INSTRUMENTE FINANCIARE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA RISCULUI VALUTAR FINANCIAL INSTRUMENTS USED AGAINST FOREIGN-EXCHANGE RISK TĂNASE ALIN-ELIODOR

Transcription

1 INSTRUMENTE FINANCIARE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA RISCULUI VALUTAR FINANCIAL INSTRUMENTS USED AGAINST FOREIGN-EXCHANGE RISK TĂNASE ALIN-ELIODOR Postdoctorand în cadrul Institutului de Economie Mondială Academia Română Financial Director Everet România Distribution Rezumat Acest articol se axează pe instrumentele financiare standardizate cum ar fi contractele forward şi opţiunile pe cursul de schimb. Aceste două instrumente derivate sunt prezentate în detaliu. De asemenea este prezentat un exemplu practic pentru a contribui la o mai bună înţelegere atât a avantajelor, cât şi a riscurilor asociate utilizării instrumentelor financiare. Termenii specifici sunt prezentaţi în ambele limbi (română şi engleză). Cuvinte cheie: curs de schimb, contract forward pe cursul de schimb, opţiune pe cursul de schimb, curs de schimb spot, poziţie scurtă/lungă, produse standardizate, piaţa interbancară, valoare intrinsecă pozitivă, egală cu zero sau negativă. Clasificare JEL: G32, H32, M41 Abstract This article focuses on over- the- counter instruments such as foreign currency forward contract and foreign exchange option. These two derivates are detailed.it is presented also a practical example to better understand both advantages and, specially, the risks of using financial instruments. Specific terms are presented in both languages (Romanian and English). Key-Words : foreign exchange, foreign currency forward contract, foreign currency option, Spot FX, Long / Short forward position, OTC (over the counter), interbank market, ITM (in the money), ATM (at the money), OTM (out- of-money) 166

2 1. Introducere Companiile, organizaţiile şi chiar persoanele fizice au nevoie de valută pentru a desfăşura diverse operaţiuni comerciale, cum ar fi achiziţionarea de bunuri şi/sau servicii din străinătate, operaţiuni speculative sau pentru a investi. Valuta (foreign currency) reprezintă moneda altei ţări străine. Valutele se cumpără / se vând pe pieţele de schimb valutar (foreign exchange market). Operaţiunea de tranzacţionare prin care o monedă a unei ţări este schimbată cu altă monedă se numeşte schimb valutar. Preţul unei unităţi monetare dintr-o monedă, exprimat într-o altă monedă, poartă de numirea de curs valutar sau rată de schimb (exchange rate). Tranzacţiile valutare se realizează pe pieţe reglementate. Pe aceste pieţe se întâlnesc diferiţi participanţi care cumpără şi vând valută în mod direct şi nestandardizat, clauzele contractuale fiind de comun acord stabilite. O asemenea piaţă se numeşte în termenii de specialitate OTC market (over the counter market). Participanţii pot fi: a. brokerii (foreign exchange broker) specializaţi în aranjarea afacerilor cu diverse valute; b. guvernele diferitelor ţări; c. băncile comerciale; d. companiile şi e. persoanele fizice. De cele mai multe ori companiile, organizaţiile şi publicul larg tranzacţionează valută prin intermediul angajaţilor (foreign exchange dealer) diverselor bănci comerciale, care sunt specializaţi în cumpărarea şi vânzarea de valută de pe piaţa interbancară (interbank market). Băncile afişează pentru fiecare valută atât rata de schimb pentru cumpărare, cât şi rata de schimb pentru vânzare. Diferenţa (spread) dintre aceste două rate reprezintă câştigul (profitul) băncii. Tranzacţiile valutare se realizează: a) imediat - piaţă spot, sau b) la termen contracte forward Societăţile - indiferent de mărimea lor - mari sau I.M.M. uri sunt expuse riscului valutar, urmare a tranzacţiilor pe care le întreprind cu străinătatea. Riscul valutar (currency exposure) la care o societate este expusă este reprezentat de impactul generat de modificările ratelor de schimb al valutelor - utilizate de către aceasta în tranzacţiile sale- faţă de moneda ţării în care aceasta îşi desfăşoară activitatea (ex. în cazul unei societăţi româneşti riscul valutar este reprezentat de evoluţia ratelor de schimb a principalelor valute - Euro, USD, CHF, etc faţă de moneda naţională RON). Protecţia valutară (Hedging) reprezintă strategia prin care o entitate incearca sa minimizeze expunerea la fluctuatiile ratelor de schimb 45. Operaţiunile de hedging au rolul de a nu expune societatea la pierderi potenţiale cauzate de fluctuaţii nefavorabile ale ratelor de schimb. O poziţie de hedging nu produce beneficii din fluctuaţiile favorabile ale ratelor de schimb. Operaţiunile de protecţie valutară au la bază diferite instrumente contractuale, care 45 Operațiunile de hedging se folosesc și pentru protecția evoluției nefavorabile a ratelor de dobândă și a prețurilor diferitelor bunuri. 167

