CERCETARE DOCUMENTARĂ PRIVIND ACTIUNEA DE PREVEDERE A DUALITAȚII MATERIE-INFORMATȚE IN FLUXURILE LOGISTICE

Transcription

1 CERCETARE DOCUMENTARĂ PRVND ACTUNEA DE PREVEDERE A DUALTAȚ MATERE-NFORMATȚE N FLUXURLE LOGSTCE Drd. Nicolae Constantinescu nicolae_constantinescu_sb@yahoo.com Phone number: Realitatea ne demonstrează că logistica face parte din viaţa noastră. În calitate de manager sau simplu angajat în firmă, de funcţionar sau de simplu client pe o piaţă mondială, cu toţii ne confruntăm cu o continuă interacţiune cu furnizorii, cu producătorii sau consumatorii de bunuri şi servicii. Printre altele, pe toţi ne leagă acelaşi lucru: dorinţa de a ne îndeplini LA TMP necesităţile de consum! Mai mult, cu toţii dorim ca cererile noastre să fie îndeplinite MEDAT, în cele mai favorabile condiţii de calitate, preţ şi de îndeplinire a aşteptărilor. Timpul este o resursă importantă pentru toţi, întotdeauna în deficit Suntem tentaţi să spunem că numai producţia asigură crearea de Valoare Adăugată în firmă, prin transformarea materiilor prime, inerentă obţinerii de produse. Putem afirma însă, pe baza propriei experienţe manageriale, că succesul activităţii de producţie depinde, fără a exagera, în proporţie de 90 % de o bună susţinere logistică, internă şi externă firmei! Cercetarea noastră va scoate în evidenţă pe parcurs coordonatele unei activităţi logistice bine organizate în firmă, orientată spre client şi performanţă1 [PNT03]. Înainte de a recurge la concepte, metode şi tehnici de analiză, faptul că logistica funcţionează la nivelul unei firme o putem constata astăzi cu uşurinţă şi în mod pragmatic (fără a fi exhaustivi) prin: Respectarea termelor de livrare de către furnizori; Livrarea la timp a produselor finite către clienţi; Aprovizionarea ritmică şi după necesităţi a fluxurilor tehnologice cu materii prime / semifabricate; Buna gestiune a magaziilor, a spaţiilor de aşteptare şi a mijloacelor de Manipulare Transport; Un nivel rezonabil al stocurilor, care asigură continuitatea producţiei. La nivelul unei naţiuni însă, buna funcţionare a logisticii o putem evalua prin: Starea, calitatea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, de cale ferată, de transport aerian şi naval; nterconectarea acesteia la nivel regional / continental; Uşurinţa accesului firmelor româneşti şi străine la această structură, atât din punct de vedere fizic, cât şi din cel al sistemului legislativ (autorizaţii necesare, taxe, impozite, ); Existenţa, numărul şi calitatea companiilor de transport intern şi internaţional; Prezenţa pe piaţa românească a marilor firme de distribuţie şi retail a bunurilor; Etc. Ceea ce am dorit să scoatem în evidenţă sunt următoarele tribulaţii, resimţite zilnic de managerii români, incluzând aici şi pe cei ai industriei textile: În logistica internă, ca şi în producţie, fiecare secundă este preţioasă pentru succesul firmei; Se recurge în mod drastic la raţionalizări ale fluxurilor de materiale, ale utilizării mijloacelor de manipulare şi transport, cuvintele de ordine fiind reducerea costurilor ; 1. PNTO, P., La performance durable. Renouer avec les fondamentaux des entreprises qui durent, Dunod, Paris,

2 Ciclurile de fabricaţie se reduc la minimul posibil, conştienţi fiind că un stoc, indiferent de ce natură ar fi el, daca nu circulă, este neperformant! Observăm până unde ajunge grija pentru detaliu, la nivel de manager sau simplu angajat Acest manager, confruntat aşa cum se ştie, cu lupta pentru a câştiga o secundă sau un minut de performanţă în logistica internă, se vede pus acum în situaţia de a se folosi de logistica externă: ce va găsi el în România? O stare de fapt tipică spaţiului mioritic: mediocritate (să ne exprimăm totuşi elegant) în tot ce am descris anterior la nivelul de dezvoltare al logisticii la nivel de naţiune! Ceea ce dorim să avertizăm pe această cale este faptul că statul român trebuie să se constituie cu adevărat în parte interesată în susţinerea şi