat altor state să fie necondińionate. Prin asemenea modalităńi, dar şi prin intermediul altor tipuri de tranzacńii comerciale sau al acordării unor ajutoare condińionate, mai mulńi bani sunt transferańi de la Ńările sărace la cele bogate, decât de la cele bogate la cele sărace. Iar raportul de schimb este cam de unu la patru. Adică, în timp ce Ńările sărace primesc de la cele bogate un ajutor în jur de miliarde $/an, cele bogate primesc de la cele sărace, cam 200 miliarde $/an (Annan, 2003; Stanciu, 2005). Prin condińiile draconice impuse de FMI, BM şi CE, şi România a atins o oarecare macrostabilitate (la nivelul unei dinamici economice foarte scăzute), cu

52 400 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU 28 preńul imposibilităńii de a se dezvolta în continuare, din cauza crizei financiare, a lipsei de investińii şi a limitelor net dezavantajoase impuse deficitului bugetar nańional prin cel mai recent tratat al CE. Bonus la toate acestea diminuarea fără precedent a angajamentelor în munca de tip salarial, cu consecinńa expansiunii sărăciei. CONCLUZII De 23 de ani economia României a intrat, parcă, într-o zodie a autosubminării din care greu se mai poate găsi cineva (vreun partid, vreun politician, vreun expert economist) s-o oprească... ICCV lansează însă periodic rapoarte sociale cu privire la diagnoza calităńii vieńii (Mărginean, ) şi situańia îngrijorătoare a sărăciei din România (Zamfir şi alńii, 2010; Stanciu şi Mihăilescu, 2011; Stanciu şi alńii, 2012) ş.a. Cheia problemei, nu se află însă la oamenii de ştiinńă, ci la politicienii ce par a fi interesańi de orice, mai puńin de sărăcia din Ńară. România a înregistrat în primul deceniu al tranzińiei două perioade de expansiune pe scară socială largă a sărăciei: (Zamfir, 1994) şi După criza declanşată în anii 2010, populańia parcurge o nouă etapă de sărăcire, de data aceasta, în condińii mult mai grele, deoarece o mare parte a economiei existente în anii 90 a dispărut prin privatizare. Desigur, lumea a obosit chiar şi să-şi mai amintească nostalgic anii de comunism, deşi pe la cozile din băncile deschise de diverşi europeni (nu români) în România se mai poate auzi încă, cum, în pofida frigului din locuinńe şi a lipsei de hrană din anii comunismului, atunci tinerii îşi mai puteau cumpăra câte o locuinńă, pe care o puteau plăti, în timp, cu salariul bun sau rău dar câştigat în Ńară, în economia nańională, care, la vremea aceea, nu părea nimănui atât de deplorabilă. Astăzi, o proporńie covârşitoare a populańiei României se află în riscul de a ajunge la mila asistenńei sociale. Sistemele de asistenńă socială din toată lumea, deci şi din România îşi vor face probabil datoria, deşi şi acestea se confruntă cu o criză profundă în privinńa clarificării obiectivelor sociale şi pe alocuri, chiar în privinńa legitimităńii lor sociale. În România, însă, problemele sociale sunt mult mai grave, datorită crizei economice cronicizate, care a îngheńat economia la nivel mic, pe fondul măsurilor de austeritate excesive, ce au afectat grupurile şi persoanele deja vulnerabile economic. Cu toate acestea, există şi astăzi politicieni care consideră că o politică de dreapta se caracterizează prin ignorarea problemelor sociale şi retragerea statului (stat mic, de altfel) din responsabilităńile lui sociale. În viziunea acestei orientări ideologice a guvernanńilor, eliminarea funcńiilor sociale ale statului asistenńial ar fi necesară, întrucât parazitează economia (grasul care stă pe umerii/spatele slabului) De aici, reducerea cheltuielilor sociale publice şi

53 29 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL destructurarea sistemului de asistenńă socială apar ca inevitabile în timp, chiar ca un obiectiv major (Zamfir, 2012). Iată deci, şi în asistenńa socială plasa ultimă de salvare, abia renăscută în anii 1990, după lungi decenii de absenńă, se vorbeşte despre destructurare Statul român s-ar putea, totuşi, să nu dispară (deşi, mai ştii? sunt destui care abia aşteaptă). Incontestabil însă, o bună parte a cetăńenilor români au dispărut deja, populańia României înregistrând un declin istoric. Problema este, însă, ce se va întâmpla cu cei aflańi încă aici, inclusiv cu cei chemańi vremelnic la guvernarea Ńării cât a mai rămas din ce a fost odată. BIBLIOGRAFIE 1. Annan, K., Development funds moving from poor countries to rich ones, Annan says, United Nations News Centre, Dobre, C., Cine se face vinovat de subminarea economiei nańionale?, Monitorul de GalaŃi, , disponibil online la article&id=18276%3acine-se-face-vinovat-de-subminarea-economiei-nationale&catid=19%3aeditorial& Itemid= Mărginean, I., (coord.), Diagnoza calităńii vieńii din România, Rapoarte de cercetare anuale, , Bucureşti, Arhiva ICCV, Pana, M., Cifre necruńătoare: România cu totul în afara Uniunii Europene la numărul de salariańi, Curs de Guvernare, 2012, disponibil online la 5. Pana, M., Europa self-employed România campioană, Cronica Europeană, 2012, disponibil online la 6. Pana, M., Raportul veniturilor dintre pensionari şi salariańi a revenit peste 60%. Câteva aspecte care distorsionează acest raport, Curs de Guvernare, 2013, disponibil online la cursdeguvernare.ro/raportul-veniturilor-dintre-pensionari-si-salariati-a-revenit-peste-60-si-cateva-aspectecare-distorsioneaza-acest-raport.html. 7. Pana, M., Criza şi populismul au crescut inegalitatea socială prin distrugerea clasei mijlocii. Coeficientul Gini plasează România la marginea Europei, Curs de Guvernare, 2011, disponibil online la 8. Pana, M., Ultimul Eurostat pe rata de ocupare. România cea mai mare scădere, în Cronica Europeană, 2012, disponibil online la 9. Poenaru, E., Recesiunea din zona euro s-a adâncit la sfârşitul lui 2012, în Cronica europeană, 2013, disponibil online la Poenaru, E., NYT/ Criza datoriilor din Europa: Cinci ani de austeritate şi finalul nu e în 2013, în Cronica Europeană, 2013, disponibil online la Shah, A., Global Issues, 2013, disponibil online la poverty-facts-and-stats. 12. Stanciu, M., (coord.), Mihăilescu, A., Humă, C., Modele de consum ale populańiei din România, Raport de cercetare ştiinńifică 2012, Bucureşti, Arhiva ICCV, Stanciu, M., (coord.), Mihăilescu, A., Ilie, S., Humă, C., Chiriac, D., România în austeritate, Criza globală a consumismului pe credit, Braşov, Editura OMNIA UNI S.A.S.T., 2012.

54 402 MARIANA STANCIU, ADINA MIHĂILESCU Stanciu, M., Mihăilescu, A., Starea sărăciei din România în context european, Raportul social al ICCV, nr. 4, 2011, disponibil online la Stanciu, M., Politici ale unor instituńii financiare internańionale ce au dus la adâncirea sărăciei nańiunilor, în Revista Calitatea VieŃii, nr. 3 4, 2005, disponibil online la iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv a12.pdf. 16. Stiglitz, J., Globalization and its Discontents, Penguin Books, Zamfir, C., (coord.), Dimensiuni ale sărăciei: România 1994, Bucureşti, Editura Expert, Zamfir, C., Stănescu, I., Ilie, S., (coord.), Mihăilescu, A., Preoteasa, A. M., Scutaru, C., Humă, C., Tomescu, C., Zamfir, E., Mărginean, I., PrecupeŃu, I., Vasile, M., Stanciu, M., Raport social al ICCV. După 20 de ani: opńiuni pentru România, ICCV, Zamfir, E., AsistenŃa socială fańă în fańă cu societatea riscurilor, din perspectiva politicilor sociale europene, în Revista Calitatea VieŃii, nr. 2, Zamfir, E. (coord.), Strategii anti-sărăcie şi dezvoltare comunitară, Editura Expert, Bucureşti, ***A spotty scorecard, The Progress of Nations, 2000, UNICEF, 2000, org /pon00/immu1.htm. 22. *** Zona Euro fańă de SUA şi Japonia. Indicatori-cheie (2), Banca Centrală Europeană, date Eurostat, FMI, CE, OCDE, în M. Pana ,, zona-euro-fatade-sua-si-japonia-indicatori-cheie-2.html. 23. *** Europe: Price/Rent Ratio Rent Years to Buy 120 Sq. M. Property, Global Property Guide, 2013, disponibil online la *** At risk of poverty or social exclusion in the EU27, Eurostat Newsrelease, 21/ February 2012, 25. *** At risk of poverty or social exclusion in the EU27, Eurostat Newsrelease, 171/ December *** Eurostat, 2011, disponibil online la langid=en 27. *** EvoluŃia numărului de pensionari şi a cuantumului pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat şi agricultori în trimestrul I, Consiliul NaŃional al Persoanelor Vârstnice, 2012, disponibil online la *** Expenditure on social protection, (% of GDP), Eurostat, 2013, disponibil online la protection,_ _(%25_of_gdp).png&filetimestamp= *** Growing Income Inequality in OCDE Countries: What Drives it and How Can Policy Tackle it?, Paris, OCDE, 2011, disponibil online la social/ministerial. 30. *** Indicatori de dezvoltare ai Băncii Mondiale 2008, preluare din Shah A., 2013, Global Issues, disponibil online la *** Human Development Report (HDR), 2007, United Nations Development Program, November 27, *** Measuring child poverty, New league tables of child poverty in the world s rich countries, UNICEF, 2012, disponibil online la *** Social protection social benefits by function, Eurostat, 2013, disponibil online la benefits_by_function. 34. *** State of the World s Children, 2005, UNICEF, idnews= *** The State of Food Insecurity in the World, UN FAO, *** World Bank Development Indicators, WB, 2008.

55 31 SITUAłIA SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT INTERNAłIONAL, ÎN ANUL T he article presents an overall view on the recent evolutions of the poverty phenomenon world wide, in European Union and in Romania. The quoted studies and the used sources of data are extremely diverse, coming from publications of FAO, UNICEF, UN, EUROSTAT, The National Institute for Statistics, but also from publications of the Research Institute for Quality of Life, from The Romanian Academy. In the world, there are many ways of assessing and talking about the poverty phenomenon. Extremely competent and reliable institutions have gained prestige in this respect. On the other hand, the social action and the policies of other institutions, as World Bank and IMF, are extremely controversial. Often, (the identity of) the one who expresses, at one time, a certain attitude towards the incidence of poverty or represents a certain institution in the action of poverty mitigation, equally shows the degree and way of implication and the consequences of changing the social reality. Along with the rich documentary material, signed by institutions and specialists in social research from inside and outside the country, the article also uses information coming from the study of the phenomenon of poverty in Romania conducted within the Research Institute for Quality of Life from Bucharest. There are presented the latest developments of the dynamics of the relationships established between the various categories of income levels of the population (minimum wage, average wage, different categories of pensions) and the minimum decent livelihood, respectively the subsistence minimum, for the main types of families in Romania (family with children, family of retirees), per residential areas. The main ideas coming from this article are derived from the unprecedented polarization of income and consumption of goods and services of the population, at global, European and national level. In the context, there are also analyzed the main factors that have contributed to the increasing incidence of poverty at national level, as well as the policies of systematic undermining of the national economy, the deficient policies concerning employment and income, the increasing socio-economic inequalities, due to the redistribution and social protection policies, often unfair and inadequate, the policies of the International Monetary Fund and World Bank, which seems to act towards the expansion of poverty. The dramatic situation of poverty in today's world can hardly be described with detachment, in scientific terms. Yet, we shall try such an approach further on. The world, however, speaks for itself... about the critical degree of civilization of the nowadays humanity, about the incoherence, the rhetorical, if not demagogic, character, and the lack of moral consistency of the 21st century s mankind. World Bank data shows that, at the level of 2005, 80% of the humanity was living on less than $ 10 per day and 3.1 billion people were living on less than $ 2.5 a da. The total number of children worldwide was 2.2 billion. Of these, approximately l billion were living in poverty, 640 million (1 in 3) had no shelter, 400 million (1 of 5) were lacking access to safe water sources, 270 million (1 in 7) were lacking access to health services and 121 million were lacking access to education services. In Romania too, the families with children are those who have the most difficult socio-economic situation, many of them living on the mercy of social assistance. Keywords:risk, insecurity, efectiveness, policies, access. Primit: Acceptat: Redactor: Ioan Mărginean

56 SĂNĂTATEA PERCEPUTĂ, CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE ŞI SATISFACłIA FAłĂ DE VIAłĂ MARIAN VASILE Î n această lucrare doresc să testez, într-un cadru multinivel, dacă efectul evaluării sănătăńii proprii asupra satisfacńiei fańă de viańă se menńine după ce controlez pentru calitatea serviciilor publice de sănătate. Indicatorul global de evaluarea sănătăńii surprinde atât starea de sănătate efectivă, cât şi rezultatul comparării situańiei proprii cu un standard de sănătate sau cu cea a unui grup de referinńă. De aceea, mă aştept să observ şi un efect de interacńiune între evaluarea sănătăńii şi calitatea serviciilor publice de sănătate. Datele utilizate provin din ultimul val al cercetării European Quality of Life Survey şi sunt analizate folosind regresia multinivel. Rezultatele analizelor statistice susńin ipotezele studiului şi deschid drumuri interesante către alte investigańii empirice. Cuvinte-cheie: SatisfacŃia cu viańa, evaluarea sănătăńii proprii, calitatea serviciilor publice de sănătate, regresie multinivel. INTRODUCERE În lucrarea de fańă, variabila dependentă este satisfacńia fańă de viańă, ce reprezintă o evaluare globală a vieńii proprii (Andrews şi McKennell, 1980). În anul 1991, folosind un eşantion din populańia de peste 55 de ani a unui stat american, Joseph Sirgy şi colegii săi (Sirgy şi alńii, 1991) identifică efecte directe ale sănătăńii percepute şi satisfacńiei fańă de serviciile medicale primite asupra satisfacńiei fańă de viańă şi un efect slab al interacńiunii dintre acestea. În urma acestui rezultat, autorii propun managerilor din sistemul medical diferite căi de acńiune: îmbunătăńirea generală a serviciilor medicale (măsurate aici în mai multe forme: 13 indicatori grupańi în patru factori, cum ar fi factorul informare educare, factorul calitatea serviciului de asigurări medicale sau factorul costurile serviciilor medicale; un indicator general de evaluare a serviciilor din zonă etc.); crearea unor programe de Adresa de contact a autorului: Marian Vasile, Institutul de Cercetare a CalităŃii VieŃii al Academiei Române, Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, , Bucureşti, România, vasile.marian@gmail.com. Elaborarea acestui material a fost susńinută prin granturile oferite de Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice, CNCS-UEFISCDI, proiect numărul PN-II-RU-PD şi proiect numărul PN-II-ID-PCE CALITATEA VIEłII, XXIV, nr. 4, 2013, p

