IMPLEMENTARE SI MONITORIZARE MODUL V.

Transcription

1 IMPLEMENTARE SI MONITORIZARE MODUL V.

2 CERTIFICĂRI Ghidul pentru Implementare si monitorizare este un produs al proiectului Management Europa urbană-25. Proiectul a fost parţial finanţat de Comisia Europeană, DG Mediu. Proiectul a fost coordonat de Uniunea Oraşelor Baltice (UBC) şi Secretariatul pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă şi face parte din Agenda 21 UBC, Program de Acţiune Foaia de parcurs pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor baltice. Grupul de coordonare al proiectului a constat din administraţiile locale pentru durabilitate (ICLEI), UNEP / Grid-Arendal, Stiftung Bodensee şi Universitatea de Vest din Anglia. Publicaţia reflectă opiniile autorului şi nu poate fi considerată ca reflectând poziţia Comisiei Europene. Grupul editorial: AnnikaClaesson, LindaTalve,Kasia Bogucka,ChristinaGarzillo,Marion Hammerl,Claudia Heberlein,Daniela Paas,AndreaPhilipp şiholgerrobrecht. Comisia pentru Mediu auniunii OraşelorBaltice (EnvCom). Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau copiată în scop comercial, sub nicio formă sau în nicio situaţie, fără permisiunea în scris a UBC EnvCom, acţionând şi în interesul partenerilor proiectului MUE-25. Illustraţii Comisia pentru Mediu auniunii OraşelorBaltice (EnvCom) Copiile tipărite pot fi comandate la Editorial board: Annika Claesson and Linda Talve with the support of Cristina Garzillo, Marion Hammerl, Claudia Heberlein, Daniela Paas, Andrea Philipp and Holger Robrecht Illustrations: Pauliina Borgelin, layout: Sari Bowie Fundatia de perfectionare profesionala in administratia publica Sibiu -Romania Lucrarea a fost realizata in cadrul parteneriatului European - CHAMP cu Hub Sibiu, Romania, traducerea, adaptarea si completarea in limba romana a fost realizata de autorii cercetator stiintific gr I dr. Mihai Baltador, masterand Ciobanu Oana Iulia, dr. Tatu Angela si drd. Radu Baltador Web site: perfectproff@gmail.com Sibiu B-dul Victoriei nr.2-4 Romania tel: 004(0) tel: 004(0) Illustraţii Comisia pentru Mediu auniunii OraşelorBaltice (EnvCom) Pagina 2

3 CUPRINS 1. INTRODUCERE 4 2. EFICIENȚA PLANULUI DE ACȚIUNE 5 3. MONITORIZARE 6 4. COLECTAREA DATELOR 8 5. CONSTRANGERI SITUAȚIE EXISTENTĂ IMPACT RĂSPUNS 9 6. COLECTAREA SISTEMATICĂ A DATELOR MĂSURI CORECTIVE COMUNICARE ȘI PARTICIPARE LISTA DE VERIFICARE SURSE/BIBLIOGRAFIE ANEXE 19 Pagina 3

4 1. INTRODUCERE Odată cu monitorizarea implementarii realizarea obiectivelor strategiei de dezvoltare sustenabila si monitorizarea implementarii planului anual de actiune, ciclul de management ajunge la esenta sa: toate precedentele evaluari si planificări au ca obiectiv general îmbunătățirea modului în care comunitatea functionează in cadrul conceptului de dezvoltare sustenabilă. Monitorizarea implementarii este o sarcină solicitantă în ceea ce privește organizarea și coordonarea tuturor acțiunilor paralele care vor avea loc. O condiție esențială este o comunicare solidă și o abordare prealabila a implicării și configurarii organizationale. Cooperarea cu/și între diverși actori economico-sociali implicați, asigură ca diferiții participanți sa înțeleaga procesul de implementare-monitorizare. Prin urmare, monitorizarea implementarii se bazează pe fundația, care constituie o combinație intre planul de acțiune, si configurarea organizaționala. Dar mai presus de toate presupun comunicare și implicare. Abordarea planului anual de acțiune de către Consiliul Local poate fi un factor de succes, de stabilire,prioritizare si legitimare a acțiunilor. În paralel, și în scopul de a fi capabil să măsoare și să raporteze rezultatele, monitorizarea implementarii strategiei de dezvoltare și a planului anual de acțiune trebuie să fie urmarita în mod corespunzător si raportata periodic decidentilor. Astfel se poate vedea dacă acțiunile sunt implementate cu rezultate bune. Altfel, aceasta nu ar putea permite luarea măsurilor de corectie la timp si in momentul in care implementarea este în desfășurare. Pentru a putea să se implice în monitorizre, acțiunile trebuie să fie evaluate si sa se bazeze pe obiective cuantificabile, prin indicatorii care sunt definiți în strategia de dezvoltare si preluati in planul anual de actiune. Pagina 4

