Anchetă postelectorală 2009

Transcription

1 Eurobarometru special PARLAMENTUL EUROPEAN Comisia Europeană 2009 Raport Perioada de lucru pe teren: iunie-iulie 2009 Publicare: noiembrie 2009 Special Eurobarometer 320/ Wave 71.3 TNS opinion & social Prezenta anchetă a fost comandată de Parlamentul European şi coordonată de DirecŃia Generală Comunicare a Comisiei Europene. Prezentul document nu reprezintă punctul de vedere al Parlamentului European. Interpretările şi opiniile pe care le conńine aparńin exclusiv autorilor. DV\795510RO.doc

2 CUPRINS CUPRINS...2 INTRODUCERE O participare la nivel general în scădere, dar rezultate care variază de la o Ńară la alta Contrastele europene...7 łările în care rata participării a crescut łările în care rata participării s-a menńinut la acelaşi nivel (fluctuańie pozitivă sau negativă de sub un punct procentual) łările în care rata participării a scăzut Cine sunt absenteiştii? a. Profilul sociodemografic al absenteiştilor b. FrecvenŃa neprezentării la vot Momentul luării deciziei de neprezentare la vot Motivele absenteismului Nivelul de informare necesar pentru a vota Expunerea la campaniile electorale europene Amintiri despre campaniile de stimulare a participării la vot Ponderea mizelor europene în cadrul votului Momentul luării deciziei MotivaŃiile votului Principalele mize care au influenńat decizia alegătorilor Atitudinea fańă de Europa şi influenńa euroscepticismului CONCLUZII...75 SPÉCIFICAłII TEHNICE.. 75 CHESTIONAR.. 78 TABELE 87 2/77

3 INTRODUCERE În perioada 4-7 iunie 2009, peste 386 de milioane de alegători din cele 27 de state membre ale UE au fost chemańi la urne să-i aleagă pe cei 736 de deputańi care îi reprezintă în Parlamentul European. Rezultatele acestui scrutin scot în evidenńă câteva concluzii esenńiale: rata absenteismului a fost de 57% (+ 2,5 puncte procentuale fańă de 2004), observându-se însă o încetinire a ritmului de scădere a participării. evoluńia participării prezintă variańii foarte mari de la un stat membru la altul. aceasta rămâne scăzută, înregistrându-se însă progrese notabile în Ńările care au aderat la UE în 2004 şi aceasta prezintă tendinńe descrescătoare în rândul statelor membre care au participat la diferitele alegeri organizate din 1979 până în prezent. În lumina acestor concluzii esenńiale, Parlamentul European a hotărât să realizeze o amplă anchetă postelectorală paneuropeană, în scopul de a analiza, în special, următoarele elemente: motivele care stau la baza absenteismului constatat, atitudinea celor care s-au prezentat la urne, precum şi a celor care nu au votat, cu privire la problematica europeană, evoluńia sentimentului de eurofil, toate acestea vizând elaborarea unei serii de măsuri care ar putea determina inversarea acestei tendinńe de scădere continuă a participării. Se impune, aşadar, dezvăluirea aspectelor negative evidenńiate de prezenta analiză, care ar putea constitui un motiv de preocupare, dar şi sublinierea aspectelor pozitive, care încurajează o atitudine optimistă. Acesta este scopul acestei anchete postelectorale ample realizate în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene la cererea Parlamentului European (DG Informare), în cadrul sondajelor Eurobarometru Standard ale Comisiei Europene (DG COMM). 3/77

4 Rezultatele anchetei evidenńiază, în special, următoarele aspecte: O evoluńie generală în creştere a sentimentului de apartenenńă la Uniunea Europeană şi a celui de a fi cetăńean european. Aceste sentimente prezintă tendinńe de creştere în Ńările care au aderat la UE în 2004 şi de uşoară scădere în intensitate în celelalte. O uşoară creştere a încrederii în instituńiile europene, care se manifestă însă cu precădere în rândul Ńărilor care au aderat cel mai recent la UE. Un motiv esenńial pentru prezentarea la urne: îndeplinirea unei datorii civice, mai degrabă decât exprimarea ataşamentului fańă de UE. Un motiv esenńial pentru neprezentarea la urne: exprimarea unei lipse a încrederii în politică în general şi nu a neîncrederii în UE. Toate aceste diferite aspecte sunt prezentate în detaliu în prezentul raport de analiză. Pentru a reduce cât mai mult riscul ca persoanele intervievate să uite aspectele legate de scrutinul din 7 iunie, interviurile au fost realizate în perioada 15 iunie-7 iulie 2009, pe un eşantion de de persoane cu vârsta minimă de 18 ani 1. Acest Eurobarometru privind alegerile a fost realizat de TNS Opinion & Social. Metodologia utilizată este cea a sondajelor Eurobarometru Standard ale DirecŃiei Generale Comunicare (unitatea Monitorizarea opiniei publice ). Anexa la prezentul raport cuprinde o notă tehnică referitoare la interviurile realizate de institutele reńelei TNS Opinion & Social. Această notă indică metodologia utilizată pentru efectuarea acestor interviuri, precum şi intervalele de încredere. Criteriile pe baza cărora a fost elaborată această anchetă postelectorală sunt genul, vârsta, locul de reşedinńă, reconstituirea participării la alegerile europene, reconstituirea votului, precum şi participarea la cele mai recente alegeri generale care au avut loc în fiecare stat membru. 1 Peste 16 ani în Austria. Cu toate acestea, prin convenńie, în cadrul prezentului raport vom vorbi despre segmentul de vârstă ani. 4/77

5 Prezentul raport are ca obiectiv să analizeze rezultatele acestei anchete pe baza a trei teme principale: Absenteismul: profil şi motivańii Expunerea la campaniile de stimulare a participării la vot Ponderea aspectelor europene în exercitarea votului Pe lângă analizarea rezultatelor la nivelul Uniunii Europene (UE 27), vom încerca să scoatem în evidenńă diferenńele uneori semnificative care există între statele membre sau grupurile de state membre, atât la nivel sociodemografic, cât şi în funcńie de o serie de alte variabile referitoare, în special, la atitudinea cetăńenilor în ziua alegerilor (votanńi sau absenteişti), precum şi la părerea acestora despre Uniunea Europeană. Pentru a permite o lectură comparativă între ultimele două alegeri europene, vom compara rezultatele prezentei anchete cu cele ale anchetei postelectorale realizate de TNS Opinion (EOS Gallup Europe la vremea respectivă) în iunie 2004, imediat după precedentele alegeri europene. Cu toate că va trebui să ia în considerare existenńa anumitor diferenńe 2, această analiză comparativă furnizează totuşi informańii extrem de utile şi de interesante pentru înńelegerea scrutinului. 2 Flash Eurobarometru 162. DiferenŃele se referă la modul de culegere a datelor utilizat (interviuri realizate în principal la telefon), precum şi la aria de acoperire a anchetei (UE25, întrucât România şi Bulgaria au aderat în 2007). Raportul complet al anchetei postelectorale din 2004 poate fi consultat la adresa: 5/77

6 Notă Prezentul Eurobarometru special a fost realizat în perioada 12 iunie-7 iulie 2009 şi face parte din seria Eurobarometru 71. În cadrul acestui raport, se utilizează abrevierile oficiale ale numelor Ńărilor. ABREVIATIONS UE27 NSP BE CZ BG DK DE EE EL ES FR IE IT CY LT LV LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK Uniunea Europeană 27 de state membre Nu ştiu Belgia Republica Cehă Bulgaria Danemarca Germania Estonia Grecia Spania FranŃa Irlanda Italia Republica Cipru Lituania Letonia Luxemburg Ungaria Malta łările de Jos Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit 6/77

7 1. O participare în scădere la nivel general, dar rezultate care variază de la o Ńară la alta Rata de participare la alegerile europene continuă să scadă. Cu toate acestea, scăderea cunoaşte un ritm mai puńin alert decât în perioada În cele ce urmează vom încerca să analizăm şi să prezentăm în detaliu motivele care au stat la baza deciziei de neprezentare la urne şi să conturăm profilul sociodemografic al absenteiştilor de la alegerile europene. 1.1 Contrastele europene - Rata de participare continuă să scadă - La nivelul Uniunii Europene extinse,s-au prezentat la secńiile de votare 43% dintre alegători 3. Aceasta reprezintă o rată de participare cu 2,5 puncte procentuale 4 mai mică fańă de cea de la alegerile europene din 2004, care constituia deja un record în materie de absenteism. Evolution of turnout in the European elections (in %) De la primele alegeri europene din 1979 (la vremea respectivă, Uniunea Europeană era formată din 9 state membre), rata de participare a scăzut continuu. 3 QK1: Alegerile europene au avut loc la (INTRODUCEłI DATA CORECTĂ, ÎN FUNCłIE DE łară). Din diverse motive, anumite persoane din (łara NOASTRĂ) nu au votat la aceste alegeri. AŃi votat în cadrul recentelor alegeri europene? 4 Pentru simplificarea lecturii, cifrele referitoare la participare, incluse în prezenta analiză, nu conńin decât o zecimală. Cu toate acestea, în anumite tabele şi grafice, rezultatele prezentate conńin două zecimale. 7/77

8 De data aceasta, însă, tendinńa este mai puńin abruptă: deşi există dovezi clare cu privire la un real eşec democratic, putem sublinia faptul că rata de participare, într-o pantă mereu descendentă fańă de primul scrutin din 1979, cunoaşte o tendinńă net favorabilă în perioada , după scăderile semnificative înregistrate în perioada (-7,2 puncte procentuale) şi în perioada (-4 puncte procentuale). ComparaŃie între statele membre Într-o primă etapă, înainte de a ne opri asupra evoluńiei participării în raport cu scrutinul anterior, putem prezenta cifrele aferente acesteia în fiecare dintre statele membre. S-a înregistrat o participare deosebit de ridicată în 3 Ńări: Luxemburg (90,76%), Belgia (90,39%) şi Malta (78,79%). Să nu uităm că în primele două Ńări menńionate participarea la vot este obligatorie, iar cei care nu se prezintă la urne riscă să fie amendańi. Mai mult de trei alegători potenńiali din patru s-au prezentat la urne în Malta (78,79%), cu toate că în această Ńară votul nu este obligatoriu. În 11 Ńări s-au înregistrat rate de participare mai mari decât media europeană: Italia, Danemarca, Cipru, Irlanda, Letonia, Grecia, Austria, Suedia, Spania, Estonia şi Germania, unde rata participării a variat de la 43,27% în Germania până la 65,05% în Italia. Să reamintim faptul că şi în Cipru (59,4%) şi în Grecia (52,61%) participarea la vot este obligatorie, însă absenteiştii nu riscă să fie amendańi. În Italia, participarea la vot a fost obligatorie până în În 7 Ńări, rata de participare este mai mică decât media europeană de 43%: FranŃa, Finlanda, Bulgaria, Portugalia, łările de Jos, Ungaria şi Regatul Unit, dar mai mult de o treime dintre alegătorii potenńiali s-au deplasat la secńiile de votare. În Ńările enumerate, nivelul participării se situează între 40,63% în FranŃa şi 34,7% în Regatul Unit. În sfârşit, într-un ultim grup format din 6 Ńări, participarea la vot s-a situat sub nivelul de 30%: este cazul Sloveniei, al Republicii Cehe, al României, al Poloniei, al Lituaniei şi al Slovaciei, unde mai puńin de un alegător potenńial din cinci a votat 8/77

9 (19,64%). Trebuie menńionat faptul că toate statele membre incluse în acest ultim grup, unde participarea este net inferioară mediei europene, sunt Ńări din Europa Centrală sau de Est. 9/77

10 Participarea la alegerile europene din 4-7 iunie 2009 în cele 27 de state membre ComparaŃie cu scrutinul anterior LU BE MT IT DK CY IE LV EL AT SE ES EE DE FR FI BG PT NL HU UK SI CZ RO PL LT SK / /77

11 EvoluŃii în comparańie cu scrutinul anterior Dincolo de aceste date calculate cu ocazia ultimelor alegeri europene, este deosebit de interesant să ne oprim asupra modului în care participarea la vot a evoluat de la ultimul scrutin european din 2004 (organizat în cele 25 de state membre de la vremea respectivă) şi 2007 (organizat în România şi în Bulgaria). În acest sens, trebuie, aşadar, delimitate trei grupe de Ńări: cele în care participarea a crescut, cele în care s-a menńinut la acelaşi nivel şi cele în care participarea a scăzut. łările în care rata participării a crescut Este vorba de 8 Ńări. Rata participării a cunoscut o creştere semnificativă în Estonia (43,9%, +17,1 puncte procentuale), dar şi în Letonia (53,7%, +12,4), Danemarca (59,5%, +11,7) şi Bulgaria (39%, +9,8). Creşterea depăşeşte 5 puncte procentuale în Suedia (45,5%, +7,7) şi este mai moderată în Polonia (24,5%, +3,7), Austria (46%, +3,5) şi Slovacia (19,6%, +2,7), unde participarea se situează, cu toate acestea, la niveluri net inferioare mediei europene. Este vorba, aşadar, de 2 state baltice, 2 state nordice, 2 state din Europa Centrală şi de Est şi un stat mediteranean. Se pare, prin urmare, că participarea a crescut cel mai mult în partea de est a Uniunii. łările în care rata participării s-a menńinut la acelaşi nivel (fluctuańie pozitivă sau negativă de sub un punct procentual) În 8 state membre, participarea nu a înregistrat decât o evoluńie foarte slabă. Cu toate acestea, a crescut uşor în Slovenia (+ 0,02), Irlanda (+0,06) şi Germania (+0,3). Participarea a cunoscut o uşoară scădere în Republica Cehă (-0,08), Spania (-0,3), Belgia (-0,4), Luxemburg (-0,6) şi Finlanda (-0,8). SituaŃia Belgiei şi cea a Luxemburgului sunt oarecum atipice, în condińiile în care, aşa cum am precizat anterior, în aceste două Ńări prezenńa la vot este obligatorie, iar participarea înregistrează niveluri deosebit de ridicate. 11/77

12 łările în care rata participării a scăzut În 11 state membre, alegătorii s-au prezentat la vot în iunie 2009 în număr mai mic decât la ultimul scrutin european. Este, în special, cazul României, Portugaliei, FranŃei, Ungariei, łărilor de Jos, Maltei şi Regatului Unit, Ńări în care, totuşi, participarea s-a redus cu mai puńin de 4 puncte procentuale. În Italia, scăderea este mult mai evidentă: -6,7 puncte procentuale fańă de alegerile europene din În sfârşit, Ńările care au înregistrat cele mai importante scăderi sunt Grecia, Cipru şi mai ales Lituania, rata participării reducându-se în aceste Ńări cu -10,6, -13,1 şi respectiv -27,4 puncte procentuale. - Există o corelańie extrem de puternică între participarea la alegerile europene şi cea la alegerile parlamentare nańionale - Este interesant de văzut, de la Ńară la Ńară, care este nivelul diferenńei dintre participarea la alegerile parlamentare nańionale şi cea la alegerile europene. Într-adevăr, s-ar putea obńine astfel anumite explicańii ale acestei creşteri continue a absenteismului la alegerile europene: este oare vorba de un fenomen legat mai presus de orice de dezinteresul fańă de afacerile europene sau este ceva determinat de o antipatie generală mai profundă a europenilor fańă de politică. Analiza diferenńei dintre ratele de participare la cele două scrutine (european şi nańional) indică diferenńe considerabile în funcńie de Ńară: diferenńa variază de la peste 40 de puncte procentuale în łările de Jos (43,7) şi peste 35 în Suedia (36,5), Regatul Unit (36,3) şi Malta (35) la mai puńin de un punct procentual în Belgia şi Luxemburg. Cu toate acestea, dincolo de aceste diferenńe, se impune o constatare generală: în toate Ńările, rata participării la alegerile europene din iunie 2009 este inferioară celei înregistrate la ultimele alegeri parlamentare nańionale. Analiza comparańiei dintre participarea la cele două scrutine, nańional şi european, indică o anumită stabilitate în raport cu situańia înregistrată în 2004; în medie, diferenńa se menńine relativ la acelaşi nivel şi tinde chiar spre o uşoară reducere (25,4 puncte procentuale în 2004, fańă de 24,6 puncte procentuale în 2009). 12/77

13 Acest lucru ar însemna faptul că rata participării la alegerile europene cunoaşte un ritm mai lent de scădere decât cea la alegerile nańionale şi că această scădere nu ar fi, aşadar, rezultatul unui dezinteres al europenilor fańă de Uniune, ci mai degrabă consecinńa unei rupturi apărute între europeni şi alegeri, chiar între aceştia şi politică în general. Se poate observa, de asemenea, că există o corelańie puternică între cele două (participarea la alegerile nańionale/la alegerile europene): corelańia pozitivă, de 0,78 puncte procentuale, indică faptul că cel puńin în privinńa prezentării la urne comportamentele electorale par a fi comparabile de la un tur de scrutin la altul în noile state membre. Se constată, cu toate acestea, faptul că alegătorii letoni, care votează mai puńin decât ceilalńi la alegerile nańionale, s-au mobilizat în mod deosebit cu ocazia acestui scrutin european. 13/77

14 Participarea la alegerile nańionale şi europene în Uniunea Europeană , 2009 DiferenŃă DiferenŃă łara % alegeri alegeri % participării % participării participării la europe % europe la alegerile la alegerile alegerile ne participării la ne parlamentare parlamentare europene alegeri alegerile alegeri nańionale nańionale (din2004 sau par- europene par- (înainte de (înainte de 2007) lamen- tare tare din 2009 lamen- iunie 2004) iunie 2009) (BG & RO) nańionale nańionale LU 86,5 91,35 +4,85 91,7 90,76-0,94 BE 91,9 90,81-1,09 91,3 90,39-0,91 MT 95,7 82,39-13,31 93,3 78,79-14,51 IT 80 71,72-8,28 80,47 65,05-15,42 DK 87 47,89-39,11 86,59 59,54-27,05 CY 91,8 72,50-19, ,40-29,6 IE 62,57 58,58-3,99 67,03 58,64-8,39 LV 71,4 41,34-30,06 60,98 53,70-7,28 EL 75,6 63,22-12,38 74,15 52,61-21,54 AT 80,48 42,43-38,05 78,8 45,97-32,83 SE 80,1 37,85-42,25 81,99 45,53-36,46 ES 75,66 45,14-30,52 75,32 44,87-30,45 EE 58,24 26,83-31, ,90-17,1 DE 79,1 43,00-36,1 77,7 43,27-34,43 FR 64,42 42,76-21,66 60,42 40,63-19,79 FI 69,7 39,43-30,27 67,9 38,60-29,3 BG 55,8 29,22-26,58-38,99 - PT 61,48 38,60-22,88 65,02 36,77-28,25 NL 80 39,26-40,74 80,4 36,75-43,65 HU 73,5 38, ,39 36,31-28,08 UK 59,4 38,52-20,88 61,3 34,70-26,6 SI 60,65 28,35-32,3 63,1 28,37-34,73 CZ 58 28,30-29,7 64,47 28,22-36,25 RO 58,51 29,47-29,04 30,2 27,67-2,53 PL 40,57 20,87-19,7 53,88 24,53-29,35 LT 46,08 48,38 +2,3 48,58 20,98-27,6 SK 70,06 16,97-53,09 54,67 19,64-35,03 CorelaŃie între participarea la ultimele alegeri nańionale organizate înainte de iunie 2009 şi participarea la alegerile europene din 2009: 0,78 14/77

15 În urma analizării acestui tabel putem ajunge la mai multe concluzii: 1. Rata participării la alegerile nańionale este în mod sistematic superioară celei înregistrate la alegerile europene; 2. Cu toate acestea, diferenńa dintre alegerile nańionale şi cele europene pare să se reducă în mod considerabil; 3. EvoluŃia participării în funcńie de Ńară nu pare să urmeze o tendinńă generală în toate Ńările analizate. SituaŃiile variază de la un stat membru la altul. Se pare că, din cauza variańiilor care se manifestă de la o Ńară la alta, nu se pot stabili cu adevărat nişte tendinńe generale; situańiile eterogene ale Estoniei şi Lituaniei ilustrează bine această diversitate de contexte: în Estonia, rata participării la alegerile europene aproape că s-a dublat fańă de ultimul scrutin (crescând de la 26,8% la 43,9%), în timp ce, în cazul Ńării vecine Lituania, se observă o situańie diametral opusă: participarea s-a prăbuşit efectiv, ajungând de la 48,4% la 21%. Această analiză a evoluńiei ratelor de participare trebuie, de asemenea, să ia în considerare aspectul organizării altor alegeri în aceeaşi zi, situańie întâlnită într-adevăr în 10 state membre. Întrucât, în general, se pare că organizarea de alegeri locale, regionale, parlamentare sau a unor referendumuri influenńează în mod pozitiv participarea la alegerile europene, această influenńă rămâne limitată şi nu se manifestă în mod sistematic. Să analizăm acum profilul sociologic al absenteiştilor. 15/77

16 1.2 Cine sunt absenteiştii? a. Profilul sociodemografic al absenteiştilor - Absenteismul prezintă aceleaşi tendinńe majore ca în 2004: se manifestă cu precădere în rândul tinerilor şi al respondenńilor cu situańia cea mai fragilă din punct de vedere economic - Participarea la alegerile europene din 2009 A votat Nu a votat Total UE27 43% 57% Gen BărbaŃi 44% 56% Femei 42% 58% Vârsta ani 29% 71% ani 36% 64% ani 44% 56% 55 ani sau mai mult 50% 50% EducaŃie (încheiată la vârsta de) 15 ani sau mai devreme 43% 57% ani 40% 60% 20 ani sau mai târziu 52% 48% Student 34% 66% Orientarea politică Stânga 55% 45% Centru 41% 59% Dreapta 61% 39% OcupaŃie Liber-profesionişti 51% 49% Persoane cu funcńii de conducere şi directori 53% 47% Alte profesii 44% 56% Muncitori 36% 64% BărbaŃi casnici / femei casnice 42% 58% Şomeri 28% 72% Pensionari 49% 51% StudenŃi 34% 66% DificultăŃi legate de achitarea facturilor În general 34% 66% Din când în când 41% 59% Niciodată 46% 54% Ataşamentul fańă de Uniunea Europeană Da 49% 34% Nu 41% 66% 16/77

17 La nivelul Uniunii Europene, grupurile care prezintă o tendinńă mai accentuată spre absenteism sunt formate din: - Tinerii sub 25 de ani: 71% dintre tineri nu s-au prezentat la secńiile de votare, în timp ce rata de participare la vot a persoanelor de peste 55 de ani a fost de 50%. - Cei care au abandonat studiile înainte de împlinirea vârstei de 16 ani: 57% dintre aceştia nu au votat, spre deosebire de cei care au continuat studiile până la vârsta de cel puńin 20 de ani, care s-au prezentat la urne în proporńie de 48%. Este un lucru cu atât mai remarcabil cu cât, în general, respondenńii cu vârste mai înaintate, care, aşa cum am văzut, s-au prezentat la secńiile de votare în număr mult mai mare decât cei mai tineri, reprezintă o proporńie mai semnificativă a respondenńilor din cadrul categoriei celor care au abandonat studiile înainte de împlinirea vârstei de 16 ani. - Persoanele cu afinităńi politice moderate: absenteismul este cu mult mai accentuat în rândul europenilor care se pozińionează la jumătatea spectrului politic stânga-dreapta (59%) decât în rândul celor cu viziuni mai pronunńate, orientate spre stânga (45%) sau spre dreapta (39%). Trebuie precizat în acest sens faptul că, adeseori, respondenńii care se plasează în centrul eşichierului politic sunt cei mai neutri din punct de vedere politic, au cele mai puńine afinităńi politice şi sunt, prin urmare, în mod logic, cei care se mobilizează în număr cel mai mic pentru alegeri. - Muncitorii sau şomerii: în ceea ce priveşte tipul de ocupańie, observăm că muncitorii şi şomerii s-au prezentat în proporńie mai mică la urne, rata absenteismului fiind de 68% şi respectiv 72% în rândul acestora. În schimb, absenteismul cunoaşte un nivel minim în rândul alegătorilor din categoriile superioare, în special al persoanelor cu funcńii de conducere şi al liber-profesioniştilor. Aceste rezultate sunt corelate cu cele observate în ceea ce priveşte nivelul de studii. - Persoanele care se confruntă cu greutăńi financiare de la o lună la alta: cu cât situańia financiară este mai dificilă, cu atât rata absenteismului a fost mai ridicată. Aceasta a fost de 66% în rândul celor care au în general dificultăńi legate de achitarea facturilor la sfârşit de lună, fańă de 54% în rândul persoanelor care declară că nu se confruntă niciodată cu o astfel de situańie. Acest lucru ar putea însemna că Uniunea Europeană şi instituńiile sale nu au reuşit să îi convingă cu 17/77