dezvoltarea logisticii externe a firmelor româneşti! În mod contrar, riscăm că decalajul economic şi social dintre România şi celelalte ţări ale Uniunii Europene să se adâncească, indiferent de cât de buni şi de performanţi ar fi managerii din firmele noastre în comerţ, în producţie, în calitate şi mai ales, în logistică Înainte de a ne exprima punctul de vedere, încercăm să scoatem în evidenţă cele mai întâlnite definiţii ale conceptului logistică. Vom începe prin a prezenta definiţia data de K. Moller în cartea sa Business Marketing: An nteraction and Network Perspective în anul 1995 (revenire după o lucrare de a sa din anul 1965)2 [MOLL95] managementul tuturor activităţilor care asigură transferul şi coordonarea aprovizionării şi distribuţiei în sensul creării utilităţii de timp şi spaţiu 2. Constatăm în această definiţia considerarea legăturii indisolubile dintre logistică, management şi marketing, de unde interpunerea logisticii între producător şi piaţă. Nu ni se spune nimic însă despre aspectele interne ale logisticii, la nivel de firmă. Bineînțeles, aceasta nu este singura abordare Urmare a rolului inconturnabil al logisticii în dezvoltarea economică a societăţii umane, organizaţii din diverse domenii de activitate se asociază în scopuri cognitive şi comerciale pentru a susţine dezvoltarea acestui domeniu şi mai ales, pentru a da un curs modern afacerilor. Pe continentul american, amintim de existenţa Council of Logistic Management ( o organizaţie non-profit, cu activităţi în domeniul instruirii şi consultanţei, care defineşte logistica ca fiind acea parte a procesului de furnizare a produsului care planifică, implementează şi controlează fluxul şi depozitarea eficace şi eficientă a bunurilor, serviciilor şi informaţiilor de la punctul de origine la punctul de consum, în scopul îndeplinirii cerințelor clienţilor. Admitem că această exprimare, prin gradul sau ridicat de generalizare, acoperă întreaga complexitate a logisticii, atât în interiorul, cât şi în exteriorul firmei, definiţie dealtfel preluată întocmai şi de Asian Council of Logistic Management ( Constatăm aici faptul că logistica este pretată unor diverse culturi manageriale, atât celei de tip anglo-saxon, cât şi celei asiatice si nu ne putem opri aici. În Europa, constatăm de asemenea existenţa unor numeroase organizaţii non-profit, create pentru a susţine dezvoltarea teoretică şi practică a conceptelor domeniului logisticii. Amintim aici de existenţa European Logistics Association ( 5[WLAL], care defineşte logistica ca reprezentând organizarea, planificarea, controlul si desfășurarea fluxurilor de bunuri de la concepție, aprovizionare până la producția si distribuția către clientul final cu satisfacerea exigentelor pieței cu un cost minim. Considerăm această definiţie mult mai completă decât cea data de Council of Logistic Management, întrucât consideră, în interiorul şi exteriorul firmei, atât aspectele manageriale, cât şi cele de tip economic, punând aşa cum se observă aspectul pe costul minim. Sub această formă, se pare că este exprimată exact aşa cum convine managerilor de firme! Aducem o critică însă acestei definiţii: organizare, planificare şi control fără previziune, nu este de conceput. Mai mult, orice flux de material, atât în firmă, cât şi în afara ei, este însoţit de un flux informaţional! 2. MÖLLER, K., WLSON,1., Business Marketing: An nteraction and Network Perspective. David T. Springer (Eds.) CLML] 4. ASA 5.WLAL 2