5 2. EFICIENȚA PLANULUI ANUAL DE ACȚIUNE Un pas important în vederea îmbunătățirii performanței de sustenabilitate reprezintă aprobarea strategiei de dezvoltare sustenabila și a planului anual de acțiune,de către Consiliul Local. Planul anual de acțiune constituie baza pentru monitorizarea implementarii strategiei de dezvoltare, dar trebuie analizat in permanenta. Pe baza obiectivelor generale, obiectivelor,strategiilor si tacticilor desprinse din strategia de dezvoltare se vor concretiza măsurile si proiectele care urmează să fie realizate de către serviciile competente și subiecți/părți interesate/implicate in anul respectiv. În scopul de a servi ca bază sigură pentru munca de zi cu zi, asigurați-vă că planul anual de acțiune răspunde la următoarele cerințe: - Ce este de făcut? (titlu, descriere scurtă a măsurii) - Cine este responsabil? (persoană, departament sau subiecții/părțile interesate, detalii de contact) - Cine ar trebui să sprijine implementarea și cum? (persoană, departament, detalii de contact) - In cat timp măsurile ar trebui să fie realizate? (calendar, data de realizare) - Care personal și ce resurse financiare sunt alocate? (personal, buget) - Informarea publicului este necesară? (Care informații? Pentru cine? Prin ce instrumente? Când? Cât de des?) - Sunt proceduri de achiziție publice ecologice în vigoare, în cazul unui apel de oferte sau achiziționarea de către administrația publică locală? (da / nu / în curs de dezvoltare) Pentru majoritatea măsurilor, implicarea părților/subiecților interesați va fi necesară pentru realizarea acestora. Acest lucru necesită acorduri substanțiale și formale cu părțile interesate. Descrieți măsurile luate de către părțile/subiecții interesați, în același mod ca și acțiunile elaborate de departamentele municipale. Măsurile concrete ar putea include, de asemenea, formarea continua a personalului în domenii specifice si/sau reglementari noi. Mai multe informații cu privire la formarea personalului de exemplu, responsabilitățile pentru instruire și o analiză a nevoilor de formare este mentionata în secțiunea Structura organizațională. Sefii departamentului/structurii organizatorice și părțile/subiecții interesati implicati sunt responsabili pentru implementare-monitorizarea măsurilor cuprinse in planul anual de actiune. Coordonatorul este responsabil pentru documentarea cu informatii privind sustenabilitatea măsurilor ce urmeaza a se realiza și sustinerea lor pentru cuprinderea acestora in planul anual de acțiune propus. Departamentul de resort pe baza documentatiilor, completează planul anual de acțiune propus și îl pune la dispoziție tuturor actoriilor implicați. Pe acesta bază se planifica si Pagina 5

6 activitatea de monitorizare care se realizeaza in paralel cu procesul de implementare. Monitorizarea activitățiilor se realizeaza prin intermediul coordonatorului fiecariu proiect in parte și a persoanelor responsabile. 3. MONITORIZAREA Bunele practici de management includ monitorizarea permanenta atât a obiectivelor pe termen lung cât și a obiectivelor pe termen scurt. Un proces eficient de monitorizare, în curs de desfășurare,furnizează informații sistematice pentru consolidarea implementării proiectului. Procesul de monitorizare oferă oportunitatea de a: a) compara eforturile de implementare a obictivelor inițiale cu obiectivele planificate. b) stabilește dacă progresele sunt suficiente pentru atingerea rezultatelor preconizate. c) determina dacă intervalul de timp este respectat. Monitorizarea nu este un eveniment care apare la sfârșitul unui ciclu de management, ci mai degrabă este un proces continuu care ajută factorii de decizie să înțeleagă mai bine eficiența acțiuniilor sau a sistemului. O monitorizare eficientă și o evaluare a programului necesită colectarea și analizarea datelor importante în mod permanent pe tot parcursul ciclului de management al implementarii proiectului. Acest proces implică adesea colectarea datelor de referință privind condițiile existente, raportarea privind progresele înregistrate în îmbunătățirea mediului / sustenabilității, stabilind conexiuni între acțiunile și rezultatele preconizate, precum și efectuarea modificărilor pe tot parcursul implementarii proiectului. O monitorizare eficientă și un sistem de management al datelor, înregistrează performanța tuturor instituțiilor in procesul de implementare, oferind posibilitatea responsabililor de a decide corectiile necesare. Aceasta prevede un sistem de atentionare pentru toate părțile responsabile indicand cât de bine sunt realizate obiectivele și țintele prestabilite în S.I.M. Responsabilitatea în aplicarea corespunzătoare a sistemului de management constă, ca persoanele responsabile / organizații / autoritățile implicate pentru această activitate să respecte obligațiile de raportare așa cum au fost menționate în modulul Structura organizatorica. Monitorizarea implementarii arată cât de important este să lucrezi cu indicatori și obiective SMART încă de la începutul implementării sistemului/proiectului. Utilizarea de indicatori și date măsurabile trebuie să înceapă din momentul efectuarii analizei de bază. Datele cheie bazate pe indicatori trebuie indexate, de asemenea, pentru a analiza și a recunoaște indicatorii lipsă, cu ocazia procesului de revizuire a analizei situatiei existente. Pagina 6

