Introducere in tehnologia de taiere cu laser a materialelor compozite cu matrice polimerica

Transcription

1 International Conference Innovative technologies for joining advanced materials tima09 Introducere in tehnologia de taiere cu laser a materialelor compozite cu matrice polimerica R. Laslau Facultatea de Mecanica, Universitatea POLITEHNICA din Timisoara, Romania Mihai Viteazul Bv, Timisoara, Romania ramonalaslau@yahoo.com Rezumat Lucrarea este o sinteza bibliografica si are ca scop trecerea in revista a problemelor taierii cu laser a materialelor compozite, in particular a materialelor compozite cu matrice polimerica. In acest context, sunt prezentate interactiunea fascicul laser-material compozit, precum si cateva tehnologii de taiere cu laser a compozitelor. In fine, pe baza unei analize critice, se prezinta domeniile de aplicare industrială. Introducere Odată cu avansul tehnologic rapid de astăzi, ariile de aplicare pe piată ale materialelor compozite se diversifică. Utilizarea materialelor compozite armate cu fibră de sticlă, de aramid, de carbon sau bor în industria aeronautică si spatială dă rezultate tot mai promitătoare. Atâta timp cât, în aceste domenii, criteriile de bază vor rămâne rezistenta tot mai mare la o greutate a materialului tot mai mică, gradul de aplicare a materialelor compozite va creste în aceste domenii. Obtinerea de materiale compozite la costuri competitive implică un grad de automatizare si o rată de productie mai mari, care pot fi atinse cu ajutorul tehnologiei laser.[6] Tehnologia laser a fost folosită la scară industrială pe diverse materiale. În mod cert, la tăierea cu laser a materialului compozit cu matrice polimerica, preocuparea majoră o reprezintă calitatea suprafetei de tăiere. Taierea cu fascicul laser a materialelor compozite prezintă o alternativă viabilă la procedeele clasice de procesare datorită avantajelor oferite dintre care se amintesc: absenţa contactului fizic între piesa de prelucrat şi sursa de energie; posibilitatea prelucrării tuturor categoriilor de materiale cunoscute la momentul actual; posibilitatea generării unor suprafeţe complexe prin conducerea automatizata a procesului; in numeroase cazuri viteze de prelucrare mai mari decât tehnologiile tradiţionale, de unde rezulta implicit si productivitate crescuta; Ca principale dezavantaje a taierii laser se amintesc limitarea grosimilor materialului de prelucrat, precum şi riscul obţinerii unor zone influenţate termic importante. Literatura de specialitate oferă un număr mare de rezultate experimentale legate de calitatea suprafetelor taiate cu laser. Lătimea taieturii la intrare si la iesire descreste odată cu mărirea vitezei, dar lătimea taieturii la intrare depinde mai putin de viteza de tăiere [18]-[19]. Lătimea taieturiii depinde in mai mica masura de modificarea puterii laser [11]. Laseri industriali Principalii laseri folositi in industrie sunt laserii cu CO 2 (mediu gazos, CO 2 6% + N2 20 % + He 74%) si laserii Nd:YAG (complex cristalin, granat de ytriu-aluminiu, dopat cu Nd). In general, taierea materialelor compozite se face cu laser CO 2, deoarece fibrele introduse în matrice prezintă, în cea mai mare parte, absorbţie ridicată a radiaţiei în domeniul infraroşu. Mediul activ la un laser cu CO 2 este un amestec din următoarele gaze, cu proporţile: CO 2 6%, N 2 20%, şi He 74%. CO 2 este gazul activ, moleculele acestuia emit radiaţii cu lungimea de undă de 10.6 µm datorită tranziţiei dintre două moduri de vibraţie. Excitarea mediului activ este realizată prin descărcarea electică în gaz. Sunt folosite următoarele tehnologii pentru construcţia rezonatorului: mediu închis, se ating puteri până la 100 W, puteri mici; cu recircularea gazului, pentru care se pot atinge puteri mari. Există două tipuri de recirculare a gazului: axială şi transversală. Recircularea axială are loc pe direcţia câmpului electric produs între catod şi anod iar recircularea transversală (TEA) are loc pe o direcţie perpendiculară pe aceasta. Curgerea axială lentă a gazului permite realizarea de puteri medii până la aproape de un kw. Curgerea axială rapidă măreşte pragul de putere până la câţiva kw. Curgerea transversală a gazului permite realizarea de puteri peste 10kW. În toate cazurile este necesară înlocuirea periodică a gazului care reprezintă mediul activ deoarece acesta suferă transformări chimice care afectează capacitatea de a obţine emisia stimulată a radiaţiei. Laserii cu CO 2 pot functiona în regim continuu si in regim pulsat. Laserii cu CO 2 a căror funcţionare este în regim continuu pot fi clasificaţi în modul următor:

2 2 tima09 - laseri CO 2 de putere mică (3-100W). Aceştia sunt de tip tub, radiaţia este de tip monomod transversal. Forma lor este de tip tub sau ghid de undă. Ca şi aplicaţii sunt folosiţi la dispozitive de contol, în scopuri stiinţifice şi medicale. - laserii CO 2 de puterii intermediare ( W). Pentru curgerea axială lentă se pot atinge 900 W, radiaţia de obicei monomod sau apropiată de monomod, diametrul fasciculului 6-20 mm, stabilitatea în putere ± 2%, posibilitatea de modulare a fasciculului în regim pulsat cu diferite forme ale pulsului, divergenţa fasciculului 1-3 mrad. ( curgerea axială lentă presupune viteza gazului mai mică decât 5 m/sec iar curgea rapidă presupune viteza gazului până la 150 m/sec. Utilizarea principală este la prelucrarea materialelor.[5] -laseri cu CO 2 de mare putere. Curgerea axială rapidă asigură puterii de până la 6 kw iar curgerea transversală puteri peste 5kW până la 100kW. Utilizarea principală este la prelucrarea materialelor şi în scopuri militare. Laserii cu CO 2 în regim pulsat au energia pe puls de la ordinul mj până la 100J. Durata pulsului între µs, subforma de spike ( maxim ) urmat de o scădere. În general forma fasciculului este multimod cu o divergenţă de 3-10 mrad. Au aplicabilitate largă de la dispozitive de control, prelucrarea materialelor şi aplicaţii militare. In continuare se vor prezenta comparativ caracteristicile a doua sisteme tehnologice laser, si anume, sistemul tehnologic laser 124 P si sistemul tehnologic laser TRUMPH HL 304 P. Sistemul tehnologic laser 124 P este un sistem tehnologic laser Nd:YAG din aceeaşi familie constructiv-funcţională cu sistemul laser TRUMPH HL 304 P, dar de puteri maxime diferite (150 si respectiv 400W), schema bloc este fiind prezentata in figura 1. Figura 1. Schema bloc a unui sistem tehnologic laser [4] Sistemul tehnologic laser conţine următoarele 3 blocuri funcţionale si anume sursa laser, cap de lucru si sistemul de deplasare a obiectului de prelucrat OP. Posibilităţile de reglare disponibile ale sistemelor laser sunt prezentate în tabelul 1, alături de caracteristicile celor doua tipuri de laser.. TABELUL 1. CARACTERISTICILE LASERILOR DE TIP TRUMPH HL124P SI HL 304P [8]- [9]. Laser Alimentare si consumatori Montaj Sisteme tehnologice laser Nd :YAG Caracteristici HL 124 P HL 304 P Puterea maximă de ieşire [W] Puterea maximă laser pe piesă [W] Puterea maximă a pulsului [Kw] 5 9 Energia pulsului [J] 0,1-50 0,1 70 Durata pulsului [ms] 0,3 20 0,3 20 Diametrul fibrei optice [µm] Racordare electrică Putere maximă absorbită [Kw] 50/60 Hz 16 A 50/60 Hz 63 A 5,5 18 Greutate [Kg] Dimensiuni Lxlxh [mm] Temperatura ambiantă [ C] Se poate observa in urma tabelului ca la laserul cu Nd:YAG se folosesc pentru taierea materialelor compozite puteri de pana la 400 W, in timp ce, la taierea cu laser CO2 se folosesc laseri de putere mica si intermediara, pana la 2000 W. (vezi tabelul 2) Materiale compozite cu matrice polimerica proprietati, caracteristici Materialele compozite cu matrice polimerica sunt materiale compozite organice alcatuite in principiu dintr-un compus macromolecular si un agent de ranforsare. Scopul acestei asocieri este obtinerea unor materiale cu rezistente mecanice ridicate capabile sa inlocuiasca materialele metalice. Astfel, compusul macromolecular poate sa fie un polimer termoplastic si este numit matrice polimerica (schematizat in figura 2), iar agentul de ranforsare este dispersat in matricea polimerica. In categoria materialelor compozite cu matrice polimerica intra rasinile ice nasaturate, rasinile epoxidice, rasinile fenol-formaldehidice, rasini vinilesterice, rasini polibutadienice si rasini termoplastice.[1]

3 tima09 3 grafit cat si pentu fibra de sticla (fig.3), in timp ce acest tip de diferente sunt mici in cazul fibrelor aramide. Figura. 2 Structura unui material compozit [3] Structurile materialelor compozite îmbunătăţesc aspectul materialelor, cum ar fi: rezistenţa la fisurare care poate produce probleme în prelucrarea materialelor. Materialele compozite nu au abilitatea să se acomodeze deformărilor plastice, iar orice distrugere în microstructura materialului, cum ar fi spre exemplu viduri sau microfisuri pot conduce la pierderea rezistenţei şi/sau a durabilităţii. Aplicatiile traditionale pentru compozitele cu matrice polimerica sunt structurile secundare de rezistenta aerospatiale [16]-[21], folosite sub forma de profile I in structurile civile, diferite piese pentru motoare cu ardere interna si in industria sportiva (undite, rachete de tenis, crose de golf, schiuri). Costul acestor materiale a scazut in mod constant, ceea ce le face destul de folosibile ca si bunuri de consum. Un exemplu concret de utilizare a materialelor compozite cu matrice polimerica, la construirea modulului lunar al navetei spatiale Apolo 11, aproximativ 75% din materialele utilizate au fost compozite polimerice, iar in cazul navetei spatiale Discovery, procentul de material compozit polimeric a ajuns la 87%.[10] Figura 3. Fotografie la nivel microscopic la taierea cu laser a unui material compozit cu fibre de sticla [20] Figura 3 prezinta marginea taieturii obtinuta la 0.5 m/min: stratul ars rezultat din taietura este vizibil in partea dreapta in timp ce zona de jos este prezentata in partea stanga a figurii. Cea din urma pare a fi foarte neregulata, o pierdere remarcabila din matrice fiind evidenta in timp ce fibrele nu prezinta o taietura curata. La viteze de taiere de peste 0.5 m/min nu poate fi observata nici o imbunatatire evidenta. Pentru o relativa comparatie cu figura 3 se va prezenta in figura 4 o fotografie