18 adevărat pe europeni că sunt capabile să îi protejeze de tumultul economic actual. 18/77

19 Cu toate că, în rândul femeilor, se poate constata o rată a absenteismului cu foarte puńin mai ridicată (+2 puncte procentuale) decât în rândul bărbańilor, trebuie precizat faptul că nu există diferenńe majore din punct de vedere al genului. Acest fenomen a fost deja constatat în analiza specifică 5 realizată pentru Parlamentul European: în ciuda unui interes declarat mai scăzut decât cel al bărbańilor pentru politică în general şi pentru afacerile şi alegerile europene în special, femeile votează aproape în aceeaşi măsură ca bărbańii. Mai mult, în opt Ńări, femeile au votat într-o măsură mai mare decât bărbańii. De altfel, analiza votului pe baza criteriului referitor la ataşamentul fańă de Europa elimină anumite idei preconcepute privind aşa-zisa mobilizare masivă a antieuropenilor : de fapt, aceştia s-au prezentat la urne în proporńie mai mică. În schimb, sentimentul de a fi european consolidează voinńa de a participa la viańa Uniunii prin îndeplinirea datoriei electorale. EvoluŃia sociologiei absenteismului în perioada Gender Male Female 56% 54% 58% 55% Age % 67% 64% 63% % 50% 56% 54% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% Did not vote in 2004 Did not vote in Atitudinile şi opiniile femeilor din Europa înaintea alegerilor europene din 2009 pe baza Eurobarometrului EB68, EB69 şi EB70. 19/77

20 Comparând profilul absenteiştilor la alegerile din 2009 cu cel aferent ultimului scrutin european de acum cinci ani se observă o continuitate reală a tendinńelor. Ca şi în 2004, rata absenteismului este puńin mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbańilor. TendinŃa observată spre absenteism determinată de vârsta persoanelor intervievate este, de asemenea, identică cu cea constatată la scrutinul anterior: tinerii constituie, de destul de departe, categoria cea mai numeroasă care nu s-a prezentat la vot. Cu toate că absenteismul câştigă teren în rândul tuturor categoriilor, se observă diferenńe în privinńa evoluńiei sale, în special în funcńie de vârsta respondenńilor: în timp ce proporńia absenteiştilor a rămas relativ aceeaşi în rândul categoriilor de vârstă intermediare (25-39 ani, 64%, +1 punct procentual şi ani, 56%, +2 puncte), în rândul tinerilor se observă o creştere puńin mai semnificativă (71%, +4 puncte procentuale). DiferenŃa cea mai evidentă fańă de scrutinul anterior poate fi observată în rândul respondenńilor cu vârste mai înaintate (de peste 55 de ani): în timp ce, în 2004, doar o foarte mică parte dintre aceştia nu s-a prezentat la vot, acum o persoană în vârstă din două nu a votat, ceea ce echivalează cu o creştere de 9 puncte procentuale. Cei mai vârstnici respondenńi continuă să fie cei care se mobilizează în cea mai mare măsură pentru alegeri, dar aceştia reprezintă, de asemenea, categoria în rândul căreia participarea a scăzut cel mai mult. Se pare, aşadar, că remobilizarea persoanelor în vârstă reprezintă aspectul căruia trebuie să i se acorde cea mai mare atenńie în vederea stopării fenomenului de scădere a participării la alegerile europene. 20/77

21 b. FrecvenŃa neprezentării la vot - Absenteism cu precădere ocazional - După cum am precizat anterior, participarea la alegerile nańionale este în mod semnificativ mai ridicată decât cea la alegerile europene, realitate constatată în toate statele membre. Înainte de a încerca să înńelegem motivul pentru care anumińi alegători devin absenteişti, am împărńit electoratul potenńial în mai multe categorii 6, în funcńie de comportamentul electoral al acestora la ultimele alegeri nańionale şi europene. Să vedem care sunt proporńiile deńinute de fiecare dintre aceste categorii de alegători: - VotanŃii obişnuińi: cei care au votat atât cu ocazia ultimelor alegeri generale organizate în Ńara lor, cât şi cu ocazia alegerilor europene. Aceştia reprezintă o majoritate relativă a respondenńilor, de 39% la nivelul Uniunii Europene. - VotanŃii care se mobilizează doar la nivel nańional: aceştia au votat în cadrul ultimelor alegeri generale organizate în Ńara lor, dar nu s-au prezentat la urne la alegerile europene. ProporŃia acestora este de 33% la nivelul celor 27 de state membre ale UE. - Absenteiştii obişnuińi: nu au votat nici în cadrul ultimelor alegeri generale organizate în Ńara lor, nici la alegerile europene. Reprezintă, totuşi, aproape un sfert (22%) din alegătorii din Uniunea Europeană. - VotanŃii care se mobilizează la nivel european: aceştia se diferenńiază în mod destul de evident de celelalte trei categorii, deoarece nu s-au prezentat la vot decât cu ocazia ultimelor alegeri europene. Aceştia reprezintă doar 3% din eşantionul analizat. 6 Am putut identifica aceste categorii combinând întrebarea privind reconstituirea participării la alegerile europene (QK1) cu întrebarea privind reconstituirea participării la ultimele alegeri generale (QK9). 21/77

22 UE15 (înainte de 2004) +12 state membre UE27 începând din 2004/2007 : Votează la alegerile nańionale şi la cele europene VotanŃii obişnuińi % 40% % 44% % 23% Votează la alegerile nańionale, dar nu şi la cele europene VotanŃii mobilizańi doar la nivel nańional Nu votează nici la alegerile nańionale, nici la cele europene Absenteiştii obişnuińi % % % % % % % % % % % % Nu votează la alegerile nańionale, dar votează la cele europene VotanŃii mobilizańi la nivel european % 5% % 5% % 4% Tabelul de mai sus confirmă, aşadar, faptul că diferenńa considerabilă privind participarea dintre statele care au aderat în 2004/2007 şi celelalte state nu rezultă din dezinteresul sau chiar atitudinea ostilă fańă de Uniunea Europeană, manifestate de primele Ńări, ci dintr-o tendinńă mai accentuată de a nu participa la niciun fel de alegeri: astfel, în timp ce 26% (+3 puncte procentuale fańă de 2004) dintre respondenńii din cele 12 state membre ale UE din 2004/2007 fac parte din categoria pe care am denumit-o a votanńilor obişnuińi, ponderea acestora este de 43% (-1 punct procentual) în cadrul celorlalte 15 state. Astfel, absenteiştii obişnuińi sunt, ca proporńie, cu mult mai numeroşi în statele membre care au aderat în 2004/2007 decât în celelalte 15 state (33%, -6 puncte procentuale, respectiv 19%, -1 punct procentual). Deşi persistă o diferenńă semnificativă între ratele de participare în aceste două grupe de Ńări, se observă totuşi o reducere a decalajului. Prin urmare, se pare că, în timp ce participarea la alegeri, nańionale sau europene, descreşte inevitabil în cele 15 state care au aderat la UE înainte de 2004, în celelalte 12 state tendinńa este mai degrabă una ascendentă. 22/77

23 În concluzie, ne putem, pune întrebarea dacă nu ar trebui să acordăm un interes special acestor 33% dintre europeni care au votat la ultimele alegeri nańionale, dar care au ales să nu se prezinte la urne în cadrul alegerilor europene. Aceştia nu pot fi, prin urmare, considerańi drept adepńi necondińionańi ai absenteismului, totalmente opuşi ideii de îndeplinire a datoriei electorale; pentru ei, absenteismul nu reprezintă un comportament sistematic, întrucât au deja o experienńă dovedită de votant. Este vorba, de fapt, despre un electorat potenńial mobilizabil, cei asupra cărora instituńiile europene trebuie să-şi concentreze în primul rând eforturile de comunicare. Este necesară stabilirea motivelor care au stat la baza deciziei acestora de a nu se prezenta la urne: dezinteresul pentru afacerile europene; ostilitate sinceră fańă de Uniune; dorinńa de a sancńiona instituńiile europene; sau, pur şi simplu, de a sancńiona guvernul nańional? Este ceea ce vom încerca să demonstrăm mai jos, în partea dedicată motivelor care au determinat absenteismul. 23/77

24 1.3 Momentul luării deciziei de neprezentare la vot - Peste o cincime dintre persoanele care nu s-au prezentat la vot au luat această decizie în ziua alegerilor - Pentru o mai bună înńelegere a motivelor care au stat la baza absenteismului, trebuie să ne oprim, într-o primă etapă, asupra momentului în care europenii care nu s-au prezentat la vot (57%) au luat decizia respectivă 7 : este vorba de o decizie impulsivă sau de o alegere cântărită şi pregătită dinainte? În acest sens, putem distinge trei grupuri: - Absenteiştii necondińionańi : 22% dintre cetăńenii Uniunii Europene care nu au votat la alegerile europene declară că nu votează niciodată. - Absenteiştii rańionali : 33% dintre absenteişti au luat această decizie cu câteva săptămâni, chiar cu câteva luni înainte de alegeri. - Absenteiştii impulsivi : 32% dintre absenteişti fac parte din această categorie. Au luat această decizie cu doar câteva zile înainte de alegeri sau chiar în ziua alegerilor. 7 QK3b Când ańi decis să nu votańi la recentele alegeri pentru Parlamentul European? 24/77

25 Tabelul de mai jos prezintă rezultatele la nivelul tuturor celor 27 de state membre: Bază: absenteiştii la alegerile europene din 2009 (57% din eşantionul total) QK3b : Când ańi decis să nu votańi la recentele alegeri pentru Parlamentul European? Nu votează niciodată ST (câteva luni sau câteva săptămâni) ST (câteva zile sau chiar ziua alegerilor) Rata absenteismului UE 27 22% 33% 32% 57% BE 50% 30% 9% 9,6% BG 14% 41% 30% 61,0% CZ 29% 34% 32% 71,8% DK 14% 29% 42% 40,5% DE 21% 40% 30% 56,7% EE 23% 33% 27% 56,2% IE 23% 28% 20% 41,4% EL 8% 59% 30% 47,4% ES 34% 30% 25% 55,1% FR 12% 29% 40% 59,4% IT 16% 45% 34% 35,0% CY 11% 49% 34% 40,6% LV 21% 38% 34% 46,3% LT 16% 35% 40% 79,0% LU 57% 12% 10% 9,2% HU 20% 46% 27% 63,7% MT 23% 50% 13% 21,2% NL 19% 24% 44% 63,2% AT 19% 41% 31% 54,0% PL 20% 34% 30% 75,5% PT 15% 49% 27% 63,2% RO 6% 35% 43% 72,3% SI 24% 29% 40% 71,6% SK 11% 34% 46% 80,4% FI 22% 33% 39% 61,4% SE 17% 30% 44% 54,5% UK 39% 20% 24% 65,2% La nivel geografic, analiza rezultatelor obńinute la această întrebare arată că decizia de a nu se prezenta la vot a fost luată cu mai mult timp înainte într-o măsură mai mare în Ńările din Europa de Sud. Astfel, în Grecia (59%), Malta (50%), Portugalia şi Cipru (49%) se regăsesc cei mai mulńi absenteişti care au luat decizia de a nu se prezenta la vot cu câteva săptămâni, chiar cu câteva luni înainte de alegeri. Ponderea acestora este semnificativă şi în Italia (45% care au decis în ultimele zile 25/77