57 2 SĂNĂTATEA PERCEPUTĂ, CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE 405 transformare a percepńiilor cu privire la starea de sănătate; concentrarea acńiunilor de îmbunătăńire a serviciilor medicale pentru segmentul celor care au o sănătate percepută scăzută. În articol pornesc de la lucrarea acestor autori şi doresc să testez, într-un cadru multinivel, folosind date la nivel de Ńară, dacă există efecte individuale şi, de asemenea, dacă calitatea serviciilor publice de sănătate influenńează modul în care evaluarea stării proprii de sănătate explică variańia satisfacńiei cu viańa. Lucrarea începe cu prezentarea rezultatelor studiilor care pun în relańie evaluarea subiectivă a sănătăńii, calitatea serviciilor publice şi satisfacńia cu viańa. Pe parcurs introduc ipotezele propriului studiu. Apoi descriu datele, variabilele utilizate şi metoda statistică angajată pentru testarea acestora. Prezint rezultatele şi închei cu o scurtă discuńie. SATISFACłIA CU VIAłA ÎNTRE INDIVID ŞI CONTEXT Sănătate, servicii şi satisfacńia fańă de viańă Cu cât cineva este mai sănătos sau se vede ca fiind mai sănătos, cu atât evaluarea generală a vieńii va fi mai pozitivă (BălŃătescu, 2009; Turney şi alńii, 2012; Veenhoven, 1991). Diener şi alńii (2009) oferă chiar exemple de integrare a măsurilor bunăstării subiective în procesul de elaborare a politicilor publice în domeniul sănătăńii. Sănătătea subiectivă fie că este o evaluare a stării, fie satisfacńia cu aceasta descreşte odată cu înaintarea în vârstă chiar şi atunci când sunt controlate alte variabile (Anderson şi alńii, 2012). Aceiaşi autori arată dependenńa sănătăńii subiective de situańia materială a persoanei: în interiorul aceleiaşi Ńări, între cei mai săraci şi cei mai bogańi există diferenńe din acest punct de vedere, cei din urmă declarându-se mai satisfăcuńi fańă de sănătate. Deşi unii autori văd relańia în sens invers (Anderson şi alńii, 2012), cred că evaluarea propriei sănătăńii poate fi influenńată de calitatea subiectivă a serviciilor publice de sănătate şi că ambele pot acńiona independent una de alta, dar şi una prin cealaltă asupra satisfacńiei fańă de viańă. Evaluarea propriei sănătăńi, în principiu, este un act individual, fiind rezultanta stării efective de sănătate. Toate celelalte fiind egale, o persoană care suferă de o boală este de aşteptat să aibă o calitate a vieńii în general mai scăzută decât altcineva care este sănătos. Cine are o boală cronică poate avea o calitate a vieńii mai scăzută decât cineva care suferă de o problemă de sănătate pasageră. În acelaşi timp, există posibilitatea ca această evaluare să aibă o componentă socială comparativă: o persoană îşi poate raporta starea la un model ideal de sănătate sau la starea cuiva din grupul de referinńă. Dacă o persoană percepe că se află la o distanńă mare fańă de modelul ideal, atunci s-ar putea considera mai nesănătoasă decât este în realitate. Dacă o persoană percepe că persoanele de referinńă au mai multe probleme de sănătate decât are ea, atunci s-ar putea simńi mai sănătoasă decât este. Este valabil şi în sens invers. Aşadar, dincolo de aspectele biologice care creează disconfort cum ar fi durerile provocate de boală mai poate acńiona mecanismul

58 406 MARIAN VASILE 3 comparańiei sociale pentru a explica relańia dintre aceste variabile: viańa de calitate este definită social prin raportarea la norme generale valabile în societatea respectivă (Cummins, 2003), dar şi la modurile de a trăi ale celor care fac parte din grupul de referinńă al persoanei bolnave (Festinger, 1954; Michalos, 1985; Suls şi Wheeler, 2011). La asemenea mecanisme, putem adăuga adaptarea la noile condińii (Diener şi alńii, 2006) sau rolul tipului de obiective setate în viańă (Headey, 2008). Aceste mecanisme complică interpretarea indicatorului de evaluare a sănătăńii proprii, fidelitatea sa fiind pusă sub semnul întrebării (Krause şi Jay, 1994). Acesta oferă, însă, rezultate consistente cu indicatori obiectivi ai sănătăńii şi este util în analiza inegalităńii de acces la sănătate (Popescu şi alńii, 2007). Starea de sănătate Ńine atât de grija pe care individul o poartă propriului corp, de predispozińia genetică la boală, dar şi de accesibilitatea serviciilor medicale şi de calitatea acestora. Deci, ne putem aştepta la o relańie între evaluarea subiectivă a sănătăńii şi calitatea subiectivă a serviciilor publice de sănătate. Dacă persoana percepe că sistemul medical nu îi poate satisface nevoile de prevenńie şi vindecare, atribuindu-i o imagine negativă, atunci se poate renunńa la a mai solicita serviciile sistemului. Posibilitatea de a face o programare la consultańie, măsura în care programările sunt respectate, amabilitatea personalului medical, accesul la tratament sunt doar câńiva factori care ne fac să considerăm sistemul de servicii medicale ca fiind bun sau rău, eficient sau având lucruri de îmbunătăńit. Pe de altă parte, ne reprezentăm eficacitatea sistemului şi prin interacńiuni indirecte. Modul în care o persoană apropiată a interacńionat cu sistemul, ştirile care anunńă erori medicale sau dificultăńi majore de acces la acesta sunt câńiva dintre factorii care contribuie la aprecierea acestuia într-un mod pozitiv sau negativ. Cercul devine vicios: nu am încredere în sistemul medical, deci apelez mai rar la acesta, ajungând astfel să am o stare proastă de sănătate care se reflectă în evaluarea negativă a acesteia. Cummins şi alńii (2005) sau PrecupeŃu, Vasile şi Vlase (2013) arată cum evaluarea subiectivă a sănătăńii este asociată semnificativ cu factori precum calitatea fizică a zonei în care cineva locuieşte, climatul politic, răspândirea şomajului etc. Este interesant că sănătatea subiectivă nu este asociată, în studiul lui Cummins şi colegii săi, cu indicatorii de acces la serviciile de sănătate. Lucrul poate fi explicat prin reducerea efectului acestui indicator odată ce sunt controlańi alńi indicatori contextuali sau individuali, dar şi prin gradul ridicat de omogenitate al vecinătăńilor studiate (Hooghe şi Vanhoutte, 2011). În general, însă, calitatea serviciilor pe care o persoană le poate accesa influenńează pozitiv sănătatea subiectivă şi evaluarea calităńii vieńii sale (Muhajarine şi alńii, 2008). RelaŃiile dintre indicatorii de stare şi de evaluare sunt discutate pe larg şi în literatura românească de specialitate, de Zamfir şi alńii (1984), Mărginean (2005a) sau Mărginean (2005b). Mai multe despre context Rolul contextului este afirmat în numeroase studii. Conform teoriei nevoilor, sau teoria livabilităńii, atunci când cetăńenii trăiesc într-o societate care le oferă oportunităńile pentru satisfacerea fără probleme a nevoilor primare, dar şi a celor

59 4 SĂNĂTATEA PERCEPUTĂ, CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE 407 superioare, atunci aceştia vor avea o calitate subiectivă a vieńii mai mare. Adică, vor declara că sunt satisfăcuńi fańă de viańa lor (Veenhoven, 1993). Deşi tipul de stat al bunăstării pare să nu influenńeze satisfacńia fańă de viańă (Veenhoven şi Ouweneel, 1995), dezvoltarea economică (Hagerty şi Veenhoven, 2003), instituńionalizarea oportunităńii de a participa la actul politic şi de a-l sancńiona (Frey şi Stutzer, 2000), longevitatea democrańiei (Jagodzinski, 2010) sau cultura toleranńei (Inglehart şi Welzel, 2005) sunt doar câteva dintre caracteristicile-cheie ale unui sistem social care creşte calitatea vieńii individuale şi/sau nańionale. ÎmbunătăŃirea condińiilor de viańă prin dezvoltarea economică, democratizare şi creşterea toleranńei duce la răspândirea sentimentului de libertate de alegere, aceasta fiind, de fapt, variabila-cheie pentru îmbunătăńirea calităńii subiective a vieńii individuale şi nańionale (Inglehart şi alńii, 2008). Deşi unii autori susńin posibilitatea acestei situańii (Veenhoven, 2005), este greu de crezut că oamenii sunt fericińi cu adevărat în condińii de viańă grele; contribuńia instituńiilor democratice la fericire este maximală ulterior trecerii majorităńii populańiei deasupra pragului de sărăcie absolută, adică după ce s-au format instituńii economice şi juridice care protejează viańa şi drepturile fundamentale, asigurând oportunităńi economice (Bjørnskov şi alńii, 2010). TranziŃia în sine de la comunism la capitalism generează costuri sociale ridicate, diminuând impactul pozitiv al libertărńilor câştigate; incertitudinea dă naştere temerii de a pierde beneficiile deja experimentate, cum ar fi securitatea locului de muncă (Easterlin, 2009) sau atitudinilor anomice (Glatzer şi Bos, 1998). La rândul său (Ott, 2011) atribuie o importanńă mare pentru satisfacńia fańă de viańă a nańiunilor, calităńii tehnice a guvernării. Calitatea serviciilor publice, calitatea politicilor şi a procesului de implementare a acestora, credibilitatea guvernării, promovarea mediului de afaceri privat, calitatea activităńii polińiei şi a justińiei, precum şi respectarea legii în general ş.a. sunt, pentru acest autor, trăsături esenńiale pentru o viańă de calitate. Inglehart şi Klingemann (2000) arată efectul negativ al longevităńii regimului comunist asupra bunăstării subiective a nańiunilor respective; aceştia susńin că o mare parte din variańia bunăstării subiective poate fi explicată prin trăsăturile societăńii, numind printre acestea şi spiritul antreprenorial promovat de protestantism. Unul dintre factorii cei mai importanńi pentru o satisfacńie fańă de viańă ridicată este starea de sănătate. Iar starea de sănătate este mai ridicată în Ńările care alocă mai multe resurse serviciilor aferente şi care au o abordare mai degrabă preventivă decât reactivă (Popescu, 2009). La fel se întâmplă şi în educańie: când inegalităńile sunt accentuate prin însăşi slaba organizare a sistemului oficial de învăńământ (Voicu şi Lupu, 2009), atunci este de aşteptat ca sustenabilitatea societăńii să fie afectată, iar cetăńenii să fie mai nemulńumińi fańă de viańa lor. De asemenea, ponderea mare a săracilor care muncesc, absenńa flexibilităńii pe piańa muncii, persistenńa şomajului pe termen lung, dezvoltarea unui sector important al economiei informale (Stănculescu, 2009) sunt tot atâńia factori structurali care diminuează calitatea vieńii individuale. Aşadar, schimbarea socială care creşte calitatea subiectivă a vieńii poate fi făcută atât prin transformarea structurilor tari instituńii, grupuri sociale şi infrastructură, cât şi pun registrul valoric (Sandu, 1999). Mentalitatea unui popor este invocată, adesea, ca explicańie pentru modul cetăńenilor de a înńelege viańa şi a se raporta la aceasta. Aceasta

60 408 MARIAN VASILE 5 este o explicańie parńială şi de rangul II, deoarece ignoră condińiile care încadrează procesul de socializare care conturează mentalităńile. Acestea din urmă sunt puternic dependente de context şi, la rândul lor, condińionează alegerile şi evaluările la nivel de grup social pe durate mari de timp (Sandu, 2006: 21). Contextul nu trebuie înńeles exclusiv în termenii avuńiei nańionale. Cultura sau sistemele valorice nańionale pot influenńa, la rândul lor, evaluările pe care indivizii le realizează propriei vieńi. Mikucka (2012) arată cum costurile şomajului sunt mai mari în Ńările care au o cultură individualistă. Autoarea susńine că nu putem discuta despre efecte ale sentimentului de vină pe care şomerul l-ar putea eventual trăi, ci, mai degrabă, despre un efect puternic al (absenńei) suportului oferit de familie asupra evaluării vieńii. În analizele cantitative, pe date de sondaj, este dificil de disociat efectul gradului de dezvoltare al Ńării de efectul culturii acesteia. Dacă definim cultura prin sistemul de valori, atunci observăm cum socializarea în perioade stabile din punct de vedere politic (fără conflicte armate), economic (fără crize) şi social (societate incluzivă) determină emergenńa valorilor expresive în defavoarea celor materialiste (Inglehart şi Welzel, 2005). Easterlin (1974) şi Easterlin şi alńii (2010) consideră că efectul contextului macroeconomic asupra bunăstării subiective este parńial. De la un anumit nivel al bunăstării materiale nańionale, evaluarea vieńii individuale nu mai câştigă în unităńi pozitive, putând apărea chiar efecte perverse ale acestuia. Deşi datele se contrazic uneori (Bulmahn 2000, Diener şi Seligman 2004), se poate observa o uşoară creştere a incidenńei depresiei sau scădere a bunăstării mentale, în Ńările dezvoltate. Pot fi înaintate mai multe explicańii: creşterea aspirańiilor (Frey şi Stutzer, 2005), alegerea ca standard de referinńă a unor idealuri greu de atins (Graham şi Pettinato 2006), teama de a pierde ceea ce a fost obńinut sau diminuarea efectului pozitiv al unei schimbări prin costurile schimbării (Tversky şi Kahneman, 1991). Sintetic, acestea sunt subsumate în două teorii clasice: teoria utilităńii marginale (Jeremy Bentham) sau teoria comparańiei sociale (Festinger, 1954). Conform teoriei comparańiei sociale, orice individ are tendinńa naturală de a îşi evalua opiniile şi abilităńile, făcând acest lucru prin comparare cu alńii, de regulă similari din punct de vedere psihologic şi social. Astfel, individul se poate pozińiona în spańiul social, având în vedere că nu există etaloane fizice la care se pot raporta. Arătând că indivizii îşi compară situańia prezentă cu una proprie anterioară sau cu cea a altor persoane, Michalos (1985) consideră că, prin educańie, aceştia pot fi ajutańi să îşi elaboreze un sistem mai corect de apreciere a echităńii sociale. Dacă învańă să îşi raporteze mai rar situańia proprie la diferite standarde, interne sau externe, sau învańă să îşi aleagă puncte de referinńă care pot fi atinse cu resursele deńinute, atunci vor reuşi să aprecieze mai corect aspectele pozitive ale vieńii proprii. Ipoteze Aşadar, ipotezele studiului de fańă sunt: (H1) cu cât evaluarea propriei sănătăńi este mai pozitivă, cu atât satisfacńia fańă de viańă va fi mai ridicată; (H2) cu cât calitatea sistemului de servicii publice de sănătate este mai ridicată, cu atât satisfacńia fańă de viańă va fi mai ridicată,

61 6 SĂNĂTATEA PERCEPUTĂ, CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE 409 (H3) cei care îşi evaluează pozitiv starea de sănătate vor fi mai satisfăcuńi fańă de viańă, dar acest efect se diminuează atunci când calitatea serviciilor publice de sănătate este ridicată. Date şi metodă DESPRE DATE, METODĂ ŞI VARIABILE În lucrare folosesc datele culese în cadrul cercetării comparative European Quality of Life Survey (EQLS, 2012). În acest val au fost incluse în cercetare 34 de Ńări europene, cele care sunt membre al Uniunii Europene, dar şi altele. PopulaŃia de referinńă pentru fiecare eşantion reprezentativ este formată din adulńii cu vârsta egală sau mai mare de 18 ani. Eşantioanele variază între şi de respondenńi. Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina proiectului de cercetare 1. Datele pot fi consultate de la UK Data Service 2. Ipotezele mele solicită informańii la două niveluri: individ (H1) şi Ńară (H2). Există, de asemenea, o interacńiune între aceste două niveluri (H3). Din acest motiv voi rula o analiză de regresie multinivel folosind programul HLM 7. Celelalte analize sunt realizate folosind programul Stata 13. Variabila dependentă Variabila dependentă a analizei este satisfacńia fańă de viańă măsurată printr-o singură întrebare: Luând totul în considerańie, cât de mulńumit sunteńi de viańa dumneavoastră în prezent? 3. RespondenŃii au fost rugańi să aleagă o singură variantă de răspuns pe o scală de la 1, foarte nemulńumit, la 10, foarte mulńumit 4. Variabila este folosită ca atare în analize. Variabile independente Variabilele independente sunt atât la nivelul 1 (individ), cât şi la nivelul 2 (de Ńară). Evaluarea propriei sănătăńi este măsurată printr-un indicator global: În general, ańi spune că sănătatea dumneavoastră este, respondenńii fiind rugańi să aleagă un singur răspuns pe o scală de la 1, foarte bună, la 5, foarte proastă. Celelalte variante de răspuns sunt: 2, bună, 3, acceptabilă şi 4, proastă 5. Variabila a fost recodificată astfel încât valorile mari să indice o sănătate bună şi este utilizată ca atare în analize Varianta în chestionarul master: All things considered, how satisfied would you say you are with your life these days?. 4 Variantele de răspuns în chestionarul master: 1, very dissatisfied 10, very satisfied. 5 Variantele de răspuns în chestionarul master: 1, very good, 2, good, 3, fair, 4, bad, 5 very bad.