3 Si, pentru a scoate în evidenţă şi o definiţie francofonă a acestui a conceptului, amintim de norma franceză AFNOR X [AFNO], care defineşte logistica ca fiind o funcţie a cărui finalitate este de a satisface nevoile exprimate sau latente, în cele mai bune condiţii economice pentru întreprindere, pentru un nivel de servire determinat. Constatăm aici inclusă în subsidiar performanţa globala logisticii (prin nivel de servire ), ceea ce considerăm ca fiind un plus faţă de definiţiile anterioare. Ca si o concluzie a acestei cercetări, logistica prezintă numeroase abordări valoroase, fără a putea afirma că avem de-a face cu o definiţie standard, universal-valabilă. Pornind de aici, vom încerca să dăm logisticii o proprie abordare, care să ne servească ca axă a dezvoltării cercetărilor ulteriore. Ne vom lega în special de următoarele aspecte: Am observat că în definiţiile anterioare se nu face distincţie clară între ce înseamnă logistică internă şi logistică externă. În condiţiile actuale, acesta devine cu atât mai dificil de realizat, cu cât structurile organizatorice clasice tind să evolueze către adoptarea de componente virtuale ; Nevoile ce se doresc a se satisface pleacă de la client. Cum acesta poate fi extern firmei, aşa cum se întâmplă în abordarea curentă, dar şi intern, aşa cum se constată de fapt (de exemplu: faza tehnologică este clientul fazei tehnologice), o abordare a logisticii pe întregul ciclu de viaţă al unui produs 7.[WGH89] (naştere necesitate - identificare necesitate client - proiectare - fabricaţie livrare vânzare consum casare/reciclare naştere necesitate) ni se pare mult mai pertinentă, cuprinzând astfel întreaga lungime şi complexitate a unui flux; Am observat în partea de ntroducere că o bună parte a performanţei lanţului logistic nu este controlul managerilor firmei, fiind influenţată de nivelul de dezvoltare al unei ţări. Prin urmare, am afirmat că eficienţa depinde de părţile interesate (stackholders): manageri, angajaţi, patroni, instituţii ale administraţiei publice şi locale, bănci, instituţii ale statului, Pornind de aceste observaţii, vom defini logistica ca fiind acţiunea de prevedere, planificare, organizare, realizare şi control a fluxurilor materiale şi informaţionale pe întreaga durată a ciclului de viaţă al unui produs, în condiţii viabile tehnic şi economic pentru firmă şi pentru alte părţi interesate. Prezentăm în continuare prin ce se diferenţiază şi care sunt avantajele definiţiei noastre faţă de ceea ce am regăsit urmare a cercetării documentare: 1. Am considerat importanţa prevederii în activitatea de logistică, fără de care atât planificarea, cât şi organizarea sau controlul nu pot fi eficiente; 2. Am introdus nevoia de realizare efectivă, fără de care logistica rămâne numai în plan teoretic; 3. Am considerat dualitatea materie informaţie în fluxurile logistice şi noţiunea de produs, cu atât mai mult cu cât conform standardelor SO 9001 prin produs se înţelege bun, serviciu sau orice combinaţie dintre ele ; 4. Am introdus în definiţie noţiunea de ciclu de viaţă al unui produs, având în vedere considerarea în definiţie a logisticii inverse ; 5. Am adăugat viabilitatea tehnică alături de cea economică, întrucât o soluţie logistică poate fi economică, fără a fi posibilă însă din punct de vedere tehnic. Adeseori termenul de funcţie este controversat în firmă, din cauza multiplelor sensuri şi conotaţii atribuite. Întâlnim în mod frecvent termeni cum ar fi funcţie a managementului, funcţie a persoanei, funcţie a produsului, funcţie a utilajului sau funcţie a întreprinderii 8. [VERZ05] Pentru a clarifica sensul acestei noţiuni, într-un sens profitabil pentru cercetarea noastră, este bine să pornim de la noţiunea generală a acestui termen în management: o funcţie reprezintă un ansamblul de activităţi realizate de unul sau mai mulţi angajaţi prin utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente specifice, în vederea îndeplinirii unor obiective prestabilite. 6. AFNO Norme francaise AFNOR X WGHT, O., La production a délai court, Ed. THE O. WGHT Co., Paris, VERZEA,., LUCA, G.P., Management general, Ed, Performantica, asi,