3 sunt denumite instrumente derivate (derivative). Acestea sunt instrumente financiare, ale căror preţuri de tranzacţionare se stabilesc pe piaţă în strânsă corelaţie cu diferite: a. bunuri (commodity,) cum ar fi materiile prime, mărfurile (grânele, boabele de cafea, cacao, etc) sau diferite metale, care se tranzacţionează pe pieţe specializate (commodity market) b. active financiare (financial assets) cum ar fi valutele, sau c. alte instrumente financiare cum ar fi acţiunile, obligaţiunile, opţiunile,etc. În România se pot realiza/ tranzactiona instrumente derivate: a. standardizate - cum ar fi contractele futures sau opţiunile standard la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu (BMFMS), sau b. nestandardizate - cum ar fi contractele forward, swap sau opţiunile la diverse institutii financiar-bancare (banci si societati de intermediere financiară). Prezentul material va avea în vedere contractele de tip forward pe cursul valutar (forward exchange contract) şi opţiunile (options) pe cursul valutar încheiate cu băncile comerciale. 2. Hedging prin intermediul contractelor forward pe cursul de schimb Un contract forward reprezintă o înţelegere realizată în mod direct între două părţi prin care se stabileşte că una din părţi vinde (Seller) iar cealaltă parte cumpără (Buyer) o valută la o dată în viitor bine specificată şi la un preţ ferm de comun acord stabilit. Contractul forward este un contract de angajament (commitment agreement) deoarece părţile şi-au asumat necondiţionat de a tranzacţiona la data şi la preţul stabilit - o anumită cantitate fixă dintr-un activ (în cazul nostru valută), astfel: a) cumpărătorul se angajează să cumpere activul şi va avea, conform literaturii de specialitate, long forward position b) vânzătorul se angajează să vândă activul şi va avea, conform literaturii de specialitate, short forward position Contractul forward este un contract nestandardizat. El este un contract privat şi personalizat, iar părţile au deplina libertate în a stabili în limitele legale - clauzele contractuale. Un contract forward pe cursul de schimb (de exemplu clientul cumpără Euro şi oferă Ron) are următoarele avantaje şi dezavantaje: avantaje: a) permite fixarea ratei de schimb la termenele dorite ca o proiectiei a cursului de la momentul calcului, fara a fi influentat de miscarile ulterioare ale pietei valutare b) cursul de schimb este garantat c) există un control asupra marjei comerciale şi de profit d) există o protecţie împotriva pierderilor dezavantaje a) există obligaţia realizării contractului (părţile nu pot renunţa) b) nu se poate beneficia de o eventuală evoluţie a cursului de schimb a monedei locale (în cazul nostru este Ron) 168

4 În funcţie de data din viitor (value date) la care cele două valute sunt schimbate, contractele de schimb valutar sunt denumite în literature de specialitate după cum urmează: a) spot FX (foreign exchange) deal contract bipartit prin care se stabileşte ca schimbul celor două valute să se facă în aceaşi zi sau cel mai tărziu peste una sau două zile b) outright forward foreign exchange deal angajament ferm şi obligatoriu între două părţi de a schimba două valute la o rată de schimb stabilită şi la o dată din viitor mai îndepărtată decât data spot (Andrew M. Chisholm, 2004) De asemenea cursul de schimb utilizat în cadrul celor două tipuri de contracte poartă denumiri distincte, cum ar fi spot rate şi, respectiv, outright forward rate. Cursul de schimb este exprimat după cum urmează: a) un număr de unităţi din prima valută este fix iar numărul de unităţi din cea de a doua valută este variabil pentru a reflecta variaţia ratei de schimb dintre cele două valute; b) prima valută (monedă) este denumită valută de bază (base currency) iar cea de a doua este denumită valuta cotată sau variabilă (quate or variable currency). 1 unitate monedă de bază = n unităţi monedă cotată 1 EUR = 4,3500 RON Băncile comerciale prezintă pentru o valută două rate de schimb (ex. EUR/RON 4,3500 /4,3585): a) prima cotaţie (bid rate) reprezintă cursul de schimb la care banca este dispusă să cumpere euro; b) a doua cotaţie (offer or ask rate) reprezintă cursul de schimb la care banca este dispusă să vândă euro În general offer rate > bid rate iar diferenţa dintre ele se numeşte primă, existând şi situaţia inversă iar diferenşa se numeşte discount. Aşa cum se poate observa rata de schimb este exprimată printr-un număr întreg urmat de patru zecimale. În literature de specialitate, numărul întreg şi primele două zecimale poartă denumirea de big figure iar ultimele două zecimale poartă denumirea de pips ( ex. 4,3585 => 4,35 big figure, 85 pips). Determinarea ratei de schimb forward (outright forward rate) se face printr-o metodologie de arbitaj denumită - în literatura de specialitate - cash-and-carry arbitrage şi care ţine cont de rata de schimb spot şi de ratele de dobândă a celor două valute. La rata spot se adaugă puctele forward şi se obţine outright forward rate pentru anumite perioade. 169

5 . Rata spot şi punctele forward EUR RON Spot lună luni luni Rata outright forward EUR/RON Rata de schimb la 1 lună 3 luni 12 luni Rata spot Puncte forward (primă) Outright forward rate Atenţie! Nu trebuie înţeles faptul că participanţii la piaţă anticipează că rata de schimb va fi 4,4302 după 3 luni sau 4,6414 la finele celor 12 luni. Exemplu 1 Societatea ABC SRL, o întreprindere mijlocie, efectuează achiziţii intracomunitare de la o societate din Germania. Factura de mărfuri emisă de partenerul german are valoarea de , iar scadenţa este de 45 de zile de la data recepţiei mărfurilor (condiţie de livrare C.I.F. Bucureşti). Recepţia mărfurilor achiziţionate are loc la data de 01/02/201X. Adaosul comercial practicat de societatea ABC SRL la vânzarea mărfurilor este de 40 %. Mărfurile sunt integral vândute până la data de 26/02. Factura comercială este achitată furnizorului la data de 18/03. Se va analiza impactul variaţiei cursului de schimb asupra rezultatului şi a fluxurilor de numerar ale societăţii ABC SRL, avându-se în vedere următoarele 3 scenarii: Șcenariul 1 Șcenariul 2 Șcenariul 3 Descrierea şcenariilor Societatea adoptă o poziţie deschisă (nu achiziţionează niciun instrument de hedging valutar) şi achiziţionează întreaga suma, necesară pentru achitarea facturii, la cursul de schimb spot al băncii sale de decontare din data de 18/03. Societatea încheie un contract forward pe cursul de schimb la data de 02/02 cu banca sa comercială. Data de decontare (livrare) stabilita în cadrul contractului este 18/03. Cursul de schimb spot la data livrarii este mai mare decât cursul de schimb stabilit în cadrul contractului forward. Societatea încheie un contract forward pe cursul de schimb la data de 02/02 cu banca sa comercială. Data de decontare (livrare) stabilita în cadrul contractului este 18/03. Cursul de schimb spot la data livrarii este mai mic decât cursul de schimb stabilit în cadrul contractului forward. În ambele scenarii (2 si 3) oferta de forward este acelaşi iar principale elemente sunt prezentate mai jos: 170