62 410 MARIAN VASILE 7 În chestionar sunt disponibili o serie de indicatori care măsoară dificultăńi de acces la servicii medicale. Întrebarea generală cărora le sunt subsumańi este: Ultima dată când a trebuit să mergeńi la doctor sau la medicul specialist, în ce măsură următorii factori au îngreunat acest lucru?, iar factorii sunt: distanńa până la cabinet/ spital/ centrul medical; întârzierea cu care se obńine o programare; timpul de aşteptare pentru a intra la doctor, în ziua programată; costul vizitei medicale. Variantele de răspuns sunt: 1, foarte dificil, 2, destul de dificil, 3, deloc dificil. ToŃi indicatorii au fost recodificańi în variabile dummy cu codul 1, foarte dificil sau destul de dificil şi codul 0, deloc dificil 6. Analiza este rulată, astfel, doar pentru persoanele care au apelat cel puńin o dată la servicii medicale. Calitatea serviciilor medicale este măsurată ca medie pentru fiecare Ńară a indicatorului În general, cum evaluańi calitatea următoarelor servicii publice în [Ńară]: serviciile de sănătate?. RespondenŃii au fost rugańi să aleagă o singură variantă de răspuns pe o scală de la 1, calitate foarte proastă, la 10, calitate foarte bună 7. O medie ridicată sugerează că în Ńara X sistemul public de servicii medicale are o calitate mai bună decât în Ńara Y, unde media este mai scăzută. În programul HLM 7 va fi inclusă în analiză şi interacńiunea dintre calitatea serviciilor medicale (medie de Ńară) şi evaluarea sănătăńii (scor individual). Variabile de control În modelele explicative ale satisfacńiei fańă de viańă sunt folosite constant o serie de variabile, indiferent de scopul analizei, dată fiind importanńa atestată a acestora. Aici controlez pentru vârstă (valori între 18 şi 95 de ani, cei mai în vârstă de 95 de ani fiind cuprinşi în valoarea 95), gen (dummy, codul 1 fiind desemnat bărbańilor), stare civilă (dummy, codul 1 fiind desemnat celor care sunt căsătorińi legal sau locuiesc cu partenerul), educańie (două variabile dummy, codul 1 fiind desemnat educańiei primare, respectiv educańiei secundare), venit subiectiv. Venitul subiectiv este măsurat prin întrebarea: O gospodărie poate avea diverse surse de venit şi mai mult de un membru al gospodăriei poate contribui la venit. Dacă vă gândińi la venitul total lunar al gospodăriei dvs., ańi spune că faceńi fańă necesităńilor: 1, foarte uşor, 2, uşor, 3, destul de uşor, 4, cu oarecare greutate, 5, cu greu, 6, cu mare greutate 8. Variabila este folosită ca atare în analize. Dată fiind 6 Întrebarea, variabilele şi variantele de răspuns în chestionarul master: On the last ocassion you needed to see a doctor or medical specialist, to what extent did each of the following factors make it difficult or not for you to do so? : distance to doctor s office/hospital/medical centre; delay in getting appointment; waiting time to see doctor on day of appointment; cost of seeing the doctor. 1, very difficult, 2, a little difficult, 3, not difficult at all. 7 Întrebarea, variabila şi variantele de răspuns în chestionarul master: In general, how would you rate the quality of each of the following public services in [country]: health services. 1, very poor quality, 10, very high quality. 8 Întrebarea în chestionarul master: A household may have different sources of income and more than one household member may contribute to it. Thinking of your household s total monthly income: is your household able to make ends meet: 1, very easily, 2, easily, 3, fairly easily, 4, with some difficulty, 5, with difficulty, 6, with great difficulty.

63 8 SĂNĂTATEA PERCEPUTĂ, CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE 411 relańia nonliniară dintre vârstă şi satisfacńia fańă de viańă, am introdus în model şi variabila vârstă ridicată la pătrat. Acest lucru Ńine seama de faptul că satisfacńia fańă de viańă tinde să scadă până la o anumită vârstă, iar apoi tinde să crească, chiar dacă nu revine la valorile inińiale. Mediul de rezidenńă, urban versus rural, este derivat din întrebarea Zona în care locuińi o considerańi a fi: 1, situată în mediul rural, 2, un sat/un orăşel mic, 3, un oraş de mărime medie, 4, un oraş mare sau zona mărginaşă a unui oraş mare 9. Datele sunt ponderate atât la nivelul 1 cât şi la nivelul 2. REZULTATE SatisfacŃia fańă de viańă variază de la o Ńară la alta, mediile situându-se între 5,5 (Bulgaria) şi 8,4 (Danemarca). Românii se pozińionează sub media de satisfacńie fańă de viańă a Ńărilor membre ale Uniunii Europene, cei mai satisfăcuńi raportat la această valoare fiind locuitorii Ńărilor nordice (Fig. 1). SatisfacŃia fańă de viańă în Europa Figura 1 10 medie în țară 9 media EU Bulgaria Hungary Kosovo Greece Latvia Estonia Serbia Slovakia Czech Republic Turkey FYR of Macedonia Lithuania Romania Portugal Croa a Italy Montenegro Slovenia Poland Cyprus Germany France Malta UK Belgium Ireland Spain Austria Netherlands Luxembourg Sweden Finland Iceland Denmark Sursa datelor: EQLS Calcule proprii. RelaŃia cu gradul de dezvoltare al Ńării pare liniară, deşi sunt anumite incongruenńe (Fig. 2). Ungaria are, de exemplu, un nivel de satisfacńie mai mic decât cel aşteptat, 9 Întrebarea în chestionarul master: Would you consider the area in which you live to be: 1, the open country side, 2, a village/small town, 3, a medium to large town, 4, a city or city suburb.

64 412 MARIAN VASILE 9 spre deosebire de România sau Macedonia, care par să aibă un nivel mai ridicat decât cel aşteptat. Putem distinge trei grupuri de Ńări: unul al Ńărilor balcanice împreună cu Polonia şi Lituania, unul al Ńărilor nordice şi cel dat de punctele gri. DistribuŃia punctelor negre oferă suport pentru construcńia culturală a satisfacńiei (Cummins, 2003; Inglehart şi Klingemann, 2000). Istorii similare determină culturi ale satisfacńiei similare. DistribuŃia punctelor gri oferă suport pentru teoria lui Easterlin (1974), care susńine că de la un nivel al dezvoltării în sus, satisfacńia fańă de viańă nu mai creşte la fel de accentuat, sau chiar stagnează. Pe de altă parte, această relańie trebuie interpretată cu precauńie, date fiind limitele PIB-ului ca indicator al dezvoltării (Stiglitz şi alńii, 2009). RelaŃia dintre PIB per capita PPS, 2011 şi satisfacńia fańă de viańă, Figura 2 Sursa datelor: EQLS Calcule proprii. Evaluarea sănătăńii proprii depinde de situańia materială a persoanei sau gospodăriei din care face parte, dar nu pare să reflecte gradul de dezvoltare al Ńării.

65 10 SĂNĂTATEA PERCEPUTĂ, CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE 413 Cei cu veniturile cele mai mari se percep mai sănătoşi decât cei cu veniturile cele mai mici. Această inegalitate pare a se reduce pe măsură ce Ńara are un PIB pe cap de locuitor mai ridicat (Fig. 3). Când sănătătea proprie este evaluată ca fiind bună sau foarte bună, satisfacńia fańă de viańă este mai ridicată decât atunci când este considerată cel mult acceptabilă. Figura 3 Evaluarea sănătăńii proprii: medie calculată pentru întreg eşantionul, pentru prima (LQ) şi ultima cuartilă (HQ) de venit Sursa datelor: EQLS Calcule proprii. Calitatea sistemului public de sănătate pare să aibă o relańie direct proporńională cu gradul de dezvoltare al Ńării măsurat prin PIB per capita în PPS, valori din anul 2011 (Figura 4). ExcepŃie de la acest trend par să facă Serbia, Macedonia, Turcia sau Irlanda. Remarcăm, de asemenea, cu câteva excepńii, două grupuri în grafic: Ńările din Europa de Est şi Europa Centrală versus Ńările din Europa de Vest. Această

66 414 MARIAN VASILE 11 împărţire sugerează discrepanţa ridicată dintre dezvoltarea ţărilor, în general, şi a serviciilor, în particular. Figura 4 Relaţia dintre PIB per capita PPS, 2011 şi calitatea serviciilor de sănătate (medie de ţară) Sursa datelor: EQLS Calcule proprii. Pentru testarea ipotezelor am rulat un model multinivel pentru cele două medii de rezidenţă, urban şi rural. Am ales să rulez acelaşi model pe cele două grupuri deoarece presupun că efectele variabilelor care măsoară dificultatea de acces la serviciile medicale asupra satisfacţiei faţă de viaţă sunt diferite de la un mediu de rezidenţă la altul. Pentru urban, 10% din varianţa satisfacţiei faţă de viaţă se află la nivel de grup, iar pentru rural, 14%. Rezultatele detaliate sunt prezentate în Tabelul nr. 1: mai întâi, am rulat modelul doar la nivelul 1 (individ), evaluarea propriei sănătăţi şi evaluarea serviciilor publice de sănătate (M1). Apoi am adăugat variabila la nivelul 2 (ţară) (M2), continuând în M3 cu interacţiunea dintre cele două niveluri. În fine, modelul M4, include toate variabilele explicative.

67 12 SĂNĂTATEA PERCEPUTĂ, CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE 415 Tabelul nr. 1 Factori individuali şi contextuali care influenńează satisfacńia fańă de viańă în urban şi rural Nivel Urban Rural Indicatori M1 M2 M3 M4 M1 M2 M3 M4 constantă 6.98** 6.98** 6.98** 7.07** 6.96** 6.96** 6.97** 7.00** 1 Evaluarea propriei sănătăńi (EpS) 0.56** 0.56** 0.56** 0.44** 0.55** 0.55** 0.54** 0.46** 1 Evaluarea serviciilor publice de sănătate 0.18** 0.18** 0.18** 0.13** 0.18** 0.18** 0.18** 0.14** Calitatea serviciilor 2 publice de sănătate (CSPdS) 0.28** 0.28** 0.14* 0.38** 0.38** 0.20* Cross EpS*CSPdS level 0.06** 0.05** 0.07** 0.07** 1 Bărbat 0.17** 0.17** 1 Vârsta 0.04** 0.03** 1 Vârsta ** 0.00** 1 Venitul gospodăriei: apreciere în raport cu 0.44** 0.46** necesităńile 1 Căsătorit(ă), locuieşte în prezent cu partenera(ul) 0.36** 0.40** 1 EducaŃie: nivel primar ** 1 EducaŃie: nivel secundar 0.11** Dificultate de acces: distanńa până la cabinet/ spital/ centru * medical. Foarte dificil sau destul de dificil. 1 Dificultate de acces: întârzierea cu care se obńine o programare Foarte dificil sau destul de dificil. 1 Dificultate de acces: timpul de aşteptare pentru a intra la doctor, în ziua programată Foarte dificil sau destul de dificil. 1 Dificultate de acces: costul vizitei medicale. Foarte dificil sau destul de dificil. 0.20** 0.09* R 2 nivel 1 15% 17% 17% 26% 14% 17% 17% 27% R 2 nivel 2 38% 53% 53% 66% 31% 51% 51% 64% N nivel 1 (indivizi) N nivel 2 (Ńări) 34 Sursa datelor: EQLS Calcule proprii. Valorile din căsuńe reprezintă coeficienńii nestandardizańi. ** p < 0.01, * p < CăsuŃele fără ** sau * indică o relańie nesemnificativă statistic între acea variabilă independentă şi variabila dependentă.

68 416 MARIAN VASILE 13 Analizele oferă suport pentru toate cele trei ipoteze. În primul rând, observăm cele două efecte directe aşteptate ale evaluării sănătăńii proprii şi calităńii serviciilor publice de sănătate atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Cu cât starea de sănătate este evaluată mai pozitiv, cu atât satisfacńia fańă de viańă este mai ridicată. Indicatorul de evaluare a sănătăńii proprii poate măsura, simultan, mai multe lucruri cum ar fi starea efectivă de sănătate sau evoluńia stării de sănătate (DeSalvo şi alńii, 2005). Evaluarea sănătăńii este mai mult decât o raportare exclusivă la starea de sănătate, având un pronunńat caracter social (Kaplan şi Baron-Epel, 2002). Aşadar, putem interpreta efectul pozitiv al stării de sănătate asupra satisfacńiei fańă de viańă în mai multe moduri. Sănătatea este o resursă esenńială, indivizii trebuind să aibă grijă ca aceasta să fie menńinută la un nivel acceptabil. Sănătatea este contagioasă, virusul vieńii bune transmińându-se într-un mediu propice: dacă suntem înconjurańi de mai mulńi oameni sănătoşi decât de oameni cu probleme de sănătate atunci vom fi mai satisfăcuńi fańă de viańă. Oamenii sunt conştienńi de evoluńia sănătăńii propii, iar acest lucru se reflectă în calitatea globală a vieńii; deci trebuie ajutańi să îşi recapete cel puńin nivelul bun anterior de sănătate pentru a îşi menńine starea de spirit pozitivă. Efectul direct al calităńii serviciilor publice de sănătate arată că sănătatea nu este o afacere exclusiv individuală sau doar rezultatul comparańiilor cu grupurile de referinńă. Fiecare dintre noi, cu eforturi individuale de natură materială sau spirituală voinńă, putem să ne îngrijim de sănătatea proprie astfel încât să fim funcńionali în viańa de zi cu zi. Dar nu trebuie ignorat efectul pozitiv al sistemului care supraveghează asupra sănătăńii noastre. Calitatea serviciilor publice de sănătate este măsurată prin media de Ńară a evaluării calităńii acestor servicii. Acest indicator poate încorpora calitatea tehnică a serviciilor, dar şi pe cea socială sau preventivă. Pregătirea corectă a medicilor şi personalului din sistem în general se reflectă asupra calităńii sănătăńii pacienńilor. InteracŃiunea umană lasă, de asemenea, urme, Sirgy şi alńii (1991) arătând că un mijloc de îmbunătăńire a satisfacńiei constă în programe soft, de modificare a perspectivei asupra unui lucru, a reprezentărilor despre ceva. Privind într-un context mai larg, Headey (2008) argumentează că obiectivele necompetitive, relańiile pozitive ş.a. sunt mai productive pentru fericirea oamenilor decât cele competitive. Dacă sistemul are şi o abordare preventivă nu numai reactivă, de ajutor şi îngrijire, atunci oamenii ar putea deveni mai conştienńi despre importanńa sănătăńii, ar înńelege ce este bine pentru a o întreńine, ar avea încredere în sistem, încrederea în sine devenind o resursă a sănătăńii. Deşi slab, există şi un efect de interacńiune între aceşti doi predictori. RelaŃia este reprezentată grafic în Fig. 5. Persoanele care îşi evaluează sănătatea negativ şi locuiesc într-o Ńară cu servicii publice de sănătate cu calitate scăzută sunt mai nesatisfăcuńi cu viańa decât persoanele care îşi evaluează sănătatea pozitiv şi beneficiază de aceleaşi sisteme. Vedem, încă o dată, cum sănătatea este o resursă esenńială pentru calitatea globală a vieńii. Aceasta te ajută, printre altele, să faci fańă dificultăńilor contextuale (Veenhoven, 2005). Persoanele care îşi evaluează sănătatea negativ şi care beneficiază de servicii publice de sănătate de calitate scăzută vor avea un nivel al satisfacńiei fańă de viańă mai redus decât persoanele

69 14 SĂNĂTATEA PERCEPUTĂ, CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE 417 care îşi evaluează sănătatea negativ, dar beneficiază de servicii publice de sănătate de calitate ridicată. Remarcăm, de asemenea, că efectul pozitiv al evaluării pozitive a sănătăńii asupra satisfacńiei fańă de viańă se reduce în Ńările cu servicii publice de sănătate de calitate ridicată. Binele aduce bine. Aşa cum am văzut deja, cu cât Ńara este mai dezvoltată cu atât serviciile sunt mai de calitate, iar satisfacńia fańă de viańă mai ridicată. Dacă ne gândim la evaluarea sănătăńii ca la un act social mai degrabă decât ca la un act care Ńine strict de starea de sănătate, atunci putem crede că nivelul de sănătate subiectiv are alt sens în funcńie de context. Maximul de sănătate este altul, iar diferenńa de sănătate dintre indivizi este mai mică în contextul pozitiv decât în celelalte. O analiză culturală a obiceiurilor alimentare şi sportive ar putea să ajute la interpretarea acestei relańii, de exemplu. Eforturile individuale pentru menńinerea sănătăńii sau zestrea genetică sunt importante dar nu suficiente, efectele pozitive ale acestora putând fi potenńate de un sistem de servicii medicale eficient. InteracŃiune între calitatea serviciilor publice de sănătate şi evaluarea sănătăńii proprii Figura 5 Sursa datelor: EQLS Calcule proprii. Linia îngroşată (Q3) reprezintă calitatea ridicată a sistemului public de servicii de sănătate (cuartila 3). Linia subńire (Q1) reprezintă calitatea slabă a sistemului public de servicii de sănătate (cuartila 1). CeilalŃi predictori acńionează conform aşteptărilor. Vârsta nu are o relańie liniară cu satisfacńia fańă de viańă: intrarea în câmpul muncii, întemeierea unei familii, accentuarea independenńei financiare fańă de părinńi şi familie, plecarea copiilor de acasă, apropierea de vârsta de pensionare, experienńa de viańă acumulată de-a lungul anilor ş.a. sunt tońi atâńia factori care pot contribui la această relańie nonliniară. Pragul de revenire pe o pantă ascendentă este undeva între de ani.

