REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Transcription

1 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ Ing. LUCIAN IUONAŞ REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA FACTORILOR BIOLOGICI ŞI TEHNOLOGIEI DE FABRICAŢIE ASUPRA CALITAŢII PRODUSELOR ZAHAROASE DIN BOABELE DE CEREALE CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PROF. DR. ING. ALEXANDRU SALONTAI CLUJ - NAPOCA

2 CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL I. BOABELE DE CEREALE, SURSĂ PRINCIPALĂ DE MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA PRODUSELOR ZAHAROASE BOBELE DE CEREALE, SURSĂ DE SUBSTANŢE ORGANICE BOABELE DE CEREALE SURSĂ DE SUBSTANŢE MINERALE..6 CAPITOLUL II. CUNOŞTINŢE ACTUALE PRIVIND FABRICAREA FULGILOR DE CEREALE ŞI BATOANELOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ISTORICUL FABRICĂRII FULGILOR ŞI BATOANELOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ PE PLAN MONDIAL ISTORICUL FABRICĂRII FULGILOR ŞI BATOANELOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ÎN ROMÂNIA OBIECTIVELE CERCETĂRILOR PROPRII...8 CAPITOLUL III. MATERIALE UTILIZATE ŞI METODICA EXPERIMENTALĂ MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODICA EXPERIMENTALĂ ADITIVI UTILIZAŢI ÎN FABRICAREA FULGILOR ŞI BATOANELOR DE CEREALE UILAJE FOLOSITE ŞI FLUXUL TEHNOLOGIC...11 CAPITOLUL IV. REZULTATE ŞI DISCUŢII REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA FULGILOR DE GRÂU REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA FULGILOR DE PORUMB

3 4.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU ŞI DE PORUMB...36 CAPITOLUL V. EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE FABRICAŢIE A BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU ŞI DE PORUMB EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE FABRICAŢIE A BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE FABRICAŢIE A BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE PORUMB CAPITOLUL VI. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA FULGILOR DE GRÂU ŞI DE PORUMB CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU ŞI PORUMB RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 3

4 INTRODUCERE Extrudarea în industria alimentară reprezintă un proces de plastifiere sub presiune a unor materii prime şi presarea lor printr-o duză. Pentru extrudare, se pretează în primul rând materii prime de origine vegetală, cu precădere produse de măciniş, precum grişul de grâu şi porumb, făinuri de grâu, orez şi secară.la acestea se adaugă leguminoasele, cartofi, produse proteice (gluten de grâu, şroturi de oleaginoase), singure sau în amestec cu alte materii prime sau cu aditivi (zahăr, sare, condimente, emulgatori) pentru ameliorarea însuşirilor senzoriale. ( IOANCEA, L şi KATHERINE I., 1988). În cercetările noastre ne-am propus studierea comparativă a influenţei genotipului de cereale în corelare cu factorii tehnologici de fabricaţie asupra calităţii extrudatelor, în scopul extinderii bazei de materii prime pentru fabricarea fulgilor de grâu şi porumb şi valorificarea lor optimă în procesul de obţinere a batoanelor. Într-un volum de 183 pagini, teza de doctorat este structurată în şase capitole care includ 138 tabele, 6 grafice şi 39 figuri grupate în două părţi principale. Partea generală, care tratează cunoştiinţele actuale, istoricul şi tehnologia generală de fabricare a fulgilor de cereale, boabele de cereale sursă de materii prime şi obiectivele cercetărilor proprii.( Cap.I.-II ). Partea de cercetări proprii este structurată în patru capitole cuprinzând materialul biologic, aditivii şi utilajele utilizate în fabricarea fulgilor şi batoanelor de cereale, metoda experimentală (III), rezultate şi discuţii privind cercetările proprii (IV), eficienţa economică a variantelor de fabricaţie a batoanelor cu adaos de fulgii de grâu şi porumb (V) şi concluzii generale şi recomandări. (VI). Orientarea şi conţinutul prezentei teze de doctorat a fost realizat sub îndrumarea distinsului profesor Dr.Alexandru Salontai, căruia doresc să-i adresez pe această cale cele mai sincere mulţumiri şi recunostinţa mea, pentru îndrumarea 4

