PLAN SECTORIAL ADER 2020

Transcription

1 PLAN SECTORIAL ADER 2020 Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Industrializarea și Marketingul Produselor Horticole HORTING Obiectivul general: ADESC Contract: (număr/an) 321/2011 Anul începerii Denumirea proiectului: Denumirea fazei : Persoana de contact (Directorul proiect): VINTILĂ Marian Numărul /codul ADER proiectului Act Adiţional: 3 (număr/an) Durata (luni):36 Anul finalizării Dezvoltarea de tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a produselor horticole în vederea menţinerii calităţii şi creşterii competitivităţii fermelor de semi subzistenţă Organizare experimentală ciclul II. Inființare experiențe, culegere de date și interpretarea rezultatelor referitoare la tehnici de uscare, deshidratare, stocare șidepozitare fructe și legume Date contact (tel/fax, e mail): Tel , Fax marian.vintila57@yahoo.com : ihorting@yahoo.com Proiectul 321/ 2011

2 Contractor: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Industrializarea si Marketingul Produselor Horticole- Horting Bucuresti Contractor asociat Partener 1- Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Voinești județul Dâmbovița Contractor asociat Partener 2- Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău județul Buzău Durata contractului:

3 Obiectivul general din Planul sectorial: Creşterea competitivităţii fermelor de semisubzistenţă Obiectivul specific din Planul sectorial: Sisteme de transformare şi prelucrare a produselor agricole şi zootehnice primare şi secundare adaptate fermelor de semi-subzistenţă Obiectivul proiectului: Dezvoltarea de tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a produselor horticole în vederea menţinerii calităţii şi creşterii competitivităţii fermelor de semi-subzistenţă

4 Conţinutul tematic al proiectului Au fost concepute patru faze de derulare a proiectului care au avut rolul de a valida prin experimentări succesive datele referitoare la: - tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare utilizate în valorificare fructelor și legumelor pretabile a fi folosite în fermele de semisubzistență; - tehnici și metode specifice de stocare şi depozitare utilizate în valorificare fructelor și legumelor pretabile a fi folosite în fermele de semi-subzistență; - realizarea de module tehnologice specifice de uscare şi deshidratare, stocare şi depozitare a legumelor, respectiv a fructelor din producția proprie. pentru fermele de semi-subzistență; - diseminarea rezultatelor referitoare la tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a legumelor în fermele de semisubzistență.

5 1. MATERIALUL ȘI METODELE UTILZATE Cercetările efectuate s-au referit în principal la influența cultivarelor, a condițiilor de deshidratare și depozitare-stocare asupra calității și duratei de menținere a calității unor specii de fructe și legume (caise, mere, prune, ardei, ceapă uscată și morcov), considerate ca reprezentative pentru activitatea fermelor de semi-subzistență pomicole și legumicole. Experiențele s-au desfășurat atât în condiții de laborator cât și de microproducție pentru certificarea rezultatelor tehnologice. Factorii mentionați stau astfel la baza organizării pe variante a experiențelor. Schema generală de organizare a experiențelor desfășurate în cadrul proiectului, este prezentată în tabelul următor și cuprinde un număr de 72 de variante experimentale. Factorii experimentali care stau la baza schemei de organizare experimentală sunt : 2 operațiuni tehnologice post-recoltă (uscare-deshidratare și păstrare-stocare), 6 specii de fructe și legume (caise, mere, prune, ardei, ceapa uscată, morcov), 3 cultivare din fiecare specie (în funcție de sortimentul cultivat) și 2 condiții / faze de lucru (laborator și microproducție).

6 S-au utilizat soiri și hibrizi ai următoarelor cultivare: Proiectul 321/ 2011 Nr. crt. Specia Denumire soi / hibrid Cais Prunus armeniaca L Royal Mari de Cenad Cea mai bună de Royal Mari de Cenad, Cea mai bună de 2 Măr Malus domestica 3 Prun Prunus domestica 4 Ardei Capsicum annuum 5 Ceapă Allium cepa 6 Morcov Daucus carota Ungaria Jonathan Golden delicious Idared Anna Späth Vinete de Italia Tuleu gras Galben superior Splendens Bianca De Buzău Daytona Countach Astral Floride Nabuco Ungaria Jonathan Golden delicious, Idared Anna Späth, D Agen, Centenar Galben superior, Splendens Buzău 10 De Buzău Daytona, Countach Astral Floride Nabuco Royal, Mari de Cenad, Cea mai bună de Ungaria * Anna Späth, D Agen, Centenar Galben superior Buzau 10 Bianca * *

7 Organizarea pe variante experimentale s-a făcut în fiecare fază (corespunzătoare anilor ), ȋn funcție de soi şi condițiile de stocare-păstrare. Nr.crt. Varianta Cultivar Condiții de depozitare 1 V1 Mediu ambiant (20 22 C) 2 V2 Cais Refrigerare (10 12 C) 3 V3 Măr Cond.frigorifice (3 5 C) 4 V4 Prun Mediu ambiant (20 22 C) 5 V5 Ardei Refrigerare (10 12 C) 6 V6 Ceapă Cond.frigorifice (3 5 C) 7 V7 Morcov Mediu ambiant (20 22 C) 8 9 V8 V9 Refrigerare (10 12 C) Cond.frigorifice (3 5 C)

8 Pregătirea experiențelor de depozitare-stocare în cadrul laboratorului tehnologic Horting

9 Experiențele efectuate pentru uscare-deshidratare VARIANTA 1 Utilizarea unui uscător de mică capacitate, achiziționat din comerț, pretabil a fi utilizat în gospodări individuale și în număr mai mare sau de capacitate mai mare în ferme de semisubzistență.

10 VARIANTA 2 Utilizarea unei instalații de deshidratare a legumelor și fructelor la presiune atmosferică în curent de aer cald Instalație de deshidratare a legumelor și fructelor a.vedere generală b.panou de acționare c.interfață calculator de proces d.sisteme de măsură temperatură, umiditate și viteză aer

11 VARIANTA 3 Utilizarea unui uscător solar (realizat la ICDIMPH Horting, în cadrul fazei 3/2013 a proiectului). Acesta, este constituit din două componente, un sistem de încălzire indirectă (colector solar) având 1,6 metri pătrați și o cameră de uscare separată, cu un volum de 216 de litri, care găzduiește cinci tăvi pentru produse de 0.24 de metri pătrați fiecare, concepute a fi detașabile pentru o întreținere ușoară și mobilitate în aranjarea produselor pe suprafața lor. Coșul de deasupra camerei de uscare este echipat cu un obturator care poate fi deschis sau închis în funcție de debitul de aer dorit să treacă prin uscător. Dimensiunile constructive și vederi de ansamblu ale uscătorului solar a.vedere laterală; b. vedere frontală)

12 Pentru determnarea parametrilor procesului de uscare din uscătorul solar au fost utilizate o serie de aparate și înregistratoare de temperatură și umiditate Termometru de interior Pistol cu laser pt. Înregistrator temperatură exterior înregistrare temperatură umiditate

13 Modul de amplasare a aparatelor de măsură și control în incinta uscatorului solar

14 Pentru monitorizarea și determnarea parametrilor procesului de deshidratare cu sistemul casnic, au fost utilizate înregistratoare de temperature[ și umiditate de tip MicroLite 5032P-RH-A

15 STRUCTURA ACTIVITȚILOR DIN CADRUL PROIECTULUI Conceperea acestei structuri a avut în vedere realizarea unor faze anuale (fiecărui an de derulare a proiectului îi corespunde o fază) in vederea obținerii unor rezultate, ce pot fi comparate și verificate pe parcursul celor 36 luni ale proiectului. ANUL FAZĂ ACTIVITĂȚI PARTENERI 2011 Faza 1. Informare, documentare si stabilire protocol experimental Activitate 1.1 Informare, documentare si schimb de experienta referitor la fermele de semi subzistenta, tehnici si metode specifice de valorificare a fructelor si legumelor din productie proprie Conducător proiect (CP) Horting P1 SCDP Voinești P2 SCDL Buzău Activitatea 1.2 Stabilirea protocolului experimental privind variantele experimentale

16 2012 Faza 2 Organizare experimentală ciclul I. Inființare experiențe, culegere de date și interpretarea rezultatelor referitoare la tehnici de uscare, deshidratare, stocare și depozitare fructe și legume Proiectul 321/ 2011 ANUL FAZĂ ACTIVITĂȚI PARTENERI Activitatea 2.1 Monitorizarea factorilor tehnologici si biologici responsabili de menținerea calitații produselor horticole în ferme de semisubzistență (ciclul I) Activitatea 2.2 Realizare variante experimentale de uscare, deshidratare (2 variante) și stocare, depozitare (2 variante), a fructelor si legumelor (ciclul I) Activitate 2.3 Analizarea datelor experimentale, conexiuni și interdependențe ale factorilor tehnologici și biologici, în menținerea calității fructelor și legumelor uscate, deshidratate, stocate și depozitate. Constrângeri și soluții practice posibile CP P1 P2 CP

17 ANUL FAZĂ ACTIVITĂȚI PARTENERI Activitatea 3.1 Monitorizarea factorilor tehnologici si biologici responsabili de menținerea calitații produselor horticole în ferme de semi subzistență (ciclul II) 2013 Faza 3 Organizare experimentala ciclul II. Inființare experiente, culegere de date și interpretarea rezultatelor referitoare la tehnici de uscare, deshidratare, stocare și depozitare fructe și legume Activitatea 3.2 Realizare variante experimentale de uscare, deshidratare (2 variante) și stocare, depozitare (2 variante), a fructelor si legumelor (ciclul II) Activitate 3.3 Analizarea datelor experimentale, conexiuni și interdependențe ale factorilor tehnologici și biologici, în menținerea calității fructelor și legumelor uscate, deshidratate, stocate și depozitate. Constrângeri și soluții practice posibile CP P1 P2 CP Activitatea 3.4 Diseminarea rezultatelor parțiale referitoare la tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a fructelor în fermele de semi subzistență CP P2