70 418 MARIAN VASILE 15 Suportul familiei are un efect general pozitiv. Acest suport poate fi atât material, cât şi social. EducaŃia are, de asemenea, un rol pozitiv, cei care au trecut în etapa terńiară fiind mai satisfăcuńi fańă de viańă decât ceilalńi. Există însă o diferenńă între urban şi rural: cei din urban care au absolvit studii secundare sunt mai nesatisfăcuńi cu viańa decât cei cu studii terńiare, pe când în rural, cei mai nesatisfăcuńi, comparativ cu această categorie sunt cei care au absolvit studii primare. Deşi această diferenńă ar trebui analizată într-un studiu separat, aş înainta o explicańie care se referă la accesul la educańie şi aspirańiile dobândite prin educańie. Sunt cunoscute inegalităńile de acces între urban şi rural la învăńământul terńiar (Voicu şi Vasile, 2010). În urban, cei care au studii terńiare îşi pot satisface mai uşor o gamă mai largă de nevoi spre deosebire de rural. DistanŃa între cei cu studii medii şi studii terńiare în ceea ce priveşte capacitatea de a îşi satisface nevoile, coroborată cu folosirea de către cei cu studii medii ca grup de referinńă a celor cu studii terńiare poate conduce la frustrare din partea celor dintâi, deci la o satisfacńie fańă de viańă mai scăzută. Aşa cum spuneam, m-am aşteptat ca indicatorii de acces la servicii medicale să aibă efecte diferite în funcńie de mediul de rezidenńă. În urban contribuie, negativ, la explicarea satisfacńiei fańă de viańă doar costul serviciilor medicale. În rural, se adaugă şi distanńa până la medic sau centru medical. Acest rezultat sugerează inegalitatea de acces care există între aceste două medii rezidenńiale. În interiorul sistemului, fiecare medic sau centru medical poate implementa politici de gestionare a fluxului de clienńi. Se pot face programări, se reduce timpul de aşteptare etc. Problemele principale par să fie la nivelul cel mai înalt care Ńin de infrastructură în sine, cei din rural având mai puńin acces, chiar fizic, la servicii medicale. Pe lângă costurile efective ale serviciului şi tratamentului se adaugă şi costurile legate de transport şi, eventual, cazare (depinde cât de departe este medicul sau centrul medical). CONCLUZII În această lucrare am testat dacă satisfacńia fańă de viańă este influenńată de evaluarea sănătăńii proprii, calitatea serviciilor publice de sănătate, dar şi dacă efectul evaluării sănătăńii este moderat de contextul specific. Rezultatele confirmă aşteptările, arătând cum sănătatea poate acńiona prin căi multiple asupra calităńii globale a vieńii. Individul poate face eforturi individuale, dar efectele pozitive ale acestora pot fi potenńate printr-un sistem public de sănătate eficient. Din perspectiva politicilor, se observă că nivelul cel mai scăzut al calităńii vieńii îl au cei care îşi evaluează cel mai negativ sănătatea şi beneficiază de servicii medicale de slabă calitate. IntervenŃiile pot fi gândite pe mai multe paliere. Aici am luat în considerare doar câteva aspecte legate de dificultatea de acces, în termen de costuri şi timp. Analiza ar trebui detaliată, incluzând şi evaluări ale pregătirii profesionale a personalului medical, ale calităńii interacńiunilor dintre cei care apelează la aceste

71 16 SĂNĂTATEA PERCEPUTĂ, CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE 419 servicii şi cei care le oferă, ale accesului la tratament şi calităńii acestuia. Observăm, de asemenea, diferenńe între urban şi rural, acestea reflectând mai degrabă moduri de viańă diferite care sunt generate de solicitările specifice acestor două medii de rezidenńă. Costurile sunt o problemă comună. O analiză comparativă a efectelor diferitelor filosofii din spatele sistemelor publice de sănătate din Europa ar putea releva punctele forte şi cele care trebuie îmbunătăńite şi cuprinse într-un sistem eficient. BIBLIOGRAFIE 1. Anderson, R., Dubois, H., Leoncikas, T., Sandor, E., Third European quality of life survey quality of life in Europe: impacts of the crisis, Luxembourg, Publications Office of the European Union, Andrews, F. M., McKennell A. Y., Measures of self-reported well-being: their affective, cognitive, and other components, în Social Indicators Research, nr. 8, 1980, pp BălŃătescu, S., Fericirea în contextul social al tranzińiei postcomuniste din România, Oradea, Editura UniversităŃii din Oradea, Bjørnskov, C., Dreher, D. şi Fischer, J. A. V. Formal institutions and subjective well-being: revisiting the cross-country evidence, în European Journal of Political Economy, nr. 26, 2010, pp Bulmahn, T., Modernity and happiness. the case of Germany în Abteilung Sozialstruktur und Sozialberichterstattung im Forschungsschwepunkt, III, WZB, Berlin, Cummins, R. A., Normative life satisfaction: measurement issues and a homeostatic model, în Social Indicators Research, vol. 64, nr. 2, 2003, pp Cummins, S., Stafford, M., Macintyre, S., Marmot, M., Ellaway, A., Neighbourhood environment and its association with self rated health: evidence from Scotland and England, în Journal of Epidemiological & Community Health, nr. 59, 2005, pp DeSalvo, K. B., Bloser, N., Reynolds, K., He, J., Muntner, P. Mortality prediction with a single general self-rated health question. a meta-analysis, în Clinical Review, vol. 21, nr. 3, 2005, pp Diener, E., Seligman, M. E. P., Beyond money. toward an economy of well-being, în Psychological Science in the Public Interest, vol. 5, nr. 1, Diener, E., Lucas, R. E., Scollon, C. N., Beyond the hedonic treadmill. revising the adaptation theory of well-being, în American Psychologist, vol. 61, nr. 4, 2006, pp Diener, E., Lucas, R. E., Schimmack, U., Helliwell, J. F., Well-being for public policy, Oxford, Oxford University Press, Easterlin, R. A., Does economic growth improve the human lot? some empirical evidence, în nations and households in economic growth: essays in honor of Moses Abramovitz, David, P. A., Reder, M. W., (eds.), New York, Academic Press, Inc., 1974, pp Easterlin, R. A., Lost in transition: life satisfaction on the road to capitalism, în Journal of Economic Behavior & Organization, nr. 71, 2009, pp Easterlin, R. A., Angelescu McVey, L., Switek, M., Sawangfa, O., Smith Zweig, J., The happiness income paradox revisited, în Proceedings for the National Academy of Science of the United States of America, vol. 107, nr. 52, 2010, pp Festinger, L., A theory of social comparison processes, în Human Relations, vol. 7, nr. 2, 1954, pp Frey, B. S., Stutzer, A., Happiness, economy and institutions, în The Economic Journal, nr. 110, 2000, pp

72 420 MARIAN VASILE Frey, B. S., Stutzer, A., Testing theories of happiness, în Economics & happiness. framing the analysis, Bruni, L., Porta, P. L., (eds.), New York, Oxford University Press, 2005, pp Glatzer, W., Bos, M., Subjective attendants of unification and transformation in Germany, în Social Indicators Research, nr. 43, 1998, pp Graham, C., Pettinato, S., Freustrated achievers: winners, losers, and subjective wellbeing in Peru's emerging economy, în The ANNALS of the American Academy of Political and Social Science, nr. 606, 2006, pp Hagerty, M. R., Veenhoven, R., Wealth and happiness revisited. Growing wealth of nations does go with greater happiness, în Social Indicators Research, nr. 64, 2003, pp Headey, B., Life goals matter to happiness: a revision of set-point theory, în Social Indicators Research, nr. 86, 2008, pp Hooghe, M., Vanhoutte, B., Subjective well-being and social capital in Belgian communities. The impact of community characteristics on subjective well-being indicators in Belgium, în Social Indicators Research, vol. 100, nr. 1, 2011, pp Inglehart, R., Klingemann, H.-D., Genes, culture, democracy, and happiness, în Subjective Well-Being across Cultures, Diener, E., Suh, E. M., (eds.), Cambridge, MA, MIT Press, 2000, pp Inglehart, R., Welzel, C., Cultural change and democracy: the human development sequence, New York şi Cambridge, Cambridge University Press, Inglehart, R., Foa, R., Peterson, C., Welzel, C., Development, freedom, rising happiness. A global perspective, , în Perspectives on Psychological Science, nr. 3, 2008, pp Jagodzinski, W Economic, social, and cultural determinants of life satisfaction: are there differences between Asia and Europe?, în Social Indicators Research, nr. 97, 2010, pp Kaplan, G., Baron-Epel, O., What lies behind the subjective evaluation of health status?, în Social Science & Medicine, nr. 56, 2002, pp Krause, N. M., Jay, G. Ms What do global self-rated health items measure?, în Medical Care, vol. 32, nr. 9, 1994, pp Mărginean, I., Calitatea vieńii percepute în România, în Mărginean, I., Bălaşa, A., (coord.), Calitatea vieńii în România, Bucureşti, Expert, 2005a, pp Mărginean, I., SemnificaŃia cercetărilor de calitate a vieńii, în Mărginean, I., Bălaşa, A., (coord.), Calitatea vieńii în România, Bucureşti, Expert, 2005b. 31. Michalos, A. C., Multiple discrepancies theory, în Citation classics from social indicators research. the most cited articles edited and introduced by Alex C. Michalos, vol. 26, Social Indicators Research Series, editată de A. C. Michalos, Dordrecht, The Netherlands, Springer, 1985, pp Mikucka, M., Individualist culture lowers well-being of the unemployed due to weaker family support norm. Evidence for Europe, CEPS/Instead, Luxembourg, Muhajarine, N., Labonte, R., Williams, I., Randall, J., Person, perception, and place: what matters to health and quality of life, în Social Indicators Research, nr. 85, 2008, pp Ott, J. C., Government and happiness in 130 nations: good governance fosters higher level and more equality of happiness, în Social Indicators Research, nr. 102, 2011, pp Popescu, L., RaŃ, C., Rebeleanu, A., Self-assessed health status and satisfaction with health care services in the new member states of the European Union, în Studia Universitatis Babes- Bolyai Sociologia, nr. 2, 2007, pp Popescu, L., Serviciile de îngrijire a sănătăńii, în Preda, M., (coord.), Riscuri şi inechităşi sociale în România. Raportul comisiei prezidenńiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice, Iaşi, Polirom, 2009, pp PrecupeŃu, I., Vasile, V., Vlase, I Individual and contextual factors in self-rated health inequalities: a comparison between Romania, 10 Nms and EU 15, în Revista de Cercetare şi IntervenŃie Socială, nr. 41, 2013, pp Sandu, D., SpaŃiul social al tranzińiei, Iaşi, Editura Polirom, Sandu, D., Străinătatea în mentalităńile urbane, în Sandu, D., (coord.), ViaŃa socială în România urbană, Iaşi, Editura Polirom, 2006, pp

73 18 SĂNĂTATEA PERCEPUTĂ, CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE DE SĂNĂTATE Sirgy, J. M., Mentzer, J. T., Rahtz, D. R., Meadow, H. L., Satisfaction with healt care services consumption and life satisfaction among the elderly, în Journal of Macromarketing, primăvară, Stănculescu, M. S., Riscuri, vulnerabilităńi şi soluńii pe piańa muncii, în Preda, M., (coord.), Riscuri şi inechităşi sociale în România. Raportul comisiei prezidenńiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice, Iaşi, Editura Polirom, 2009, pp Stiglitz, J. E., Sen, A., Fitoussi, J-P., Report by the Commission on the Measurement of Economic Performance and Social Progress, 2009, disponibil on-line la Suls, J., Wheeler, L., Social comparison theory, în Handbook of theories of social psychology, vol. 1, editată de by P. A. M. Van Lange, A. W. Kruglanski şi E. T. Higgins, London, SAGE, 2011, pp Turney, K., Kissane, R., Edin, K., After moving to opportunity: how moving to a lowpoverty neighborhood improves mental health among African American women, în Society and mental health, vol. 3, nr. 1, 2012, pp Tversky, A., Kahneman, D., Loss aversion in riskless choice: a reference-dependent model, în The Quarterly Journal of Economics, vol. 106, nr. 4, 1991, pp Veenhoven, R., Is happiness relative?, în Social Indicators Research, nr. 24, 1991, pp Veenhoven, R., Happines in nations': subjective appreciation of life in 56 nations , vol. RISBO, Studies in Sociale en Culturele Verandering, nr. 2, Rotterdam, Erasmus University Rotterdam, Veenhoven, R., Ouweneel, P., Livability of the welfare-state. appreciations-of-life and length-of-life in nations varying in state-welfare-effort, în Social Indicators Research, nr. 36, 1995, pp Veenhoven, R Happiness in Hardship în Economics & happiness. framing the analysis, editată de L. Bruni şi P. L. Porta. New York, Oxford University Press, 2005, pp Voicu, B., Lupu, S., Serviciile de educańie în Riscuri şi inechităşi sociale în România. Raportul comisiei prezidenńiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice, editată de M. Preda, Iaşi, Editursa Polirom, 2009, pp Voicu, B., Vasile, M Rural-urban inequalities and expansion of tertiary education in Romania, în Journal of Social Research & Policy, nr. 1, 2010, pp Zamfir, C. (coord.), Popescu, I.-A., Ştefănescu, Ş., Teodorescu, A., Vlăsceanu, L., Zamfir, E., Indicatori şi surse de variańie a calităńii vieńii, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, I n this paper, using a multilevel approach, I want to test if selfrated health still has an influence for life satisfaction after controlling for the quality of public health services. Self-rated health global indicator measures not only the state of own health but also is the result of comparison with some reference. A person can answer to this global indicator given own state of health at a specific moment or given the evolution of own health in a relevant time frame. Also, the subjective health can be the result of comparison with some representation about best health; individuals can use references from peer group or even media. One can consider oneself as healthy if he or she perceives as having a good state than someone relevant to him or her. The inverse situation is also possible. Also, I expect to see a cross level interaction between self-rated health and quality of public health services. Health has also a strong social component. Besides the comparison process, there is an important role of the

74 422 MARIAN VASILE 19 health system for maintaining a good health and increase the number of people who adopt healthy lifestyles. I believe that an efficient health system diminishes health inequalities: someone who can access a better health system, even if one rates own health as being bad, has a higher life satisfaction than those that can t access qualitative services. The data comes from European Quality of Life Survey and it is analyzed using multilevel regression. The statistical analysis offers support for the hypothesis and opens interesting roads toward other research projects. Health can influence in different ways individual s quality of life. Each one of us can make an individual effort to maintain our own health but the positive effects of these efforts can be amplified by an efficient public health system. From policy perspective, we can see that those that evaluate their health as poor and the public health services that can be access have the lowest level of quality of life. There are several solutions. In this paper I controlled only for the difficulty of access in terms of cost and time. Future analysis should also include the quality of medical knowledge, the quality of interactions between clients and specialized personnel, the degree of access to medication etc. We also see that there are some differences between urban and rural areas that can reflect different ways of living given the specificities of these two social spaces. The costs are o common problem. A comparative analysis of different ways of conceptualizing and organizing health services from Europe can show the strengths and the weaknesses of these approaches, and then incorporate them in a functional system. Keywords: Life satisfaction, self-rated health, quality of public health services, multilevel regression. Primit: Acceptat: Redactor: Ioan Mărginean