4 În ceea ce priveşte abordarea întreprinderilor pe funcţii specializate, literatura de specialitate ne pune la dispoziţie, pe parcursul evoluţiei managementului ca ştiinţă, diverse variante 9.[MOLE93], fără a se propune o standardizare şi fără ca cineva să poată considera că o abordare este mai corectă decât alta. Aspectul pragmatic rezidă din dorinţa de a realiza ulterior o organigramă eficientă, prin urmare, bazele structurii organizatorice funcţionale 10.[COUR89] pleacă de la următoarea abordare a funcţiilor De vreme ce piaţa este în continuă evoluţie, este necesar ca firmele să aloce resurse importante acestei funcţii, în caz contrar riscând să nu poată face faţă evoluţiei înregistrate la nivel de concurenţă. nvestiţiile în cercetare dezvoltare sunt o decizie strategică a oricărei firme, în lipsa acestora ajungându-se în situaţii de stagnare a creşterii economice, urmată în mod logic de involuţie şi dispariţia de pe piaţă. Logistica: o funcţie transversală! Din prezentarea clasică a funcţiilor întreprinderii, rezultă că termenul de logistică este implicat în activităţile de comerţ şi în cele de producţie, făcându-se diferenţierea între logistica internă şi logistica externă 11 [DARR90]. Abordarea pare corectă şi logică, numai că, în condiţiile orientării firmelor către piaţă şi client, nu mai este de actualitate! Existenţa acelor categorii de activităţi logistice ne pune problema interacţiunii şi continuităţii acestora, mai ales că se regăsesc în două funcţii distincte. Considerând că atât principiile, cât şi metodele aplicate celor două logistici sunt aceleaşi, propunem o nouă abordare: logistica ca funcţie transversală a întreprinderii! Pentru a susţine această teorie, plecăm de la ideea că logistica se regăseşte şi are legături cu toate funcţiile întreprinderii, asigurând buna desfăşurare a fluxurilor, de orice natură (materială şi informaţională). După cum am definit logistica, aceasta trebuie să facă legătura între furnizori firmă şi clienţi, prin managementul fluxurilor specifice. În plus, considerăm că această funcţie se suprapune parţial cu cele 5 funcţii de bază ale firmei, realizând de altfel o pasarelă între ele. Suprapunerile actuale cu funcţiile întreprinderii ar fi următoarele: Pentru funcţia comercială: organizarea logisticii externe, managementul stocurilor şi al magaziilor de materiale şi de produse finite, etc.; Pentru funcţia economică: orice flux de mărfuri este însoţit de un flux de informaţii, precum şi de un flux financiar; Pentru funcţie de producţie: organizarea logisticii de aprovizionare a fluxurilor tehnologice / locurilor de muncă, ; Pentru funcţia de resurse umane: în afară de fluxurile informaţionale bidirecţionale (întâlnit de altfel cu fiecare altă funcţie a întreprinderii), este necesară organizarea în comun a forţei de vânzare; Pentru funcţia de cercetare-dezvoltare: nu putem concepe o evoluţie a firmei, fără a face progrese în managementul lanţurilor logistice! De aici rezultă necesitatea creării unei noi funcţii de management în firme, de tip transversal, aceea de manager al logisticii ( Manager logistică )12 [DARR90]. 9. MOLET, H., Une nouvelle gestion industrielle, Ed. HERMES, Paris, COURTOS, A., e.a., - Gestion de production, Ed. Les Editions d'organisation, Paris, Franţa, DARRE, Y., La fonction logistique: une nouvelle fonction dans l'entreprise, Ed. CEREQ, Paris, Franţa, DARRE, Y., La fonction logistique: une nouvelle fonction dans l'entreprise, Ed. CEREQ, Paris, Franţa,

5 Teoria transversabilităţii logisticii o putem reprezenta la modul următor (Figura nr.1): FUNCŢLE ÎNTREPRNDER COMERCA LĂ ECONOM CĂ PRODUCŢ E RESURSE UMANE CERCETAR E- DEZVOLTA RE F U R N Z O R FUNCŢA DE LOGSTCĂ Figura nr. 1: Logistica ca funcţie transversală C L E N Ţ Misiunea acestui manager în firmă va fi aceea de a optimiza şi de sincroniza totalitatea fluxurilor fizice, financiare şi informaţionale, de la furnizori şi până la nivel de clienţi. În fapt, prin activitatea sa, va trebui să fie capabil să integreze totalitatea activităţilor de cercetare, concepţie, proiectare, achiziţii, fabricaţie şi livrare într-un flux logistic global al firmei 13[PMO01]. În mod concret, responsabilităţile managerului logistic ar trebui să fie următoarele: Analiza globală a parametrilor comerciali şi de