18 ANUL FAZĂ ACTIVITĂȚI PARTENERI Activitatea 4.1 Monitorizarea factorilor tehnologici si biologici responsabili de menținerea calitații produselor horticole în ferme de semi subzistență (ciclul III) 2014 Faza 4 Organizare experimentală ciclul III. Inființare experiente, culegere de date și interpretarea rezultatelor referitoare la tehnici de uscare, deshidratare, stocare și depozitare fructe si legume Activitatea 4.2 Realizare variante experimentale de uscare, deshidratare (2 variante) și stocare, depozitare (2 variante), a fructelor si legumelor (ciclul III) Activitate 4.3 Analizarea datelor experimentale, conexiuni și interdependențe ale factorilor tehnologici și biologici, în menținerea calității fructelor și legumelor uscate, deshidratate, stocate și depozitate. Constrângeri și soluții practice posibile Activitatea 4.4 Diseminarea rezultatelor parțiale referitoare la tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a legumelor în fermele de semi subzistență CP P1 P2 CP CP P1 Activitate 4.5 Realizarea de module tehnologice specifice de uscare şi deshidratare, stocare şi depozitare a legumelor, respectiv a fructelor din producția proprie. pentru fermele de semi subzistență CP P1 P2

19 REZULTATE PRIVIND ACTIVITATEA: Monitorizarea factorilor tehnologici și biologici responsabili de menținerea calității produselor horticole în ferme de semi-subzistență Factorii de mediu, cliamtici, edafici, orografici și tehnologici au rol determinant în existenţa culturilor horticole. Cerinţele plantelor horticole variază de la o specie la alta, de la un soi la altul, chiar şi aceeaşi plantă îşi variază cerinţele în funcţie de fenofaza de vegetaţie în care se află. Având în vedere că experimentările din cadrul proiectului s-au făcut pe trei cultivare de fructe (caise, mere, prune) și pe trei cultivare de legume (ardei, ceapă, morcov), în continuare vor fi prezentate separate o serie de aspect specifice acestora, în ceea ce privește rolul factorilor de mediu asupra agroecosistemul pomicol și legumicol desprinse din activitățile de monitorizare desfășurate de P1- SCDP Voinești și P2-SCDL Buzău.

20 3.1 Cultivare pomicole Cais, Măr, Prun Biotopul agroecosistemului pomicol este componentul abiotic care cuprinde toţi factorii climatici şi edafici. Acesta condiţionează răspândirea speciilor pomicole. Fiecare bazin pomicol este caracterizat prin anumite condiţii climatice şi edafice specifice zonei, permiţând sau nu răspândirea unor specii pomicole. Fiecare factor climatic are un rol determinant, dar ei nu acţionează izolat, relaţiile dintre ei sunt de interdependenţă: modificarea unuia atrage după sine modificarea celorlalţi. Factorii de mediu influenţează creşterea şi fructificarea pomilor, dar legătura este reciprocă, plantele la rândul lor influenţând condiţiile de mediu. Astfel, prin intermediul frunzelor şi ramurilor pomii micşorează viteza vânturilor, contribuind la conservarea apei în sol şi protejarea contra eroziunii solului.

21 Lumina ca factor de vegetaţie prin fotosinteză, lumina devine principala sursă de energie în sintetizarea substanţelor organice şi a celorlalte procese vitale, fiind în ultimă instanţă condiţia de bază în realizarea unor producţii mari defructeşi de calitate. Majoritatea speciilor pomicole de climat temperat sunt fotofile, fiind pretenţioase faţă de lumină. Asigurarea necesarului de lumină conduce la creşteri viguroase, ramificare corespunzătoare, favorizează diferenţierea mugurilor de rod, menţine o stare fitosanitară bună, contribuie la acumularea de zahăr şi colorarea mai intensă a fructelor. Excesul de lumină influenţează negativ randamentul fotosintezei, deoarece în aceste condiţii frunzele rămân mai mici, pigmenţii clorofilieni se deplasează spre interiorul frunzelor, care sunt mai groase. Insuficienţa luminii (umbrirea) influenţează negativ diferenţierea mugurilor de rod şi căderea fiziologică a fructelor. Influenţa luminii se manifestă, în primulrând, prin intensitate, care influenţează fotosinteza şi, implicit cantitatea de energie înmagazinată în diferite organe.

22 Căldura ca factor de vegetaţie fiecare specie şi chiar fiecare soi are cerinţe faţă de temperatură specifice. Ca urmare, temperatura are o acţiune limitativă pentru răspândirea culturii speciilor de climat temperat, care se manifestă, în special, prin temperaturile extreme (minima şi maxima zonei), prin accidentele climatice (brumele şi îngheţurile târzii de primăvară). În caracterizarea unui bazin pomicol din punct de vedere al temperaturii, se porneşte de la media anuală a temperaturilor. Majoritatea speciilor pomicole de climat temperat găsesc condiţii favorabile în zonele cuprinse între izotermele de 9 şi 10 0 C pentru măr și prun, iar pentru cais zonele cuprinse între izotermele de 10-11,5 0 C oferă condiţii optime. Declanşarea şi desfăşurarea diferitelor procese fiziologice pentru parcurgerea anumitor fenofaze are loc în cadrul unor temperaturi bine determinate. Temperatura necesară pentru pornirea în vegetaţie a pomilor, primăvara, constituie pragul biologic pentru specia respectivă. Astfel, pragul biologic pentru pomi este, în general, de cca C. Intrarea în vegetaţie a mugurilor, respectiv dezmuguritul, este determinat de realizarea unei sume a temperaturilor active (care depăşesc pragul biologic), caracteristice pentru fiecare specie şi soi.

23 Apacafactordevegetaţie are un rol deosebit în viaţa speciilor pomicole, fiind unul din elementele de bază ale celulei vegetale. Astfel, rădăcinile pomilor conţin % apă, iar fructele %. Ca indicator al cantităţilor de apă consumate de către plante se utilizează coeficientul de transpiraţie, care reprezintă cantitatea de apă consumată pentru a obţine un kilogram substanţă uscată. Fenofazele critice pentru apă sunt reprezentate de creşterea intensă a lăstarilor şi a fructelor, iar cele mai reduse cerinţe faţă de apă se manifestă în timpul înfloritului şi către sfârşitul perioadei de vegetaţie la maturarea fructelor şi a lăstarilor. Seceta are ca efect încetinirea creşterii lăstarilor, îmbătrânirea prematură a ţesuturilor, o mai slabă diferenţiere a mugurilor de rod şi reducerea dimensiunilor fructului. Rezistenţa speciilor pomicole la secetă depinde în primul rând de specie, soi şi portaltoi. Excesul de umiditate prelungeşte perioada de vegetaţie, împiedică coacerea lemnului, maturarea şi colorarea fructelor. De asemenea ploile pot împiedica polenizarea şi favorizează dezvoltarea bolilor criptogamice. Excesul de apă din sol poate avea ca efect asfixierea rădăcinilor.

24 3.2 Cultivare legumicole Ardei, Ceapă, Morcov Proiectul 321/ 2011 Lumina ca factor de vegetaţie stă la baza procesului de fotosinteză şi a altor procese că: respiraţia, transpiraţia, etc. în cantităţi suficiente lumina asigura o bună nutriţie concretizată prin creşteri intense, lăstari viguroşi, cu ramificaţii numeroase, o bună diferenţiere a organelor de rod, o rodire regulată şi o bună acumulare a glucidelor în fructe. Atât excesul cât şi insuficiența luminii au efecte negative asupra creşterii şi fructificării plantelor legumicole. Acestea au pretenţii diferite faţă de lumină, în funcţie de locul lor de origine şi sistemul de cultură. Majoritatea plantelor legumicole fructifică la intensităţi mari ale luminii. Călduracafactordevegetaţie în timpul perioadei de vegetaţie, speciile legumicole au cerinţe diferite faţă de temperatură, în funcţie de fenofază. De la germinare şi până la răsărire cerinţele sunt mai mari faţă de temperatură. După răsărire până la apariţia primei frunze adevărate temperatura optimă este mai scăzută decât la germinarea seminţei cu 5-7 C. Cerinţele cele mai mari faţă de temperatură sunt în faza de creştere şi de măturare a fructelor, iar cele mai miciîn timpul fazei de repaus. Dirijarea temperaturii în primele faze de vegetaţie influenţează creşterea şi dezvoltarea, precocitatea şi nivelul producţiei. La temperaturi prea ridicate plantele se alungesc, se etiolează la bază. Dacă temperatura este mai scăzută, plantele sunt mai scurte, mai viguroase, au o culoare verde intens şi o bună rezistenţă.

25 Apa ca factor de vegetaţie umiditatea este unul dintre cei mai importanţi factori de care depinde obţinerea de producţii ridicate de legume. Apa din sol asigură deplasarea substanţelor nutritive în plantă, participă la alcătuirea organelor, la desfăşurarea normală a proceselor biochimice şi fiziologice. Astfel, rădăcinile conţin 65-85% apă, frunzele 70-75%, fructele 80-95%, seminţele 12-14%. Cantitateadeapă necesară unei plante este şi ea diferită. Plantele legumicole sunt mari consumatoare de apă, fapt pentru care majoritateaculturilordelegumeseamplasează în apropierea unei surse de apă. După cerinţele faţă de apă, ceapa face parte din legumele foarte pretenţioase, ardeiul din legumele pretenţioase, iar morcovul legume moderat de pretenţioase. Temperaturi medii lunare: iunie 2012, iunie 2013 și iunie 2014

26 Cantitatea lunară de precipitații: iunie 2012, iunie 2013 și iunie 2014 Condiţiile agro-climatice ale anului 2012 nu au fost în totalitate favorabile culturilor legumicole şi pomicole datorită manifestărilor de secetă preluncită. În cazul culturilor legumicole, lipsa precipitașiilor a fost compensată de utilizarea irigațiilor, dar nivelul ridicat al temperaturilor diurne a afectat totuși culturile. Condiţiile agro-climatice ale anului 2013, au fost favorabile atât dezvoltării culturilor legumicole cât și a celor pomicole, putând afirma că acest an a fost favorabil. Condiţiile agro-climatice ale anului 2013 nu au fost în totalitate favorabile culturilor legumicole şi pomicole datorită cantităților de precipitații însemnate înregistrate. Trebuie menţionat faptul că au fost întâmpinate, serioase greutăţi cu procurarea de material biologic unitar şi reprezentativ pentru producţia din ţara noastră datorită problemelor actuale din sectorul de cercetare horticolă. Condiţiile agro-climatice mai sus prezentate și-au pus amprenta asupra cultivarelor asupra comportamentului lor.

27 REZULTATE PRIVIND ACTIVITATEA Realizare variante experimentale de uscare, deshidratare (2 variante) și stocare, depozitare (2 variante), a fructelor si legumelor Variant experimentale de uscare - deshidratare și stocare - depozitare, a fructelor și legumelor au fost realizate unitar și în același mod pe parcursul anilor 2012 și 2013 excepție făcând annul 2014 când, pentru mere, ceapă și morcov nu au fost organizate experiențe de stocare-depozitare deoarece, perioada de experimentări depășea termenul de predare a rezultatelor finale ale proiectului. Determinările și observațiile prevăzute a fi efectuate la variantele experimentale se referă la : evaluări organoleptice (aspect, gust, fermitate); evoluția fermității structo-texturale (penetrometric); nivelului pierderilor de masă și al deprecierilor calitative; evoluția unor componente chimice (SU solubilă, aciditate titrabilă, zahăr total, vitamina C); monitorizarea factorilor tehnologici de deshidratate și păstrare-stocare (temperatură, umiditate relative, viteză de circulație a aerului).

28 Aspectul materialului biologic utilizat Proiectul 321/ 2011

29 Evoluția pierderilor medii de masă, prin stricare și totale Proiectul 321/ 2011 Pierderi caise Pierderi prune Pierderi mere Pierderi ardei

30 Pierderi ceapă Pierderi morcov

31 4.2 Variante experimentale privind uscarea - deshidratare Anul Varianta Metoda utilizată 2012 Varianta 1 Instalație casnică de deshidratare Varianta 2 Instalație de deshidratare, secție microproducție Horting 2013 Varianta 1 Instalație casnică de deshidratare Varianta 2 Instalație de deshidratare, secție microproducție Horting 2014 Varianta 1 Instalație casnică de deshidratare Varianta 3 Uscător solar realizat de CP în cadrul fazei 3/2013 a proiectului

32 Varianta 1 caise, prune și ardei In cadrul variantelor experimentale s-au monitorizat factorilor tehnologici de deshidratate (temperatură, umiditate relative, viteză de circulație a aerului) cu aparatura prezentată in capitolul material și metodă.

33 Varianta 2 caise, prune și ardei Varianta 3 caise și prune

34 REZULTATE PRIVIND ACTIVITATEA: Analizarea datelor experimentale, conexiuni și interdependențe ale factorilor tehnologici și biologici, în menținerea calității fructelor și legumelor uscate, deshidratate, stocate și depozitate. Constrângeri și soluții practice posibile 5.1. Analiza datelor experimentale privind stocarea-depozitare In urma efectării experiențelor s-au obținut rezultate asupra cultivarelor de fructe și legume privind: - aspectul fizic și datele biometrice; - pierderi pe durata de stocare depozitare în mediu ambiant, refrigerare și condiții de frig; - nivelul şi evoluția unor componente chimice după recoltare și pe durata de stocare depozitare în mediu ambiant, refrigerare și condiții de frig.

35 Variația datelor biometrice la caise Variația datelor biometrice la prune

36 Variația datelor biometrice la mere Variația datelor biometrice la ardei

37 Variația datelor biometrice la ceapă Variația datelor biometrice la morcov

38 - Caise se constată că în condițiile unui an favorabil precum a fost 2013, dimensiunile biometrice ale fructelor au avut valori mai mari decât în ceilalți ani, evidențiindu-se greutatea caiselor Mari de Cenad cu valori medii de 81,05 g; - Prune - se constată că valori superioare ale dimensiunilor biometrice au avut fructele din cultura anului 2014, ceea ce ne permite să afirmăm că un an cu precipitații este favorabil; - Mere deși condiții obiective nu ne-au permis efectuarea experiențelor în trei ani consecutivi, analiza graficului ne permite să afirmăm că în condițiile favorabile ale anului 2013, fructele au avut dimensiuni biometrice superioare și s-au încadrat în carcateristicile soiului; - Ardei deși materialul biologic a variat pe parcursul experiențelor (s-au folosit 4 soiuri), în condițiile climatice ale anului 2013 s-au obținut producții cu dimensiuni biometrice optime ce au respectat carcteristica soiului; - Ceapa nu s-au constatat variaíi semnificative ale dimensiunilor biometrice, acestea au avut valori apropiate pe parcursul celor doi ani de experimentări pentru soiul Daytona. Celelalte soiuri, din condiíi obiective nu au putut fi studiate decât pe parcursul unui an; - Morcov nu prezintă variații semnificative a dimensiunilor biometrice în cei doi ani, putând considera constate valorile acestora.

39 Variația pierderilor la caise Variația pierderilor la prune

40 Variația pierderilor la mere Variația pierderilor la ardei

41 Variația pierderilor la ceapă Variația pierderilor la morcov

42 CAISE Cele mai bune rezultate: soiuri și condiții de păstrare PRUNE Cele mai bune rezultate: soiuri și condiții de păstrare Royal (cald) Mari de Cenad (frig) Cmb de Ungaria (rece) Proiectul 321/ Mari de Cenad (cald+ frig) Cmb de Ungaria (rece) Royal (cald+rece) Cmb de Ungaria (frig) Anna Spath (cald +rece+ frig) Centenar (cald+rece+frig) Centenar (cald+rece+frig) MERE Cele mai bune rezultate: soiuri și condiții de păstrare Golden delicious (cald +rece+ frig) Golden delicious (cald) Idared (rece+frig)

43 ARDEI Cele mai bune rezultate: soiuri și condiții de păstrare Bianca (cald +rece+ frig) Buzău 10 (cald+rece+frig) Buzău 10 (cald+rece+frig) CEAPĂ Cele mai bune rezultate: soiuri și condiții de păstrare MORCOV Cele mai bune rezultate: soiuri și condiții de păstrare De Buzău (cald) Daytona (rece+ frig) Daytona (cald +rece+ frig) Astral Astral (rece) (cald +rece) Floride Floride (cald+ frig) (frig)

44 Analiza datelor experimentale privind uscarea-deshidratarea Proiectul 321/ 2011 VARIANTA 1 Instalație casnică de deshidratare Acest tip de instalație a fost utilizat pe parcursul celor treia ani de experimentări, dovedindu-și eficacitatea, singurul inconvenient este productivitatea redusă datorată capacității mici de prelucrare 2 3,5 kg materie primă, dar acest inconvenient poate fi depășit prin achiziționarea a mai multe aparate Variația factorilor de deshidratare pentru ardei

45 VARIANTA 2 Instalație de deshidratare a secție de microproducție Horting S-a utilizat în primii doi ani de experimentări, respectiv 2012 și 2013 în scopul de a stabili stabilirea parametrilor optimi de conducere ai procesului de deshidratare. Pe parcursul experiențelor s-a avut in vedere modul de variație ai următorilor factori: temperatura aerului și umiditatea relativă a aerului cald, în instalația de deshidratare. Variația temperaturii Variația umidității

46 VARIANTA 3 Uscător solar realizat de echipa Horting în cadrul fazei 3/2013 a proiectului Construit ca o alternativă economică (preț de cost al materielelor lei) și ecologică uscătorul solar reprezintă o alternativă viabilă a fi utilizată în fermele de semisubzistență. Cercetările efectuate și implicit rezultatele acestora au urmărit parametrii procesului de uscare, utilizând înregistratoare de temperatură și umiditate Variația temperaturii temperaturii în uscătorul solar (înregistrare luna iulie) Variația temperaturii în uscătorul solar (înregistrare luna august)

47 Variația umidității în uscătorul solar (înregistrare luna iulie) Variația umidității în uscătorul solar (înregistrare luna august)

48 Din analiza graficelor prezentate se desprind următoarele concluzii: Proiectul 321/ temperatura maximă a fost înregistrată de colectorul amplasat în partea superioară a captatorului solar, 51,590C în iulie și 68,440C în august, carora le-a corespuns o temperatură în camera de uscare de 37,640C respectiv 47,130C. Scăderea temperaturii fiind generată de temperatura materialului supus uscării; - în condițiile anului 2014, regimul termic a fost mai ridicat în luna august față de iulie, fapt evidențiat de valorile temperaturilor înregistrate pe parcursul experimentărilor; - pe timpul nopții se constată o egalizare a temperaturilor atât în camera de uscare cât și în colectorul solar,valorile temperaturilor fiind apropiate de cele ale mediului ambiant dar superioare acestora; - umiditatea relativă este scăzută semnificativ în timpul zilei, în perioada de insolație maximă și crescută pe timpul nopții datorită umidității existente în produsul supus uscării.