75 THE INSTITUTIONAL AND CULTURAL CONSTRUCTIONS OF THE THIRD AGE: SHIFTS AND INTERFACES TURAI TÜNDE T he paper presents the constructions of the old age from the point of view of the elderly. On the macro-level, the division of the life-course and the meanings related to the specific life stages are dominated by the influence of the process of institutionalisation. The formal sector of the social security system codifies the later life, according to impersonal, centrally controlled, structurally definable principles. The cultural category of old age is formed on the micro-level, and its roots are mostly in the inner mechanisms of the ageing and the inside understanding of the elderly population. The paper presents the results of an anthropological study conducted in Romania. Significant shifts seem to exist between the agricultural and the non-agricultural population. The article brings out the complexity of the third age: the analysis presents the principles of the different constructions of old age, their limits, and the interactive relation between them. Keywords: institutionalisation of the old age, pension system, cultural meanings, cultural ageing. Old age is much more than just a physical state even if it is a stage of a biological process. It is also influenced by social and cultural attitudes and conventions. The values and stigmas associated with it go beyond personal experiences, they belong to the cultural consensus worked out by local interpretative community; moreover, they belong also to the outcomes of the macro-level constructions of ageing and its interaction with micro-level understandings. In the following analysis I focus on the constructed nature of old age. My intension is to present the interaction between the structures and factors of the macro- and micro-levels regarding the ageing, more precisely their influence on the local conception of old age. The analysis shows the limits of the macromechanism, in order to display where and how the influences coming from above may have impacts on the life of the population. Many shifts are, thus, revealed between the categories of the macro- and micro-levels. Moreover, there are also shifts between different social and cultural groups living near each other. This approach brings out the multiplexity of the third age. In the studied region of Adresa de contact a autorului: Turai Tünde, Hungarian Academy of Sciences, Intitute of Ethnology, 1014, Budapest, Országház utca 30, Hungary, tturai@yahoo.com. CALITATEA VIEłII, XXIV, nr. 4, 2013, p

76 424 TURAI TÜNDE 2 Romania, the employees and the agricultural population are differently integrated into the inactive active inactive paradigm used by the formally constructed pension system, therefore their life-courses cultural scenarios demonstrate very different patterns. Based on the fieldwork made in Bacău county, I intend to analyse the shifts between these: the varying impact of the pension system in an agrarian community, the legitimation of it, and the differences between the conception and life-course of that part of the population which is integrated into the formal system and those who have remained outside. This approach leads to understand the mechanisms of the two major lines (that of the macro-level and that of the micro-level) of constructing the old age, to reveal the extended effects of both, and to disclose the relationship between them. CONCEPTIONS OF OLD AGE IN THE SOCIAL SCIENTIFIC LITERATURE In the conceptualisation of the ageing, the pension system became a core element. Even if the institutional category of the elderly is very popular among the scholars to detach a part of the population, the logic of measuring and interpreting the flow of life in this way constitutes only one dimension (Kohli 1990, 1993, 1996). The other very widespread categorizing method used by scientists and legislators is to use certain ages mostly the 60 th or the 65 th year as a demarcation line. This refers to the so called demographic category of the elderly. None of them are enough to overlap/ fit the notion of old-age understood by the elderly itself. The idea of cultural ageing and the cultural category of the elderly seem to be more promising, in order to come closer to the understanding of the life-course applied by the categorized people themselves. Neither the fact that a lifetime is divided into well-defined parts, nor the existence of the borderlines between them are immanent. Both circumstances are the outcome of cultural and historical reasons. Anthropologists have demonstrated this through varied fieldwork done in rather different communities (see, for example: L Homme, 2003). Historians (Laslett, 1989) and demographers (Bourdelais, 1993) have also taken a keen interest in our subject when looking at old age, especially at its lower threshold. In this line of thought let me just mention the work of Patrice Bourdelais who analysed the considerations, determining that this age had been separated from other life stages and the representations of old age (since the 17 th century). Moreover, he also examined the ways these conceptions have changed over time. Peter Laslett is also a pioneer in research on the emergence of old age, but his perspective was oriented especially in a direction popular among sociologists since the 1990s: namely, the meanings especially the negative ones, the stigmas associated with this age (Laslett, 1989: ). He has dealt with the image of the elderly in belles-lettres, too (Laslett, 1989: ). The work of Pascal Pochet goes hand in hand with the former approach, but he interpreted the representation of the elderly within a broader spectrum, taking 20 th century France as his example

77 3 THE INSTITUTIONAL AND CULTURAL CONSTRUCTIONS OF THE THIRD AGE 425 (Pochet, 1997: 5 18). Anne-Marie Guillemard focused on the contents of retirement, and this is hardly less complicated than old age: even if its beginning seems to be more clear, its codification is subject to frequent changes, thus it can not be considered to be strongly canonized (Guillemard, 1972). Ideas about the body also brought a new perspective into discussions of the subject. The theoretical framework of Featherstone, Hepworth and Wernick emphasized that the re-definition and re-valuing of the body overwrites and reshapes the former concepts regarding ageing (Featherstone and Hepworth, 1997: ; Featherstone and Wernick, 1995: 1 15). The volume edited by Featherstone and Wernick is centred around this issue, though it also includes papers about different social and cultural constructions and narratives of old age (Featherstone and Wernick, 1995). In the post-socialist East-European region, research into the different meanings and the complexity of the definition of old age has received very little attention. With regard to Romania, I can mention only the name of Daniela Gîrleanu-Şoitu, who has dealt with the construction of the life-course in a Moldovan town (Iaşi) and its surroundings. The main problems of her work are related to my interests, but the methodology and the results are different: Daniela Gîrleanu-Şoitu bases her research on survey and interviews, so those aspects of the question which can be revealed with the help of observation in the field remain outside her horizon (Gîrleanu-Şoitu, 2006). Lucie Vidovićová s work is very similar, in that she analysed the construction of the old age in the Czech society based on the results of a survey analysis (Vidovićová, 2003). I also have to refer to Urszula Lehr, who conducted ethnographic fieldwork in the rural regions of Poland and also carried out archival research, so her approach is based on the historical, folkloristic and social aspects of the cultural meanings of the elderly (Lehr, 2007). In the following analysis I would like to go a little bit further. I focus on the cultural meaning of ageing and old age from an interactive point of view. I analyse how the old age is formed on the interface of the macro- and micro-structure of the life-course. The article lights the contact (interfaces and tensions) between the concept of the pension system and the cultural category of old age on the basis of a community study, and its effect and consequences, as well. METHODOLOGY AND THE OBJECT OF THE ANALYSIS In the years , I had the opportunity to conduct fieldwork in three neighbouring villages in Moldova (Cădăreşti, Pajiştea, Coşnea). I was interested in the situation of the elderly people in the families, the elderly care and the effect of geographical isolation on these topics. Very soon, a new question emerged. Because of the intensive emigration of the active population since the 1960s and a moderate, but still numerous, return of the previously emigrated, now retired people, a very interesting situation had come about. The demographic result of these events is that these villages contained a high average of the elderly population: in the age pyramid

78 426 TURAI TÜNDE 4 they are overrepresented not only because of the lack of the young and active population, but also due to the returning retired fellow countrymen. Moreover, there was also a social consequence of these events which became a scientific challenge to me: not only did I find a cultural concept of the elderly with inner nuances and sophistically altering subcategories, I also faced two types of elderly. The two groups had different life experiences and different careers, which led to different identities, attitudes and behaviours in the third age. To reveal and to understand this very interesting situation, I carried out ethnographic fieldwork. I made interviews with the elderly about their life, career, family, experience of the third age, and also about their judgements on the situation of the village (migrants, not migrants, consequences of the migration, age structure of the village) to find out also the stereotypes, the local norms, namely the cognitive context. I made control interviews with the family members, neighbours and relatives about the same subjects with the intention to find out more details, to discover the outer point of view, and to have the mirror of the elderly people s life-stories in order to understand better the subjective position of the elderly. I interviewed people from every generation (youth, adults, elderly) to obtain a more and more complex picture of the elderly, in order to understand them not only in themselves, but also in the familial and community context. In addition I gathered data about the cognitive maps of the local society to find out the level of integration and the interest of the individual in the surrounding social context. This shows the embeddedness, the multiplexity and limits of the individual s social contacts. The interviews were completed with participant observation, focusing on the social network and social activity, in order to see whether the individuals form groups, how they do so, and what kind of groups they create for themselves. THE INSTITUTIONALISATION OF THE MICRO-REGION AND ITS LIMITS The economic strategy of the Romanian Socialist Party was based on collectivisation and industrialization. The former did not touch these villages so greatly. Being located in the mountains, the agricultural products were narrowed almost only to grass, so these lands were not valuable for the project of collectivisation. In 1952, the Sándor Petıfi Cooperative Company was founded in Coşnea, but very soon, 4 5 years later, the lands were redistributed to the proprietors. The forests were centralised, but private cultivation was still allowed. This does not mean that the farmers could maintain the pre-socialist strategies and earn their living as before. There were huge taxes, payments and requirements to hand in products, and they had to enter into unfavourable contracts. In addition, there was the stabilization of the currency and a currency reform, which harmed the peasantry. Meanwhile, fewer and fewer local possibilities were open for earning a living. The help of wages earned in the state sector was very limited in the region. Besides education, shops, dairy centres and a woodwork company (Întreprinderea

79 5 THE INSTITUTIONAL AND CULTURAL CONSTRUCTIONS OF THE THIRD AGE 427 Forestieră de Exploatare şi Transport) which employed a small part of the population, there were no other possibilities. The outmigration of the active inhabitants began in the 1960s. Among the push factors I also have to mention the incomplete nature of the local education system (four classes in Cădăreşti and Pajiştea, eight classes in Coşnea, and difficulties in accessing higher education in the region), the poor condition of medical and other important services (there was no pharmacy, there was only one telephone in each village, there was no electricity in Pajiştea until 1998, etc.). Altogether, the tendency to leave these villages became stronger and stronger. Changes of the population in the last half century, (number of inhabitants) Figure Cădăreşti Pajiştea Coşnea Source: Varga E. Á. After 1989, some push factors on the side of urban life appeared, which led to return migration. Those who decided to come back were mostly pensioners. They have left the labour market, they have had a stable income (the pension) and they have finished the childrearing responsibilities. So the most important pull factors of the urban area disappeared. Meanwhile, push factors appeared related to the new economic situation. Material pressures had the greatest effect, as life in the urban regions become more and more expensive. Especially for those with low incomes like pensioners there seemed to be better prospects of dealing with the rising cost of food with the help of a garden in the countryside. The other, also very influential push factor, was the end of the centrally supported project to give access/ easy possibilities (with advantageous conditions) to the population to buy their own houses and flats. The pensioners with a parental house in the countryside could decide to give their urban apartment to their offspring, with the aim of helping them to establish a stable life. The illness and helplessness of old parents needing

80 428 TURAI TÜNDE 6 care was also among the motivation of the return migration. The new economic situation also diminished the frequencies of the elderly moving to them in the town (this would have meant more changes in an already difficult situation). Beside these three motivations, there were two other less influential, but additional, factors: the feeling of uselessness after retirement (which could be compensated by work in the garden), and the feeling of responsibility in providing continuity to the inherited land and forest. In sum, the analysed micro-region was partially institutionalised, so it has a population partially influenced by the process of the institutionalisation. A part of the inhabitants have a continuous, less or more traditional, dominantly agricultural life, meanwhile another part of the population was integrated in the institutional systems of the economy and social life, so their career bears the tracks of the process of the institutionalisation. The role of the different actors (the state, the local government, the family, the relatives, the neighbours, the local community) in different life stages, the division of responsibilities among them and the way these actors are intertwined depends highly on the framework the individual is integrated. The informal actors, like the family and the local network, are very adaptive to the formal structure. The more responsibilities are taken by the formal sector, the less is taken by the informal actors; the less the individual can profit from the institutionalised career, the more responsible the informal actors react. As the last stage of life is a very vulnerable period, the existence and the effects of the institutional background, or its lack, becomes significantly visible. THE IMPACT OF THE FORMAL SECTOR: THE INSTITUTIONALISATION OF THE OLD AGE Social policy seems to have had an essential impact on the fragmentation of the life-course. The differentiation of the flow of life into different stages, from an economic point of view and the social responsibility of the institutions defined by the elites resulted in the conception of a formally structured life-course. Among the multiple services offered to the elderly by the state and nongovernmental actors (e.g., nursing homes, care work, hospital residence, daily care, clubs, financial aid to pay the bills and to buy medicines, etc.) the most important element of the elderly policy is the pension system. The history of introducing and forming the pension system in Romania as a category (stage of life, and pension as a source of money) shows three major phases: the period of charity (pity and piety), the period of social solidarity (right to have pension), and the period of selfmanagement (the so called pay-as-you-go system). From the point of view of the analysed population, the formation of the social system from the middle of the 20 th century has relevance. At that time, the meaning of the pension changed radically: it moved from alms to right. An important step in

81 7 THE INSTITUTIONAL AND CULTURAL CONSTRUCTIONS OF THE THIRD AGE 429 the formation of a centralized and highly institutionalized system was a 1949 law which ordered the formation of national social assistance this also meant the nationalization of the private sector in the social security system (Mărginean, 1999: ). The welfare state was formed and extended under socialism. Two tendencies characterized the social policy of these decades: on the one hand, the multiplexity of the system diminished and social assistance was mainly limited to pensions, while on the other hand, services were extended to the whole population. These changes resulted in a lower level of assurance, yet one accessible to all citizens. From our point of view, the most important change is the extension of the system and, furthermore, the elaboration and formalisation of the pension system. These caused a strong and stable codification of retirement. As the conditions of this entitlement were not connected to the capacity for work (unlike the traditional concept, where the different stages of the life-course are strongly related to the participation in work) but to a centrally fixed and inflexible, impersonal age, the category of old age was also formally constructed. In this process, the very personal age was pushed to an abstract level, it was generalized and formalized, moreover, it gained its core meanings from macro-level structures. To put this interpretation into a legal context I mention the most important laws of this period: in 1966, the agricultural workers (who constituted a huge portion of the population) were also integrated into the pension system; and in 1977, the agricultural workers from the non-cooperative regions were also integrated into the system (Rădulescu, 1996; Preoteasa et al., 1967; łiclea and Tufan, 1994; Mărginean, 1999: ). In brief: the pension system was based on social solidarity, it became a general right, the meaning of the pension was the reimbursement of the active period, and the system was firmly centralized, controlled by one single institution from the macro-level. The revolution in 1989 caused many changes in the social and economic life of Romania. The first big impact on the pension system and on the institutionalization of the life-course was the economic collapse. The government tried to minimize the problem of unemployment by introducing an anticipatory pension allowing people to retire five years before the threshold of the old-age pension. This caused a huge rise in the proportion of pensioners 1. The second very important change in the pension system was its decentralization: in the 2000s, the legislators have made steps toward the invention of a private (facultative and obligatory) pension pillar (Law 411/2004, Law 204/2006, Law 23/2007). So, the system lost its general and generalizing character, as the content, the conditions and the codes of the legislation have been changed many times; moreover, a huge portion of the citizens remained out of the system due to the high level of unemployment. This seems to evoke a change also in the meaning of the pension and old age: the idea of social solidarity is changing, and the problem of old age is going to be an individual problem. 1 The dynamism of the augmentation was: 1990 = 100%, 1991 = 122.6%, 1992 = 127.8%, 1993 = 127.2%, 1994 = 133.4%, 1995 = 138%. Prisăcaru, 1996: 27; see more Teşliuc et al., 2001:

82 430 TURAI TÜNDE 8 THE INFLUENCE OF THE INFORMAL SECTOR: THE LOCAL SOCIAL ETWORK AS CARE SYSTEM The informal network is very sensitive to the personal demands and to the other factors of the social security system. It seems to be the basic element of the security system for the whole population in the investigated community, but it has different relevance for those who are mainly based on it and for those who are just partially based on it. In the last stage of life, the spouse has the most important role in the care work. Those who live in couple have the chance to guard the quality of life and to prevent the decline for longer than those who live alone. They are the less vulnerable in all senses: morally, socially and materially, too. If there is a bigger difference of age between the spouses it may happen that the wife (more rarely the husband) undertakes the care work alone. According to the local tradition, the care work is the task of the offspring. In the local norms, the children are the most responsible for the parents. The concept and nature of the family ties, the tiring work of childcare full of serious sacrifices undertaken by the parents previously, and the future inheritance from the parents form the background of this norm. But there are important differences between the ways the families put in practice this norm. The ideal form of the elderly care is considered to be the permanent presence of the offspring, namely the cohabitation. The stem family offers constant attention and help by the family members, it prevents many problems and moderates the vulnerability of the ageing parent. In those cases when the parent doesn t live together with one of the children, but there is at least one child remained in the village the relationship between them is very similar. The communication and the cooperation is not so intensive, but intensive enough to be present in problematic situations and to offer solutions whenever it is needed. Before the intervention of the industrialisation and the reorganization of the Romanian labour market structure, the dominant family types were the stem and nuclear families 2. Later, the emigration touched dramatically the micro-region. This resulted in the dominance of the nuclear family. The new phenomenon meant a special problem for the elderly: the gradual passage from independence to care offered by the offspring met difficulties. The neighbours and the relatives have also an important role as informal social security components. According to the local customs, they don t undertake the care work in its complexity, they rather offer different forms of help. However, their presence in the everyday life, their attentiveness, their smaller and bigger helps are essentially important for the elderly to protect their life quality and to slow down the progress of decline. So, the non-family members don t afford elderly care, but complete the system. 2 Both the Hungarian and the Romanian ethnographic atlases give data about this. Barabás, 1992; Ghinoiu, 2003.