la nivel macroscopic a taiereii cu laser Nd:YAG a unui material compozit rasina armata cu fibra de sticla de grosime 4,1mm. Interactiune fascicul laser-material compozit Ca si aspect general la interactiunea materialelor compozite cu fasciculul laser se pot aminti avantajele presupuse ale laserului care depind de natura termica a procesului de prelucrare, si care nu implica forta mecanica aplicata materialului. Pot sa apara totusi, unele probleme cauzate de proprietatile termice diferite ale fibrelor si ale matricei. Efectul unui fascicul laser pe un material sunt in general legate de urmatoarele caracteristici ale fasciculului si ale proprietatilor materialului: densitatea energiei, lungimea de unda a radiatiei, timpul de interactiune, coeficientul de absorbtie in cazul lungimii de unda date, temperatura de topire si vaporizare si conductivitatea termica.[12] Fibrele din materialele compozite prezinta de obicei un inalt nivel de absorbtie a radiatiei din infrarosu tipice laserului cu CO 2. Mecanismul de degradare termica care duce la indepartarea materialului este puternic influentat de natura materialelor din compozitia sa (fibre si matrici). Un astfel de exemplu concret, [20] diferenta proprietatilor termice dintre fibre si matrici este foarte mare atat pentru Figura 4. Fotografie la nivel macroscopic la taierea cu laser a unui material compozit rasina armata cu fibre de sticla cu grosimea de 4,1mm Se observa pe baza fotografiei (condiţii experimentale: frecventa = 30 Hz; timp de puls = 1,5 ms) ca la placa cu grosime de 4,2 mm predomina zona influenţata termic neuniforma atât la partea superioara cat si la partea inferioara, insa muchiile sunt drepte in majoritatea cazurilor, nu exista probleme grave de defecte de suprafaţa si exista 9 tăieturi din 11, pătrunse in proporţie de 100 %, tăietura 9 care nu este pătrunsa la partea inferioara deloc si tăietura 4 care este pătrunsa in proporţie de 55,8 %. Astfel in cazul energiilor specifice mari, timpul necesar pentru evaporare este foarte scurt, dar, datorita proprietatilor termice diferite, fibrele si matricile pot prezenta valori foarte diferite ale timpului necesar pentru evaporare.

4 4 tima09 Este posibil sa se observe doua conditii limita in cazul unei energii specifice constante: -atat fibrele cat si matricile dezvolta timpi de evaporare putin diferiti, ca de exemplu in cazul rasinilor de si a fibrelor aramide. Astfel comportamentul compozitelor va putea fi considerat omogen; -atunci cand fibrele si matricile prezinta timpi de evaporare foarte diferiti, de exemplu rasini de grafit, rasina de sticla, rasina isi atinge temperatura de evaporare in timp ce fibrele nu sunt inca afectate. A fost demonstrat faptul ca patrunderea caldurii in straturi si respectiv extinderea zonei afectate de caldura sunt mai mari datorita unei inalte conductivitati ale fibrelor [17]. Aplicabilitatea prelucrarii materialelor compozite cu fascicul laser Caracteristicile tehnologice ale proceselor de tăiere cu laser sunt determinate de elementele definitorii ale regimului de iradiere, şi de natura, proprietăţile fizico-chimice, compactitatea si grosimea materialului supus prelucrării. Declanşarea acţiunii de tăiere cu laseri este condiţionată de cuplarea radiaţiei laser cu substanţa semifabricatului prin absorbţia parţială a energiei fasciculului incident de către semifabricat [13]. Tăierea este probabil cea