producţie, în vederea stabilirii unui just echilibru; Elaborarea de previziuni ale volumului vânzărilor şi stabilirea obiectivelor comerciale; Optimizarea fluxurilor de aprovizionare cu materii prime, materiale, servicii conexe; Optimizarea stocurilor de aprovizionare, în funcţie de previziuni şi obiective; Elaborarea de planuri şi de programe de fabricaţie (împreună cu managerul de producţie); Optimizarea stocurilor de produse finite; Coordonarea livrărilor de produse finite pe piaţă; Elaborarea şi urmărirea unui set de indicatori de performanţă specifici fluxurilor logistice; Etc. Crearea unei astfel de responsabilităţi transversale trebuie să fie susţinută politic de managementul firmei, întrucât va trebui să fie însoţită şi de delegarea de autoritate corespondentă. Este 5

6 vorba de o reconsiderare a organizării proceselor de decizie, din punctul nostru de vedere fiind necesară o extensie a transversabilităţii şi la nivelul celorlalte funcţii ale întreprinderii. Succesul unei astfel de acţiuni va fi condiţionat de disponibilitatea compartimentelor funcţionale de a conlucra şi de a partaja informaţiile specifice produse sau analizate local. CONCLUZ Cercetarea documentară realizată şi buna cunoaştere a realităţii economice româneşti ne-a permis să identificăm rolul major jucat de activitatea de logistică atât în firme, cât şi în societate. În acest scop, s-au prezentat care sunt realităţile actuale ale logisticii externe şi s-a demonstrat importanţa strategică a unei bune organizări a logisticii interne în firme. Pornind de la istoric şi continuând cu definiţiile clasice ale acestui domeniu, s-a reuşit concepţia unei proprii viziuni asupra logisticii, definită de noi ca fiind acţiunea de prevedere, planificare, organizare, realizare şi control a fluxurilor materiale şi informaţionale pe întreaga durată a ciclului de viaţă al unui produs, în condiţii viabile tehnic şi economic pentru firmă şi pentru alte părţi interesate. În raport cu alte abordări, această definiţie prezintă avantajele includerii acţiunii de prevedere în activitatea de logistică, a dualităţii materie informaţie în fluxurile logistice şi a noţiunea standard de produs, toate acestea fiind centrate pe ciclul de viaţă al unui produs. S-a considerat necesară reliefarea locului pe care trebuie sa-l deţină logistica în firme. În acest scop, s-a pornit de abordarea clasică a firmelor pe bază de funcţii şi s-a emis ipoteza necesităţii organizării funcţiei de logistică sub formă transversală şi a creării unei noi funcţii de conducere în firme, respectiv al managerului logistic. Avantajul acestui raţionament rezidă din posibilitatea optimizării globale a fluxurilor logistice, implicând toate funcţiile întreprinderii. Considerăm că rezultatele documentării şi contribuţiile aduse domeniului în acest referat pot fi valorificate în cercetările următoare, în care vom încerca să dezvoltăm diverse alte aspecte teoretice şi practice ale logisticii. 13 PMOR, Y., Logistique technique et mise en œuvre, Ed. DUNOD, Pris, Bibliografie 1. PNTO, P., La performance durable. Renouer avec les fondamentaux des entreprises qui durent, Dunod, Paris, MÖLLER, K., WLSON,1., Business Marketing: An nteraction and Network Perspective. David T. Springer (Eds.) CLML] 4. ASA 5. WLAL 6. AFNO Norme francaise AFNOR X WGHT, O., La production a délai court, Ed. THE O. WGHT Co., Paris, VERZEA,., LUCA, G.P., Management general, Ed, Performantica, asi, MOLET, H., Une nouvelle gestion industrielle, Ed. HERMES, Paris, COURTOS, A., e.a., - Gestion de production, Ed. Les Editions d'organisation, Paris, Franţa,

7 11. DARRE, Y., La fonction logistique: une nouvelle fonction dans l'entreprise, Ed. CEREQ, Paris, Franţa, ibid PMOR, Y., Logistique technique et mise en œuvre, Ed. DUNOD, Pris, VERZEA,., LUCA, G.P., Management general, Ed, Performantica, asi, Notă: Cercetări realizate în cadrul proiectului POSDRU/6/1.5/S/26 cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane