Comitetul ştiintific Experţi români:

Transcription

1 Comitetul ştiintific Experţi români: Prof. Dr. Mircea Cinteză Prof. Dr. Dan Enăchescu Conf. Dr. Liviu Cocora Prof. Dr. Maria Dorobanţu Prof. Dr. Adrian Restian Dr. Alin Stănescu Prof. Dr. Ştefan Şuteanu Prof. Viorela Enăchescu Dr. Marius Mărginean Dr. Cristina Isar Dr. George Haber Dr. Mădălina Manea Experţi străini: Prof. Dr. Jan C. Van Es Prof. Dr. Victor Dubois Prof. Dr. Theo Voorn Dr. Gerda van der Weele Dr. Wietze Eizenga Comitetul de organizare Prof. Elvira Chirilă Dr. Răzvan Miftode Dr. Iuliana Popa Dr. Alexandra Câra Dr. Mirela Oniceanu Dr. Madălina Dumitrescu Dr. Maria Livia Suhastru Dr. Şerban Mircescu Dr. Paul Şerban Dr. Ioan - Petru Miloş As.Soc. Diana Olariu

2 Ghiduri de practica pentru medicina familiei P R O G R A M Sâmbătă, ,30-11,30 Deschiderea conferinţei 11,30-12,00 Pauză ,00 Hipertensiunea arterială esenţială 14,00-15,00 Pauză 15,00-17,00 Diabetul zaharat tip 2 17,00-17,30 Pauză 17,30-19,00 Infecţia urinară joasă necomplicată la femeie 19,00-22,00 Coctail Duminică, ,30-11,00 Îngrijirile prenatale în sarcina cu risc scăzut 11,00-11,30 Pauză ,45 Durerea lombară nespecifică a adultului 12,45-13,00 Închiderea conferinţei Diplomele de participare vor fie liberate duminică începând cu orele 13,00. 3

3 Conferinta Nationala de Medicina Familiei Program detaliat Sâmbătă, ,30-11,30 Deschiderea conferinţei Dr. Marius Mărginean, Preşedinte CNSMF Cuvântul MS Cuvântul CMR Prof. Dr. Cristian Vlădescu, Preşedinte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Dr. Sorin Paveliu, Secretar Comisia de Sănătate, Camera Deputaţilor Dr. Victor Olshavsky, Biroul OMS România Dr. Adrian Restian, Catedra de Medicină de Familie, UMF Bucureşti Dr. George Haber, Preşedinte, Societatea Naţională de Medicina Familiei / Medicină Generală Mesajul Prof. Dr. Jan C. Van Es, Preşedinte Improving Quality Of Health Care în Romania, Preşedinte de onoare CNSMF Cuvântul unui pacient Metodologia de elaborare a ghidurilor de practică ale CNSMF Dr. Cristina Isar Gerda van der Weele - Experienţa Qualy-Med în România Dr. Tony Dedeu Spanish Society of Family and Community Medicine - Family Medicine în the XXI Century, from evidence to practice Prof. Dr. Theo Voorn - Un proiect în România: reflecţii ale echipei din Olanda 11,30-12,00 Pauză Prezentare satelit - Servier - "Medicina bazată pe dovezi - sunt toate trialurile cu IECA la fel?" - Dr. Elena Petcu 4

4 Ghiduri de practica pentru medicina familiei ,00 Prevenţia, diagnosticul şi tratamentul HTA esenţiale la adult 1. Hipertensiunea arterială esenţială - o problemă de patologie foarte frecventă în asistenţa primară Dr. Cristina Isar În ciuda pletorei de medicamente antihipertensive disponibile şi a accesului la îngrijiri, hipertensiunea a ramas în întreaga lume unul dintre principalii factori de risc ce conduc la complicaţii cardiovasculare importante. Analiza morbidităţii din asistenţa primară arată că hipertensivul este bolnavul cronic cu cele mai multe solicitări de consultaţii la medicul de familie, în România. Două motive, suficient de puternice pentru a oferi MF un instrument care să-l îndrume în a-şi sistematiza şi eficientiza modul de abordare a pacienţilor hipertensivi. 2. Diagnosticul hipertensiunii - măsurarea corectă a tensiunii arteriale Dr. Cristina Isar Diagnosticul hipertensiunii este consecinţa depistăarii unor valori tensionale crescute, la măsuratori repetate. Pe cât de banal, pe atât de supus erorilor este gestul de măsurare a tensiunii, indiferent cine îl face: medicul, asistenta medicală sau chiar pacientul. O măsurare greşită atrage dupa sine un diagnostic greşit şi implicit, costuri psihologice şi materiale substanţiale. Parcurgem împreună într-un mod interactiv, principalele greşeli întâlnite în măsurarea corectă a TA, prilej de reflexie şi reconsiderare sperăm, a acestui gest. 3. Diagnosticul pacientului hipertensiv - semnificaţia evaluării riscului cardiovascular la pacientul hipertensiv Dr. Adina Dărăbanţiu Evoluţia şi prognosticul pacientului hipertensiv depind de efectul sinergic al tuturor factorilor de risc cumulaţi de persoana respectivă 5

5 Conferinta Nationala de Medicina Familiei şi de măsura în care tratamentul diminuă aceasta influenţă. Evaluarea riscului cardiovascular la pacientul hipertensiv se bazează pe noţiunea de risc cardiovascular adiţional, introdusă odata cu noile recomandări ale "Ghidului european pentru diagnosticul şi tratamentul HTA", Vom ilustra procesul complex de evaluare a pacientului hipertensiv cu ajutorul unor instrumente practice, în contextul câtorva exemple clinice. 4. Decizia de iniţiere a tratamentului medicamentos antihipertensiv Dr. Andrea Abăităncei A da sau a nu da un medicament antihipertensiv, iată întrebarea! Simplu de răspuns la cei cu hipertensiuni patente, mai complicat la cei cu hipertensiuni "de graniţă" şi la care decizia de a trata depinde de rezultatul evaluării riscului cardiovascular global. Felul cum parcurgem acest algoritm decizional este ilustrat pe structura unor cazuri clinice. 5. Alegerea medicamentelor antihipertensive Dr. Andrea Abăităncei Dificil de ales medicamentul sau asocierea de antihipertensive cea mai potrivită pentru pacientul din faţa noastră. Câteva reguli practice, desprinse din cazuri clinice şi din recomandarile "Ghidului de practică pentru prevenţia, diagnosticul şi tratamentul HTA esentiale la adult". 6. Urmărirea pacientului hipertensiv Dr. Dan Pletea/Dr. Cristina Isar/Dr. Adina Dărăbanţiu Continuitatea relaţiei medic - pacient în asistenţa primară face ca urmărirea bolnavilor cronici să fe posibilă şi cost-eficientă. De aceea, în scopul oferirii de servicii de calitate, medicii de familie vor trebui să organizeze şi să coordoneze sisteme de monitorizare ale bolilor cronice. Exemplificăm câteva dintre cele mai importante problemele specifice urmăririi hipertensivilor. 6

6 Ghiduri de practica pentru medicina familiei 7. Implementarea ghidului pentru hipertensiunea arteriala în Grecia. Au fost atinse obiectivele? Dr. Antonio Karotsis Vicepreşedinte al Societăţii de Medicina Familiei din Grecia Implementarea ghidului de practica pentru hipertensiunea arteriala utilizat de medicii de familie greci a fost evaluată în cadrul unui studiu la care au luat parte 2 grupuri un grupe de medici de familie care utiliza ghidul şi un grup de medici de familie care nu utiliza ghidul. 14,00-15,00 Pauză Simpozion satelit - Servier, "Diureticul ideal în tratamentul hipertensiunii arteriale" - Dr. Vlad Zomborean Simpozion satelit - Novartis,...interdisciplinare: medicul de familie - medicul oftalmolog, Dr. Gabriela Oprea Simpozion Satelit - Labormed 15,10-15,10 Cuvânt Ambasadă - Dl. Frans van Helsdingen, Ambasada Regatului Olandei la Bucureşti 15,10-17,00 Diabetul zaharat tip 2 1. De ce un ghid pentru DZ2 adresat medicului de familie Dr. Livia Maria Suhastru În ultima vreme diabetul zaharat a devenit o problemă de sănătate publică în întreaga lume. În majoritatea ţărilor occidentale medicul de familie are un rol deosebit de important în programul complex de îngrijire a persoanelor cu DZ2. În România, responsabilitatea îngrijirii diabetului revine medicului specialist diabetolog. Pacientul cu diabet este îngrijit însă de medicul de familie. Se aşteaptă şi este de dorit creşterea implicării medicului de familie în monitorizarea diabetului şi în România. 2. Criterii de diagnostic şi screening în DZ 2 Dr. Daciana Toma 7

7 Conferinta Nationala de Medicina Familiei Există cel puţin 3 aspecte care fac din DZ o maladie redutabilă: 1) putem vorbi de o adevarată epidemie de DZ, 2) complicaţiile DZ sunt grave atât datorită alterării calitătii vieţii cât şi datorită costurilor, 3) prognosticul în cazul comorbidităţilor DZ este mult mai sever. Se impune deci, depistarea şi diagnosticarea cât mai precoce a DZ. Acest lucru este posibil deoarece avem la îndemână metode accesibile şi ieftine de screening şi diagnostic. 3. Controlul glicemic şi principiile terapiei nonfarmacologice Dr. Monica Bătăiosu Un control glicemic optim presupune scăderea riscului de apariţie a complicaţiilor DZ şi a încetinirii evoluţiei acestora. Pentru atingerea ţintelor controlului glicemic trebuie depuse toate eforturile, fără a neglija riscul de apariţie a hipoglicemiei. Aceste ţinte vor fi modelate deci între anumite limite, în funcţie de tipul de pacient şi de tipul de terapie iniţiat. Terapia nonfarmacologică este prima treaptă a terapiei antidiabetice, care dealtfel va trebui menţinută în toate etapele de evoluţie a bolii. Cele 4 aspecte ale acestei terapii - dieta, controlul greutăţii, exerciţiul fizic regulat, renunţarea la fumat - sunt la fel de importante în atingerea scopului propus: obţinerea unui control glicemic optim. 4. Dieta şi exerciţiul fizic în DZ2 Dr. Sanda Tatu Diabetul zaharat tip 2 este o boală a civilizaţiei noastre care a însuşit modele nesănătoase de alimentaţie, comportament fizic (sedentarism) şi psihic (stress). Lucrarea prezintă modul în care se alcătuieşte regimul alimentar şi programul de mişcare la pacientul cu diabet zaharat tip 2. Ea este şi o pledoarie pentru implicarea medicului de familie în educaţia pentru sănătate a persoanelor cu risc crescut de a contracta această boală. 5. Prevenţia bolii cardiovasculare în DZ 2 Dr. Liliana Catrinoiu Complicaţiile cronice ale diabetului reprezintă o problemă în asistenţa primară, atât sub raportul identificării lor, cât şi al 8

8 Ghiduri de practica pentru medicina familiei tratamentului. Dintre acestea, boala cardiovasculară este cea mai frecventă în rândul persoanelor cu diabet şi reprezintă principalul motiv al prezentării lor la medicul de familie. Mai mult de 70% din totalul deceselor înregistrate în randul pacienţilor cu diabet zaharat se datorează complicaţiilor macrovasculare. Evenimentele cardiovasculare sunt de 4 ori mai frecvente la pacienţii cu diabet. O prioritate în prevenţia complicaţiilor diabetului trebuie să fie reducerea riscului cardiovascular prin protecţie vasculară realizată pritr-o abordare multifactorială: optimizarea controlului TA şi a glicemiei, tratamentul cu IECA şi aspirină, optimizarea stilului de viaţă, managementul dislipidemiei şi renuntarea la fumat. 6. Managementul complicaţiilor microvasculare ale DZ2 în practica MF Dr. Alexandra Câra Prin evoluţia lor, complicaţiile microvasculare ale DZ2 sunt invalidante şi impun costuri foarte mari pentru îngrijire. În scopul depistării precoce şi a monitorizării riguroase, este necesară o bună cunoaştere a acestora de către medicii de familie. 7. Echipa de îngrijiri pentru pacientul diabetic Dr. Gabi Lungu Diabetul zaharat este o boală cronică a cărei gravitate nu este recunoscută de multe ori deşi complicaţiile devastatoare şi costisitoare apar şi ca urmare a lipsei de informare asupra bolii sau a unui sistem adecvat de îngrijire. Provocarea o constituie găsirea unui mod de a veni în întâmpinarea nevoilor pacienţilor prin crearea unei structuri de servicii în medicina primară (medici, asistente medicale şi alţi furnizori de îngrijiri de sănătate) care să ofere acestora o abordare multidisciplinară, în vederea întârzierii apariţiei şi dezvoltării complicaţiilor ce le afectează calitatea vieţii. 17,00-17,30 Pauză 17,30-19,00 Infecţia urinară joasă necomplicată 9

9 Conferinta Nationala de Medicina Familiei la femeie 1. Factorii de risc în ITU la femeie. Dr. Hannelore Muller Se recomandă în mod tradiţional o mulţime de măsuri igienodietetice pentru prevenirea cistitei la femei. Am încercat să aflăm care din ele sunt cu adevărat eficace. 2. Atitudinea medicului de familie în faţa pacientei cu sindrom cistitic. Dr. Madălina Dumitrescu Autorii ghidului propun un algoritm de intervenţie la pacienta cu sindrom cistitic, ca model de atitudine unitară bazată pe dovezi, cu scopul de a sprijini medicii de familie în demersul de creştere a calităţii actului medical. 3. Terapia antimicrobiană în ITU la femeie: opţiuni, limite de utilizare, costuri. Dr. Răzvan Miftode Stabilirea unui tratament antimicrobian în ITU trebuie să se bazeze pe date epidemiologice specifice, particularităţile pacientei, caracteristicile antibioticului şi nu în ultimul rând pe un raport optim cost/eficienţă. 4. Infecţia urinară joasă necomplicată la femeie. Recomandări pentru medicii de familie: instrumente utile şi practice în activitatea curentă. Dr. Victoria Tatu Recomandarile oferite de ghidul ITU pot deveni instrumente care işi vor dovedi utilitatea în practica curenta a medicului de familie. 5. Implementarea şi audit-ul ghidului de ITU Dr. Mircea Vasile Plesca În vederea unei bune implementări a ghidului de ITU este important ca recomandările cuprinse în ghid să aibă instrumente de evaluare şi audit ce vor ajuta la măsurarea rezultatelor obţinute în practică. 19,00-22,00 Cocktail 10

10 Ghiduri de practica pentru medicina familiei 11

11 Conferinta Nationala de Medicina Familiei Duminică, ,30-11,00 Îngrijirile prenatale în sarcina cu risc scăzut 1. Îngrijiri prenatale de rutină în sarcina cu risc scăzut ghid pentru medicii de familie. Dr. Iuliana Popa Ghidul descrie toate manevrele pe care medicii de familie trebuie să le efectueze în dispensarizarea gravidelor cu risc scăzut. Dar ce se înţelege prin îngrijiri prenatale de rutină? Cum se defineşte gravida cu risc scăzut? 2. Anamneza în îngrijirile prenatale. Dr. Cristina Alina Asaftei Minuţios ghidată la fiecare vizită, anamneza poate identifica factorii de risc existenţi. Este nevoie doar de răbdare şi abilităţi de comunicare pentru a exploata la maxim acest instrument aflat la îndemâna medicului de familie. 3. Examinarea clinică a gravidei - merită efortul? Dr. Aurel Condrea În medicina actuală intens tehnologizată, este examenul clinic un instrument util în evaluarea iniţială şi ulterioară a gravidei? În ce constă examenul clinic al gravidei fără risc şi care sunt elementele care trebuie monitorizate? 4. Investigaţiile paraclinice de rutină: de la practică la dovezi ştiinţifice. Dr. Iuliana Picioreanu Practica recunoaşte o inflaţie de analize şi explorări paraclinice recomandate de rutină gravidelor cu risc scăzut, ceea ce implică un efort financiar suplimentar al sistemului sanitar. Care investigaţii sunt inutile şi care sunt susţinute de dovezi ştiinţifice? 12

12 Ghiduri de practica pentru medicina familiei 5. Între modă şi necesitate: suplimente administrate de rutină în sarcina cu risc scăzut. Dr. Adina Zmeu În prezent mulţi dintre medici recomandă gravidelor administrarea unor vitamine şi minerale în vederea îmbunătăţirii stării nutriţionale a mamei şi copilului. Este aceasta atitudine susţinută de dovezi ştiinţifice? Este nevoie de suplimente, în sarcina cu risc scăzut? 6. Educaţia sanitară a gravidei - o îndatorire de neglijat? Dr. Iuliana Popa/Dr. Anca Deleanu/Dr. Dana Ştefana Popescu Există aspecte ale existenţei cotidiene, aparent nesemnificative, care pot influenţa evoluţia sarcinii precum: dieta, igiena, vestimentaţia, efortul fizic, activitatea sexuală ş.a.m.d. Printr-o consiliere adecvată fiecărei vizite, medicii de familie au oportunitatea de a contribui decisiv la evoluţia favorabilă a sarcinii şi de a îmbunătăţi relaţia medic-pacient. 11,00-11,30 Pauză ,45 Durerea lombară nespecifică a adultului 1. De ce durerea lombară nespecifică? Dr. Paul Şerban Analizată ca un simptom, durerea lombară este frecvent întâlnită în practica medicului de familie putând fi o cauză de infirmitate, de solicitare pentru îngrijiri medicale sau de absenteism la locul de muncă, pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Cele mai multe episoade de durere lombară pot fi definite ca nespecifice, pentru că nu au o etiologie ce poate fi explicată cu exactitate. 2. Terapia anti-inflamatoare, între cutume şi rigoare ştiinţifică Dr. Marius Poteraşu Experienţa personală nu mai este suficientă pentru administrarea judicioasă a AINS. Există argumente ştiinţifice pentru individualizarea deciziei terapeutice. 13

13 Conferinta Nationala de Medicina Familiei 2. Broşura pentru pacienţi, un mijloc de reducere a costurilor terapeutice în durerea lombară nespecifică Dr. Ruminiţa Maria Papuc O importanţă deosebită o au comunicarea şi informaţiile oferite pacienţilor cu durerea lombară nespecifică (DLN). Alegerea cu atenţie şi prezentarea informaţiilor şi a sfaturilor despre DLN pot avea un efect pozitiv asupra încrederii pacienţilor şi a rezultatelor clinice. Oferirea unei broşuri prin care se explică cauzele şi simptomele DLN precum şi măsuri de urmat, a dus la o îmbunătăţire statistic semnificativă a încrederii cu care au abordat pacienţii starea de boală şi a înlăturat teama de a desfăşura activităţi fizice obişnuite. 3. Semnale de alarma pro şi contra - analizarea listei de control pentru diagnosticul DLN Dr. Şerban Mircescu Participanţii pot opta pentru introducerea în lista de semnale de alarmă DLN a anumitor semne şi simptome, urmând compararea rezultatului obţinut, cu lista de verificare din ghidul de practică şi extragerea unor concluzii. 3. Eficienţa economică a tratamentului aplicat în durerea lombară nespecifică. Dr. Paul Şerban Pe lângă recomandările formulate în ghiduri privind diagnosticul şi tratamentul afecţiunii analizate, ghidurile pot oferi şi date referitoare la costurile metodelor de diagnostic sau a terapiilor aplicate. 12,45-13,00 Închiderea conferinţei 14

14 Ghiduri de practica pentru medicina familiei Adresele CNSMF (pe copertă) Adresele situri Poze color ghiduri (pe copertă) 15