mai cunoscuta dintre aceste utilizări / aplicaţii. Este răspunzătoare pentru activitatea desfăşurată de aproximativ 80% din echipamentul industrial laser aflat in folosinţă. [14]-[15] Laserul începe sa domine aceasta piaţa datorita faptului ca poate sa taie mult mai fin si mai exact si mai rapid decât oricare alte unelte. Datorită progreselor deosebite realizate în domeniul laser şi a tehnologiilor de tăiere, tăierea laser a devenit o alternativă viabilă, faţă de alte procese, când sunt luaţi în considerare factorii economici. Dacă considera flexibilitatea nelimitată a utilizării laserului în aplicaţiile de tăiere, se poate spune că tăierea laser va înlocui, asa cum s-a aratat si mai sus, din ce în ce mai mult procesele convenţionale de prelucrare a materialelor. Desi de obicei sistemele de taiere cu laser au costuri destul de ridicate, acest tip de taiere aplicat la materiale compozite prezinta cateva avantaje semnificative: - o latime a sectiunii taieturii foarte mica - deteriorare limitata a materialului - viteza de taiere foarte mare. Spre exemplu, pentru materialele cu fibra aramida, se pot obtine cu ajutorul prelucrarii cu fascicul laser viteze de taiere de 2.5 ori mai mari decat in cazul taierii mecanice. [20] S-au facut mai multe investigatii in legatura cu operatiile de taiere si gaurire cu ajutorul laserului in cazul polimerilor cu fibre. Taierea materialelor de tip sticla/, grafit/ si aramida/ a fost realizata pentru a se stabili grosimea care variaza de la 2 mm in cazul grafit/ pana la 4.5 mm pentru Kevlar/. [4]- [20] In tabelul 2 sunt cateva date reprezentative pentru taierea cu laser a catorva tipuri de materiale compozite. Se observa ca puterea laserului variaza intr 300W si 2000W. A fost folosit un jet coaxial de heliu. Vitezele laserului au variat intre 0.5 si 3.5 m/min. Folosind un fascicul laser in unda continua de 1000W si urmarind vitezele aflate intre valorile 17 si 34 mm/s, a fost relizata taierea unei piese Kevlar/epoxid cu grosime de pana la 9.5 mm. [4]-[20] Folosirea fasciculului laser in regim pulsat a imbunatatit in mod semnificativ viteza de taiere pentru materialele compozite cu fibra de sticla (Konig W. et al. 1985), [20]. Una dintre caracteristicile taierii cu laserul este relatia dintre eficienta taierii, directia fasciculului laser si orientarea fibrelor. TABELUL 2. DATE REPREZENTATIVE PENTRU TAIEREA CU FASCICUL LASER A MATERIALELOR COMPOZITE[2] - [4] Material Aramid / Sticlă / Sticlă / Grafit / Grafit / Grafit / Kelvar / Kevlar / Tip laser CO 2 Putere laser [W] Viteza de tăiere [m/min] Adâncime tăietura [mm] Lăţime tăietura [mm] 800 0,5 2 0, , , , ,5 2 0, ,5 0, ,2 9 0,1 In timpul experimentelor efectuate pe un compozit cu o singura directie a fibrelor (Flaum, M and T. Karlsson 1987), [W1] s-a observat ca pierderile de caldura au fost maxime si viteza de taiere a fost minima atunci cand fibrele se gaseau in pozitie ortogonala fata de directia de taiere; la acest tip de orientare fluxul de caldura este de-a lungul directiei fibrelor. Calitatea taierii, depinde foarte mult de viteza de taiere, de energia laserului si de gazul folosit. Un jet de gaz inert si coaxial (He si Ar) poate fi folosit in procesul de taiere pentru a reduce procesul de carbonizare. In general, calitatea taierii este mai buna in cazul compozitelor care sunt formate din materiale cu proprietati termice asemanatoare (ca de exemplu Kevlar/).