83 9 THE INSTITUTIONAL AND CULTURAL CONSTRUCTIONS OF THE THIRD AGE 431 There is one more relevant strategy applied in later life, in order to get care. Some childless elderly asks a relative or a trustworthy person to undertake the care work. In the micro-region this person is named inheritor. The relationship between them is more or less legally regulated. They may sign a contract in which they clearly fix the tasks of care, the properties offered for the care work and the conditions of the inheritance. But they also may adopt the inheritor which means a more familiar connection. In these cases, the relationship is regulated mostly by the unwritten laws and the local customs. As the inheritor and the elderly form cohabitation, the care work realised in this formation is very similar (even if not as satisfactory) to that one of the stem families. In sum, the components of the informal sector and their intervention in the life of the elderly depend mostly on concrete situations of the everyday life and the problems directly and strongly related to the necessities experienced in the life of the elderly. This means that the background mechanism of the informal sector has its roots in the inside of the ageing process; this form of social security is highly related to the affected population and the inherent problems. As the everyday situations and the difficulties are interpreted in the context of the local cultural understandings, the informal sector leads to a very different formalisation of the later life than it happens on the macro-level. The components of the informal social security react in a very sensitive way to the individual progresses, according to the local cultural norms and interpretations, which means opportunity to a more gradual and flexible advance in the flow of the life. THE COEXISTENCE OF THE INSTITUTIONAL AND CULTURAL CONCEPTS IN THE LOCAL UNDERSTANDINGS OF OLD AGE In the investigated micro-region, two elderly groups live in the same society. They arrived in different ways at this stage of life, and they live this period differently. Those who participated in the migration and return migration process have a fragmented life. According to the dynamism of the labour market and the social security system, their life is composed of three clearly divided periods: in the preparatory stage, they were living with the family of origin and were integrated in the education system; to create their own life, they left the micro-region, founded a family and fulfilled a professional career outside the homeland; and finally, after retirement, they returned and are now spending their inactive period in the village of origin. The three major stages of the life-course, i.e. childhood, adulthood and old age, are closely related with the mobility process. This connection results in a strong association moreover an overlap between the pension system, return mobility and the elderly. G.E. was born in Cădăreşti in He began school in his home village, and continued in Frumoasa and Târgu Mureş. He married a girl from Coşnea in

84 432 TURAI TÜNDE , and they moved to Oneşti. We, who went to school in the 1950s, left here, and we went to towns, we worked there, we got apartments, we spent many years there. [ ] At that time, it was a general opinion that without school one was worth nothing. And it was quite right. And then the youth left, a part of them 3. He was working in a school as a craft teacher, his wife in a factory. They brought up three children, all of whom live in Oneşti. G. E. and his wife decided to come home after their retirement. They had two motivations: the financial advantages of rural life and homesickness: I was always so much linked to the land. I never wished to go to America, or I don t know where. [ ] I came back because I want my bones to rot here. I will not go anyway. I don t have to be convinced to remain here. [ ] I like to be here 4. This beautiful narrative on homesickness seems to have very ideological aspects. This can be unmasked, on the one hand, by his life career: he spent an essential part of his life elsewhere, the active period, that stage of life when he accomplished very important things in his life; and, on the other hand, by his opinion about what is best for his children: We have three children, they are spread throughout the country. They just phone us, they ask how we are. They help if it is needed. But otherwise, they have their own problems. I can t take them home. And they wouldn t come, because I got them to study, to go to university, to not come home to the village and mow. Why would they come? [ ] They were brought up in the town, they were studying their whole life to become somebody, to be well prepared experts. So it is not worthwhile to come and mow and cut the trees 5. However, the affection and attachment to the homeland became important in his life-course at the stage when he had already fulfilled the important expectations of the life (career, family), and when he needed to legitimize his return in the village. Those who have passed their life in the village of origin have a life without clear and strong borderlines, since the transitions from one stage to another 3 The original text: Mü, akik az 50-es évekbe iskoláztatva vótunk, azok kirepültünk innet, és mentünk a városra, ott dógoztunk, s lakást kaptunk, sok esztendejig ott vótunk. [ ]Akkó vót egy olyan átalános felfogás, hogy iskola nékül nem értékelıdik az ember. S az elég helyes vót. S akkó a fiatalok el is mentek, egy része. 4 The original text: Én valahogy olyan fıdhöz kötöttnek éreztem magamat mindig, s most is. Én nem kívánkoztam elmenni Amerikába, s Isten tudja hova. [ ] Én azér, hogy nekem a csontjaim itt rothadjanak e Csügésbe. Én innen nem mejek e. Engemet nem ke meggyızzenek, hogy maradjak helybe. [ ] Én itt szeretem. 5 The original text: Nekünk es van három gyerekünk, szét vannak szórva az országba. Csak telefonálnak, érdeklıdnek, hogy hogy vagyunk. Segítnek ha szükség van. De másképpen megvan az ő problémájuk. Én nem hozhatom őket haza. És nem is jönnének, me taníttattam, hogy csinájanak egyetemet, hogy ne jöjjenek haza falura, s kaszálni. Há mé jöjjön? [ ] İk városon nıttek fel, ık egy életen keresztül tanultak, hogy ember legyen, s felkészült szakember legyen. S akkor nem érdemes, hogy jöjjön, s kaszáljon, s vágja a fát.

85 11 THE INSTITUTIONAL AND CULTURAL CONSTRUCTIONS OF THE THIRD AGE 433 happened gradually. Neither their professional status, nor their activity changed. They were agricultural workers and peasants, and they worked on the field in the active and in the later period, too. They were independent, they were not involved in the structure of the labour market. Thus, they did not retire in the same sense as the other group, they had no retirement event and they did not have to change the activity of everyday life. Cs. T. was born in Cădăreşti in He attended the schools of the microregion. He got married in He and his wife lived with his parents for eleven years, but after the birth of the fourth child their nuclear family became so numerous that they had to move away. He built a house. He was a forest worker, while his wife dealt with the domestic work, and both of them also worked on the lands they received when they got married. They sent their children to urban schools and helped them to establish their life there. In 1994 his wife died. Then he married another woman from a neighbouring village, Brusturoasa. They lived in Cădăreşti and Brusturoasa, working in agriculture. After ten years, they divorced. Now he lives with a woman from Comăneşti. He spends his time mostly in Cădăreşti; he has not given up agriculture, he just reduces the amount of work step by step. He rents out the lands from far-away, but he continues to work on that part of his inheritance, that is close to his house, in spite of his age. F. R. was born in Pajiştea in She grew up in a recomposed family. Her father died in 1939 in the First World War I. Her mother got married in 1947 to a man who had two daughters. As a result of the new situation, she knew she would not receive her part of the family s land after her mother. She had access only to the paternal land. She got married young, when she was 17 years old, to a man who was 20 years older then her. She didn t want him, but the decision was taken by the parents and the brothers who preferred this man because he was very wealthy. The couple worked on the lands. She gave birth to five children. She is now a widow, and lives with a son and his family. The others left the village, and live in towns in the surrounding counties. She has one son who did not get married, and returned to the parental house some years ago after prowling around and remaining unemployed. He is an alcoholic like the other son who is at home. The safest place for her to have a dignified old age would be the family of her daughter who lives in Braşov, but she refuses this, she prefers to struggle in the countryside with a lot of hard work than to live in a block of flats: [How long were you in Braşov in the block of flats?] One month. I was bored. I was not accustomed to it, I couldn t eat, and somehow that air was not good for me. [ ] The elderly from the countryside cannot live in a block of flats. [ ] They want me to move into their place. My son-in-law wanted to take me, but I didn t go. No, because somehow no I lose my appetite, I can t eat. However he tried his best, he even made himself very busy in the kitchen.

86 434 TURAI TÜNDE 12 I have very good sons-in-law. But the good air is here! For me the air is more important 6. A subgroup of this second category is formed by those who lived in the micro-region and were employees at least for some years during the active period. Even if they had a stable wage and a professional status, they never completely left the agricultural life and the local culture, so they are very close to those who remained in the village. The conclusion of these phases is a very important point: the transition from adulthood to old age happened differently in these two groups, and this has an enormous impact on their construction and conception of old age and elderly. Those who worked in urban areas became old from one day to the next, according to an institutionalised logic and an inflexible mechanism. [When is somebody considered to be old in this village?] For example I am now 58 years old, and I consider myself already old. [Why?] We feel that life has already passed from us, we are already in the last step. When you enter retirement, you don t expect anything any more, only death 7. Those who remained at home became old slowly according to the local cultural scenario that takes into account people s own rhythms: [When does the third age begin?] It depends on one s life-quality. For those who are weak, there the life is less. Where we live better, life goes better 8 (own rhythm). When the elderly age the youth do everything, and then, of course, they handle things. Not the old. Whether or not he would like to do it, he has no more strength for it 9 (the strength is the centre factor, the strength makes the difference). (Conversation in group about the beginning of old age and the experiences related to it:) Friend, when I was 70 years old, I felt as if I were a girl! I could work! 10 (the ability to work is the line of demarcation). 6 The original text: [R. néni mennyi ideig volt Brassóban a blokkban?] Akkor egy hónapot. Én má untam. Nem vótam megszokva, s nem, nem tudtam enni se, s valahogy a levegı nem használt nekem. [ ] A blokkba mán a falusi öregek nem bírják. [ ] Akarnak vinni. A vejem akart vinni, de nem mentem. Nem, me valahogy nem Elvesz az étvágyam, s nem tudok enni. Pedig ugy készített, ugy zörgette a konyhába az edényeket. Nagyon jó vejeim vannak. Itt a jó levegı! Nekem a levegı fontosabb. 7 The original text: [Hány éves kortól számít valaki öregnek itt a faluban?] Hát például én most vagyok 58 éves, és én má öregnek mondom magamat. [Miért?] Ugy érezzük, hogy töllünk etelt az élet, mosmár az utósó lépésbe estünk belé. Mikor a nyugdíjba beléestél, már nem vársz semmit, csak a halált. 8 The original text: [Mikortól kezdıdik az öregkor?] Melyknek milyen az életsorsa. Hol gyenge, ott kevesebb az élet. Ahol jobban élünk, jobb az élet, még jobban mejen. 9 The original text: Amikó az öregek elöregednek, a fiatalok csinálnak mindent, s akkó persze ık ke irányítsák a dógokat. Nem az öreg. Az hiába is akarná, nincsen má erı hozzá. 10 The original text: Komaasszony, mikó én hetven éves vótam, úgy éreztem magamat, mintha lány lettem vóna! Dógozni tudtam!

87 13 THE INSTITUTIONAL AND CULTURAL CONSTRUCTIONS OF THE THIRD AGE 435 It begins from 70, that you feel it So, what did I feel at the very beginning? Not yet then that I couldn t work! At that time I still could work well. My husband told me God bless him what hurts me is that you have to arrange everything. Don t worry about that, I said, why does this hurt you? I can do it. If I couldn t do it, I wouldn t. But he observed that I got tired, I perspired, I got tired easily, I had to go to have a rest 11 (the loss of strength signals the beginning of ageing). The interpretation of the transition and the feelings related to it influence the meanings connected to the years ahead. On the one hand, we confront the feeling of an early, forced push from active life to retirement, which can be accompanied by a feeling of shifts between the institutionalised life-course and the personal one, so these emotions may lead to negative and confused attitudes toward old age. On the other hand, where the transition from one life stage to another is gradual, and follows personal needs, old age is much better accepted, and it has the meaning of a natural, normal stage of life. Life in old age is also different for these groups. One group became old quickly, without having a chance to make the process fit his/her own rhythm and without having time to get ready, whereas the others became old slowly without dramatic and unexpected changes. This has two effects: on the one hand, the sentimental problems caused by the transition centre on the identity formed in the new situation, in the new social status (inactive), on the other hand, the transition may cause difficulties in the restructuring of everyday life. Those who went through a quick process have disadvantages in both aspects, in comparison with those who had time to prepare and restructure their life according to the flow of the years. For example, the problem of uselessness, the feeling of being unnecessary could appear: I came home mostly because I don t like to sit in vain. I have to do something. While I was going to work, I was occupied. [ ] But if you retire, you don t have that, you are at home every moment. And I can t sit in vain, I have to move, I have to work 12. Life without a line of demarcation goes on continuously: They left, and the two of us remained here. My old man died, but I didn t go to stay with anyone. Where would I go? I don t want to be a burden for anyone. [But the 11 The original text: Hetventıl kezdıdik, hogy megérz Na én legeslegelıre mit éreztem meg? Akkó se, hogy na én nem tudnék dógozni! Még akkó jó gyıztem. Mondta a férjem a Jóisten nyugtassa, az fáj nekem, hogy mindent te ke intézzé. Hát ne fájjon, mondom, mét fáj?! Hát tudom, ha nem tudnám, nem intézném. Na, de hát ı mán látta, hogy fáradok ki, izzadok, könnyen fáradok, jött, hogy pihenjek le. 12 The original text: Én most azér jöttem haza elıre is, én szeretek hiába ülni. Nekem kell dógozzak valamit. Míg munkába jártam le vótam foglalva. [ ] De ha nyugdíjba mész, ez nincs meg, minden percen otthon vagy. S én nem tudok hiába ülni, nekem kell mozogjak, nekem kell dógozzak.

88 436 TURAI TÜNDE 14 children don t take you sometimes?] I go to them, but at home I have chickens, I have a calf. I am quite old, I shouldn t do this. They tell me enough, don t work so much, don t struggle so much. Because I am also sickly, I am 82 already. But I still milk the cows, and I do my work. [ ] I push it as hard as possible 13. The changes are gradual: see also the case of Cs. T. above presented. Concerning life in old age, I mention secondly the differences between the models of lifestyle that these two groups follow: urban versus rural, intellectuals and workers (white collar and blue collar) versus agricultural workers. There are slightly detached and slightly intertwined worlds, in the same cultural and social frame. The differences are at the level of the everyday strategies, and also at the level of the contents, because these worlds are hierarchical the agricultural and rural lifestyle seems to be on the bottom, while the urban and intellectual models are on the top, and they are to be followed. On the superiority of those who left the agriculture, there is consensus: Then the easier life came in. Ceauşescu built a lot of factories, the youth got the chance to work. They were gentlemen. The meadow, the houses and the granaries remained empty. The people left 14 said a man who spent his life in the micro-region. [And those who remained here, what motivated them to remain at home?] That they failed to get an education. They were already older or their mental capacities were not enough to get a theoretical preparation for a job 15 said a man who worked in a town. So those who returned from the towns try to follow the urban life models in many forms: some keep hold of their own apartment, some are still registered with an urban doctor, some retain the urban residence on their official papers to maintain a sentimental attachment, some prefer to spend some weeks in wintertime in the town, in general, their village houses are equipped in an urban style, they preserve many elements of the urban life rhythm, etc. In sum: We belong there The original text: Odamentek, s itt maradtunk ketten. Az öreg meghalt, én nem mentem egyhez se. Kinek izére menjek? Én ugy szeretem, hogy ne menjek senkinek a nyakára. [De nem szokták elvinni Mari nénit idınként?] Hát menyek én, de itthon van majorságom, bornyúm van. Ugye, elég öreg vagyok, mán nem kéne. Mondják eleget, hogy ne dógozzon annyit, ne kínlódjon annyit. Me beteges vagyok, má 82 éves. De még fejek, s végzem a dógom. [ ] Taszigálom, ahogy lehet. 14 The original text: Akkó, ugye, a könnyebb élet béjött. A sok gyárakat Ceausescu megépítette, a fiatalságnak munkalehetıséget adott. Úriemberek vótak. Ott a kaszálók, a házak, s a csőrök üresen maradtak. A nép ement. 15 The original text: Má idısebbek vótak vagy pedig szellemi képességük nem vót olyan, hogy valamilyen foglalkozásról elméleti felkészültséget kapjanak. 16 In original text: Mü odatartunk.