6 Oferta indicativa Perechea de Valute EUR/RON (Cumparator EUR/Vanzator RON) Suma Notionala (EUR) 50,000 Data Tranzactiei 02-Feb Data Livrarii 18-Mar Spot EUR/RON: Rata Forward Cursurile de schimb afişate de B.N.R. şi de Banca comercială, pentru perioada dintre data înregistrării facturii şi data decontării acesteia, sunt prezentate în tabelul de mai jos: Data Curs de schimb (EUR/RON) Cursurile de schimb Banca 01-Feb 4,4100 B.N.R. 02-Feb 4,4200 Spot Banca Comerciala 28-Feb 4,4150 B.N.R. 18-Mar 4,4205 B.N.R. 18-Mar 4,4452 Spot Banca Comerciala pentru Scenariu nr.1 si 2 18-Mar 4,4295 Outright forward rate - Banca Comerciala 18-Mar 4,4255 Spot Banca Comerciala pentru Scenariu nr. 3 Soluţie exemplu La data de 01-Feb: Factura de marfă este evaluată la data recepţiei la cursul B.N.R. (Euro) Curs de schimb BNR(Eur/Ron) (RON) la data recepţiei , La data de 28-Feb: Înregistrarea veniturilor din vânzarea întregii cantităţi de marfă Costul mărfurilor Adaosul comercial Venituri din vânzarea mărfurilor

7 Valoare factura (Euro) La data de 28-Feb: Evaluarea datoriei comerciale la cursul B.N.R. de la finele lunii Curs de schimb BNR(Eur/Ron) finele lunii (RON) la finele lunii februarie (RON) la data recepţiei , Diferenţă de înregistrat Negativa/Cheltuiala din diferenta de curs Se observă că aceste trei operatiuni sunt valabile in toate cele trei scenarii. Scenariul nr. 1 Valoare diferenţă de înregistrat -250 La data de 18-Mar: Achizitionare valută la cursul spot al băncii comerciale. Sumă în valută achiziţionată Curs Spot banca Comercială Valoare în RON , La data de 18-Mar: Plata facturii furnizorului şi decontarea acesteia la cursul B.N.R. din ziua plătii Valoare factura (Euro) Curs de schimb BNR (EUR/RON) la data plăţii Determinarea diferenţelor de curs valutar (RON) la data plăţii (RON) la finele lunii februarie , Diferenţă de înregistrat Negativa/Cheltuiala din diferenta de curs Valoare diferenţă de înregistrat -275 La data de 31-Mar: Valoare în RON a valutei achizitionate şi plătite (curs de achiziţie) Diferenţă reevaluare solduri în valută la finele lunii Valoare în RON a valutei plătite (curs de BNR la data plăţii) Diferenţă de înregistrat Negativa/Cheltuiala din diferenta de curs Valoare diferenţă de înregistrat Contul de profit şi pierdere Venituri din vânzarea mărfurilor Se observă că valoarea totală a pierderii din diferenţe de curs, între data înregistrării facturi şi data Costul bunurilor vândute decontării (plăţii) acesteia, nu depinde de Marja brută reevaluările la cursul BNR care au loc la finele lunii februarie. Cheltuieli din diferente de curs -250 (RON) la data recepţiei: lei Rezultat la finele lunii Valoare în RON a valutei achizitionate: lei Cheltuieli din diferente de curs -275 Pierdere din evoluţia cursului de schimb: lei Cheltuieli din diferente de curs Diferenţele de curs valutar din contul de profit şi Rezultat final pierdere sunt în sumă de lei 172