26 dinaintea scrutinului), în timp ce Spania reprezintă o excepńie în această privinńă (30%). În schimb, se pare că, în majoritatea Ńărilor din nordul şi centrul Europei, absenteiştii s-au hotărât cu puńin timp înainte de alegeri, situańie întâlnită în special în Suedia (44%), łările de Jos (44%), Danemarca (42%) şi Finlanda (39%). Se remarcă o corelańie pozitivă importantă între ponderea absenteismului şi proporńia absenteiştilor care au luat decizia de neprezentare la vot în ultimele zile (0,69): aceasta demonstrează faptul că Ńările în care prezenńa la vot a fost cea mai scăzută sunt şi cele în care absenteiştii s-au decis cu cel mai puńin timp înainte de alegeri. Este, cu precădere, situańia Slovaciei (o rată a absenteismului de 80,4%; 46% dintre absenteişti s-au hotărât în ultimul moment), a Lituaniei (79%; 40%) şi a României (72,3%; 43%). Este, de asemenea, o situańie întâlnită în anumite Ńări ale UE15, în special în łările de Jos (o rată a absenteismului de 63,2%; 44% dintre absenteişti s-au hotărât în ultimele zile dinaintea alegerilor). Într-o oarecare măsură acest rezultat poate fi considerat drept un semnal pozitiv pentru viitoarele alegeri, căci ne lasă să credem că există posibilitatea ca participarea să poată creşte în Ńările cu cel mai mare număr de absenteişti: într-adevăr, aceşti respondenńi numeroşi care au decis în ultimele momente dinaintea alegerilor să nu meargă în cabina de vot (cu câteva zile înainte de alegeri sau chiar în ultima zi) nu şi-au cântărit îndelung decizia. Este vorba, cu siguranńă, de o decizie spontană. VotanŃii aparńinând acestei categorii pot fi probabil mobilizańi, cu condińia să înńeleagă bine implicańiile şi importanńa scrutinului. Prin urmare, trebuie să ne oprim asupra profilului acestor absenteişti de ultim moment (deoarece par a fi cel mai uşor de mobilizat): stabilirea portretului acestora poate fi utilă în cadrul eforturilor de creştere a participării electorale la următoarele alegeri europene. 26/77

27 QK3b : Când ańi decis să nu votańi la recentele alegeri pentru Parlamentul European? Bază: absenteiştii la A decis cu ST A decis A decis cu ST (câteva alegerile Nu câteva A decis în (câteva cu câteva câteva [nu luni sau europene din votează zile ziua zile sau luni în săptămâni ştie] câteva 2009 (57% din niciodată înainte de alegerilor chiar ziua urmă în urmă săptămâni) eşantionul alegeri alegerilor) total) UE 27 22% 18% 15% 16% 16% 13% 33% 32% GEN BărbaŃi 23% 19% 14% 16% 15% 13% 33% 31% Femei 21% 17% 15% 17% 17% 13% 32% 34% VÂRSTA ani 33% 11% 8% 17% 14% 17% 19% 31% ani 28% 14% 12% 14% 18% 14% 26% 32% ani 18% 20% 18% 16% 18% 10% 38% 34% peste 55 ani 16% 23% 18% 18% 13% 12% 41% 31% EDUCAłIE La 15 ani sau mai devreme 25% 20% 18% 15% 12% 10% 38% 27% ani 23% 19% 14% 16% 16% 12% 33% 32% peste 20 ani 14% 18% 14% 18% 22% 14% 32% 40% Stundet 26% 9% 8% 21% 16% 20% 17% 37% OCUPAłIE Liber-profesionişti 18% 19% 14% 18% 20% 11% 33% 38% Persoane funcńii conducere directori cu de şi 9% 15% 15% 18% 28% 15% 30% 46% Alte profesii 19% 18% 13% 17% 20% 13% 31% 37% Muncitori 24% 18% 15% 15% 15% 13% 33% 30% BărbaŃi casnici / femei casnice 25% 16% 16% 14% 16% 13% 32% 30% Şomeri 38% 17% 12% 12% 11% 10% 29% 23% Pensionari 15% 23% 18% 18% 13% 13% 41% 31% StudenŃi 26% 9% 8% 21% 16% 20% 17% 37% A VOTAT LA ALEGERILE NAłIONALE Da 6% 19% 18% 21% 22% 14% 37% 43% Nu 41% 17% 11% 11% 9% 11% 28% 20% În urma analizei sociodemografice a rezultatelor nu sunt reliefate diferenńe considerabile în funcńie de genul sau vârsta celor intervievańi, cu toate că se pare că, în rândul femeilor şi al respondenńilor cu vârste cuprinse între 40 şi 54 de ani (34% în 27/77

28 cazul ambelor categorii) a existat o pondere puńin mai mare a celor care au hotărât în ultimele zile dinaintea alegerilor să nu meargă la vot. În schimb, se poate face o defalcare destul de netă în funcńie de nivelul de studii şi de ocupańie două criterii puternic corelate. Într-adevăr, dintre absenteişti, cei care au urmat studii de lungă durată (40%) sau cei cu funcńii de conducere (46%) reprezintă o pondere mai mare în rândul celor care au decis în ultimul moment să nu voteze. În sfârşit, o proporńie destul de mare dintre cei care s-au decis cu câteva zile înaintea scrutinului este reprezentată de cei care au votat la ultimele alegeri nańionale, dar care nu s-au prezentat la urne la alegerile europene. Constatăm, aşadar, că în rândul absenteiştilor ponderea cea mai mare a celor care au decis în ultimele zile să nu participe la scrutinul paneuropean din 4-7 iunie 2009 este deńinută de respondenńii aparńinând categoriilor care votează de obicei în număr cel mai mare şi care au votat în număr cel mai mare şi cu ocazia acestor alegeri europene. Încă o dată, acest rezultat poate fi considerat un semnal încurajator, în măsura în care putem estima că aceste categorii vor putea fi uşor de remobilizat pentru alegerile viitoare. 28/77

29 1.4 Motivele absenteismului - Un absenteism care se justifică cu precădere printr-o lipsă de încredere în politică în general - ÎnŃelegerea motivelor care au determinat absenteismul este importantă din mai multe privinńe: pe de o parte este vorba despre un element esenńial în ceea ce priveşte înńelegerea scrutinului, pe de altă parte poate fi util pentru alegerile viitoare, când se va pune problema inversării tendinńei de scădere continuă a participării de la un scrutin european la altul. I-am întrebat pe absenteişti despre motivele, care pot fi multiple, de ordin personal, profesional sau ideologic, care i-au determinat să nu se deplaseze la secńiile de vot 8. RespondenŃii au avut posibilitatea de a da până la trei răspunsuri pentru a-şi justifica decizia. Motivele absenteismului Bază: respondenńi care nu s-au prezentat la vot (57% din eşantionul total) Lack of trust in/ dissatisfaction with politics generally 28% Not interested in politics as such Vote has no consequences/ vote does not change anything 17% 17% On holiday/ away from home Too busy/ no time/ work Do not know much about the EU/ EP or the EP elections Rarely or never vote 10% 10% 10% 10% Not interested in European matters 9% Not really satisfied with the European Parliament as an institution 8% Sick/ health problem at the time 7% Lack of public debate/ lack of electoral campaign 6% Involved in a family/ leisure activity 5% Opposed to the EU 4% Registration or voting card problems 3% Did not know there were elections 2% Other (SPONTANEOUS) 6% DK 3% 8 QK4b: Care sunt principalele motive pentru care ańi decis să NU votańi la recentele alegeri pentru Parlamentul European? 29/77

30 Neîncrederea sau nemulńumirea fańă de politică în general constituie, de departe, primul răspuns prezentat de către absenteişti (28%). Pe locul al doilea printre motivele invocate de respondenńi, la o distanńă destul de mare, se află dezinteresul fańă de politică, dar şi opinia că votul exprimat nu are nicio consecinńă în general (la egalitate, cu 17% din răspunsuri). Trebuie remarcat, aşadar, faptul că niciunul din primele trei motive invocate pentru justificarea absenteismului nu este legat în mod direct de Uniunea Europeană şi de instituńiile sale. Într-adevăr, necunoaşterea Uniunii Europene şi a Parlamentului European nu este invocată decât de 10% din eşantionul de persoane intervievate, iar nemulńumirea provocată de PE ca instituńie de doar 8%. Urmează o serie de trei aspecte invocate fiecare de către 10% dintre cei 57% dintre europenii care nu au votat: imposibilitatea fizică de a se prezenta la secńia de votare, fie pentru că se aflau în concediu, fie pentru că nu au avut timpul necesar sau pur şi simplu pentru că nu votează decât rar, chiar niciodată. Celelalte aspecte sunt invocate de mai puńin de 10% dintre cei 57% dintre europenii care nu au votat. ComparaŃie între statele membre Se pot distinge, aşadar, diferite teme în motivele invocate de absenteişti pentru a-şi justifica neprezentarea la urne: 1/ Dezinteresul fańă de politică în general sau chiar o critică la adresa acesteia. Este, de departe, tema cu cele mai multe răspunsuri, în special: - Lipsa de încredere sau de satisfacńie fańă de viańa politică în general (28%): acest motiv este deosebit de important în rândul grecilor (51%), al bulgarilor (45%), al cipriońilor şi al românilor (44% în ambele cazuri). - Opinia că votul exprimat nu are nicio consecinńă (17%): acest motiv este invocat mai ales de către letoni (38%), austrieci (35%) şi bulgari (31%). 30/77

31 - Dezinteresul general fańă de politică (17%): acest argument este invocat în cea mai mare măsură de maghiari şi maltezi (29% în ambele cazuri), precum şi de respondenńii spanioli (26%), pentru a-şi justifica neprezentarea la urne. - Un refuz general de îndeplinire a datoriei electorale (10%): acest aspect este invocat foarte des în Slovenia (23%). 31/77

32 Acest clivaj între politică şi absenteişti este analizat într-o altă parte a acestei anchete, de data aceasta la nivelul tuturor respondenńilor: doar 39% dintre europeni se declară foarte interesańi de politică 9, proporńie în scădere cu 7 puncte procentuale fańă de Harta de mai jos ilustrează ponderea la nivel nańional a motivului lipsa de încredere sau de satisfacńie fańă de viańa politică în general, invocat de 28% dintre absenteişti. Bază: europenii care nu au mers la vot (57% din eşantionul total) 9 QK7.10: Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs.: sunteți foarte interesat de politică. În 2004, întrebarea exactă era: sunteți foarte interesat de politică şi de afacerile actuale. 32/77

33 2/ Absenteismul determinat de motive direct legate de Uniunea Europeană. Motivele direct legate de Uniunea Europeană, indiferent dacă este vorba de necunoaşterea instituńiilor şi a funcńionării acestora, de dezinteres sau chiar de o atitudine ostilă fańă de acestea, sunt invocate într-o mai mică măsură. - Necunoaşterea suficientă a Uniunii Europene, a Parlamentului European şi a alegerilor europene (10%): acest aspect este invocat, totuşi, de 20% dintre absenteiştii din Suedia, de 17% dintre cei din Austria şi de 16% dintre cei din FranŃa. - Dezinteresul fańă de afacerile europene (9%): 17% dintre absenteiştii din Austria invocă acest motiv. - InsatisfacŃia provocată de Parlamentul European (8%): acest motiv este mult mai des invocat de către absenteiştii din Austria (24%) şi de cei din Suedia (16%). - Lipsa unei dezbateri publice privind alegerile şi a unei campanii electorale (6%): anumińi cetăńeni europeni care au decis să nu voteze consideră că s-a început prea târziu campania electorală. - Atitudinea ostilă fańă de Uniune (4%): acest motiv nu este invocat decât într-o foarte mică măsură, dar totuşi în proporńie de 13% în Suedia şi de 11% în Austria. Se observă o diferenńă interesantă între rezultatele obńinute în rândul absenteiştilor din Austria şi al celor din Regatul Unit, două Ńări incluse uneori în tabăra euroscepticilor: ponderea austriecilor care invocă motive direct legate de Uniunea Europeană pentru a-şi justifica neprezentarea la vot este mai mare decât media europeană în acest sens, în timp ce britanicii invocă cu precădere neîncrederea în politică în general, precum şi motive mai concrete, pe care le vom prezenta în detaliu în cele ce urmează. 33/77