89 15 THE INSTITUTIONAL AND CULTURAL CONSTRUCTIONS OF THE THIRD AGE 437 Differences between careers also significantly influence the elderly period. Those who were integrated into the labour market have a higher pension than those who remained in agriculture. This inequality results in different life-styles. While those who were integrated in the labour market get an adequate sum of money in the form of a pension, and so can have a quite comfortable old age, those who remained in agriculture have very limited financial resources, so alongside the traditional work moral they are also constrained to supplement their incomes with agricultural products. Moreover, the lack of financial resources has a huge impact on conserving an earlier life model and strategy: the poor preserve their objects, and the mental world related to them. The poverty reproduces an earlier type of world. Lastly I mention the differences between the reconceptualisations of life from the retrospective perspective and the thoughts about the essence of old age in this interpretative context. Those whose life was fragmented in inactive-active-inactive stages, can feel the fulfilment of their activity, because their professional career came to an end, they completed the professional tasks of their life. From this point of view, the period of retirement has the meaning of well-deserved rest. Even if they have many occupations during their old age, like working in the garden or maybe also on the field, they don t consider these to be part of their life-tasks, these occupations are only additional activities. On the other side, for those who work continuously in agriculture, old age and the feeling of completion do not coincide. They work continuously on the field and in the garden while they have physical strength. This is the major task of their activity and it is completed only at the end of the life. CONCLUSION The institutionalisation of old age is an important achievement of the 20 th century. During the socialist decades, the pension system was extended to the whole population, the impact of institutional categories became very strong, however it couldn t influence the mentality of the whole population. Those who were integrated into the labour market and those who remained out of it had differently composed life-courses, and so these groups experience different types of ageing. The varying level of integration into the institutional system leads to different situations and problems occurring in the later life periods. One group follows the institutional scenario: they become old when they retire, suffer from the rapid restructuring of everyday life, struggle with the feeling of not being needed and with identity problems, but have the feeling of fulfilling the tasks set by life. For them, old age means a well-deserved rest, and due to the higher level of pension they also have an easier life, as compared to their peers. Others follow the cultural scenario: they become old slowly according to their own rhythm, they

90 438 TURAI TÜNDE 16 could reorganize their life step by step, their identity of being middle aged changes gradually to that of being old, but they never have the reassuring feeling of fulfilling the tasks set for them. In addition, due to very low pensions, they reproduce earlier life-strategies without having the possibility to change them, to choose among alternatives. BIBLIOGRAPHY 1. Barabás, J., (ed.), Magyar Néprajzi Atlasz, [Hungarian Ethnographic Atlas], vol. VII, Budapest, Akadémiai Kiadó, Bourdelais, P., Le nouvel âge de la vieillesse. Histoire du vieillessement de la population, [A New Age of the Old Age. A History of Ageing], Paris, Édition Odile Jacob, Featherstone, M., Hepworth, M., Az öregedés maszkja és a posztmodern életút, [The Mask of Ageing], in Featherstone, M., Hepworth, M., Turner, B. S., A test. Társadalmi fejlıdés és kulturális teória, [The Body. Social Process and Cultural Theory], Budapest, Jószöveg Könyvek, 1997, pp Featherstone, M., Wernick, A., Introduction, in Featherstone, M., Wernick A., (eds.), Images of Ageing. Cultural Representations of Later Life, London and New York, Routledge, 1995, pp Featherstone, M., Wernick, A., (eds.), Images of Ageing. Cultural Representations of Later Life, London and New York, Routledge, Ghinoiu, I., (coord.), Atlasul etnografic român. Habitatul, [Romanian Ethnografic Atlas. Habitation], Vol. 1, Bucureşti, Academia Română Institutul de Etnografie şi Folclor Constantin Brăiloiu, Gîrleanu-Şoitu, D., Vîrsta a treia [Third Age], Iaşi, Institutul European, Guillemard, A.-M., La retraite: une mort sociale. Sociologie des conduites en situation de retraite, [Retirement: Social Death. Sociology of Attitudes of the Retired], Paris, École Pratique des Hautes Études & Mouton&Co, Kohli, M., Társadalmi idı és egyéni idı. Az életút a modern társadalom szerkezetváltozásában, [Social Time and Individual Time. Life-Course in the Structural Changes of Modern Society], in Gellériné Lázár M., (ed.), Idıben élni. Történeti-szociológiai tanulmányok, [Living in Time. Historical, Sociological Studies], Budapest, Akadémiai Kiadó, 1990, pp Kohli, M., A foglalkozási életút intézményesülése és individualizálódása, [Institutionalization and Individualisation of Professional Career], in Replika, no. 9 10, 1993, pp Kohli, M., The Problems of Generations: Family, Economy, Politics, Budapest, Collegium Budapest, Laslett, P., A Fresh Map of Life. The Emergence of the Third Age, London, Weidenfeld and Nicolson, Lehr, U., U schyłku Ŝycia. Starość mieszkańców wsi Beskidu Śląskiego I Podhala, [In the Twilight Zone of Life. Old Age of the Inhabitants of Villages in Beskid Slaski and Podhale], Warsawa, Instytut Archeologii I Etnologii Polskiej Akademii Nauk, Mărginean, I., TendinŃe şi evoluńia asigurărilor sociale din România [Tendencies and Evolution of the Social Insurance System in Romania], in Zamfir C., (ed.), Politici sociale în România: , [Social Policies in Romania: ], Bucureşti, Editura Expert, 1999, pp Mărginean, I., Politica socială. Studii , [Social Policy. Studies: ], Bucureşti, Editura Expert, Pochet, P., Les personnes âgées, [Elderly], Paris, Édition La Découverte, 1997.

91 17 THE INSTITUTIONAL AND CULTURAL CONSTRUCTIONS OF THE THIRD AGE Preda, M., Politica socială Românească. Între sărăcie şi globalizare, [Romanian Social Policies. Between Poverty and Globalisation], Iaşi, Editura Polirom, Preoteasa, I., et al., Pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. (Culegere de studii), [State Pensions in the Social Security System and Supplementary Pension. (Collection of Studies)], Bucureşti, Editura Politică, Prisăcaru, C., Pensionarii în perioada , [Pensioners in the Period of ], in Calitatea VieŃii, nr. 1 2, 1996, pp Rădulescu, D. C., Politici sociale româneşti , [Romanian Social Policies ], in Calitatea VieŃii, nr. 3 4, 1996, pp Stahl, H. H., Matei, I. I., Manual de prevederi şi asistenńă socială. Vol. I. Teoria şi technica prevederilor sociale, [Coursebook on Precaution and Social Insurance. Vol. I. Theory and Technology of Social Precaution], Bucureşti, Editura Medicală, Teşliuc, C. M., Pop, L., Teşliuc, E. D., Sărăcia şi sistemul de protecńie socială, [Poverty and System of Social Protection], Iaşi, Editura Polirom, łiclea, A., Tufan, C., Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale. [Pensions and Other Social Insurance Rights], Bucureşti, Casa de editură şi presă Şansa SRL, Zamfir, C., (ed.), Politici sociale în România: , [Social Policies in Romania: ], Bucureşti, Editura Expert, Zamfir, C., Por, M. A., Zamfir, E., ProtecŃia socială în perioada de tranzińie: evaluare, [Social Protection in the Period of Transition: Estimation], in Zamfir, C., Por, M. A., Zamfir, E., România Dinamica bunăstării şi protecńia socială, [Romania Dynamism of the Welfare and Social Protection System], Raportul NaŃional nr. 1, Bucureşti, 1994, pp Varga, E. Á., Erdély etnikai és felekezeti statisztikája, [Ethnic and Religious Statistics of Transylvania], 2002, Internet Database: erdely/erd2002.htm. 27. Vidovićová, L., Ageing in Transition. The Construction of old in the Czech Republic, European Sociological Association Conference, Murcia, Spain, 2003, available online at ageing-in-europe.org/murciapapers/vidovic.pdf. 28. *** L Homme, in Revue Française d Anthropologie, no , 2003, Thematical issue. Legislation 29. Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenńă socială cu principalele modificări şi completări la zi, [Act No. 3/1977 on Social Insurance Pensions and Social Assistance with Key Actual Changes and Supplements], in łiclea, A., Tufan, C., Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale, [Pensions and Other Rights to Social Insurance], Bucureşti, Casa de editură şi presă Şansa SRL, 1994, pp Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor cu modificările şi completările la zi, [Act No. 80/1992 about Pensions and Other Rights to Social Insurance for Farmers with Actual Modifications and Supplements], in łiclea, A., Tufan, C., Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale, [Pensions and Other Rights to Social Insurance], Bucureşti, Casa de editură şi presă Şansa SRL, 1994, pp Lege privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, [Act on the Public System of Pensions and Other Rights to Social Insurance], in Apătean, P., Noul sistem public de pensii, [New Public System of Pensions], Bucureşti, Scripta, 2000, pp Legea pensiilor, [Act on Pensions], EdiŃie actualizată la 17 octombrie 2005, Bucureşti, Best Publishing, Pensiile private şi facultative. LegislaŃie actualizată până la 8 februarie 2007, [Private and Facultative Pensions. Actualized Legislation Until 8 February 2007], Bucureşti, Monitorul Oficial, 2007.

92 440 TURAI TÜNDE 18 Articolul prezintă construcńia vârstei a III-a, din perspectiva persoanelor în vârstă. La nivel macro, segmentările cursului vieńii şi înńelesurile legate de anumite stadii ale vieńii sunt dominate de influenńa procesului instituńionalizării. Sectorul formal al sistemului de securitate socială codifică viańa în stadiul său târziu după principii impersonale, controloate de la nivel central şi definite structural. Categoria culturală a vârstei a III-a este formată la nivel micro, iar rădăcinile sale se află majoritar în cadrul mecanismului intern al îmbătrânirii şi în înńelegerea dinăuntru a populańiei vârstnice. Articolul prezintă rezultatele unui studio anthropologic realizat în România. Deosebiri semnificative par să existe între populańia ce se îndeletniceşte cu agricultura şi populańia urbană (non-agricolă). Articolul arată complexitatea vârstei a III-a: analiza prezintă principiile diferitelor tipuri de construcńie a anilor vârstnici, limitările lor şi relańia interactivă dintre ele. Cuvinte-cheie: instituńionalizarea vârstei a III-a, sistemul de pensii, sens cultural, îmbătrânire culturală. Primit: Acceptat: Redactor: Raluca Popescu

93 VIAłA ŞTIINłIFICĂ UNIUNEA EUROPEANĂ LA RĂSCRUCE (II) : PUNCTE DE INTERSECłIE CU PREOCUPĂRILE SOCIOLOGILOR PRIVIND RISCURILE ŞI POLITICILE SOCIALE DEZBATERE ORGANIZATĂ DE REPREZENTANłA COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIA, BUCUREŞTI, 14 MAI, 2013 FILIP ALEXANDRESCU MONA SIMU Dezbaterea care face obiectul acestei prezentări se înscrie într-o serie de reuniuni sub numele de Perspective Europene, prima dintre ele având loc în luna septembrie 2012, la scurt timp după discursul preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, cu privire la starea Uniunii Europene (12 septembrie 2012). Titlul Uniunea Europeană la răscruce? indică peocuparea reprezentanńei Comisiei Europene de a reflecta asupra situańiei curente a Uniunii şi de a dezbate calea de urmat în condińiile prelungirii crizei economice. Dezbaterea organizată în mai se constituie într-un eveniment semnificativ pentru cititorii acestei reviste, deoarece se referă la o temă vehiculată intens în mediul academic din România în ultimii ani, şi anume, efectele crizei economice asupra vieńii şi organizării sociale. Faptul că unii reprezentanńi ai Uniunii Europene văd această instituńie ca fiind la răscruce e un semnal important pentru sociologi, deoarece arată că nici actorii politici nu mai afirmă existenńa unor răspunsuri unice la problemele multiple puse de criză. Din acest motiv, prezentarea evenimentului conńine şi unele elemente de eseu, prin care autorii doresc să atragă antenńia cititorilor asupra unor aspecte interesante pe tema riscurilor sociale ale crizei, precum şi pe tema politicilor sociale relevante. InvitaŃii la dezbatere au fost: prof univ. dr. Zoe Petre, istoric la Universitatea Bucureşti, Mişu NegriŃoiu, preşedintele ING Bank Romania, Teodor Baconski preşedintele FundaŃiei Creştin-Democrate şi Emil Hurezeanu, analist politic. Cuvântul de bun venit a fost adresat de Nicolae Idu, şeful ReprezentanŃei Comisiei Europene în România. DiscuŃiile au fost moderate de dna Gabriela Drăgan, director general Institutul European din România. Adresele de contact ale autorilor: Filip Alexandrescu, Mona Simu, Institutul de Cercetare a CalităŃii VieŃii al Academiei Române, Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, , Bucureşti, România, filip.alexand@gmail.com; monasimu@yahoo.com. CALITATEA VIEłII, XXIV, nr. 4, 2013, p

94 442 FILIP ALEXANDRESCU, MONA SIMU 2 InvitaŃii au în comun faptul că tońi s-au implicat în politică, dar au puncte de intersecńie şi pe tărâm universitar. AlocuŃiunile au reprezentat puncte de vedere proprii din perspectiva domeniului/expertizei fiecărui invitat asupra momentului de răscruce în care s-a aflat UE în ultimii ani. Nici unul dintre vorbitori nu este sociolog, referirile la domeniul social fiind făcute în trecere, în vreme ce aspectele discutate explicit au fost cele politice, economice sau, mai general, culturale. Întrebarea adresată de doamna moderator, pornind de la criza financiareconomică, priveşte valabilitatea modelului european. DiscuŃiile îşi au ca sursă două discursuri ale lui José Manuel Barosso din aprilie 2013, unul Ńinut la Brussels Think Tank Dialogue, iar un altul, la centrul cultural Bozar din Bruxelles, în aprilie Aceste discursuri sunt descrise de către doamna Drăgan ca o abordare realist-ponderată, dar nu optimistă, a crizei şi unor posibile soluńii de depăşire a momentului de răscruce. Din punct de vedere sociologic, aspectul interesant este că Barroso vorbeşte explicit despre pericolul real al fragmentării UE (Barroso, 2013a). Preşedintele CE ridică în special problema şomajului, a insecurităńii şi a creşterii inegalităńilor sociale, ceea ce tinde să creeze o istovire a interesului pentru UE 1 (Barroso, 2013a: 3). Dna Drăgan aplică ideea fragmentării în contextul României şi scoate în evidenńă riscul polarizării sociale în România, o temă care îi preocupă în mare măsură şi pe cercetătorii ICCV. DiscuŃia despre cele două Românii, sau poate chiar mai multe Românii, au acelaşi interes, aşadar, şi pentru Institutul European din România. Un interes asemănător concretizat printr-o dezbatere recentă la Institutul European este pentru tendinńele demografice din România, unde estimările Eurostat indică o populańie de 16 milioane în ConsecinŃele vor fi resimńite atât pe piańa muncii, cât şi în domeniul educańiei sau în cel medical. Dezbaterea de la reprezentanńa Comisiei Europene din România are loc şi în logica electorală a alegerilor din vara anului viitor, arată Drăgan: structura viitorului Parlament depinde şi de calitatea dezbaterilor pe care le organizăm. Ca cetăńeni români şi europeni în acelaşi timp, ne intereseaza în mod direct, pentru că soarta României este direct şi fără îndoială legată de soarta UE, unde pericolul fragmentării este real. Fiecare vorbitor a încercat să facă o prezentare a stării de spirit actuale din UE, din perspectiva pregătirii sale, dar şi într-un mod integrator, de ansamblu. Toate alocuńiunile au fost făcute avându-se în vedere faptul că UE la răscruce înseamnă în bună măsură şi că România se află la răscruce. Primul vorbitor a fost dl. Mişu NegriŃoiu prezentat ca fiind în esenńă, un macroeconomist, dar cu o înaltă performanńă în spańiul privat. În alocuńiunea sa, Mişu NegriŃoiu a conturat imaginea actuală de ansamblu a spańiului UE, cu accent pe provocările cu care se confruntă aceasta. Tonul care se desprinde din alocuńiunea sa este unul de optimism realist, bazat pe vasta experienńă de funcńionar european, dar şi pe experienńa sa actuală 1 European fatigue