5 stiinţifică facută cu înaltă competenţă profesională, pentru sprijinul permanent acordat, sfaturile şi sugestiile acordate cu multă generozitate Adresez pe aceasta cale mulţumiri conducerii Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca şi ale Facultaţii de Agricultură pentru sprijinul acordat în realizarea tezei de doctorat. Deasemenea adresez mulţumiri conducerii S.C.D.A. Turda care cu generozitate mi-a asigurat materialul biologic necesar experienţelor precum şi conducerii S.C. Perffettti Van Melle România pentru sprijinul acordat la efectuarea experienţelor şi înregistrarea datelor experimentale.aduc mulţumiri familie mele, pentru sprijinul permanent şi încurajările primite pe tot parcursul realizarii acestei teze de doctorat. CAPITOLUL I. BOABELE DE CEREALE, SURSĂ PRINCIPALĂ DE MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA PRODUSELOR ZAHAROASE Într-o clasificare a principalelor grupe de alimente, după GONŢEA I.(1970), cerealele şi derivatele lor fac parte din grupa VI-a reprezentînd sursa cea mai importantă de energie datorită aportului mare în alimentaţie cu o valoare calorică ridicată. Valoarea nutritivă a boabelor de cereale este determinată de compoziţia chimică a acestora, care după BILTEANU, GH. şi colab.( 1991 ) include :57 75,1 % substanţe neazotoase, 7,7 24 % substanţe proteice, 1,5 4,1 % grăsimi, 1,9 4,85 % celuloză şi 0,5 2,78 % substanţe minerale.raportul dintre aceste componente chimice este apreciat ca fiind foarte echilibrat pentru o nutriţie raţională omului, îndeosebi în cazul grâului şi porumbului, principalele cereale consumate pe glob şi în ţara noastră. 5

6 1.1. BOBELE DE CEREALE, SURSĂ DE SUBSTANŢE ORGANICE Deşi boabele de cereale au un conţinut relativ scăzut de proteine, ţinând seama de faptul că ele sunt larg utilizate în alimentaţie, reprezintă cea mai importantă sursă proteică a omenirii, ele furnizând aproximativ jumatate din proteinele consumate de om. Proteinele alimentare, prin procesul de digestie, eliberează aminoacizii care constituie sursa principală din care organismul se alimentează. Proteinele intervin în creşterea celulară, în constituţia enzimelor, controlează numeroase procese metabolice şi participă larg la formarea de anticorpi.( SEGAL,B, şi colab.1982 ). Substanţele neazotoase se găsesc în pondere mare în endospermul boabelor de cereale şi sunt compuse din amidon, circa 90 %, zahăr 2-3,5 % şi dextrină 2,3 %.Substanţele grase în boabele de cereale se găsesc în proporţie de 1,5 6 % cu pondere mai mare în embrion, care la porumb sunt în proporţie de % iar la grâu de numai 1,5 %. La porumb din conţinutul total de grăsimi, în embrion se află 83,2 % şi circa 15 % în endosperm.( SALONTAI, AL., MUNTEAN, L ). Cerealele conţin vitaminele: B1, B2, B6, E, D, şi PP. Embrionul, deşi este de dimensiuni mici conţine 50 % din tiamină ( B1 ), şi 30 % din niacină ( PP ). (SEGAL, B şi colab.1982). Stratul aleuronic şi celelalte învelişuri exterioare conţin 50 % din niacină şi 35 % din riboflavină ( B2 ). Endospermul care este partea preponderentă a bobului conţine 1/3 sau chiar mai puţin din cantitatea de vitamina B. În formă uscată boabele de cereale sunt lipsite de vitamina C; cu excepţia porumbului galben, ele sunt lipsite şi de caroten.( provitamina A ). ( SEGAL, B si colab.1982 ) BOABELE DE CEREALE SURSĂ DE SUBSTANŢE MINERALE Boabele de cereale conţin între 1,4 3 % substanţe minerale ( K, P, Mg ), concentrate în cea mai mare masură în învelişul boabelor, substanţe care se îndepărtează prin prelucrarea ulterioară a cerealelor. 6

7 CAPITOLUL II. CUNOŞTINŢE ACTUALE PRIVIND FABRICAREA FULGILOR DE CEREALE ŞI BATOANELOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ 2.1. ISTORICUL FABRICĂRII FULGILOR ŞI BATOANELOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ PE PLAN MONDIAL Industria fulgilor de cereale este reprezentată din firme care sunt angajate în fabricarea şi vânzarea produselor alimentare preambalate făcute în principal din cereale. Consumatorul nu trebuie să prepare produsul înainte de a-l folosi şi poate fi consumat sub formă uscată sau prin adăugarea unor produse alimentare cum am fi laptele, iaurtul. Printre avantajele fulgilor, din perspectiva consumatorului se numără uşurinţa în folosirea lor pentru satisfacerea nevoilor de hrană. Consumarea produsului are loc în principal la micul dejun, dar sunt de asemenea folosite şi ca gustări. Industria fulgilor de cereale are o cifră de afaceri de 4 miliarde $ şi este compusă din câteva companii mari care domină piaţa. Condusă de Kellogg, industria fulgilor include General Mills, General Foods, Quaker Oats, Ralston Purina şi Nabisco ISTORICUL FABRICĂRII FULGILOR ŞI BATOANELOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ÎN ROMÂNIA În ţara noastră extrudarea este în fază de cercetare, cu excepţia producerii de amidonuri modificate pentru foraje petroliere. Pentru industria alimentară la noi în ţară s-au realizat extruderele SOTEX 135, conform documentaţiei elaborate de catre ICPIAF Cluj-Napoca şi extruderul granulator tip 15X60 EG-1, produs de CCSITMUIU-Bucureşti. ( IOANCEA, L şi KATHERINE I., 1988). Înainte de anul 1989, în România existau doar două fabrici producatoare de fulgi de cereale: Titan S.A. Bucureşti şi Dobrogea Constanţa. În Cluj, la fabrica Feleacul, producţia de,,pufarin, cereale obţinute prin expandarea arpacaşului de 7