7 În următoarea etapă a sistemului, aceste date și indicatori sunt folosite pentru a formula obiectivele SMART în cadrul strategiei de dezvoltare sustenabila și ca urmare va forma baza pentru planul anual de acțiune și, prin urmare, constituie baza procesele de punere în aplicare a masurilor stabilite. În cele din urmă, implementarea poate fi controlată și monitorizată în continuare, referindu-se la indicatorii clar definiți, și de asemenea, la obiectivele SMART. O monitorizare eficientă depinde de asemenea de o recunoaștere a sistemului de referință și de indicatorii selectați. Este important de a arunca o privire asupra situației actuale de monitorizare pentru a adapta sistemul de monitorizare cât de mult posibil pentru structurile locale și pentru a evita suprapunerea eforturilor. Mai mult, legislaţia de bază europeana necesită o monitorizare (de exemplu, Evaluarea Strategică a Mediului, Directiva Aerului Curat, etc.). Foarte des, activitățile de monitorizare sunt foarte dispersate și nu sunt corelate între ele. Ar fi, totuși, foarte util dacă organizatiile ar putea utiliza datele colectate dintr-o altă entitate. Ca un exemplu, rezultatele de monitorizare ale departamentului de control al traficului ar putea oferi perspective utile în ceea ce privește departamentul de sănătate. S.I.M.oferă o platformă pentru a conecta diverse surse de date. O monitorizare eficientă și un sistem de raportare ideal includ următoarele elemente: 1. Obiective clar articulate și un set de indicatori de măsurare a performanței; 2. Un program și un set de orientări pentru toate părțile responsabile, pentru a se informa și raporta reciproc; 3. O oportunitate pentru părțile responsabile și părțile interesate de a se întâlni periodic pentru a coordona acțiunile și pentru a-și revizui reciproc performanțele 4. O legătură între rapoartele de evaluare și reglementările relevante a ciclurilor de planificare ale instituției, cum ar fi planificarea bugetului anual și a fonduri disponibile, astfel ca instituția să poată ajusta planurile sale bazate pe acțiunile întreprinse de către alte sectoare. Pagina 7

8 4. COLECTAREA DATELOR În pregătirea de configurare a monitorizării, este bine să verificați următoarele întrebări: - Pentru ce indicatori sunt în prezent colectate datele? - Care sunt principalele surse de informare? Sunt reprezentanți de la aceste surse de informații deja implicați în procesul S.I.M.? - Cât de valide și de corecte sunt datele? - Sunt datele ușor accesibile și disponibile? - Sunt afișate costurile asociate cu achiziționarea de date? - Pentru acei indicatori unde nu există în prezent date, ce măsuri ar trebui luate pentru a colecta date noi? Cât de scump ar fi un nou efort de colectare a datelor? În mod ideal, cele mai multe procese de monitorizare includ colectarea datelor atât cantitativ, cât și calitativ. Datele cantitative sunt informații care pot fi luate în considerare și măsurate. Datele cantitative de mediu se concentrează pe îmbunătățirea mediului, cum ar fi cantitatea deșeurilor redusă sau energia salvată. Mecanismele de colectare a datelor cantitative de mediu sunt, de obicei, programe specifice, cum ar fi utilizarea metrilor de apă pentru măsurarea consumului real de apă. Datele calitative sunt măsuri mai dificile ale programului de succes. Acestea includ evaluări ale problemelor întâmpinate, satisfacția părților interesate, și beneficii neprevăzute. Datele calitative pot oferi o înțelegere reală a impactului actual al acțiunilor făcute asupra vieții oamenilor. Acestea, sunt de obicei, colectate prin intermediul unor instrumente, cum ar fi anchete și interviuri cu caracter personal. În vederea unei bune înțelegeri a succesului și provocărilor, este recomandat să se colecteze ambele tipuri de date. De exemplu, pentru abordarea deficitului persistent de apă, un oraș poate decide implementarea unui program pilot de conservare a apei pentru instalarea unui flux redus al dușurilor din reședințe. Efortul de colectare al datelor cantitative se va concentra pe cât de multă apă a fost de fapt salvată, în timp ce datele calitative vor dezvălui cât de mulți consumatori au fost cu performanța de a folosi dușul. Ambele tipuri de informații sunt imperative pentru a determina dacă programul a fost de succes. Pagina 8

9 5. CONSTRANGERI SITUAȚIE EXISTENTĂ IMPACT RĂSPUNS Când se aplică cadrul logic analitic de monitorizare, constrângeri situație existentă impact răspuns, devine evident faptul că toate cele patru domenii trebuie să fie monitorizate. În mod ideal, acest lucru a fost deja luat în considerare când au fost aleși/stabiliti indicatorii. Altfel, indicatorii pot fi si sortați in acest punct, potrivit schemei pentru a facilita analiza situatie existente: Luând un exemplu concret, dacă doriți să monitorizați eficiența unei acțiuni, de exemplu zidul de protecție al zgomotului, aveți nevoie să măsurați: - Dacă peretele a fost ridicat (răspuns), - Dacă nivelul de zgomot a fost redus, ca rezultat al peretelui (stare), - Sau în cazul în care sursa de zgomot a scăzut (independent al acestei acțiuni, poate ca urmare a măsurilor legate de planul de acțiune) (presiune), - Și, în final, dacă locuitorii de acolo sunt în prezent, mai puțin deranjați (impact). În colectarea datelor, este de asemenea important să se facă distincție între monitorizarea conformității și monitorizarea eficienței ambele tipuri de monitorizare sunt importante. Măsurile de monitorizare ale conformității, dacă instituția de implementare a făcut ceea ce a spus că va face (de exemplu, instalarea a 5000 de dușuri cu debit scăzut, sau folosind exemplul de mai sus, zidurile de protecție ale zgomotului au fost instalate), în timp ce măsurile de monitorizare ale eficienței, dacă acțiunile au fost realizate, au ca rezultat ceea ce și-au propus (de exemplu, reducerea consumului de apă cu 20 % pentru fiecare gospodărie, sau dacă decibelii din spatele peretelui au un rating mai mic). Desigur, măsura reală a succesului este eficientă, de exemplu, cum au fost îmbunătățite condițiile. Cu toate acestea, monitorizarea conformității este o piesă esențială a procesului de evaluare pentru a determina dacă instituțiile de implementare și-au îndeplinit obiectivele lor, și ii ajută să analizeze motivul pentru care unele obiective nu au fost atinse, acolo unde este cazul. Pagina 9

10 6. COLECTAREA SISTEMATICĂ A DATELOR Acest sistem poate fi la fel de simplu ca utilizarea formularelor standard de raportare pentru a facilita colectarea și compilarea datelor până la sistemul computerizat al schimbului de date. Cu toate acestea, ceea ce contează, nu este nivelul de înaltă tehnologie aplicat,software-ul care este instalat pentru a gestiona datele. Dacă indicatorii aleși și elementele de monitorizare reflecta cu acuratete progresele înregistrate privind implementarea proiectului si permit o analiză a abaterilor de la obiectivele si scopurilor propuse atunci monitorizarea va fi un proces de succes. Managementul de date ObservăCrearea unui sistem și instrumente care permit urmărirea modificărilor (pe baza indicatorilor și obiectivelor, având în vedere PSIR). Setarea intervalelor de timp pentru monitorizare. Raportează Organizarea modului de a stoca datele în mod logic. Asigurați-vă să colectați date cu privire la indicatori înainte de implementarea strategiei de dezvoltare. În mod ideal, ați folosit deja același set de indicatori pentru colectarea datelor pentru revizuirea de bază, la care efectele implementării acțiunilor selectate vor fi măsurate. În termeni practici, colectarea datelor este mai puțin problematică în cazul în care preluarea acestora este organizată sistematic și într-un mod repetabil, de exemplu, - Stabilirea unor prezentări generale ale surselor de date existente sub formă de inventare și baze de date/metadate; - Pregătiți fornulare standard si orientări privind prelucrarea datelor, documentatia tehnică, a datelor și metodele de analiză utilizate; - Pentru fiecare set de date și indicatori (diagrame, tabele și hărți), menținerea unui suport de hârtie sau electronic privind fișa cu descrierea sursei de date, calitatea datelor, metodele de prelucrarea a datelor, precum și alte informații relevante - proiectul grafic de regula graficul GRANT Pagina 10

11 De regula fiecare instituție transmite informații coordonatorului responsabil, care este obligat sa asigurare functionarea sistemului și sa prelucreze aceste informații intocmind un raport. Mai precis, coordonatorul formulează ceea ce el / ea așteaptă de la diferite departamente de monitorizare, astfel va fi mai ușor pentru a stoca sistematic informatiile și mai târziu de a prelua aceste informații, pentru a le face accesibile pentru un public mai larg, de regula prin elaborarea unui raport menit de a evalua rezultatele obtinute. Exemplu: O formă de monitorizare pentru o acțiune specifică (Anexa 1) O bună monitorizare și un proces de evaluare implică toate părțile interesate și este util pentru cei care în cele din urmă sunt responsabili pentru îmbunătățirea proiectului. Evaluarea este, de asemenea, o conștientizare publică importantă și un instrument educațional. Obiectivul este de a folosi sinergii, pentru a evita munca dublă și pentru a efectua un raport cât mai eficient. Vă rugăm consultați secțiunea structura organizațională, care are informații suplimentare privind raportarea rutinelor. Este mai ușor de a monitoriza realizarea acțiunilor în conformitate cu planul de acțiune decât monitorizarea efectelor acestora. Coordonatorul are nevoie de a primi feedback de la persoanele responsabile în ceea ce privește - Realizarea activității da / nu? - Calendarul convenit - Resursele alocate - Modificări Cu aceste informaţii, coordonatorul este capabil de a controla conformitatea procesului de implementare al planului de acţiune şi de a elabora o parte din raportul intermediar sau al raportului auditului intern. 7. MĂSURI CORECTIVE Un sistem bine organizat de monitorizare este capabil să detecteze prompt abaterile de la setul de indicatori de referință. Neconformitatea poate fi analizată imediat, măsurile corective luate cât mai repede posibil, și daunele sau pierderile reduse la minimum. Pagina 11

12 8. COMUNICARE SI PARTICIPARE Eficiența implementării depinde foarte mult de parteneriatele dezvoltate și de implicarea și cooperarea diverselor părți/subiecți interesați. Acesta este actualul pas al acțiunii, care creează o mulțime de provocări, în principal din cauza faptului că este necesară cooperarea diverselor grupuri cu interese și obiective diferite. Planificarea este de obicei mai puțin complicată decât implementarea efectivă a planului de acțiune. În această etapă apar întrebările legate de cooperarea trans-sectorială, precum și cele despre multi-implicarea părților/subiectilor interesati. Configurarea organizațională este destul de trans-sectorială? Cei care lucrează împreună sunt pentru implementarea valorilor comune Obiectivele comune sunt clar sustenabile? Departamentele cooperează între ele și pentru stabilirea părților/subiecților relevanți implicați? Calendarul este realist? În scopul de a face aceste lucruri realizabile, adresați aceste probleme în conformitate cu dezvoltarea sistemului integrat de management al comunitații. Cetățenii trebuie să știe ce este în curs de desfășurare. Informarea publicului cu privire la implementarea planului de acțiune poate juca un rol decisiv cu privire la implementare, dacă va fi de succes sau nu. Adesea eficiența implementării depinde de implicarea și participarea cetățenilor. În acest caz, combinați informațiile cu privire la procesele implementării în curs de desfășurare, cu cerințele cooperării și implicării. Exemplele sunt variate: separarea deșeurilor, utilizarea rațională a energiei (scăderea consumului de energie în gospodării) sau măsuri pentru econimisirea apei. Pentru a afla mai multe, vă rugăm să citiți secțiunea/modulul de comunicare și implicare. Pagina 12

13 9. LISTA DE VERIFICARE Obiective Procedurile pentru verificarea și corectarea activităților sunt esențiale în orice sistem de management de asemenea, și în cadrul Sistemului Integrat de Management. O cerință minimă, este auditul anual intern, efectuat de coordonator sau de echipa de coordonare și de auditorul intern. Acest auditor intern trebuie să fie independent față de echipa de coordonare și ar trebui să fie o persoană dintr-un alt departament strategic, o municipalitate (vecină) sau un consultant extern sau verificator. De o importanță generală este ca auditorul sau echipa de audit să aibă o pregătire profesională solidă în cunoștințe de specialitate, necesare pentru efectuarea auditului managementului integrat și sustenabilitatea aspectelor. Auditul intern: - Determină dacă problemele directe sau indirecte legate de mediu / sustenabilitate / schimbările climatice sunt evaluate la zi - Stabilește dacă strategia de dezvoltare este actualizată - Compară situația actuală și realizarea / implementarea obiectivelor din planul de acțiune - Compară situația actuală și progresul înregistrat cu privire la realizarea obiectivelor de mediu / sustenabilitate / atenuare și adaptare - Verifică dacă legile și reglementările relevante pentru mediu / sustenabilitate și schimbările climatice au fost actualizate și respectate - Verifică funcțiile sistemului de management (organizare, documentare, implementare, comunicare internă și externă, monitorizare și raportare) - Verifică actualizarea, respectarea și implementarea planului de formare profesională continuă a angajaților. Următoarea listă de verificare pune accentul pe primul audit intern și include, de asemenea, întrebări legate de implementarea sistemului integrat de management, care nu sunt relevante după realizarea primului ciclu. Rețineți faptul că lista de verificare pentru Implementare și Monitorizare este aceeași cu lista pentru Evaluare și Raportare, ocupându-se cu monitorizarea și evaluarea sistemului. Pagina 13

14 Aspecte privind procesul de stabilire al sistemului de monitorizare 1. Cerințe privind datele identificate 2. Sursele de date pentru toți indicatorii identificați 3. Meta-date (informații despre date) disponibile 4. Persoane de contact pentru toate sursele de date contactate și informații cu privire la sarcinile lor. Structura de monitorizare și rolurile descrise în configurarea organizatorică (a se vedea punctele 14 și 15 din Lista de verificare a structurii organizatorice) 5. Informații detaliate ale autorităților care dețin diferite date, funcții publice și servicii disponibile 6. Structuri existente de monitorizare și evaluare (la nivel local și între nivelul local și regional) analizate și lacunele identificate 7. Intervalul de timp și periodicitatea pentru toate obiectivele și indicatorii Pagina 14

15 definiți 8. Datele cheie și indicatorii sunt disponibili pe termen lung 9. Valorile de referință existente (anul de bază) 10. Planul viitor pentru includerea de noi date disponibile, date cheie / indicatori existenți 11. Procesul de manipulare al datelor documentate (șablon sau orientări): de depozitare și format de documentație, de rezervă, actualizare, acces. 12. Administrarea datelor / evaluarea noilor nevoi identificate 13. Verificarea datelor și validarea lor 14. Legături electronice și online la alte site-uri, baze de date, sisteme de monitorizare incluse? 15. Resursele alocate sunt adecvate sub aspectul numarului de salariați și a fondurilor. Pagina 15

16 16. Raport/format standard pentru transferul de date disponibile și distribuite (foaie de calcul, șablon de raportare cu metainformații) 17. Urmărirea utilizatorilor pentru feedback și posibile statistici Caracteristicile sistemului de monitorizare și evaluare 18. Tendințele sunt urmărite și evaluate? (direcția de dezvoltare) 19. Conformitatea cu cerințele legale poate fi urmărită mereu, unde este cazul. 20. Există vreun mecanism de declanșare rapidă a sistemului de monitorizare Comunicarea și implicarea în procesul de monitorizare și evaluare 21. Toate părțile implicate sunt informate cu privire la procesul în curs de desfășurare 22. Datele adecvate de monitorizare sunt disponibile pentru public: Permanente în timp real Actualizate periodic Pagina 16

17 RAPORTUL DE AUDIT INTERN: IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE Evaluare de ansamblu: Puncte tari: Puncte slabe: Recomandări pentru îmbunătățire: Pagina 17

18 SURSE/BIBLIOGRAFIE -Centrul Regional de Mediu (REC): Ghidul implementării programelor locale cu privire la acțiunea asupra mediului în Europa Centrală și de Est (Autor: Paul Markowitz, 2000) Declaraţia de la Rio Agenda 21 Vești bune și rele Spațiul de oportunitate "Regulamentul jocului" Metoda participativă a instrumentelor Mass-media, Responsabilitatesocială şi dezvoltare sustenabilă Este un ghid global pentru agenţiile de comunicaţii cu privire la modul de a promova o de dezvoltare. Subtitrat modul în care agenţii de comunicaţii pot transforma responsabilitatea socială corporativă, este cea mai nouă provocare a industriei, în afaceri se recomandă utilizarea a10 reguli pentru a realiza acest lucru. Ghidul este publicat de EACA (Asociaţia Europeană a Agenţiilor de Comunicare), Sustenabilitate şi UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu). Un practicant manual, o publicaţie comună a Fundaţiei King Baudouin şi Institutul Flamand pentru Ştiinţă şitehnologie de evaluare (viwta), disponibil pe cu principiile,metodele, scenariişistudii de caz, template-uri, resurse, filme, etc planificarea comunității Perspectivele grupului Asociația Internațională pentru participarea publică Convenția de la Convenţia de la Aarhus: Un ghid de implementare, a Organizaţiei Naţiunilor Aarhus: Ghidul Unite, New York şi Geneva, 2000 Implementării Institutul de guvernare Noţiuni de bază a Angajarea şi implicarea părţilor interesate înwatersheddvs., TetraTech, etapei Inc/EPA., Canada Instrument de Sănătate pentru Politica de implicare a publicului în luarea deciziilor Instrumente pentru Sustineti și efectuarea Deciziei Participativă Urbană Tehnici de implicare ale părţilor interesate Consultare a Secretariatului Corporate, politica de sănătate şi Sucursala de comunicare, Disponibil de la 2000http:// ONU/Habitat, disponibilde la2001http:// OECD 2004, NEA Nr Pagina 18

19 1. Studiu privind determinarea necesităţilor de formare continuă pentru administraţie publică locală în judeţele 2. Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sibiu, Vâlcea pentru perioada şi prognoza până în 2010, 3. Studiu privind reorganizarea instituţională a aparatului propriu al Consiliului Local al municipiului Sibiu, 4. Managementul calităţii în administraţia publică, 5. Paralelă între administraţiile publice din Germania şi România, 6. Administraţia publică locală în faţa exigenţelor integrării europene, 7. Managementul documentelor în administraţia publică locală, (evidenţa, circulaţia păstrarea actelor şi crearea unităţilor arhivistice), Ediţia I, 8. Culegere de hotărâri ale Consiliului Local a municipiului Sibiu. 9. Administraţia publică, consilierul şi cetăţeanul, 10. Managementul formării profesionale în administraţia publică locală din România şi Germania, 11. Legea nr. 215 privind administraţia publică locală, Ediţie bilingvă (româno-germană) 12. Teze privind Codul de Procedură Administrativă a României - forma iniţială (trimisă spre consultare), 13. Teze privind Codul de Procedură Administrativă a României - forma finală, 14. Codul de Procedura Administrativa a Romaniei 15. Codul Administrativ al României - proiect, 16. Managementul documentelor în administraţia publică, 17. Ghidul sibianului pentru obţinerea izaţiei de construire/desfiinţare, 18. Ghidul sibianului pentru obţinerea izaţiei de construire/desfiinţare - zona centrului istoric 19. Managementul dezvoltării durabile în administraţia publică locală, 20. Fundamentarea sociologică a dezvoltării durabile, 21. Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Tg. Jiu, 22. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj 23. Proiectul de lege privind codul de procedură administrativă (aflat în faza de avizare) 24. Ghidul de dezvoltare a municipiului Sibiu în limba română 25. Managementul colectivităţilor locale Vol. 1 şi Un trecut pentru viitor Sibiu Capitala Culturala CD, 27. Managementul capitalului uman în administraţia publică din România şi Germania 28. Dezvoltarea resurselor financiare locale, suport de curs CD 29. Viziune managerială a dezvoltării durabile în organizaţiile administraţiei publice, suport de curs CD 30. Managementul dezvoltării capacităţii administrative în administraţia publică locală, suport de curs CD 31. Managementul capacităţii administrative în administraţia publică locală Volumul I şi II Managementul proiectului Cultura administrativă în România/Administrative Culture in Romania Managementul riscului 2009, 35. Poster pentru Congresul Mondial al Primarilor : Resilient Cities Bonn a III-a Conferinţă Internaţională Dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, a IV-a Conferinţă Internaţională Creşterea capacităţii administrative a autoriităţilor publice locale a V-a Conferinţă Internaţională Managementul proiectelor cu finanţare internaţională în administraţia publică 39. Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Tg. Jiu, * Pagina 19

20 40. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj, * 41. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Mândra, (lb. română/engleză) 2008,* 42. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Şinca Nouă (lb. română/engleză) 2008,* 43. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Şinca (lb. română/engleză) 2008, * 44. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Şercaia (lb. română/engleză) 2008, * 45. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Comăna (lb. română/engleză) 2008, * 46. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Părău (lb. română/engleză) 2008, * 47. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Recea (lb. română/engleză) 2009, * 48. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Lisa (lb. română/engleză) 2009, * 49. Strategia de dezvoltare integrată a comunelor Recea, Lisa, Hărseni şi Voila (lb. română/engleză) 2009,* 50. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Hârseni (lb. română/engleză) 2009,* 51. Strategia de dezvoltare a municipiului Câmpulung în context european (lb. română/engleză) 2009/2010, * 52. Proiect privind viaţa social culturală din municipiul Sibiu, Contract nr. 91/2002 ( ) 53. Proiect Ghid de dezvoltare durabilă a municipiului Sibiu, Contract nr. 280/ Proiectul Susţinerea administraţiei orăşeneşti şi a CRFCAPL Sibiu - Hermannstadt, susţinut de Ministerul pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare şi Societatea pentru Cooperare Tehnică GTZ din Germania încheiat sub nr. P.N /1999 finanţat de partea germană. Proiectul este în derulare şi a fost prelungit în anul 2004 până în anul Contract de cooperare între Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administraţie Publică Locală Sibiu şi Centrul European de Informare Berlin Jean-Monnet-Haus (Casa Jean - Monnet) încheiat la Sibiu în prezenţa ministrului federal de interne al Germaniei şi ministrul administraţiei şi internelor România ( ) 56. Proiectul de cooperare între C.R.F.C.A.P.L. Sibiu şi Fundaţia Hanns Seidel 57. Proiect Fundamentele culturii administrative în Europa Strasbourg, France (octombrie 2006) 58. Proiectul din programul Leonardo Da Vinci Knowledge Bridge ( ) 59. Proiectul WACOM Water Competences Model Transfer proiect nr.: DE/09/LLP- LdV/TOI/ Proiectul COMPetency Assessment and Training for the uptake of egovernment services by public authorities (COMPAT. egov.de) Proiectul Q-Cert-VET : Transfer and Acceleration of Quality Certification for Vocational Education Training Leonardo da Vinci project Dezvoltare sustenabila in Romania, ICLEI Europa,Napoli Sistem integrat de management o posibila solutie pentru aplatizarea crizei economice, ICLEI Europa, Londra Brosura Sase argument pentru implementarea sistemului integrat al sustenabilitatii romana/engleza/poloneza Bodensee, Germania *aceste lucrari au fost realizate in colaborare cu Institutul de Cercetari Economice din cadrul Academiei Romane (INCE) si Universitatea Lucian Blaga Sibiu - Managementul proiectelor dr. Mihai Baltador - Managementul riscului dr. Mihai Baltador Pagina 20

21 ANEXA 1 : MODEL DE FORMULAR DE MONITORIZARE PENTRU O ACȚIUNE SPECIFICĂ Model de formular de monitorizare pentru o acțiune specifică Titlul acțiunii, numărul în planul de acțiune Rezumatul și rezultatele acțiunii Descrierea obiectivului Rezumatul extras dintr-o parte relevantă a strategiei de dezvoltare Descrierea acțiunii Rezumatul extras dintr-o parte relevantă a planului de acțiune Colectarea informațiilor de date Indicatori, cerințe de raportare, metode de colectare a datelor Rezultate Impact calitate și cantitate Dificultăți întâmpinate Descrierea problemelor întâlnite atât interne, cât și externe și modul în care aceste probleme au fost tratate/rezolvate Lecții învățate Ce cunoștințe ați câștigat? Recomandări pentru adaptarea obiectivelor și / sau acțiunilor Ce recomandare este dată în continuarea efortului de implementare? Pagina 21

22 ANEXA 2 : STRUCTURA MODELULUI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTARII PROIECTULUI 1. Ciclul proiectului si utilizarea indicatorilor de evaluare/monitorizare 1.1 Planificarea procesului 1.2 Ciclul proiectului 1.3 Scopul monitorizarii si evaluarii 2. Managementul proiectului pe parcursul fazei de implementare 2.1 Documentatia proiectului 2.2 Planificarea anuala a activitatii si a cheltuielilor bugetare 2.3 Responsabilitatile managerului de proiect 2.4 Aprobarea structurii logice a activitatiilor proiectului (programare neuro-lingvistica) 2.5 Delegarea de competenta la nivelul managerului de proiect 3. Proceduri de monitorizare 3.1 Reanalizarea contractului cu finantatorul 3.2 Elaborarea planului operational al implementarii proiectului 3.3 Elaborarea planului anual al implementarii proiectului 3.4 Extragerea datelor din bugetul proiectului 3.5 Elaborarea planului de monitorizare a implementarii proiectului Stabilirea si definirea indicatorilor de performanta Baza de date Obiectivele indicatorilor de performanta Importanta verificarii si sursele de data Metode de colectare a datelor Frecventa si calendarul de colectare a datelor Responsabilitatea privind veridicitatea datelor furnizate Planul de analizare a datelor Identificarea necesitatilor pentru furnizarea datelor utilizate la evaluare Planul de comunicare si utilizare a informatilor obtinute ca urmare a monitorizarii 4. Analizare rezultatelor monitorizarii 5. Propuneri pentru adoptarea decizlor de corectie 6. Raportul anual/rapoarte pentru inregistratea progreselor realizate in implementare 7. Concluzii si remarci privind etapa de monitorizarea implementarii 7.1. Aprobarea preliminara 7.2 Utilizarea rezultatelor la nivelul managerial 8. Propuneri generale rezultate din desfasurarea periodica a planului de monitorizare si furnizarea elementelor de baza pentru agregarea indicatorii de evaluare si raportare Pagina 22

23 FUNDAŢIA DE PERFECŢIONARE PROFESIONALA ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICA Sibiu, Bulevardul Victoriei nr. 2-4, cod tel , fax Cod fiscal , Cont CEC RO42CECESB0143RON site: perfectproff@ gmail.com Editura Universitatii Lucian Blaga Sibiu ISBN Dr. Mihai Baltador SIBIU - ROMANIA Pagina 23