95 3 UNIUNEA EUROPEANĂ LA RĂSCRUCE (II) 443 într-un mediu privat străin integrat în piańa (bancară) autohtonă. NegriŃoiu a Ńinut să puncteze rolul deosebit de imporatant, fundamental, al investińiilor străine în România. Cuvântul său a avut un ton moderat, dar pozitiv, sub sintagma: nu există un pericol al dezintegrarii, nici vorbă de asta. Discursul lui Barroso şi observańiile dnei Drăgan arată că există o sensibilitate pentru tema fragmentării, pe care sociologii o pot exploata în discursul public. Mişu NegriŃoiu este şi un avocat al investińiilor străine în România publicând în 1996 o carte cu titlul Salt înainte în care pune accentul pe importanńa acestor investińii în România. Oportunitatea acestor investińii, avantajele şi dezavantajele lor, sunt o temă de interes şi pentru sociologi, în special în contextul discutării opńiunilor politicii sociale pentru perioada Există mai multe planuri la nivel european (mai multe Europe ): politică, economică, socială. Europa economică e baza succesului integrării, consideră NegriŃoiu. Europa socială şi economică sunt în strânsă legătură. Europa socială a creat însă un nivel prea mare de aşteptări care nu sunt sustenabile. Acest aspect poate părea discutabil pentru sociologi. Există însă nişte provocări, nişte puncte slabe ale construcńiei europene, şi anume, uniunea bancară şi integrarea fiscală, moneda euro, politica internańională comună a UE. Prima şi a treia se află, deocamdată, într-o situańie de stand-by. Ca istoric al AntichităŃii, Zoe Petre a fost rugată să vorbească despre viitor, ceea ce poate părea un paradox, dar nu este chiar aşa. Un istoric al AntichităŃii are pârghii pentru explicańii, iar doamna Petre a considerat UE ca fiind o construcńie apropiată ca formă de Imperiul Roman. UE se află la mijlocul unui drum. Se trece, fără îndoială, printr-un moment dificil, deoarece nu mai există acelaşi imbold al unităńii, care a fost la începutul anilor La începutul aceastei construcńii europene au existat două surse. Pe de o parte, a fost spaima războaielor interne, iar pe de altă parte, a fost ascensiunea partidelor de stânga în unele Ńări din Europa. Membrii fondatori s-au mobilizat în fańa pericolului reprezentat de comunism, iar soluńia a fost construcńia comună europeană. FaŃă de trecut, ameninńările din prezent sunt mult mai fragmentate, pe mulńi cetăńeni europeni interesându-i mai mult problemele de la nivel local (independenńa Cataloniei, de exemplu, în regiunea respectivă). TentaŃiile câştigării independenńei sunt foarte puternice şi în alte părńi ale Europei. Din acest punct de vedere, UE trebuie să-şi modifice paradigma Europa trebuie regândită, nu va merge înainte fără să şovaie pe baze morale şi ideologice care au dispărut o idee care rezonează cu discursul recent al lui Barroso privind starea Uniunii Europene. Membrii stabili ai Uniunii trebuie să-şi definească obectivele ca să poată construi şi trebuie găsit liantul moral. Zoe Petre consideră că acest liant paneuropean nu este atât de problematic în cazul României şi al altor membri recenńi, cât mai ales pentru membrii vechi, stabili, ai UE. Preocuparea pentru un astfel de liant moral este, probabil, de interes şi pentru sociologi, care pot distinge în cazul României, între un liant intern şi unul extern (european). Liantul

96 444 FILIP ALEXANDRESCU, MONA SIMU 4 intern, a cărui slăbire indică faptul că solidaritatea socială este într-un proces de erodare, poate fi o temă interesantă pentru sociologi. Există, în momentul de fańă, un curent izolańionist, iar numărul izolańioniştilor va spori. Există însă şi alte voci în dialogul privind UE, voci care pot fi numite rańional critice. Nu este greu de văzut că există diferenńe geografice şi culturale între locuitorii uniunii, şi de aici, unele probleme în definirea numitorului comun al integrării. România suferă de un anumit sindrom, trăieşte în pozińia candidatului, nu a membrului ( noi suntem încă la uşă ), consideră Zoe Petre. Trebuie văzut cum participăm la această construcńie europeană, dar în calitate de membru, nu de candidat. Alt aspect problematic este acela al Regiunilor: nu pońi pune Bacăul să concureze cu Bavaria, spunea ea cu umor. O impresie deosebită lăsată asupra participanńilor la discuńie a fost discursul dnei Zoe Petre, nu numai prin profundul său umanism punctat cu parabole finironice comice şi anecdote, dar prin profunzimea chestiunilor puse sălii şi publicului în general. Teodor Baconski a afirmat că Europa este un ansamblu compozit. Trebuie văzut cum creăm un ansamblu politic major din acest compozit, care să poate fi, totuşi, dirijat. Europa se află acum într-o permanentă oscilańie între a se uni şi a se dezbina. A fost uşor pentru părinńii fondatori să creeze pe o bază creştin-democrată, consideră Baconski, în fańa fantomelor liberticide ale Asiei. Acestă bază însă nu mai primează în prezent. Pentru a-şi gestiona propria complexitate, Europa a creat o hiperbirocrańie, mai ales pentru cetăńeni, la nivel local. În toate Ńările există o distanńă percepută între eurocrańii de la Bruxelles şi cetăńenii de la nivel local. Chiar cetăńeanul mediu educat are dificultăńi în a înńelege chestiunile legate de unele politici europene. Deficitul de legitimitate a fost corectat prin întărirea atribuńiilor Parlamentului European. Totuşi, nu se poate ajunge la o înńelegere comună cu privire la diferite aspecte (politici fiscale etc.), nu s-a putut crea un ideal paneuropean adevărat. Există, în schimb, un limbaj populist, identificat ca o idolatrie a modelului socialeuropean. Pentru că alegerile în statele membre se succed mult mai rapid, fiind mult mai multe state membre, dacă măcar calendarul electoral s-ar putea unifica, ar avea un efect de detensionare a vieńii cotidiene in UE, consideră Baconski. Ideea de idolatrie a unui model social arată, din nou, că există spańiu pentru o intervenńie critic-constructivă a sociologilor. În cazul României, există un deficit de pedagogie europeană, un fel de analfabetism în materie europeană. InformaŃia privind UE sau politcile ei sunt foarte slab transmise. Acest deficit de comunicare vine de sus, pentru că în elita politică, guvernamentală, nu s-a produs declicul faptului că România se află înăuntrul Uniunii, nu în afara ei. Atunci, la nivelul populańiei, al capilarităńii sociale, discursul european ajunge doar sub forma unui nou limbaj de lemn. Problema mesajului european poate fi însă o temă de interes pentru sociologi,

97 5 UNIUNEA EUROPEANĂ LA RĂSCRUCE (II) 445 având în vedere că anumite informańii cum sunt cele legate de piańa muncii, de exemplu şi-au făcut cu uşurinńă loc spre nivelul local, mai ales în mediul rural, şi au condus la migrańia unei părńi semnificative din populańie. Aceste informańii sunt complete şi nu cumva îi expun pe migranńi unor riscuri puńin cunoscute sunt întrebări deschise, dar semnificative pentru sociologi. Continuând discursul anterior, analistul politic Emil Hurezeanu observă şi el că nu există un proces credibil de naturalizare a UE în România. Există aceste deficite de integrare, actorii politici s-au complăcut în nominalism. Integrarea nu e profundă, iar acest lucru este arătat de incapacitatea de a absorbi fonduri europene, ne comportăm ca o Ńară auxiliara. În viziunea lui Hurezeanu, România se agańă incomplet de Europa. Trecând apoi la Europa, la analiza situańiei actuale de aici, Hurezeanu face o analiză originală şi poate chiar curajoasă. Hurezeanu observă şi punctează că deruta europeană a structurilor UE coincide într-o oarecare măsură cu retragerea trupelor americane de pe teritoriul Europei. łine să precizeze că la integrarea Ńărilor est-europene nu a existat un plan Marshall, ca după război, care să unească proiectul reconstrucńiei cu mijloacele necesare ei. UE se sprijină, în viziunea analistului, pe patru piloni fundamentali, tońi aflându-se în prezent într-o situańie precară: guvernarea democratică, economia de piańă, respectarea legii (legalitatea) ( the rule of law ) şi societatea civilă. AnalizaŃi pe rând, tońi cei patru piloni scârńie. Guvernarea democractică e afectată de absenńa liderilor integratori, iar parlamentele sunt birocratizate. Specialiştii sunt dominanńi fańă de oamenii politici. Creştin-DemocraŃia este, crede Hurezeanu, o amintire a părinńilor fondatori. Economia de piańă este grav afectată de criza economică, iar prosperitatea, ca aşteptare în rândul cetăńenilor europeni, e compromisă. Statul de drept, aşa-numita rule of law, tinde să fie înlocuită de the rule of lawyers, altfel spus, de dominańia avocańiilor şi a procurorilor. Referindu-se la România, Hurezeanu oferă exemplul concret al absorbńiei fondurilor europene, pe care miniştrii le aprobă, dar pe care secretarii de stat refuză să le semneze de teama unor suspicuni pe care le pot trezi de multe ori nejustificat, la DNA. În fine, societatea civilă a dispărut practic, fiind înlocuită de lobbyişti. Spre deosebire de Polonia, care propune UE politici şi inińiative, România e mai degrabă o consumatoare de politici europene. Această sugestie de a veni cu inińiative pentru Bruxelles este relevantă şi pentru sociologii din România, mai ales pentru cei interesańi de formularea de strategii de politică socială. Din păcate, la nivel general, nu avem şansa unui paneuropenism, egoismul statelor mari, statele membre vechi nu renunńă la ideile federale. În ceea ce priveşte România, ea se miscă în cadrul unor invariabile de inińiativă, nu a fost depăşită mentalitatea Ceauşescu. Ultima parte a prezentărilor a fost dedicată căutării soluńiilor. Zoe Petre afirmă că UE are de făcut nişte opńiuni, opńiuni care depind şi de cei prezenńi. Zoe Petre crede în rańionalitatea profundă a electoratelor, care a rezolvat prin mijloace

98 446 FILIP ALEXANDRESCU, MONA SIMU 6 simbolice simboluri politice, conflicte foarte reale. Dar mizele trebuie expuse şi explicate foarte clar. Cu acest lucru sociologii din România pot fi, probabil, în bună măsură, de acord. Mişu NegriŃoiu consideră că UE e mai importantă pentru România decât viceversa. România a fost adoptată cu o largă toleranńă şi există riscul să nu mai poată fi controlată în evoluńia ei, pentru că s-a relaxat după acceptare în UE. UE e importantă în funcńie de ce ne propunem ca obiective în Ńară. Istoria recentă a arătat că e necesară o ancoră; capacitatea de planificare şi acńiune pentru un model de dezvoltare al României depinde de o ancoră, aşa cum e UE. Baconski crede că într-o perioadă în care românii o duc obiectiv mai bine, între trei şi 30 de ori mai bine decât bunicii şi părinńii lor, e paradoxală nemulńumirea românilor. SoluŃii nu se pot găsi pe loc, dar ce e important e să aibă loc dezbateri sincere, cum e şi aceasta. Dezbaterile să nu fie tehnice, pentru că sufletul Europei nu este în birocrańie, ci în dezbaterile deschise despre Europa şi în traiul natural în statele europene. Ideea că românii o duc obiectiv mai bine decât în trecut trebuie nunańată, iar sociologii sunt cel mai bine pregătińi pentru acest lucru. Emil Hurezeanu spune că naturalizarea Europei de care vorbeşte Teodor Baconski e superficială, se reduce la un segment foarte îngust din populańia României. Doar o mică parte din români se bucură de beneficiile Europei. Baconski afirmă însă că unele beneficii vizează mediul rural, dar e evident că discuńia nu se poate soluńiona uşor. De reńinut e faptul că problema beneficiilor concrete ale UE pentru diverse segmente ale populańiei din România poate fi o chestiune de interes lucrativ pentru sociologii din România, pe viitor. REFERINłE 1. Barroso, J. M. D., Speech by President Barosso: A New Narrative for Europe, Speech/13/ 357, 2013a.

99 AUTORII NUMĂRULUI 4/2013 Cristina HUMĂ Cercetător ştiinńific, gr. III, dr., ICCV, Academia Română, Bucureşti. Mariana STANCIU Cercetător ştiinńific, gr. I, dr., ICCV, Academia Română, Bucureşti. Adina MIHĂILESCU Cercetător ştiinńific, gr. II, dr., ICCV, Academia Română, Bucureşti. Tünde TURAI Senior Research Fellow, Hungarian Academy of Sciences, Intitute of Ethnology, Budapest, Hungary. Filip ALEXANDRESCU Cercetător ştiinńific, gr. III, dr., ICCV, Academia Română, Bucureşti. Mona SIMU Redactor, ICCV, Academia Română, Bucureşti. Marian VASILE Cercetător ştiinńific, gr. III, dr., ICCV, Academia Română, Bucureşti.

100 VOLUME ALE INSTITUTULUI DE CERCETARE A CALITĂłII VIEłII: SELECłIE Şanse de acces la educańie în societatea românească actuală, Gabriela Neagu, Iaşi, Editura Lumen, Paradigma calităńii vieńii, Ioan Mărginean, Iuliana PrecupeŃu (coord.), Bucureşti, Editura Academiei Române, Politici de incluziune socială în perioada de criză economică, Cătălin Zamfir, Simona Stănescu, Cosmin Briciu (coord.), Bucureşti, Editura Expert, Stiluri de viańă în România postcomunistă, Marian Vasile, Iaşi, Editura Lumen, Capital social în România începutului de mileniu, Bogdan Voicu, Iaşi, Editura Lumen, Valori sociale ale tranzińiei postcomuniste, Mălina Voicu, Iaşi, Editura Lumen, Consumul populańiei din România, Mariana Stanciu (coord.), Braşov, Editura Omnia UNI SAST, O istorie subiectivă în sociologia românească din 1944 până în prezent, Cătălin Zamfir, Iaşi, Editura Polirom, Introducere în sociologia familiei. Familia românească în societatea contemporană, Raluca Popescu, Iaşi, Editura Polirom, Cercetarea politicilor sociale. Aspecte metodologice, Ana Maria Preoteasa, Iaşi, Editura Lumen, Calitatea vieńii şi dezvoltarea durabilă, Ioan Mărginean, Iuliana PrecupeŃu, Bucureşti, Editura Expert, CondiŃii de viańă ale familiilor cu copii din România, Mariana Stanciu (coord.), Bucureşti, Editura Expert, Enciclopedia dezvoltării sociale, Cătălin Zamfir, Simona Stănescu (coord.), Iaşi, Editura Polirom, Strategii de dezvoltare comunitară, Iuliana PrecupeŃu, Iaşi, Editura Lumen, Satul românesc pe drumul către Europa, Mălina Voicu, Bogdan Voicu (coord.), Iaşi, Editura Polirom, Politici de ocupare în Europa Centrală şi de Est, Sorin Cace, Bucureşti, Editura Expert, Ce fel de bunăstare îşi doresc românii, Mălina Voicu, Iaşi, Editura Expert Projects, Calitatea vieńii în România, Ioan Mărginean, Ana Bălaşa (coord.), edińia a II-a, Bucureşti, Editura Expert, O analiză critică a tranzińiei, Cătălin Zamfir, Iaşi, Editura Polirom, Fundamentări metodologice în etnopsihologie, Mictat Gârlan, Iaşi, Editura Lumen, 2004 Sărac lipit, caut altă viańă!, Manuela Sofia Stănculescu şi Ionica Berevoiescu (coord.), Bucureşti, Editura Nemira, Minimul de trai şi costurile sociale: concepte operańionale în analiza calităńii vieńii, Adina Mihăilescu, Iaşi, Editura A 92, DicŃionar de politici sociale, Luana Pop (coord.), Bucureşti, Editura Expert, Rromii din România, Cătălin Zamfir, Marian Preda, Bucureşti, Editura Expert, Structuri moderne ale consumului european, Mariana Stanciu, Bucureşti, Editura Genicod, Intelectualitatea română, Laureana Urse, Bucureşti, Editura Expert, Politici sociale în România: , Cătălin Zamfir (coord.), Bucureşti, Editura Expert, EvoluŃie, involuńie şi tranzińie în agricultura României, Gheorghe Socol, Bucureşti, IRLI, Tineretul deceniului unu. Provocările anilor 90, Ioan Mărginean (coord.), Bucureşti, Editura Expert, Dimensiuni ale sărăciei, Cătălin Zamfir (coord.), Bucureşti, Editura Expert, Politici sociale: România în context european, Elena Zamfir, Cătălin Zamfir (coord.), Bucureşti, Editura Alternative, łiganii. Între ignorare şi îngrijorare, Elena Zamfir, Cătălin Zamfir (coord.), Bucureşti, Editura Alternative, Pentru comenzi vă puteńi adresa la: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, , Bucureşti, România, Tel.: , , fax ; edacad@ear.ro; adresa web: ORION PRESS IMPEX 2000 S.R.L., P.O. Box 77 19, sector 3, Bucureşti, România, tel./fax: , , ; office@orionpress.ro S.C. MANPRESS DISTRIBUTION S.R.L., PiaŃa Presei Libere nr. 1, corp B, et. 3, cam , Bucureşti, România; Tel./Fax: ; abonamente@manpres.ro, office@manpres.ro; adresa web: journals.com DEREX COM S.R.L., derex_com@yahoo.com

101