Universitatea Mihail Kogălniceanu. Facultatea de Drept. Drept electoral si statutul aleşilor locali

Transcription

1 Universitatea Mihail Kogălniceanu Facultatea de Drept Programul de studii universitare de masterat Dreptul Administraţiei Publice Locale Drept electoral si statutul aleşilor locali Sumarul cursului 1. Introducere locul dreptului electoral si al statutului aleşilor locali in sistemul de drept 2. Drepturile electorale 3. Sisteme electorale 4. Sistemul electoral romanesc Alegerile naţionale Alegerile europene Alegerile locale 5. Statutul aleşilor locali Bibliografie Cursuri universitare 1. Ioan Muraru şi Elena Simina Tănăsescu, Drept Constituţional şi Instituţii Politice, vol. II, ed. 12, CHBeck, 2006 (p ) pt.cap.1-3; 2. ***, Sisteme electorale contemporane, Ed. Monitorul Oficial, 1996, p.23039, 73-92, , pt. cap.3 3. Bianca Selejan-Guţan, Drept Constituţional şi Instituţii Politice, ed. a 2-a, ed. Hamangiu, 2008, p pt.cap.4, pct.1; 4. T. Ştefan, B. Andreşan-Grigoriu, Drept comunitar, 2007, p., pt. cap.4, pct.2; 5. Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Ed. Hamangiu, 2009, p si , pt. cap.5. Legislaţie 1. Constituţia României, Legea nr. 33 din 2007 privind alegerile pentru Parlamentul European 3. Legea nr. 35 din 2008 privind alegerile 4. Legea nr. 67 din 2004 privind alegerile locale 5. Legea nr. 215 din 2001 privind administraţia publica locala 6. Legea nr. 393 din 2004 privind statutul aleşilor locali 7. Legea nr. 96 din 2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor Evaluarea finală a cursului se realizează printr-un eseu de circa 3000 de cuvinte. Teme recomandate pentru eseuri: 1. Sistemul electoral majoritar 2. Sistemul reprezentării proporţionale 3. Sistemul electoral romanesc pentru alegerea Parlamentului 4. Alegerea si statutul primarului 5. Alegerea si statutul consiliului local 6. Alegerea si statutul consiliului judeţean 7. Alegerea si statutul preşedintelui consiliului judeţean 8. Alegerea si statutul parlamentarului european 9. Contenciosul electoral 10. Drepturile, obligaţiile şi răspunderea electorală ale alegătorului 11. Drepturile, obligaţiile şi răspunderea electorală ale candidatului/partidului politic 12. Drepturile electorale ale minorităţilor naţionale 1

2 Drept electoral si statutul aleşilor locali 1. Introducere locul dreptului electoral si al statutului aleşilor locali in sistemul de drept Dr. electoral si dr. parlamentar sunt subramuri ale dreptului constituţional. Statutul aleşilor locali un ansamblu de reglementari de graniţa intre dr. electoral (parte a dreptului constituţional) şi dreptul administrativ. Atenţie: a nu se confunda statutul aleşilor locali (reglementat de legea 393/2004) cu statutul funcţionarilor publici (reglementat de legea 188/1999)! Alesul local nu e functionar public, nu are dreptul la cariera, nu ocupa postul prin concurs etc.) La fel ca şi alegerile 9naţionale, locale sau europene) şi dr. electoral poate fi imparţit in mod simetric. Exista insa un set de principii comune celor trei tipuri de alegeri. Dreptul electoral cuprinde ansamblul de norme juridice referitoare la alegerea (şi statutul) reprezentanţilor direcţi ai poporului la nivel central (Parlament şi Preşedinte), local (Consilii locale, Primar, Consilii Judeţene, Preşedintele Consiliului Judeţean) sau european (Parlamentul European). Reamintim: Dreptul constituţional cuprinde reglementari privind raporturile dintre autorităţile statului, precum şi dintre aceste autorităţi şi cetăţeni, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (cetăţean sau necetăţean). Sistemul electoral este acea instituţie a dreptului constituţional formată din ansamblul normelor juridice ce reglementează relaţiile sociale ce apar în sfera desemnării reprezentanţilor poporului: Drepturile electorale ale cetăţenilor şi necetăţenilor; Condiţiile şi garanţiile exercitării acestor drepturi; Modul de scrutin; Etapele organizării alegerilor; Stabilirea rezultatelor alegerilor; Atribuirea mandatelor;??? Statutul alesului???. 2. Drepturile electorale sunt drepturi exclusiv politice, care aparţin doar cetăţenilor ( cu excepţia cetăţenilor comunitari), spre deosebire de libertăţile social-politice (libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare, libertatea de asociere) care aparţin şi necetăţenilor. O clasificare a drepturilor electorale: dr. electorale fundamentale prevăzute in constituţie (dreptul de a alege, dr. de a fi ales, dr. de revocare din funcţie a alesului in unele ţări) dr. electorale ordinare: de a verifica inscrierile în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a erorilor, de a contesta candidaturile etc. Poate fi făcută o distinţie între: dreptul de a alege şi dreptul de vot (la referendum). In Constituţie nu se face această distincţie. 2.1 Dreptul de a alege Caracteristici: universal, egal,direct, secret, liber exprimat Votul universal spre deosebire de votul restrâns (selectiv) Votul selectiv: cenzitar 2