8 Scenariul nr. 2 Conform contractului societatea este obligata sa execute contractul indiferent de valoarea cursului spot al bancii de la data de livrare. Aşa cum s-a menţionat anterior, operaţiunile aferente lunii februarie sunt aceleaşi iar diferenţele vor apărea în cursul lunii următoare. Sumă în valută achiziţionată La data de 18-Mar: Curs de schimb forward Valoare în RON a valutei achizitionate Achizitionare valută la cursul de schimb forward. Curs Spot Valoare in RON a valutei daca achizitia s-ar fi facut la cursul spot , , Impact asupra fluxului de numerar urmare a achiziţionării instrumentului de hedging Pozitiv - ABC a castigat in urma operatiunii de hedging La data de 31-Mar: Plata facturii furnizorului şi decontarea acesteia la cursul B.N.R. din ziua plătii Valoare flux de numerar 785 (Euro) Curs de schimb BNR (EUR/RON) la data plăţii (RON) la data plăţii (RON) la finele lunii februarie Diferenţă de înregistrat Valoare diferenţă de înregistrat , Negativa/Cheltuiala din diferenta de curs -275 Valoare în RON a valutei achizitionate şi plătite (curs de achiziţie) La data de 31-Mar: Diferenţă reevaluare solduri în valută la finele lunii Valoare în RON a valutei plătite (curs de BNR la data plăţii) 221, Diferenţă de înregistrat Negativa/Cheltuiala din diferenta de curs Valoare diferenţă de înregistrat Contul de profit şi pierdere Venituri din vânzarea mărfurilor Se observă că valoarea totală a pierderii din Costul bunurilor vândute diferenţe de curs, între data înregistrării facturi şi Marja brută data decontării (plăţii) acesteia, nu depinde de Cheltuieli din diferente de curs -250 reevaluările la cursul BNR care au loc la finele Rezultat la finele lunii lunii februarie. Cheltuieli din diferente de curs -275 (RON) la data recepţiei: Cheltuieli din diferente de curs -450 lei Rezultat final Valoare în RON a valutei achizitionate: lei Pierdere din evoluţia cursului de schimb: -975 lei Diferenţele de curs valutar din contul de profit şi pierdere sunt în sumă de 975 lei

9 Spre deosebire de şcenariul nr. 1 se constata urmatoare variatii: a) o diminuare a pierderii din variaţia de curs în sumă de 785 lei şi, pe cale de consecinţă, o creştere a profitului cu aceaşi sumă b) o diminuare a costului de achizitie a valutei, necesara pentru achitarea facturii, cu suma de 785 lei şi, pe cale de consecinţă, un plus de trezorerie de aceaşi sumă. Scenariul nr. 3 Conform contractului de forward societatea este obligata să execute contractul indiferent de valoarea cursului spot al bancii comerciale de la data de livrare. În consecinţă scenariul nr. 3 este identic cu scenariul nr. 2 deoarece evolutia cursului spot nu are niciun impact. Se poate menţiona că achiziţionarea acestui instrument a condus la o diminuare a fluxurilor de trezorerie cu diferenţa generată de evoluţia mai favorabilă a cursului spot de la data livrării. Dacă societatea nu ar fi achiziţionat acest instrument sau ar fi achiziţionat un instrument pe care nu era obligată sa-l execute, cum ar fi opţiunea, societatea ar fi achiziţionat valută la cursul spot (1eur = 4,4255 lei), mai favorabil decât cel din contract (1eur = 4,4295 lei). 3. Hedging prin intermediul opţiunilor nestandardizate pe cursul de schimb Opţiunea pe cursul de schimb este un contract bipartit în care cumpărătorul acesteia deţine un drept dar nu şi o obligaţie de a cumpăra sau de a vinde o cantitate fixă dintr-o monedă la o anumită dată în viitor şi la un anumit preţ( Dicţionar de Business, 2007). Deţinătorul va exercita dreptul său, fie de a vinde sau fie de a cumpăra, dacă acest lucru este în avantajul său. Cu alte cuvinte, cumpărătorul opţiunii nu este obligat să întreprindă toate demersurile necesare aşa cum este obligat în cazul contractelor forward pentru realizarea obiectului contractului de opţiune. În cazul în care cumpărătorul îşi exercită dreptul său, atunci cealaltă parte semnatară a contractului, vânzătorul, este obligat să ducă la îndeplinire obiectul contractului. Această obligaţie este, în fapt, una contingentă în sensul că vânzătorul este obligat să întreprindă ceva dacă şi când cumpărătorul opţiunii îşi va exercitat dreptul (Sunil Parameswaran,2011). În funcţie de dreptul conferit, opţiunile se impart în două categorii: a) opţiuni Call - oferă dreptul de a cumpăra b) opţiuni Put - oferă dreptul de a vinde În literatura de specialitate, dată la care sau până la care o opţiune se poate exercita este denumită dată de expirare (expiry date), iar preţul determinat la care aceasta poate fi exercitată este denumit preţ de exercitare a opţiunii (strike price sau exercise price). Pentru a deţine o opţiune cumpărătorul acesteia trebuie să achite, la data cumpărării (traiding date), un preţ denumit primă de opţiune (option price sau option premium). În funcţie de momentul la care opţiunea se poate exercita, acestea sunt de două tipuri: a) tip European- dreptul se exercită la data de expirare b) tip American- dreptul se poate exercita oricând până la data de expirare. În România se folosesc opţiunile de tip European. În funcţie de termenii şi condiţiile menţionate în contractele de opţiune, acestea se impart în două categorii: 174

10 a) opţiuni standardizate care sunt comercializează la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu b) opţiuni personalizate care sunt încheiate între societăţi şi băncile comerciale. Acestea sunt instrumente de tipul OTC (over the counter) în sensul că părtile pot liber negocia clauzele privind preţul de exercitare, valoarea contractului şi data de exercitare. Prin compararea preţului de exercitare cu rata de schimb de pe piaţă de la data exercitării, opţiunile se denumesc ITM (in the money), ATM (at the money) sau OTM (out- of-money) astfel: Valoarea intrinsecă a unei opţiuni Tip opţiune Opţiune Call (a cumpăra) Opţiune Put (a vinde) Preţ exercitare < Rata de schimb ITM Call OTM Put Preţ exercitare = Rata de schimb ATM Call ATM Put Preţ exercitare > Rata de schimb OTM Call ITM Put Dicţionar de Business, 2007 O opţiune, indiferent că este Call sau Put, va fi exercitată de către deţinător doar dacă este de tipul ITM. În situaţia în care I.M.M. cumpără de la bancă comercială un instrument derivate de tip: a) opţiune Call - atunci se deţine dreptul de a cumpăra o cantitate fixă dintr-o anumită monedă, la dată de expirare a opţiunii, la o rata de schimb prestabilită. Dacă la data expirării rata de schimb de pe piaţa interbancară este mai mică decât rata de schimb prestabilită în opţiune, atunci I.M.M. (ex. importator) nu va exercita opţiunea şi va cumpăra valuta la nivelul rata de schimb de pe piaţa interbancară. În situaţia inversă, I.M.M. va exercita opţiunea şi va cumpăra valută la o rata de schimb mai favorabilă decât cea de pe piaţa interbancara, la data exercitării. În aceste condiţii banca comercială este obligată să vândă la rata de schimb stabilită în cadrul opţiunii. b) opţiune Put - atunci se deţine dreptul de a vinde o cantitate fixă dintr-o anumită monedă, la dată de expirare a opţiunii, la o rata de schimb prestabilită. Dacă la data expirării rata de schimb de pe piaţa interbancară este mai mare decât rata de schimb prestabilită în opţiune, atunci I.M.M. (e. exportator) nu va exercita opţiunea şi va vinde valuta la nivelul rata de schimb de pe piaţa interbancară. În caz contrar, I.M.M. va exercita opţiunea şi va vinde valuta la o rata de schimb mai favorabilă decât cea de pe piaţa interbancară. În aceste condiţii banca comercială are obligaţia de a cumpăra valuta la rata de schimb stabilită în cadrul opţiunii. 175

11 Exemplul 2 Pentru a înţelege cum funcţionează opţiunile avem în vedere exemplul de la contractual forward cu următoarele diferenţe: 1. instrumental financiar achiziţionat de societate este o opţiune pe cursul de schimb; 2. cumpărătorul plăteşte o primă de opţiune; 3. data exercitării (expirării) opţiunii este aceaşi cu data livrării din contractual de forward; 4. preţul de exercitare al opţiunii este acelaşi cu cursul de schimb forward. Scenariul nr. 1 evident că nu se modifică. În cazul scenariului nr. 2 analizăm dacă societatea va exercita sau nu opţiunea. Pentru acest lucru se compară, la data de expirare, preţul de exercitare (1eur = 4,4295 lei) cu cursul spot (1 eur = 4,4452 lei). Se observă că opţiunea Call este in- the money şi, deci, va fi executată de cumpărător. Rezultatul final este cel din scenariul 2 diminuat cu costul primei de opţiune. În cazul scenariului nr. 3 analizăm dacă societatea va exercita sau nu opţiunea. Pentru acest lucru se compară, la data de expirare, preţul de exercitare (1eur = 4,4295 lei) cu cursul spot (1 eur = 4,4255 lei). Se observă că opţiunea Call este out-of the money şi, deci, nu va fi exercitată. Spre deosebire de scenariul 2, achiziţia de valută se va face la cursul spot (impact pozitiv atât asupra pierderii finaciare, cât şi asupra trezoreriei). Ca şi mai sus societatea va înregistra o cheltuială la nivelul primei plătite. 4. Concluzii Variaţia de curs valutar poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale societăţii. În situaţia în care moneda de raportare are o evoluţie nefavorabilă, faţă de restul valutelor utilizate de entitate în desfăşurarea activităţilor sale, pot exista situaţii în care rezultatul din exploatare nu este suficient de mare pentru a compensa eventuala pierdere financiară, generată de diferenţele de curs valutar, iar rezultatul global al entităţii să fie negativ. Este recomandat să se apeleze la utilizarea diferitelor instrumente financiare de protecţie hedging. Totuşi, s-ar impune ca utilizarea să se facă pe perioade şi sume mai mici. În aceste condiţii, dacă previzionările iniţiale se dovedesc că au fost greşite, pierderile vor fi mai reduse. Trebuie ţinut cont de faptul că utilizarea oricărui tip de instrument derivat comportă existenţa atât a unor avantaje cât şi a unor dezavantaje. 176

12 Bibliografie 1.Andrew M. Chisholm, ( 2004), Derivatives Demystified, A Step-by-Step Guide to Forwards, Futures, Swaps and Options, John Wiley & Sons Ltd, The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO19 8SQ, England 2.Barry J. Epstein & Eva K. Jermakowicz, (2010), Interpretation and Application of International Financial Reporting Standards, Copyright 2010 by John Wiley & Sons, Inc. All rights reserved.published by John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey; 3.Cormac Butler,( 2009), Accounting for Financial Instruments, John Wiley & Sons Ltd, The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO19 8SQ, England. 4.Dicţionar de Bussiness Englez Român, Ediţia a III a, 2007,2009, Editura All, Copyright 2002 Market House Books Ltd. Dicţionarul de business englez român a fost publicat în limba engleză în anul Traducerea a fost publicată cu acordul Oxford University Press. 5.Frank J. Fabozzi, Pamela Peterson Drake, Ralph S. Polimeni, (2008), The Complete CFO Handbook From Accounting to Accountability, Copyright by John Wiley & Sons, Inc. All rights reserved. Published by John Wiley & sons, inc., Hoboken, New Jersey. 6.Steven M. Bragg, (2007), The new CFO Financial Leadership Manual, Second Edition, Copyright by John Wiley & Sons, Inc. All rights reserved. Published by John Wiley & sons, inc., Hoboken, New Jersey. 7.Sunil Parameswaran, (2011 ) Fundamentals of Financial Instruments, An Introduction to Stocks, Bonds, Foreign Exchange, and Derivatives, Copyright John Wiley & Sons (Asia) Pte. Ltd. Acknowledgements Această lucrare a fost realizată cu sprijinul finanţării obţinute în cadrul proiectului de studii doctorale şi postdoctorale: Studii doctorale şi postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului naţional prin excelenţă, competitivitate şi responsabilitate în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată românească Contract POSDRU/159/1.5/S/