5 tima09 5 Materialele de tip grafit sau fibra de sticla prezinta rezultate mai slabe din cauza temperaturii foarte inalte necesara pentru evaporarea fibrelor si a conductivitatii termice ridicate a grafitului. Astfel, compozitele cu grafit sunt mai putin potrivite pentru taierea cu laser din cauza conductivitatii fibrelor si a temperaturii de evaporare. Doua tipuri de degradare au fost gasite in cazul procesului de taiere: degradarea suprafetei din cauza efectelor conductivitatii termice (mod de degradare primara) care a fost localizata in sectiune in apropierea zonei unde fasciculul intra prima data; deteriorarea suprafetei din cauza rasfrangerii gazului folosit (mod de degradare secundar) acest lucru se intampla mai ales in zona de iesire a fasciculului laser. In cazul experimentelor facute pe grafit/epoxid, zona afectata de caldura din sectiune este mai mare la intrare decat la iesire. Ca si domenii de aplicatie a taierii laser se amintesc in continuare, pe scurt, gaurirea si marcarea Gaurirea Datorita greutatii lor foarte mici, rezistentei foarte mari si a proprietatilor bune, compozitele au un mare potential in ceea ce priveste utilizarea in prelucrare. Desi in cele mai multe dintre aplicatii compozitele sunt turnate intr-o matrita pentru a ajunge la o forma aproape finala, prelucrarea lor este inca necesara atat in stadiul de preparare cat si in cel de finisare. Un proces de finisare este de obicei necesar pentru a se obtine calitate finala a suprafetei. Finisarea sau prelucrarile secundare includ de obicei gaurirea si strunjirea interioara. Operatiile conventionale de prelucrare sunt greu de realizat pe materialele compozite din cauza anizotropiei lor, a compozitiei neomogene, a duritatii si abrazivitatii lor. Exfolierea, si ruperea fibrelor pot duce la o reducere a rezistentei pentru piesa finisata. Prelucrarea excesiva creste considerabil timpul si costul prelucrarii. Prelucrarea cu ajutorul laserului ofera avantajele unei prelucrari la un nivel inalt, lipsa uzurii uneltelor, si un grad de precizie relativ ridicat. Eficacitatea prelucrarii cu ajutorul laserului depinde, in primul rand de:[4]- [20] - proprietatile termice ale materialului; - tipul si cantitatea fibrelor compozitului -materialul matricei determina raspunsul termic al materialelor compozite la actiunea fasciculului laser. In cazul celor mai multe tipuri de materiale compozite, tehnicile prelucrarii mecanice creeaza o acumulare excesiva de caldura si forte de forfecare in zona de taiere, care provoaca exfolierea dintre straturile materialului compozit si ruperea legaturilor dintre fibre si matrice. Deasemenea gaurirea cu ajutorul laserului a fost realizata pe mai mult compozite cu matrice ceramica. [20] Materialele cu matrice de nitrit de silicon si de aluminiu cu inserari de zirconiu au fost perforate cu un fascicul laser la 1200W pentru a se produce gauri de asamblare pentru inserarea unor unelte. Marcarea Procesul de marcare in cazul materialelor de tip carbon/teflon, sticla/teflon si sticla/ au fost cercetate [7]-[20]. Aspectul cel mai important in ceea ce priveste marcarea compozitelor este natura anizotropica a materialului. Adancimea santurilor, forma si zona afectata de caldura vor varia depinzand de directia fasciculului laser si orientarea fibrelor. Acest efect apare cel mai des in cazul materialelor compozite cu fibre lungi, unde fibrele, care au alte proprietati termice decat matricea, sunt orientate in directii specifice inauntrul matricei. In cele mai multe aplicatii ale marcarii, fasciculul laser este directionat perpendicular pe directia de orientare a fibrei, in timp ce fibrele sunt de obicei aliniate in plan perpendicular pe grosimea piesei ce trebuie prelucrata. [20] Concluzii In concluzie, mecanismul de degradare termică ce se manifestă în timpul tăierii laser a materialelor