3 - censul de avere - censul de domiciliu - censul de sex - censul rasial-naţional - censul de vârstă capacitar - presupune condiţionarea dreptului de a alege de un anume grad de instrucţie al alegătorului. Votul egal fiecare persoana are dreptul la un singur vot, spre deosebire de : geografia electorală sau gerrymandering. Cuvântul gerrymander (Gerry+ salamander), "având forma pe care o hotărăşte Gerry", a fost creat de un editor de ziar ca reacţie la "redesenarea" limitelor electorale din Massachusetts în mandatul guvernatorului Elbridge Gerry, care includea o întindere a corpului votanţilor intr-o forma ce se presupune a fi de salamandra. In 1821, guvernatorul Gerry a semnat un amendament (cred ca se cheamă) la lege care imparţea in districte modificate statul pe care il guverna, spre folosul partidului sau Democrat-Republican. Unul dintre districtele contorsionate care au rezultat se spunea ca seamănă cu o salamandră. Termenul a apărut prima dată în Boston Sentinel pe 26 martie 1821.) diana naiman is typing a message. diana naiman: sau gerrymander = gerrymandra (Gerry+ salamandra) ca sa se inteleaga) geografia electorala presupune delimitarea de circumscripţii inegale ca număr de alegatori. colegiile electorale pe criterii de avere, profesie votul plural o persoana are mai multe voturi în aceeaşi circumscripţie; votul multiplu o persoană votează în mai multe circumscripţii; prima electorala pentru partidul care câştigă majoritatea relativă de voturi, dar nu şi pe cea absolută; listele speciale ce se iau în calcul la stabilirea numărului de referinţă ( a alegătorilor înscrişi în listele electorale) pentru stabilirea procentajului final al voturilor în cadrul alegerilor prezidenţiale (Simina Tănăsescu) Votul direct, spre deosebire de votul indirect practicat la alegerea Preşedintelui de către un colegiu de electori în SUA, de către Bundesrat, în Germania sau a Senatului în Franţa. Votul secret garanţie a libertăţii votului; spre deosebire de plebiscit ce presupune votarea pe liste deschise. Ce modalităţi de asigurare a secretului votului puteţi exemplifica? Votul liber exprimat libertatea votului constă în: libertatea de a se prezenta la vot, libertatea de a alege pe cine se va vota. Votul obligatoriu anulează prima dintre acestea. Ce avantaje/dezavantaje prezintă votul liber/votul obligatoriu? Condiţiile exercitării dreptului de vot art.36 din Constituţie Cetăţenia romana Vârsta minima de 18 ani Discernământ sunt excluşi alienaţii si debilii mintali puşi sub interdicţie Aptitudini morale sunt excluse persoanele condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale Pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă poate interveni doar in ramura dreptului penal, fie ca o pedeapsa accesorie (art.71 c.pen.), in timpul executării 3

4 pedepsei principale privative de libertate, fie ca pedeapsa complementara ( art. 64 c. pen.), după executarea pedepsei principale privative de libertate mai mare de 2 ani. Ca pedeapsa complementara, pierderea drepturilor electorale poate dura între 1 si 10 ani. Ca pedeapsa accesorie, pierderea dreptului de a alege nu intervine de drept (Prin decizia LXXIV (74) din , instanţa supremă a decis că dispoziţiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal, in baza Deciziei nr. 2 din 6 octombrie 2005 a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Marea Cameră) pronunţată în cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, spre deosebire de pierderea dreptului de a fi ales care intervine de drept, în baza art. 71 c. pen. Suplimentar: Dispoziţii din legea 35/2008 referitoare la pierderea drepturilor electorale Persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu participă la vot şi nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor. Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau pentru persoanele care sunt în executarea unei condamnări, dar nu şi-au pierdut drepturile electorale se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 42 alin. (22^1) privind urna specială, cu condiţia ca persoana privată de libertate să domicilieze în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află locul de detenţie. Solicitarea de trimitere a urnei speciale se scrie personal de către solicitant şi se depune prin intermediul aparţinătorilor acestuia la secţia de votare unde persoana lipsită de libertate este arondată conform domiciliului. (art.71^1 din L.35/2008). Dispoziţii din codul penal referitoare la pierderea drepturilor electorale Art Pedepsele complementare sunt: a) interzicerea unor drepturi de la unu la 10 ani; b) degradarea militară. 3. Pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64, în condiţiile prevăzute în art. 71. Art Interzicerea unor drepturi Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea unuia sau unora din următoarele drepturi: a) dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; b) dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; c) dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii; d) drepturile părinteşti; e) dreptul de a fi tutore sau curator. Interzicerea drepturilor prevăzute la lit. b) nu se poate pronunţa decât pe lângă interzicerea drepturilor prevăzute la lit. a), afară de cazul când legea dispune altfel. Art Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puţin 2 ani şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară. Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă. Condiţia arătată în alin. 1 cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie să fie îndeplinită şi în cazul în care aplicarea pedepsei prevăzute în acel alineat este obligatorie. Art Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripţia executării pedepsei. Secţiunea II - Pedepsele accesorii Art Conţinutul şi modul de executare a pedepsei accesorii Pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64. Condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) - c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la 4

5 terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei. Interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. d) şi e) se aplică ţinându-se seama de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, de împrejurările cauzei, de persoana infractorului şi de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă. Pe durata amânării sau a întreruperii executării pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii, condamnatul poate să îşi exercite drepturile părinteşti şi dreptul de a fi tutore sau curator, în afară de cazul în care aceste drepturi au fost anume interzise condamnatului prin hotărârea de condamnare. Pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii. Desi în art.71 Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.278/2006, se prevede ca drepturile prevazute în art.64 alin.1 lit. a) c) Cod penal se interzic de drept în cazul condamnarii la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa închisorii, este de observat ca, potrivit art. 11 alin.2 si art.20 alin.2 din Constitutie, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern si au prioritate atunci când privesc drepturile omului si sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdictia absoluta de a vota impusa tuturor detinutilor contravine art.3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin Hotarârea din 30 martie 2004, privind cauza Hirst contra Marea Britanie. S-a motivat ca, indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nicio legatura între interdictia votului si scopul pedepsei, acela de a preveni savârsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorilor. De asemenea, atât timp cât savârsirea infractiunii de furt nu are nicio legatura cu vreo profesie, functie ori activitate desfasurata de inculpat, interzicerea dreptului prevazut în art.64 alin.1 lit.c) Cod penal nu este cu nimic justificata. În consecinta, inculpatului îi trebuiau interzise numai drepturile prevazute în art.64 alin.1 lit.a) a doua teza, lit.b) si e) Cod penal. (Pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi. Neconcordanţa între dispoziţiile art. 71 Cod penal şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - Deciziea Curtii de Apel Braşov - Secţia penală) 2.2 Dreptul de a fi ales Condiţiile exercitării dreptului de a fi ales (art.40 si 16 al.3 din Constituţie): Dreptul de vot Domiciliul in tara Să nu le fie interzisă asocierea in partide politice (ex: magistraţii, militarii, poliţiştii, unii funcţionari publici) Sa aibă vârsta minimă de - 23 de ani pentru a fi ales: deputat în Parlamentul României, consilier local, primar, consilier judeţean, preşedinte al consiliului judeţean sau parlamentar european; - 33 de ani pentru a fi ales senator în Parlamentul României; - 35 de ani pentru a fi ales Preşedinte al României. Atenţie: durata mandatului de Preşedinte al României şi de parlamentar european este de 5 ani, iar durata mandatului de senator, deputat, consilier, primar, preşedinte al consiliului judeţean e de 4 ani. 3. Sisteme electorale 3.1 Clasificarea sistemelor electorale şi a modurilor de scrutin Dintre cele trei tipuri ale democraţiei (directă, semi-directă şi reprezentativă), alegerile si, implicit, ideea de sistem electoral, sunt caracteristice democraţiei reprezentative din necesitatea de a găsi cele mai potrivite metode de desemnare a organelor reprezentative (moduri de scrutin). 5

6 Sistemul electoral ales si tipul de scrutin depind de modul de inţelegere a raportului dintre reprezentant si alegător, aspecte sintetizate în teoriile suveranităţii populare sau naţionale Scrutin (din lat. scrutinium a cerceta, a explora) = modalitatea în care alegătorii desemnează deputaţii, senatorii, consilierii etc. Modul de scrutin influeţează sistemul de partide al unui stat si e principalul criteriu de clasificare a sistemelor electorale. Sistemele electorale pot fi clasificate în Sisteme electorale originare - sistemul majoritar - sistemul proporţional Sisteme electorale mixte 3.2 Sistemul majoritar Clasificare după numărul de tururi electorale: - cu un tur de scrutin - cu două tururi de scrutin. Clasificare după modul de propunere a candidaţilor de către partide: - cu scrutin uninominal - cu scrutin plurinominal - cu scrutin de listă. 3.3 Sistemul reprezentării proporţionale ii e specific scrutinul de listă - cu liste blocate - cu liste deschide panaşajul sau votul preferenţial. Implică utilizarea noţiunilor de coeficient electoral şi resturi electorale. Repartizarea mandatelor se face în mai multe etape. Cunoaşte următoarele variante de atribuire a mandatelor: reprezentarea proporţională apropiată implică repartizarea resturilor electorale în interiorul circumscripţiei electorale si nu prin raportare la voturile exprimate pe plan naţional. Are două modalităţi de calcul: - metoda celor mai mari resturi - metoda celor mai mari medii. sistemul d Hondt implică împărţirea numărului de voturi obţinute de liste prin primele numere naturale (1,2,3 ) de atâtea ori câte mandate sunt de atribuit. reprezentarea proporţională integrală implică repartizarea mandatelor la nivel naţional, nu la nivel de circumscripţie. Are două modalităţi: - prin calcularea rezultatelor la nivelul întregii ţări ca o singură circumscripţie electorală - prin repartizarea resturilor la nivel naţional în România. 3.4 Sisteme mixte Sistemul înrudirilor se bazează pe înrudirile politice între unele partide care prezintă liste înrudite. Dacă acestea obţin majoritatea absolută, partidele respective câştigă toate mandatele din circumscripţia respectivă (pe baza scrutinului majoritar). Dacă nu, mandatele respective se repartizează pe principiul reprezentării proporţionale. Sistemul german al buletinului dublu - presupune ca fiecărui alegător să-i fie distribuite două buletine de vot: unul pentru a desemna un deputat pentru 6

7 circumscripţia sa prin scrutin majoritar uninominal şi unul pentru a desemna un partid, prin sistemul reprezentării proporţionale. 3.5 Categorii de scrutin Scrutinul uninominal - implică delimitarea circumscripţiilor electorale astfel încăt acestea să aibă un număr aproximativ egal de locuitori, iar teritoriul ţării e împărţit în atâtea circumscripţii câte mandate există. Avantaje/dezavantaje? Scrutinul de listă nu presupune o delimitare specială a circumscripţiilor electorale, ci ele se identifică, de regulă, cu unităţile administrativ-teritoriale. Implică stabilirea unui prag electoral stabilit la nivel naţional. Variante: Scrutinul de listă cu listele blocate nu permite nici o intervenţie din partea alegătorului în liste în România până în Scrutinul de listă cu vot preferenţial cu listă cu ordine variabilă dă posibilitatea alegătorului de a modifica ordinea candidaţilor pe lista propusă (germania, Spania, Italia) Sistemul panaşajului cu listă deschisă dă posibilitatea alegătorului de a alcătui liber lista de candidaţi, luând candidaţii de pe mai multe liste de partid (Elveţia, Luxemburg, Finlanda) Avantaje/dezavantaje? 4. Sistemul electoral romanesc 4.1 Alegerea deputaţilor, senatorilor şi a Preşedintelui României Organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare în România Principiile pe baza cărora sunt organizate alegerile Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la de locuitori (cf. ultimului recensământ). Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la de locuitori. (art.5 L.35/2008). Deputaţii şi senatorii au un mandat reprezentativ şi nu pot fi revocaţi din funcţie, deoarece ei răspund în faţa naţiunii şi nu doar a alegătorilor din colegiul unde au candidat. Organizarea teritoriului în vederea alegerilor Teritoriul României este organizat în 43 de circumscripţii electorale corespunzătoare judeţelor ţării în cadrul cărora sunt delimitate un număr total de 316 colegii uninominale pentru deputaţi şi 147 de colegii uninominale pentru senatori. (situaţie valabilă la alegerile parlamentare din 2009) Colegiul uninominal este o subunitate a unei circumscripţii electorale, în care este atribuit un singur mandat. Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de următoarele reguli: a) o circumscripţie electorală poate fi compusă numai din colegii uninominale întregi; b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie să se afle pe teritoriul unuia şi aceluiaşi judeţ sau al municipiului Bucureşti; c) pe teritoriul unei localităţi pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi; d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localităţi întregi. 7

8 e) în municipiul Bucureşti, colegiile uninominale nu trebuie să depăşească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare. f) în circumscripţia electorală specială pentru cetăţenii români cu domiciliu în afara graniţelor României se vor forma 4 colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi două colegii uninominale pentru alegerea Senatului. g) în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condiţiile în care sunt respectate prevederile lit. a) - e). h) întotdeauna un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului este format dintr-un număr întreg de colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor, întregi şi alăturate, din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale. Secţiile de votare se organizează după cum urmează: a) în localităţile cu o populaţie de peste de locuitori, câte o secţie de votare la de locuitori; b) în localităţile cu o populaţie sub locuitori, o singură secţie de votare; c) se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu o populaţie de până la de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei, oraşului sau municipiului. Secţiile de votare sunt centralizate în Registrul secţiilor de votare, administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă. Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte în termen de 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor componente, împreună cu prefecţii şi cu structurile teritoriale ale Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, fără ca acestea să depăşească limitele colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor. Organizarea infrastructurii instituţionale în vederea alegerilor In vederea alegerilor sunt înfiinţate următoarele organe: Autoritatea Electorală Permanenta cu atribuţii în afara perioadei electorale; Biroul electoral central organizat la nivel naţional; Birourile electorale de circumscripţie; Oficiile electorale de la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti; Birourile electorale ale secţiilor de votare. Birourile electorale, indiferent de nivel, sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţul/soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale. Birourile şi oficiile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor lor şi iau decizii cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Biroul Electoral Central lucrează în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii şi hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor. Birou Electoral Central este format din - 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, - preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din - cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale care participă la alegeri, conform legii, precum şi 8

9 - un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi rămase definitive din colegiile uninominale. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentului titlu, Biroul Electoral Central adoptă decizii (obligatorii) şi hotărâri (general obligatorii). Birou electoral de circumscripţie este format din - 3 judecători, - un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din - cel mult 9 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, conform prezentului titlu, în circumscripţia electorală respectivă. Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt alcătuite - dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, - un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din - cel mult 7 membri, reprezentanţi ai partidelor politice, ai alianţelor politice, ai alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în municipiul Bucureşti. Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite - dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistraţi sau jurişti, precum şi din - 7 membri. Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai puţin de 5 membri. Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se face cu 15 zile înainte de ziua votării, de către preşedintele tribunalului, în şedinţă publică anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi, pe funcţii, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. (art.19 pt. detalii) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri. Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia sau, după caz, hotărârea dată este definitivă. Dispoziţii procedurale generale: Judecarea de către instanţe a întâmpinărilor, a contestaţiilor sau a oricăror alte cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentului titlu, nu există cale de atac. Hotărârile definitive şi irevocabile ale instanţelor judecătoreşti pronunţate ca urmare a întâmpinărilor, a contestaţiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se comunică, de îndată, birourilor electorale interesate. 9

10 Termenele pe zile, prevăzute de prezentul titlu, se calculează din ziua când încep să curgă, care este luată în calcul, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare, până la ora 24,00 a zilei respective.(art.71) În scopul asigurării condiţiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispoziţiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum şi a condiţiilor corespunzătoare pentru buna desfăşurare a operaţiunilor electorale, funcţionează Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). AEP este o instituţie administrativă autonomă cu personalitate juridică şi cu competenţă generală, care asigură aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispoziţiilor legale privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter naţional sau local. AEP urmăreşte şi sprijină dotarea secţiilor de votare cu logistica necesară, precum şi realizarea operaţiunilor specifice în intervalul dintre două perioade electorale. (art.63) (Perioada electorală - intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoştinţă publică a zilei alegerilor (cu minim 90 de zile inaintea acestora) şi se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, a rezultatului scrutinului (la cca 30 de zile după alegeri). Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoştinţă publică a zilei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României. Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării. Alegerile se desfăşoară într-o singură zi, duminica.) Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat. Autoritatea Electorală Permanentă are un secretar general numit de primul-ministru pe bază de concurs, în condiţiile legii. Autoritatea Electorală Permanentă are un aparat propriu de specialitate. Organizarea şi funcţionarea aparatului propriu al Autorităţii Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuţiile acestuia şi structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente. Personalul Autorităţii Electorale Permanente are acelaşi statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. Autoritatea Electorală Permanentă poate avea filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului anual un raport asupra activităţii sale. În îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă decizii, hotărâri şi instrucţiuni, care se semnează de preşedinte şi se contrasemnează de vicepreşedinţi. Hotărârile Autorităţii Electorale Permanente se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru toate organismele şi autorităţile cu atribuţii electorale. Registrele electorale, listele electorale şi cărţile de alegător Registrul electoral este o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Registrul electoral este administrat de Autoritatea Electorală Permanentă. 10

11 Listele electorale cuprind toţi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare. Aceste liste pot fi permanente, întocmite pe localităţi, în funcţie de domiciliul alegătorilor şi suplimentare. În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din copia de pe lista electorală permanentă, persoanele care votează conform prevederilor art. 8 alin. (4) ( Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii, precum şi candidaţii), cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate că domiciliază într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, cetăţenii români care arată că au reşedinţa într-o ţară din colegiul uninominal respectiv prin prezentarea paşaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate, precum şi persoanele care votează conform dispoziţiilor art. 8 alin. (3) (Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare). Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate şi a cărţii de alegător. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din Registrul electoral se fac la biroul teritorial judeţean al Autorităţii Electorale Permanente competent, acesta fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare. Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul. Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se fac la primarul localităţii, acesta fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare. Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare şi se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul. Întâmpinările formulate cu privire la listele suplimentare se soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin decizie. Cărţile de alegător sunt permanente şi valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor, şi se eliberează alegătorilor înscrişi în Registrul electoral. Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe baza actului de identitate şi a cărţii de alegător, eliberată în condiţiile prezentului titlu. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota şi fără carte de alegător. Întâmpinările şi contestaţiile privind întocmirea sau eliberarea cărţilor de alegător se fac către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor care le va soluţiona în termen de 3 zile. Buletinele de vot, semnele electorale şi ştampilele electorale Candidaturile Campania electorală Desfăşurarea votării Stabilirea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor Stabilirea rezultatelor alegerilor Atribuirea mandatelor 11

12 4.1.3 Alte prevederi ale legii electorale 4.2 Alegerile pentru Parlamentul European Alegerile directe pentru Parlamentul European s-au organizat pentru prima dată în anul 1987, în baza Actului unic European din Abia In 2002, printr-o directivă, UE a armonizat modalităţile de alegere a parlamentarilor europeni in ţările UE, stabilind tipul de scrutin: sistemul reprezentării proporţionale cu scrutin de listă sau cu vot unic transferabil şi cu prag electoral de maxim 5% din voturile exprimate. Parlamentul European a evoluat de la un organ consultativ la organ cu drept de codecizie, împreună,cel mai adesea, cu Consiliul European. Acest organ, Parlamentul European, poate, în mod limitat, să influenţeze exercitarea puterii de stat în ţările membre, inclusiv in România. România are 35 de parlamentari europeni. Ultimele alegeri europene au avut loc in 2009, pentru un mandat de 5 ani. Pot fi aleşi persoanele cetăţeni români cu drept de vot şi domiciliu în România cărora nu le este interzisă înscrierea în partide politice şi cu vârsta de minim 23 de ani. 4.3 Alegerile locale Cetăţenii UE pot alege şi pot fi aleşi ca şi consilieri locali sau judeţeni în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. (art.4^1 din L.67/2004) 12