49 REZULTATE PRIVIND ACTIVITATEA: Diseminarea rezultatelor parțiale referitoare la tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a legumelor în fermele de semisubzistență Diseminare Vintilă M., Mohora Angela, Moise Daniela Studies on dehydration of onion - Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol.12, Issue4, 2012 Print ISSN , CD ISSN-L , E-ISSN USAMV 2012 Diseminare Vintilă M., Niculescu F., Iliescu L., Popescu Simona Aspecte privind păstrareadepozitarea și uscarea-deshidratarea unor soiuri de fructe (caise, mere, prune - Simpozion anual Valorificarea produselor horticole românești - o șansă pentru agricultura României" ICDIMPH Horting, București 28 noiembrie 2013; - Veronica Tănasă, Daniela Moise, Maria Stanca Determinarea vitaminei C din ardei prin cromatografie de lichide de inalta performanta si metoda spectrofotometrica - Simpozion anual Valorificarea produselor horticole românești - o șansă pentru agricultura României" ICDIMPH Horting, București 28 noiembrie 2013;

50 - Echipa proiectului din cadrul Horting + Echipa proiectului de la SCDP Voinești Masă rotundă cu rezultate parțiale referitoare la fermele pomicole de semi-subzistență organizată în cadrul Simpozionului anual Valorificarea produselor horticole românești - o șansă pentru agricultura României" ICDIMPH Horting, București 28 noiembrie 2013; - Alexe Constanța, Vintila M., Lamureanu Gh., Caplan I. The crop technology impact factor of the obtaining and maintaining of the quality of the onion" - Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology, vol 17 (3), Banat University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Timoșoara; - Vintilă M. Bogoescu M., Angela Mohora - Studies on Dehydration of Plums Acta Horticulturae, nr.981/2013 pg. 685 Proc. II nd Balkan Symposium on Fruit Growing Pitești România - Vintilă M., Bogoescu M., Mohora Angela Realizări și perspective în domeniul valorificării produselor horticole și culturii legumelor în sere Hortus nr. 12/2013 Ed. ARTIPRINT, 2013 ISBN pag Vintilă M. - Technical aspects concerning the quality preservation in fresh and dehydration of apricots Scientific Papers, Series B. Horticulture, vol. LVII, pg USAMV București

51 Diseminare Vintilă M Design and performance evaluation of a solar convection dryer for drying fruits and vegetables 42 nd Symposium "Actual Tasks on Agricultural Engineering", Opatija, Croatia, 2014 ISSN , pag Thomson Reuters: Conference Proceedings Citation Index and ISTP, CAB International -Agricultural Engineering Abstracts, Cambridge Scientific Abstracts - Conference Papers Index, InterDok - Daniela Veringă, Căsăndroiu T., Stan G. C. Burgers model testing to rheological behavior of apples for strain compression 42nd Symposium "Actual Tasks on Agricultural Engineering", Opatija, Croatia, 2014 ISSN , pag Thomson Reuters: Conference Proceedings Citation Index and ISTP, CAB International -Agricultural Engineering Abstracts, Cambridge Scientific Abstracts - Conference Papers Index, InterDok; - Vintilă M., Ghiauş A.G., Fătu V. Prediction of airflow and temperature profiles inside convective solar dryer The13thInternationalSymposiumPROSPECTS FOR 3rd MILLENNIUM AGRICULTURE September, 2014 Cluj-Napoca, Romania Buletinul USAMVCN CN nr. 71(2)/2014 Print ISSN ; Electronic ISSN X - Vintilă M., Niculescu F.A., Romas M. Technical aspects regarding the preservation of dry onions in different storage conditions The 13th International Symposium PROSPECTS FOR 3rd MILLENNIUM AGRICULTURE September, 2014 Cluj-Napoca, Romania Buletinul USAMVCN CN nr. 71(2)/2014 Print ISSN ; Electronic ISSN X

52 -Vintilă M. Niculescu F.A., Romas M. Sisteme de păstrare-depozitare și uscaredeshidratare pretabile a fi utilizate în fermele de smisubzistență Workshop, 22 august 2014, Satu Mare - Vintilă M. și colaboratorii din cadrul proiectului Dezvoltarea de tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a produselor horticole în vederea menţinerii calităţii şi creşterii competitivităţii fermelor de semi-subzistenţă Sesiunea anuală de comunicări științifice HOTING cu tema:"realizări și perspective în valorificarea produselor horticole " 9 octombrie Vintilă M, Niculescu F.A Dezvoltarea de tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a produselor horticole în vederea menţinerii calităţii şi creşterii competitivităţii fermelor de familie Conferința, " Ferma de familie hrănește lumea, protejând planeta", U.S.A.M.V. București, Echipa proiectului din cadrul Horting + Echipa proiectului de la SCDL Buzău Masă rotundă cu rezultate parțiale referitoare la fermele legumicole de semi-subzistență organizată în cadrul Simpozionului anual Realizări și perspective în valorificarea produselor horticole ICDIMPH Horting, București 9 octombrie Vintilă M. și echipa proiectului din cadrul Horting + Echipa proiectului de la SCDL Buzău + Echipa proiectului de la SCDP Voinești ADER 321 Dezvoltarea de tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a produselor horticole în vederea menţinerii calităţii şi creşterii competitivităţii fermelor de semi-subzistenţă - Sesiunea anuală de comunicări științifice HOTING cu tema:"realizări și perspective în valorificarea produselor horticole " 9 octombrie 2014.

53 REZULTATE PRIVIND ACTIVITATEA: Proiectul 321/ 2011 Realizarea de module tehnologice specifice de uscare şi deshidratare, stocare şi depozitare a legumelor, respectiv a fructelor din producția proprie. pentru fermele de semi-subzistență Această activitatea s-a concretizat prin relizarea și prezentarea în cadrul etapei 4/2014 a proiectului a următoarelor module: - Modul 1 deshidratarea legumelor; - Modul 2 deshidratarea fructelor; - Modul 3 păstrare-depozitare legume; - Modul 4 păstrare-depozitare fructe; In aceste module sunt prezentate aspecte tehnologice cu aplicabilitate practică la nivelul fermelor de semisbzistență și nu numai.

54 CONCLUZII - Experimentările din cadrul proiectului au fost realizate pe un număr de trei specii de fructe (caise. mere, prune) și trei specii de legume (ardei, ceapă, morcov) conform protocolului experimental stabilit. La fiecare specie au fost studiate trei soiuri/hibrizi reprezentativi în cultură, urmărindu-se în principal comportamentul acestora la stocare depozitare și uscare deshidratare; - Factorii tehnologici precum: numărul de zile de la înflorire până la recoltare; suma gradelor zilnice de temperatură; tehnologia de producere, au fost monitorizați de cei doi parteneri SCDP Voinești și SCDL Buău, în perioada de dezvoltare a culturii. Condiţiile agro-climatice ale anilor 2012, 2013 și 2014 au fost diferențiate anul 2012 cu un regim pluviometric scăzut și temperaturi mari în perioada iunie septembrie, anul 2013 a fost un an normal și favorabil culturilor legumicole și pomicole, iar anul 2014 a avut un regim pluviometric excedentar, cu temperaturi scăzute mai ales în perioda de primăvară; - Variantele tehnologice de stocare și depozitare au vizat pe lângă studierea modului de comportare al fructelor și legumelor la temperatura mediului ambiant și două variante de păstrare în condiții de refrigerare C și condiții frigorifice 3-5 C;

55 - Evoluția principalelor componente chimice (substanță uscată, aciditate titrabilă, zahar total și vitamina C) din fructe poate fi un indicator important al capacității de menținere a calității fructelor ȋn diferite condiții de păstare şi al stadiului de maturitate al produsului la un moment dat. Evoluția acestor componente chimice a variat de la un soi la altul, având un curs diferit de tendință generală preconizată; - Variantele experimentale tehnologice de uscare deshidratare utilizate pe parcursul derulării proiectului au fost în număr de trei și au constat în:

56 - uscarea deshidratarea produselor pe aparat de deshidratare comun aflat în comerț, posibil de achiziționat la nivelul fermelor de semisubzistență datorită costului relativ acceptabil ( lei) cu o capacitate de 3-5 kg materie primă care a permis prin utilizarea unor înregistratoare de temperatură și umiditate urmărirea evoluției parametrilor de uscare în incinta acestora, în vederea stabilirii eficacității lor, variantă recomandată spre utilizare în fermele de semi-subzistență; - deshidratarea pe instalația existentă în secția de prelucrare a produselor horticole din Horting, care poate fi asimilată cu o instalație industrială, dar care presupune un efort finaciar major de dotare pentru o ferma de semisubzistență; - uscarea pe un uscător solar, ca o variantă economică și simplă de construcție și utilizare la nivelul fermelor de semisubzistență, iar monitorizarea parametrilor de uscare cu ajutorul unor înregistratoare de temperatură și umiditate, precum și simularea matematică a procesului de uscare permit anticiparea performanțelor acestuia în anumite condiții favorabile de mediu.

57 - Factorii care influențează uscarea-deshidratarea depind de managementul procesului, respectiv de realizarea temperaturii optime a aerului în cazul uscătorului și de temperatură, umiditate și viteză a aerului în cazul instalației de deshidratare - Experimentările din cadrul proiectului au permis realizarea, prezentarea și publicarea în cadrul unor prestigioase manifestări științifice interne și internaționale (simpozioane, conferințe, workshopuri) a unor articole de diseminarea a rezultatelor referitoare la tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a legumelor și fructelor în fermele de semi-subzistență. - Realizarea celor patru module referitoare uscarea-deshidratarea legumelor, uscarea-deshidratarea fructelor, păstrarea-depozitarea legumelor și păstrarea-depozitarea fructelor, în care sunt prezentate aspecte tehnologice cu aplicabilitate practică la nivelul fermelor de semisbzistență și nu numai, împreună cu ghidul de bune practici, constitue materiale utile fermierilor și le dă posibilitatea valorificării superioare a producțiilor obținute.