compozite depinde esenţial de natura materialelor constitutive: calitatea tăierii este cea mai bună pentru materialele care au proprietăţi termice similare (ca exemplu, se ia materialul Kevlar / ) ; materialele cu fibre de sticlă prezintă rezultate mai slabe datorită temperaturii înalte de vaporizare a fibrelor de sticlă ; Rezultatele experimentului disponibile in literatura (Konig, W., et al., 1985), [20] sustin utilitatea laserului in tehnologia taierii la urmatoarele tipuri de materiale compozite: materiale compozite cu fibra de carbon, materiale compozite cu fibra de sticla, materiale compozite cu fibra aramida. S-a observat ca pierderile de caldura au fost maxime si viteza de taiere a fost minima atunci cand fibrele se gaseau in pozitie ortogonala fata de directia de taiere; la acest tip de orientare fluxul de caldura este de-a lungul directiei fibrelor. Calitatea taierii, depinde foarte mult de viteza de taiere, de energia laserului si de gazul folosit. Si, nu in ultimul rand, taierea materialelor compozite se face cu laser CO 2, deoarece fibrele introduse în matrice prezintă, în cea mai mare parte, absorbţie ridicată a radiaţiei în domeniul infraroşu

6 6 tima09 Bibliografie [1] [B1] Bejan, L. Introducere in micromecanica materialelor compozite armate cu tesaturi Editura Gh. Asachi, Iasi [2] [B2] Bitzel, H s.a. The Fascinating World of Sheet Metal, TRUMPF Werkzeugmaschinen GmbH+Co, [3] [B3] Berthelot, J. Materiaux composites, Comportament mecanique et analyse des structures, Paris, 1996 [4] [C2] Chryssolouris, G. Laser machining, Theory and Practice, Springer Verlag, New-York, [5] [C3] Cicală, E. Optimizarea proceselor de tăiere conturată cu laser a materialelor. Teză de doctorat. Universitatea Politehnica, Timişoara, [6] [C4] Cenna, A.A., Mathew, P. Analysis and prediction of laser cutting parameters of fibre reinforced plastics (FRP) composite materials, International Journal of Machine Tools &Manufacture 42 (2002), pp [7] [C5] Caprino, G., Tagliaferri, V. Maximum cutting speed in laser cutting of fibre reinforced plastics, Int.J.Mach.Tools Manufact.28 (4) (1988), pp [8] [C.T.1] Cartea tehnică a instalaţiei laser TRUMPH HL124P LCU (comandă universală), ISIM Timişoara. [9] [C.T.2] Cartea tehnică a instalaţiei laser TRUMPH HL304P. [10] [H1] Hubca, G, Iavu, H., Tomescu, M. s.a Materiale compozite - Editura Tehnica, Bucuresti, [11] [I1] Ilio, A.Di., Tagliaferri, V., Veniali F. Machining parameters of cut quality in laser cutting of Aramid fibre reinforced plastics, Mater. Manufact. Process. 5(4) (1990), pp [12] [N1] Nichici, A. Fenomenologia si valentele tehnologice ale taierii termice cu laseri. A III a Conferinta Nationala, - Realizari si perspective in domeniul laserilor si aplicatiile lor in stiinta si tehnologie, Timisoara, 1991, pp [13] [N2] Nichici, A., Popovici, V. Prelucrarea prin eroziune in constructia de masini, Editura Facla, [14] [R1] Rofin Sinar, - Introduction to industrial laser materials processing, Hamburg, 1998 [15] [S1] Steen, W.N., - Laser material processing an overview, Y. Opt. A :Pure Appl. Opt. 5 (2003), S 3 S 7. [16] [T1] Tuersley, I. P., Hoult, T. P. and Pashby, I. R. Nd YAG laser machining of SiC fibre / borosilicate glass composites. Part I. Optimisation of laser pulse parameters, Composites Part A 29 A 1998, pp [17] [T2] Tagliaferri, V., Visconti, I. C. Machining of fibre reinforced materials with laser beam:cut quality evaluation, in: Proceedings of European Conference on Composite Materials, vol.1, Elsevier, London, 1987, pp [18] [T3] Tagliaferri, V. Laser cutting of reinforced materials, in : N.P. Cheremisinoff (Ed.), Handbook of Ceramics and Composites, Marcel Dekker, 1990, pp [19] [T4] Tagliaferri, V., A.Di.Ilio, Visconti, I. C. Laser cutting of reinforced polyesters, Composites 16 (4) (1985), pp [20] [W1] *** [21] [W2]***