34 3/ Absenteismul determinat de motive personale: Faptul de a fi în concediu sau foarte ocupat (10% în ambele cazuri), problemele de sănătate (7%), motivele de ordin familial (5%) sau probleme cu înregistrarea pe listele electorale (3%) constituie o a treia temă de motive invocate de absenteişti pentru a-şi justifica neparticiparea la vot la ultimele alegeri europene. Această listă de motive concrete, aşadar a priori conjuncturale, nu sunt legate de politică în general sau de Uniunea Europeană. S-ar putea ca absenteiştii care invocă aceste argumente să se prezinte la vot la următoarele alegeri europene: într-adevăr, aici nu este vorba nici despre dezinteres, nici de o atitudine ostilă fańă de politică sau afacerile europene, ci mai degrabă de un concurs de împrejurări. În acest sens, având în vedere că 10% dintre absenteişti declară că nu au votat deoarece erau departe de casă sau în vacanńă, ne putem pune întrebarea dacă nu cumva data aleasă pentru organizarea alegerilor europene are o influenńă nefastă asupra participării. Dacă alegerile europene ar avea loc toamna sau în luna martie, participarea ar putea fi cu siguranńă mai mare. La nivelul fiecărui stat membru, putem reliefa următoarele elemente 10 : - Cu cât rata absenteismului este mai ridicată într-o Ńară, cu atât este mai evidentă atitudinea critică a absenteiştilor fańă de sistemul politic în general. Este, în special, cazul Slovaciei (37%), al Republicii Cehe (39%) şi, într-o şi mai mare măsură, al României (44%). - În sfârşit, critica sau necunoaşterea de către absenteişti a problematicii europene este deosebit de pronunńată în Suedia, dar mai ales în Austria. Astfel, 24% dintre austrieci şi 16% dintre suedezi se declară a nu fi în totalitate satisfăcuńi de Parlamentul European ca instituńie. Prin comparańie, absenteiştii britanici se situează la nivelul mediei europene în această privinńă (9%, fańă de 8% la nivelul întregii Uniuni). 10 Pentru o prezentare amănunńită, a se vedea totalitatea rezultatelor incluse în anexa la prezentul raport. 34/77

35 - În sfârşit, trebuie să ne întrebăm dacă nu ar fi oportun ca, în anumite Ńări, alegerile să fie organizate într-o zi lucrătoare, mai degrabă decât duminica (este, în special, cazul Slovaciei, al łărilor de Jos şi al Regatului Unit). În aceste Ńări, care prezintă toate, de altfel, rate ale absenteismului mai mari decât media europeană, este invocată mai des decât în altele dificultatea prezentării la vot. Astfel, 15% dintre britanici, 19% dintre olandezi şi 20% dintre slovaci declară că nu au avut timp să meargă la vot, deoarece erau prea ocupańi. Cu alte cuvinte, putem considera că, în anumite Ńări, organizarea alegerilor europene în timpul săptămânii influenńează în mod negativ rata de participare finală. 35/77

36 1.5 Orientarea politică a persoanelor intervievate - Mai mult de un european din doi nu se simte apropiat de niciun partid politic După cum am văzut, motivele invocate de către europenii care nu au votat în cadrul alegerilor europene pentru a-şi justifica absenteismul se referă îndeosebi la dezinteresul general al acestora sau chiar la o anumită lipsă de încredere fańă de politică. Analiza apropierii dintre europeni şi partidele politice confirmă îndepărtarea crescândă a cetăńenilor de politică: mai puńin de un respondent din doi declară că are simpatii politice (43%, fańă de 54% este ponderea celor care declară că nu se simt apropiańi de niciun partid politic sau se simt doar într-o foarte mică măsură) Vă simńińi apropiat de vreunul dintre partidele politice? Da, foarte apropiat; da, oarecum apropiat; nu, nu foarte apropiat; nu, deloc apropiat. 36/77

37 ComparaŃie între statele membre Această afinitate fańă de un partid politic se manifestă îndeosebi în Malta, unde 78% dintre persoanele intervievate se declară foarte sau destul de apropiate de un partid politic. Acest sentiment este larg împărtăşit în łările de Jos (62%), Cipru (60%), Italia şi Suedia (59% în ambele cazuri). De asemenea, în Luxemburg, Grecia, Austria, Belgia sau Spania, cel puńin 50% dintre respondenńi se declară apropiańi de un partid politic. În schimb, acest sentiment este rar exprimat în Regatul Unit (22%), România (26%) şi Polonia (31%). Ca tendinńă generală, se pare că ataşamentul fańă de partidele politice este mai slab în Ńările din Europa Centrală sau de Est. Astfel, în Ungaria, Bulgaria, Lituania, Letonia, Slovenia, Republica Cehă, Polonia şi România susńinerea acordată unei formańiuni politice este mai slabă decât la nivelul întregii Uniuni Europene, unde acest sentiment este împărtăşit de 43% dintre europeni. ComparaŃie votanńi / absenteişti Există într-adevăr o legătura între apropierea politică şi participarea la alegerile europene? Pare ceva logic, care se regăseşte în analiza geografică: se observă, într-adevăr, o corelańie pozitivă (0,56) între rata de participare la alegerile europene şi apropierea declarată fańă de un partid politic, chiar dacă există şi unele excepńii, cum ar fi situańia din łările de Jos, unde respondenńii declară că au o puternică afinitate ideologică fańă de un partid, dar nu s-au mobilizat pentru alegeri. Această legătură între afinitatea politică şi participarea la alegeri este, de asemenea, confirmată în mod direct de analiza apropierii de un partid pe baza votului la scrutinul european din iunie 2009; într-adevăr, în timp ce o largă majoritate a respondenńilor care au votat la alegerile europene declară că se simt apropiańi de o formańiune politică (63%, fańă de 36% este ponderea celor care declară contrariul), situańia este inversă în rândul respondenńilor care nu au votat: doar un sfert dintre aceştia declară a avea legături cu o formańiune politică, fańă de 72% care nu au asemenea legături. Aceasta contribuie şi mai mult la consolidarea ipotezei conform căreia absenteismul constatat cu ocazia alegerilor europene sau a altor alegeri nańionale este îndeosebi 37/77

38 legat de un nivel redus de afinitate politică sau chiar de neîncrederea fańă de aceasta. Analiză sociodemografică Analiza rezultatelor obńinute pe baza profilului sociodemografic indică următoarele: - BărbaŃii par a fi puńin mai apropiańi de un partid politic decât femeile; - Afinitatea politică a persoanelor intervievate creşte direct proporńional cu vârsta acestora: 30% dintre respondenńii cu vârste între 18 şi 24 de ani se declară apropiańi de un partid politic, în timp ce proporńia acestora este de 36% în rândul celor cu vârste între 25 şi 39 de ani, de 42% pentru cei cu vârste între 40 şi 54 de ani şi de 52% în rândul respondenńilor în vârstă de peste 55 de ani. Acest element este, fără îndoială, util pentru a justifica absenteismul puternic în rândul tinerilor; - Printre respondenńii cu afinităńi politice, ponderea celor care au urmat cele mai multe studii este mai mare (50%) decât cea a respondenńilor care şi-au finalizat studiile între 16 şi 19 ani (40%). ProporŃia europenilor care şi-au finalizat cel mai devreme studiile şi care se simt ataşańi de un partid politic se situează între cele două valori de mai sus (45%), dar poate fi vorba şi de un efect al vârstei, ponderea persoanelor în vârstă fiind semnificativă în rândul europenilor care şi-au finalizat studiile înainte de 16 ani; - Mai mult de jumătate dintre respondenńii care se declară ataşańi de Uniunea Europeană îşi afirmă apropierea de un partid politic (49%), în timp ce acest lucru este afirmat doar de o treime din cei care declară că nu sunt ataşańi de Uniune (33%). 38/77

39 QK10 Diriez-vous que vous vous sentez proche d un parti politique? Oui Non NSP UE27 43% 54% 3% Sexe Homme 45% 52% 3% Femme 41% 57% 2% Age % 68% 2% % 61% 3% % 55% 3% % 46% 2% Age de fin d'études 15-45% 53% 2% % 57% 3% % 48% 2% Tjs étudiant 36% 61% 3% Se sent attaché(e) à l'europe Oui 49% 49% 2% Non 33% 65% 2% A voté aux dernières élections européennes Oui 63% 36% 1% Non 25% 72% 3% Categoriile cu cel mai înalt grad de afinitate politică persoanele în vârstă, persoanele cu un nivel mai ridicat de instruire, persoanele ataşate de Uniunea Europeană sunt, de asemenea, cele care au participat în număr cel mai mare la ultimele alegeri. Să ne oprim acum asupra nivelului de informare declarat al respondenńilor. 39/77

40 1.6 Nivelul de informare necesar pentru a vota - PercepŃia privind insuficienńa informańilor rămâne minoritară, dar înregistrează uşoare progrese fańă de ultimele alegeri europene - După cum am observat, nivelul studiilor şi gradul de afinitate politică al europenilor au influenńat rata de participare a acestora la alegerile din 4-7 iunie Probabil că acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte nivelul de informare. Per ansamblu, o majoritate absolută a persoanelor intervievate (53%) declară că au avut la dispozińie toate informańiile necesare pentru a decide cui să îi acorde votul la ultimele alegeri europene. În ciuda acestui rezultat de ansamblu în linii mari pozitiv, trebuie să observăm totuşi că sentimentul de a fi bine informat a scăzut semnificativ în intensitate de la ultimele alegeri din 2004, când atingea valoarea de 59% (fańă de 53% în 2009). În schimb, 42% dintre respondenńi apreciază că nivelul de informare a fost insuficient pentru a se prezenta la urne: cu toate că nu este de neglijat, această proporńie este foarte mică, chiar dacă a crescut fańă de alegerile europene din 2004 (42%, +3 puncte procentuale). Cu toate că în ceea ce priveşte nivelul de informare la alegerile din 2004 exista un adevărat clivaj între Ńările din fosta Europă a celor 15 şi cele 10 Ńări care tocmai aderaseră la UE cu câteva săptămâni înainte, 42% dintre alegătorii din cele 10 noi state membre declarau la vremea respectivă că simńeau că deńin toate informańiile necesare pentru a decide cui să-i acorde votul la alegerile europene, fańă de 62% dintre respondenńii din celelalte 15 Ńări. În 5 ani, această opinie a câştigat 7 puncte procentuale în cele 12 state membre care au aderat din 2004 până acum, fiind actualmente majoritară în aceste Ńări, reducându-se însă cu 8 puncte procentuale în celelalte 15 state membre. Se pare că în această privinńă nu mai există nicio diferenńă între Ńările din fosta Europă a celor 15 şi Ńările care au aderat la UE din 2004 până în prezent. 40/77

41 Nivelul de informare perceput cu ocazia ultimelor două alegeri europene State membre în 2004 State membre în 2009 UE25 UE UE27 UE15 (înainte state (înainte de membre de 2004) începând 2004) din 2004 % răspunsurilor: Da, mai degrabă da Ați dispus de toate informațiile necesare pentru a decide pentru cine votați la recentele alegeri europene DiferenŃa UE15 (înainte de 2004) cele 10 state membre începând din state membre începând din 2004 DiferenŃa UE15 (înainte de 2004) cele 12 state membre începând din % 62% 42% % 54% 49% +5 ComparaŃie între statele membre Analiza rezultatelor pentru fiecare Ńară indică o corelańie puternică între rata de participare şi sentimentul de a fi deńinut toate informańiile necesare pentru a vota 12. Două exemple extreme ilustrează acest rezultat: la una din extremităńi, 90% dintre maltezi au declarat că au avut la dispozińie suficiente informańii pentru a vota, lucru tradus printr-o prezenńă la urne de 78,8%, respectiv cea mai ridicată rată de participare printre Ńările din Uniunea Europeană unde prezenńa la urne nu este obligatorie. De cealaltă parte a axei, doar 42% dintre polonezi declară că au simńit că deńin toate elementele necesare pentru a participa la scrutinul european din iunie 2009 (ceea ce constituie o proporńie cu mult inferioară mediei de 53% înregistrate la nivelul întregii Uniuni Europene), pentru ca, în final, 24,5% dintre aceştia să se deplaseze la secńiile de votare (a treia cea mai scăzută participare din Uniune). 12 CorelaŃie de 0,66. 41/77

42 Participarea la alegerile europene din 2009 în funcńie de nivelul de informare perceput A dispus de toate informațiile necesare pentru a vota % răspunsurilor da, mai degrabă da A votat la alegerile europene din 2009 UE27 53% 43,0% MT 90% 78,8% CY 79% 59,4% LU 75% 90,8% EE 71% 43,8% FI 70% 38,6% BE 69% 90,4% EL 68% 52,6% IE 67% 58,6% LV 66% 53,7% SK 63% 19,6% AT 62% 46,0% DK 60% 59,5% IT 60% 65,0% SI 60% 28,4% HU 59% 36,3% SE 58% 45,5% LT 57% 21,0% DE 56% 43,3% ES 54% 44,9% NL 53% 36,8% BG 49% 39,0% CZ 49% 28,2% FR 49% 40,6% RO 49% 27,7% PT 44% 36,8% PL 42% 24,5% UK 42% 34,8% 42/77

43 Analiză sociodemografică Legătura dintre nivelul de informare resimńit şi participare reiese în mod direct din tabelul de mai jos: persoanele care considerau că au avut la dispozińie suficiente informańii s-au prezentat în mare parte la urne. Majoritatea celor care considerau contrariul nu au votat. Ați dispus de toate informațiile necesare pentru a decide pentru cine votați la recentele alegeri europene Da, mai degrabă da Nu, mai degrabă nu Nu ştiu UE27 53% 42% 5% Gen BărbaŃi 57% 38% 5% Femei 50% 45% 5% Vârsta ani 44% 50% 6% ani 49% 45% 6% ani 57% 39% 4% 55 ani sau mai mult 55% 40% 5% EducaŃie (sfârşitul perioadei) La 15 ani sau mai devreme 47% 47% 6% ani 53% 42% 5% 20 ani sau mai mult 61% 36% 3% Studii în desfăşurare 51% 43% 6% A votat la ultimele alegeri europene Da 69% 29% 2% Nu 37% 56% 7% A fost expus la o campanie electorală Da 63% 34% 3% Nu 35% 59% 6% Analiza sociodemografică a rezultatelor confirmă, de altfel, această concluzie: categoriile care deńineau cele mai multe informańii sunt şi cele care au votat în număr cel mai mare. Este vorba, în special, despre persoanele în vârstă de 40 de ani şi mai 43/77

44 mult, despre cele care au efectuat studiile cele mai îndelungate, dar şi despre cele care au fost expuse unei campanii de comunicare de încurajare a participării la vot. În cele ce urmează, vom analiza în detaliu efectele acestei campanii de stimulare a participării la vot. 44/77

45 2. Expunerea la campaniile electorale europene După ce am analizat absenteismul şi am încercat să înńelegem motivele care stau la baza acestuia, această a doua parte este consacrată studiului nivelului de expunere a europenilor la campaniile de comunicare prin care erau încurajańi să meargă la vot. Fie că au fost europene sau nańionale, aceste campanii au influenńat oare comportamentul electoral al cetăńenilor? Au avut oare un efect pozitiv asupra deciziei acestora de a se prezenta la urne? A dat oare roade mesajul pe care instituńiile europene şi statele membre au încercat să-l transmită? Se pot trage oare anumite învăńăminte în scopul îmbunătăńirii, pe viitor, a strategiilor de comunicare ale instituńiilor europene, în general, şi ale Parlamentului European, în special? 2.1 Amintiri despre campaniile de stimulare a participării la vot - O amintire în general bună, într-o reală creştere fańă de 2004, dar fără un veritabil impact asupra participării - Mai mult de doi europeni din trei (67%) îşi amintesc să fi auzit, citit sau văzut o campanie care să încurajeze alegătorii să meargă la vot în cadrul alegerilor europene 13. Dacă ar fi să comparăm situańia cu cea din 2004, când s-a adresat o întrebare semnificativ diferită 14, este vorba de o creştere de 30 de puncte procentuale! 13 Dvs. personal vă amintiți să fi văzut la televizor, pe Internet sau pe afișe, să fi citit în ziare sau auzit la radio o campanie care să încurajeze lumea să meargă la vot în cadrul alegerilor europene? 14 AveŃi cunoştinńă de o campanie sau un material publicitar care să nu provină de la un partid politic şi care să încurajeze lumea să voteze în cadrul alegerilor europene? Da; Nu. 45/77

46 ComparaŃie între statele membre Procentul celor care îşi amintesc de o campanie de încurajare a participării la vot - Participarea la alegerile europene din 2009 Amintire despre o campanie de încurajare a Participarea la alegerile europene din 2009 participării la vot UE27 67% 43,0% MT 89% 78,8% SE 86% 45,5% SK 82% 19,6% EE 80% 43,8% DK 79% 59,5% HU 79% 36,3% CY 78% 59,4% NL 78% 36,8% ES 76% 44,9% CZ 75% 28,2% SI 75% 28,4% LU 74% 90,8% IE 72% 58,6% LT 72% 21,0% AT 72% 46,0% FI 71% 38,6% DE 69% 43,3% PT 67% 36,8% EL 66% 52,6% FR 66% 40,6% LV 66% 53,7% PL 66% 24,5% RO 62% 27,7% IT 60% 65,0% UK 54% 34,8% BE 53% 90,4% BG 45% 39,0% Ponderea celor care îşi amintesc de o astfel de campanie variază foarte mult de la o Ńară la alta: foarte mulńi respondenńi din Malta (89%, cu o rată de participare ridicată, de 78,8%) şi Suedia (86%; 45,5%), dar şi din Slovacia, aflată pe ultimul loc ca rată de 46/77

47 participare (82%; 19,6%) au văzut campaniile. Constatăm, aşadar, că faptul că o proporńie semnificativă de persoane îşi amintesc de campanie nu înseamnă în mod automat că a existat un nivel de participare ridicat. În mod similar, observăm că, în Ńările în care proporńia celor care îşi amintesc de campanie este mai mică, s-au înregistrat rate de participare foarte variabile: Bulgaria (45% îşi amintesc, 39% au votat), Regatul Unit (54%; 34,7%), Italia (60%; 65%). Lectura acestui tabel ne permite să constatăm că ponderea persoanelor care îşi amintesc de campanii este aceeaşi în Ńările care au aderat recent la Uniunea Europeană (în 2004 şi 2007) şi celelalte Ńări. Cu toate acestea, în Ńările din prima categorie s-a înregistrat o participare cu mult mai scăzută decât în celelalte. Analiză sociodemografică Evaluarea profilului sociodemografic al respondenńilor evidenńiază anumite diferenńe, puńin semnificative însă. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în rândul: - BărbaŃilor (69%), fańă de 64% dintre femei; - RespondenŃilor care au urmat studii după împlinirea vârstei de 19 ani (73%), fańă de 60% dintre cei care şi-au întrerupt studiile înainte de a împlini 16 ani; - RespondenŃilor cu cele mai clare afinităńi politice, care se situează la stânga sau la dreapta eşichierului politic (72% în ambele cazuri), fańă de 66% dintre cei care se situează în centru; - RespondenŃilor care se simt cetăńeni europeni (74%), fańă de 55% dintre cei care nu împărtăşesc acest sentiment. Această diferenńă importantă (19 puncte procentuale) poate fi atribuită, fără îndoială, faptului că respondenńii care declară că se simt cetăńeni europeni au o mai mare sensibilitate fańă de afacerile europene. 47/77

48 În general, ponderea celor care îşi amintesc de o campanie de comunicare este cu puńin peste medie în rândul respondenńilor care au votat: 73%, fańă de 61% dintre cei care s-au abńinut. Participarea la alegerile europene din 2009 UE 27 A votat Nu a votat Îşi aminteşte de o campanie de încurajare a participării la vot în cadrul alegerilor europene 67% 73% 61% Nu îşi aminteşte de o campanie de încurajare a participării la vot în cadrul alegerilor europene 30% 25% 36% Nu ştie/fără răspuns 3% 2% 3% Simetric, în timp ce doar un sfert dintre votanńii la alegerile europene nu îşi amintesc de campaniile de comunicare, peste o treime dintre cei care s-au abńinut declară că nu îşi aduc aminte de o campanie de încurajare a participării la vot în cadrul alegerilor (36%). Profilul sociodemografic al votanńilor a fost analizat în prima parte a acestui raport. 48/77

49 3. Ponderea mizelor europene în cadrul votului Această ultimă parte a analizei îşi propune să se concentreze de o manieră mai precisă asupra europenilor care au votat la alegerile europene, respectiv 43% din eşantionul nostru total: când au luat această decizie şi, mai ales, ce anume le-a determinat alegerea, iată întrebările la care vom încerca să răspundem. De asemenea, aceste elemente ne pot permite să înńelegem motivele participării scăzute: într-adevăr, analizând argumentele prezentate de către alegători pentru a-şi justifica decizia de a merge la vot, putem în mod indirect obńine anumite indicii cu privire la motivele care i-au determinat pe absenteişti să nu se deplaseze la secńiile de votare. 3.1 Momentul luării deciziei - Marea majoritate a alegătorilor au votat întotdeauna la fel ori s-au decis cu mult timp înainte de alegeri - Un votant din doi declară că a votat întotdeauna la fel 15. Cel mai adesea, alegătorii votează pentru acelaşi partid politic sau candidat, indiferent de tipul de scrutin organizat. PuŃin mai mult de o treime dintre aceştia iau decizia referitoare la vot cu câteva luni, chiar cu câteva săptămâni înaintea alegerilor. Ne putem, de fapt, întreba în ce măsură campania electorală care începe de obicei în ultimele săptămâni - poate să influenńeze cu adevărat decizia alegătorilor. Doar 15% dintre participanńii la alegeri s-au decis să voteze în ultimele zile înaintea alegerilor, respectiv chiar în ziua alegerilor. 15 QK3a Când ańi decis să votańi pentru partidul politic sau candidatul pentru care ańi votat la alegerile recente pentru Parlamentul European? 49/77

50 Per ansamblu, aceste rezultate sunt relativ constante în raport cu alegerile europene din Se poate doar remarca faptul că, în timp ce proporńia alegătorilor fideli, care votează întotdeauna la fel, s-a redus în mod considerabil (-2 puncte procentuale), ponderea deńinută de cei care au ales cu destul de mult timp înainte candidatul pentru care să voteze (cu câteva săptămâni, respectiv cu câteva luni înaintea zilei scrutinului) a crescut, ajungând la 34% (+6 puncte procentuale). În acelaşi fel, ponderea respondenńilor care s-au decis în ultimul moment dinaintea alegerilor s-a redus puńin fańă de 2004 (15%, -4 puncte procentuale). 50/77

51 ComparaŃie între statele membre QK3a : Când ați decis să votańi pentru partidul politic sau candidatul pentru care ați votat la alegerile recente pentru Parlamentul European? Bază: votanńii la alegerile europene din 2009 (43% din eşantionul total) Votează întotdeauna în acest fel ST (câteva luni sau câteva săptămâni) ST (câteva zile sau chiar ziua alegerilor) % A votat UE 27 50% 34% 15% 43,0% LV 17% 51% 32% 53,7% FR 41% 28% 30% 40,6% SE 26% 46% 27% 45,5% NL 40% 34% 26% 36,8% DK 40% 34% 25% 59,5% FI 38% 37% 25% 38,6% CZ 50% 28% 22% 28,2% UK 41% 36% 22% 34,8% LT 50% 31% 19% 21,0% BE 53% 29% 18% 90,4% EE 40% 41% 18% 43,8% AT 49% 33% 18% 46,0% SI 54% 28% 18% 28,4% RO 48% 33% 17% 27,7% LU 42% 41% 16% 90,8% SK 50% 34% 16% 19,6% IE 41% 46% 13% 58,6% EL 63% 24% 13% 52,6% DE 51% 36% 12% 43,3% MT 66% 22% 12% 78,8% CY 76% 13% 11% 59,4% BG 46% 42% 11% 39,0% ES 60% 28% 11% 44,9% PL 49% 36% 10% 24,5% PT 58% 32% 8% 36,8% IT 58% 35% 6% 65,0% HU 54% 41% 5% 36,3% O analiză a tabelului indică faptul că în acest an, contrar situańiei din 2004, există foarte puńine diferenńe între cele 12 state care participă din 2004 la alegerile europene şi celelalte state membre. Interpretarea rezultatelor pentru fiecare Ńară în parte indică diferenńe destul de clare în ceea ce priveşte comportamentul electoral: în Letonia (32%), FranŃa (30%), Suedia 51/77

52 (27%) şi łările de Jos (26%), aproape o treime dintre alegători s-a decis să participe la vot cu doar câteva zile înainte, respectiv chiar în ziua alegerilor. Simetric, proporńia votanńilor fideli, care declară că au votat la fel ca întotdeauna, este mai puńin importantă în aceste Ńări. Este, în special, cazul Letoniei, unde doar 17% dintre alegători au declarat că au votat întotdeauna la fel. În general, se pare că există un clivaj între nord şi sud în ceea ce priveşte momentul luării deciziei. Locuitorii din statele din Europa de sud reprezintă categoria cea mai numeroasă care alege din timp fie votează la fel, fie iau decizia privind votul cu câteva săptămâni, chiar cu câteva luni înaintea alegerilor, în timp ce alegătorii din nord sunt mai indecişi şi par să ezite până în ultimul moment. ProporŃia grecilor (13%), a maltezilor (12%), a cipriońilor şi spaniolilor (11% în ambele cazuri), a portughezilor (8%) şi a italienilor (6%) care s-au decis să voteze în ultimele zile şi chiar în ultima zi dinaintea alegerilor este mai mică decât media europeană (15%); de cealaltă parte, cel puńin un sfert dintre letoni, suedezi, olandezi, danezi şi finlandezi au luat această decizie în ultimele zile dinaintea alegerilor, respectiv chiar în ziua scrutinului. După cum am văzut anterior, în Ńările cu un nivel ridicat de absenteism, persoanele care nu au votat au luat adeseori această decizie cu câteva zile înaintea alegerilor. În schimb, constatăm acum că nu există aproape nicio legătură între momentul luării deciziei şi participare: nu se votează mai mult în Ńările unde alegătorii se hotărăsc cu mult timp înaintea alegerilor 16. Analiză sociodemografică Din punct de vedere sociodemografic, trebuie remarcat faptul că ponderea celor care s-au decis în ultimul moment este mai mare în rândul tinerilor alegători decât în rândul celor mai în vârstă (25% dintre votanńii cu vârste între 18 şi 24 ani 17, fańă de 17% dintre cei din grupa de vârstă de ani şi 12% dintre cei în vârstă de peste 55 de ani). Întrucât au o experienńă electorală mai redusă, aceştia par să ezite mai mult înainte de a se hotărî. 16 CorelaŃie între participare şi faptul de a fi decis cu mult timp înainte pentru cine votează (fie că votează întotdeauna la fel, fie că s-a luat decizia cu câteva săptămâni, chiar câteva luni înaintea alegerilor): 0,1. 17 Cel puńin 16 ani în Austria. 52/77

53 3.2 MotivaŃiile votului - Un vot motivat cu precădere de datoria civică - După cum am văzut anterior, motivele direct legate de Uniunea Europeană nu sunt printre primele rańiuni invocate de către absenteişti pentru a-şi justifica alegerea. În aceeaşi optică, alegătorii care s-au mobilizat pentru scrutinul european au făcut-o în primul rând pentru a-şi îndeplini datoria de cetăńean, înaintea unor motive de ordin strict politic şi european. 47% dintre votanńi, aproape jumătate dintre aceştia, au declarat că au votat din spirit de datorie civică, iar 40% pentru că votează în mod sistematic la alegeri 18. În al doilea rând, dar destul de departe în clasament, puńin sub un sfert dintre votanńi declară că au votat pentru a susńine un partid politic fańă de care simt că au afinităńi (24%). Celelalte motive sunt citate de mai puńin de 20% dintre votanńi. ComparaŃie între statele membre Detaliat, motivele care au determinat votul pot fi organizate în jurul mai multor teme: 1/ Votul de cetăńean Este tema care grupează majoritatea răspunsurilor votanńilor: - 47% dintre votanńi au declarat că au votat din spirit de datorie civică. CiprioŃii pentru care prezenńa la vot este obligatorie (78%), maltezii (74%), românii (73%) şi suedezii (71%) declară în număr cel mai mare că au votat pentru a-şi îndeplini datoria de cetăńeni. Acest motiv este invocat cu mult mai puńin în Ungaria (30%) şi în Republica Cehă (29%). - 40% dintre votanńi au declarat, de altfel, că s-au prezentat la urne deoarece votează în mod sistematic la alegeri. Acesta este, în special, cazul finlandezilor (59%) şi al danezilor (54%). Luxemburghezii, pentru care prezenńa la vot este obligatorie, sunt cei mai puńin numeroşi să invoce acest motiv (19%). 18 QK4d Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la alegerile europene? 53/77

54 Bază: europenii care au mers la vot (43% din eşantionul total) 2/ Votul de sprijin politic: AnumiŃi europeni consideră că votul reprezintă un mijloc de a-şi susńine partidul politic fańă de care simt că au afinităńi sau, într-o măsură mai mică, propriul guvern. - 24% dintre europeni au votat la alegerile pentru Parlamentul European pentru a susńine un partid politic. Acest vot de sprijin se manifestă cu precădere în Bulgaria (45%), Cipru (42%) şi Slovacia (41%), respectiv în Ńări în care alegătorii s-au mobilizat în proporńii extrem de diferite. - 9% dintre votanńi s-au prezentat la urne pentru a-şi susńine guvernul. 54/77

55 Bază: europenii care au mers la vot (43% din eşantionul total) 55/77

56 3/ Votul european: Primul motiv direct legat de afacerile europene, votul dvs. poate aduce o schimbare, nu ocupă decât a patra pozińie în clasament, cu 19% dintre părerile exprimate. Acesta este, totuşi, un motiv foarte important, cu atât mai mult cu cât constituie una dintre principalele axe în jurul cărora sunt organizate campaniile de comunicare de încurajare a participării europenilor la vot 19 : politicile europene au un impact direct asupra vieńii cetăńenilor, iar aceştia din urmă pot influenńa, prin votul lor, alegerile politice ale Parlamentului European. - Pe primul loc printre aceste motive europene, 19% consideră, aşadar, că exprimarea votului lor la alegerile europene poate aduce o schimbare. Această idee este deosebit de răspândită în Suedia, ocupând chiar locul al doilea printre motivele invocate. - În al doilea rând, 16% dintre europeni au votat deoarece sunt în favoarea Uniunii Europene. Este vorba, prin urmare, de un vot de sprijin. Trebuie subliniat faptul că alegătorii români şi cei slovaci, care s-au prezentat în număr mic la urne, sunt cei mai numeroşi care invocă acest argument (27% în ambele Ńări). - Pe urmă, 13% dintre alegători declară că s-au simńit motivańi să voteze deoarece se simt europeni. Numărul acestora este puńin mai mare în Ńările fondatoare ale Uniunii, Luxemburg (24%), Germania şi FranŃa (23% în ambele Ńări) şi łările de Jos (18%). - În sfârşit, celelalte motive europene care au favorizat votul sunt invocate de un număr mult mai redus de votanńi: 6% au declarat că au votat deoarece Uniunea Europeană joacă un rol important în viańa lor, 5% deoarece se declară interesańi de afacerile europene, iar 5% datorită informańiilor primite în timpul campaniei. 19 Campanie: Votul dvs., exprimańi-l la alegerile pentru Parlamentul European din 7 iunie. 56/77

57 4/ Votul de nemulńumire Analiza rezultatelor demonstrează că votul de nemulńumire, sub orice formă s-ar prezenta, nu a fost exprimat decât în proporńie foarte mică în cadrul acestui scrutin european. Acesta poate lua diferite forme: - Poate fi o nemulńumire generală: contrar situańiei apărute odată cu voturile de respingere exprimate la referendumurile organizate cu privire la Tratatul constituńional în FranŃa şi în łările de Jos 20 şi cu privire la Tratatul de la Lisabona în Irlanda 21, doar 11% dintre votanńi au exprimat un vot de nemulńumire, cu diferenńe evidente între Ńări: nivelul acestei nemulńumiri a atins 28% în Ungaria şi 22% în Regatul Unit. - Poate însemna un mod de a sancńiona guvernul: acest tip de vot nu a obńinut decât 5% din opiniile exprimate, dar cu variańii semnificative. Astfel, a fost invocat de 19% din alegătorii din Grecia, de 12% din cei din Ungaria, de 11% de cei din FranŃa, dar numai de 1% din alegătorii din Suedia şi din Slovenia şi de 2% dintre români. - Poate viza sancńionarea Uniunii Europene. Doar 2% dintre alegătorii din întreaga Uniune Europeană au vizat acest scop. 20 Privind Tratatul constituńional, în Privind Tratatul de la Lisabona, în /77

58 QK4d What are the main reasons why you decided to go to vote on the European elections? (ROTATION - MAX. 3 ANSWERS) This is your duty as citizen You always vote To support the political party you feel close to You can make things change in voting on the European elections You are in favour of the EU You feel European/ citizen of the EU To express your disagreement To support your Government The EU plays an important role in your everyday life EU27 47% 40% 24% 19% 16% 13% 11% 9% 6% BE 37% 31% 24% 10% 11% 13% 6% 7% 6% BG 63% 43% 45% 18% 23% 10% 3% 6% 3% CZ 29% 48% 23% 17% 12% 15% 16% 7% 5% DK 64% 59% 21% 24% 14% 17% 11% 6% 9% DE 40% 42% 34% 23% 26% 23% 7% 10% 7% EE 55% 46% 18% 13% 10% 15% 9% 10% 3% IE 68% 47% 19% 19% 20% 5% 14% 8% 8% EL 60% 29% 31% 13% 7% 8% 19% 13% 6% ES 57% 27% 17% 21% 19% 6% 11% 12% 6% FR 65% 44% 18% 20% 17% 23% 14% 8% 4% IT 35% 39% 22% 19% 13% 10% 7% 10% 8% CY 78% 53% 42% 17% 11% 5% 8% 13% 10% LV 61% 34% 20% 15% 6% 8% 20% 6% 2% LT 62% 51% 23% 12% 7% 10% 3% 10% 3% LU 60% 19% 17% 21% 18% 24% 8% 8% 9% HU 30% 44% 30% 23% 11% 9% 28% 6% 5% MT 74% 34% 36% 22% 23% 11% 11% 9% 10% NL 43% 49% 31% 22% 25% 18% 11% 6% 6% AT 35% 30% 31% 26% 16% 16% 18% 14% 7% PL 44% 34% 14% 10% 7% 13% 3% 6% 3% PT 43% 43% 10% 15% 6% 6% 6% 4% 5% RO 73% 33% 31% 18% 27% 7% 4% 4% 8% SI 63% 47% 26% 15% 9% 11% 10% 11% 5% SK 63% 34% 41% 22% 27% 13% 7% 9% 6% FI 54% 54% 20% 18% 11% 16% 6% 9% 5% SE 71% 39% 29% 42% 15% 14% 9% 5% 5% UK 41% 51% 21% 12% 7% 4% 22% 8% 4% Highest percentage by item Highest percentage by country *The other items have been chosen by 5% of the respondents or less. Base: Europeans who did vote (43% of total sample) Lowest percentage by item Lowest percentage by country 58/77

59 Analiză sociodemografică În general, analiza motivańiilor votului în funcńie de profilul sociodemografic al respondenńilor indică puńine diferenńe semnificative. Cu toate acestea, anumite motivańii trebuie subliniate, în special cele legate de vârsta respondenńilor, de nivelul de studii şi, în mod logic, de atitudinea fańă de Uniune. Dacă, în ceea ce priveşte datoria civică, se remarcă puńine diferenńe, votul sistematic este invocat într-o mai mare măsură de persoanele în vârstă, care au o experienńă electorală mai îndelungată (43%), decât de către cei mai tineri (28% dintre respondenńii din grupa de vârstă de ani). Sentimentul că votul exprimat poate aduce o schimbare este puńin mai pregnant în rândul alegătorilor cu un nivel ridicat de studii (21% dintre cei care şi-au finalizat studiile după împlinirea vârstei de 19 ani, fańă de 16% dintre cei care au părăsit şcoala înainte de 16 ani). Este, de asemenea, interesant de constatat că acest motiv este invocat într-o măsură puńin mai mare de către alegătorii care îşi amintesc de campania de încurajare a participării la vot. Acest lucru ar putea demonstra că aceste acńiuni de comunicare au totuşi efect, chiar dacă unul moderat. În sfârşit, putem semnala faptul că 18% dintre votanńii care nu se simt cetăńeni europeni au votat pentru a-şi exprima nemulńumirea (fańă de, să ne amintim, 11% din totalul votanńilor). 59/77

60 3.3 Principalele mize care au influenńat decizia alegătorilor - Criza economică şi şomajul, elemente predominante în decizia alegătorilor - Fără a constitui o surpriză şi confirmând astfel concluziile diferitelor anchete preelectorale 22, criza economică şi-a manifestat pe deplin influenńa asupra scrutinului european. RugaŃi să invoce principalele mize care i-au determinat să voteze 23, alegătorii menńionează pe primul loc, la mare distanńă de celelalte aspecte, motivele de ordin economic (41%) şi şomajul (37%). În schimb, subiectele referitoare la competenńele instituńiilor Uniunii (19%) şi aspectele de ordin social şi societal nu sunt menńionate decât în proporńie mult mai mică. De altfel, este interesant de remarcat faptul că un număr relativ semnificativ de alegători au menńionat diferitele mize europene imediat după cele de natură economică: rolul Uniunii Europene pe scena internańională (22%) precedă, astfel, nesiguranńa (18%), imigrańia (16%) şi lupta împotriva schimbărilor climatice (16%). ComparaŃie pe grupe de Ńări În timp ce, în ceea ce priveşte motivele care au determinat participarea la vot a alegătorilor, existau foarte puńine diferenńe între cele 15 Ńări care au participat la alegerile europene înainte de 2004 şi cele 12 Ńări care au participat, la rândul lor, la aceste alegeri din 2004/2007, aceste diferenńe sunt destul de semnificative în privinńa mizelor care au influenńat alegerea votanńilor. Creşterea economică (52% în cele 12 noi state membre, fańă de 39% în celelalte 15 state), viitorul pensiilor (36%, fańă de 19%) şi agricultura (23%, fańă de 9%) au jucat un rol mai important pentru alegătorii din statele membre care au aderat cel mai recent la UE. Invers, puterea şi competenńele Uniunii (20%, fańă de 13%), imigrańia (18% în UE15, 6% în cele 12 state membre care au aderat cel mai recent) şi lupta împotriva schimbărilor climatice (17%, fańă de 11%) sunt teme care au influenńat mai mult participarea alegătorilor din cele 15 Ńări care organizaseră alegeri europene înainte de În schimb, şomajul a cântărit la fel de mult în cele două grupe de Ńări (38% în cele 12 noi state membre, 37% în celelalte 15). 22 Eurobarometru special: The 2009 EP elections (Alegerile europarlamentare din 2009), publicat în aprilie Eurobarometru special: The 2009 European elections: expectations of the Europeans (Alegerile europene din 2009: aşteptările europenilor): 23 QK5T Care sunt motivele care v-au determinat să votańi la alegerile europene? 60/77

61 QK5T : Care sunt motivele care v-au determinat să votańi la alegerile europene? În primul rând? Mai sunt şi alte motive? Bază: europenii care au mers la vot (43% din eşantionul total) UE27 UE15 (înainte de 2004) +12 state membre (începând din 2004) DiferenŃă UE15 (înainte de 2004) cele 12 state membre începând din 2004 Creşterea economică 41% 39% 52% +13 Şomajul 37% 37% 38% +1 Rolul Uniunii Europene pe scena internańională 22% 23% 18% -5 Viitorul pensiilor 22% 19% 36% +17 Puterea și competenńele instituțiilor europene 19% 20% 13% -7 NesiguranŃa 18% 18% 19% +1 InflaŃia şi puterea de cumpărare Lupta împotriva schimbărilor climatice 18% 18% 20% +2 16% 18% 6% -12 ImigraŃia 16% 17% 11% -6 Valorile şi identitatea europeană 16% 16% 14% -2 Energia 13% 12% 17% +5 Moneda unică, euro 12% 12% 14% +2 Terorismul 11% 12% 8% -4 Agricultura 11% 9% 23% /77

62 ComparaŃie în funcńie de statele membre Să analizăm mai amănunńit rezultatele în funcńie de Ńară, clasificând mizele după cele trei tematici principale: mizele de natură economică, europeană şi, în sfârşit, socială şi societală. 1/ Temele de ordin economic: - Creşterea economică este, în mod logic, cu mult mai mult invocată în Ńările cel mai grav afectate de criza economică. Astfel, în fruntea clasamentului se află Bulgaria (63%), Irlanda (62%), Ungaria (59%) şi Letonia (57%). La celălalt capăt al scării, acest criteriu este invocat într-o măsură oarecum mai mică de britanici (23%), francezi (29%), precum şi de finlandezi şi olandezi (31% în fiecare Ńară). - Aşa cum am constatat, şomajul este menńionat în egală măsură de alegătorii din Ńările care au aderat recent şi de cei din cele mai vechi state membre ale UE. Se observă totuşi câteva diferenńe semnificative în funcńie de Ńară: în Spania, unde ocuparea forńei de muncă a fost profund afectată de criză, aproape două treimi dintre alegători invocă şomajul (65%). Este şi cazul a 64% dintre irlandezi şi a 60% dintre greci. În schimb, olandezii se disting în acest sens: doar 11% dintre aceştia menńionează acest aspect. - InflaŃia completează acest triptic al problematicilor de natură economică, cu 18% dintre opinii. 62/77

63 Bază: europenii care au mers la vot (43% din eşantionul total) 63/77

64 2/ Temele direct legate de Uniune: Acestea ocupă până la urmă un loc onorabil, în urma problematicii de natură economică, invocată de o mare parte din sufragii. Temele legate de Uniune sunt invocate îndeosebi de alegătorii din cele 15 Ńări care au participat la alegeri înainte de Rolul Uniunii pe scena internańională a influenńat decizia a aproape un sfert dintre alegători (22%). Această temă este deosebit de importantă pentru germani (33%) şi austrieci (29%), nefiind însă menńionată decât de 11% dintre alegătorii din Regatul Unit şi Irlanda şi de 10% dintre cei din Spania şi Letonia. - Chestiunea privind puterea şi competenńele Uniunii este invocată de 19% dintre europenii care s-au prezentat la urne, dar de 36% dintre austrieci şi de 33% dintre danezi. La polul opus, această temă nu este invocată decât de 8% dintre letoni şi de 10% dintre polonezi. - Identitatea şi valorile europene au jucat un rol în decizia luată de 16% dintre votanńii din Uniunea Europeană. Dintre austriecii care au votat, 33% au invocat acest aspect, urmańi de 4 Ńări unde acesta este ales de aproape un sfert dintre votanńi: Danemarca, Cipru, Slovacia şi Finlanda (24% în fiecare caz). În schimb, această temă nu este menńionată decât de 6% dintre letoni, 7% dintre spanioli şi 9% dintre britanici. 64/77

65 3/ Temele sociale sau societale: Acestea sunt dominate de chestiunea pensiilor, deosebit de pregnantă în cele 12 state membre care au aderat începând cu Se observă câteva diferenńe importante între Ńări cu privire la unele dintre aceste aspecte: - Valoarea pensiilor (22%) îi îngrijorează îndeosebi pe maghiari (49%), pe români (48%) şi pe bulgari (43%). În schimb, nu pare să îi preocupe prea tare pe suedezi, pe danezi (8% în fiecare caz) şi pe olandezi (6%). - NesiguranŃa (18%) este invocată cu precădere de austrieci (45%), de greci (40%) şi de danezi (36%). În schimb, această temă nu este menńionată decât în proporńie de 5% în Malta, 7% în Estonia şi 9% în Letonia şi Finlanda. - Celelalte aspecte prezintă, la rândul lor, anumite diferenńe semnificative în funcńie de Ńară Pentru mai multe detalii, cititorul este invitat să consulte tabelele cu rezultatele complete, incluse în anexa la prezentul raport. 65/77

66 Analiză sociodemografică În mod logic, mizele considerate esenńiale pentru luarea deciziei de prezentare la vot variază de la o categorie sociodemografică la alta. Se poate sublinia, în special, faptul că şomajul constituie o miză care a jucat un rol extrem de important în privinńa participării respondenńilor care şi-au întrerupt studiile mai devreme (41%, fańă de 30% dintre cei care şi-au continuat studiile până la vârsta de cel puńin 20 de ani). Ceea ce este însă foarte logic este faptul că activitatea respondentului (scara de ocupańii) determină cea mai mare diferenńiere în acest sens: muncitorii (45%), adesea afectańi de criză, şi şomerii (62%) invocă cel mai mult şomajul. Un alt criteriu care a contribuit foarte mult la diferenńiere îl reprezintă dificultăńile legate de achitarea facturilor: 57% dintre persoanele care se descurcă în general greu din punct de vedere financiar au menńionat şomajul, fańă de 30% dintre cei care nu se regăsesc niciodată efectiv într-o asemenea situańie. De altfel, viitorul pensiilor a afectat într-o mai mare măsură decizia luată de categoria respondenńilor cu vârste mai înaintate (26% dintre persoanele de 55 de ani şi mai mult) decât cea luată de persoanele mai tinere (11% dintre cei din grupul de vârstă de ani), pentru care acest lucru nu reprezintă, în mod firesc, principala preocupare. În schimb, în timp ce ponderea rolului Uniunii pe scena internańională atinge 22% la nivelul Uniunii Europene, respondenńii tineri par a fi deosebit de sensibili în acest 66/77

67 sens: acest criteriu este invocat de 32% dintre studenńi. Aceeaşi situańie se regăseşte şi în rândul persoanelor cu funcńii de conducere (de asemenea 32%). QK5T What are the issues which make you vote to the European elections? Base : Europeans that voted (43% of total sample) Economic growth Unemployment The future of pensions The role of the EU in the international scene EU27 41% 37% 22% 22% Sex Male 44% 36% 21% 23% Female 38% 38% 23% 22% Age % 41% 11% 23% % 43% 14% 25% % 40% 21% 24% % 32% 26% 21% Education (End of) 15-37% 41% 29% 14% % 39% 23% 22% % 30% 15% 30% Still studying 46% 37% 10% 32% Respondent occupation scale Self- employed 46% 34% 16% 27% Managers 44% 27% 14% 32% Other white collars 44% 38% 20% 23% Manual workers 45% 45% 22% 21% House persons 43% 42% 22% 20% Unemployed 42% 62% 15% 17% Retired 64% 31% 29% 19% Students 46% 37% 10% 32% Difficulties to pay bills Most of the time 40% 57% 28% 15% From time to time 45% 46% 26% 20% Almost never 40% 30% 19% 25% 67/77