8 grâu şi porumb în tunuri de expandare şi drajate cu sirop de zahar erau singurele produse de acest gen pe piaţa românească OBIECTIVELE CERCETĂRILOR PROPRII În Romănia lipsesc cercetările ştiinţifice privind extrudarea cerealelor, fapt pentru care s-au considerat oportune investigaţiile noastre, în acest sens cu următoarele obiective: extinderea bazei de materii prime pentru extrudare; stabilirea influenţei genotipului de cereale asupra calitaţii extrudatelor şi stabilirea factorilor tehnologici optimi; stabilirea influenţei duratei de depozitare asupra calitaţii extrudatelor valorificarea superioară a cerealelor extrudate sub formă de produse zaharoase; posibilitaţi de diversificare a produselor zaharoase extrudate din cereale. CAPITOLUL III. MATERIALE UTILIZATE ŞI METODICA EXPERIMENTALĂ 3.1.MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODICA EXPERIMENTALĂ Pentru realizarea obiectivelor propuse au fost luate în studiu boabele aparţinătoare a două dintre principalele cereale, grâul Triticum aestivum ( L ) ssp.vulgare ( Vill ) respectiv soiurile Turda 95, Arieşan, Turda 2000 şi porumbul, Zeea mays ( L ), respectiv genotipurile Turda Favorit, Turda 200, Turda Super omologate şi create la S.C.D.A. Turda. La efectuarea experimentărilor s-a utilizat un extruder cu două şnecuri de tipul CLEXTRAL BC 21, de capacitate 12,1 kg / oră, cu diametrul şnecului de 25 mm şi cu diametrul ajutajului matriţei de 3 mm. Au fost luate în studiu următorii factori şi graduări: 8

9 Pentru obţinerea fulgilor de grâu: Factorul A = genotipul ( soiul ) cu graduările: = Turda 95; = Turda 2000; = Arieşan; Factorul B = umiditatea amestecului ( % ) cu graduările: = 21; = 23; = 25; Factorul C = debitul de alimentare ( kg / oră ) cu graduările: = 3,5; = 5,4; = 7,2. Pentru obtinerea fulgilor de porumb: Factorul A = genotipul ( hibridul ) de porumb cu graduările: = Turda Favorit; = Turda 200; = Turda Super; Factorul B = umiditatea amestecului ( % ) cu graduările: = 21; = 23; = 25; Factorul C = debitul de alimentare ( kg / oră ) cu graduările: = 3,5; = 5,4; = 7,2. Factorii B şi C sunt similari cu cei de la fulgii de grâu. Din combinaţia factorilor şi a graduărilor, pentru fiecare specie a rezultat o experienţă trifactorială de tipul 3 x 3 x 3, cu 27 variante, după cum urmează: V1 = ; V 10 = : V 19 = ; V2 = ; V 11 = ; V 20 = ; V3 = ; V 12 = ; V 21 = ; V4 = ; V 13 = ; V 22 = ; V5 = ; V 14 = ; V 23 = ; V6 = ; V 15 = ; V 24 = : V7 = ; V 16 = ; V 25 = : V8 = ; V 17 = ; V 26 = : V9 = ; V 18 = ; V 27 = : 9

10 Pentru compararea rezultatelor experimentale s-a luat ca variantă martor ( standard ), media tuturor variantelor ( X ).(SĂULESCU N.,1959). Ca însuşiri fizice s-au determinat indicele de expansiune şi densitatea în vrac, iar dintre cele chimice, conţinutul în amidon şi proteină.toate aceste însuşiri au fost determinate în trei etape: la depozitare, la şase luni şi la 12 luni. Indicele de expansiune a fost determinat conform metodei lui RAYAS - DUARTE ( 1988 ), prin măsurarea diametrului a zece extrudate cu un şubler după care s-a calculat media aritmetică şi s-a divizat cu diametrul ajutajului matriţei. Masa volumetrică în g / l s-a determinat cu ajutorul unei balanţe hectolitrice cu capacitate de 1 litru, conţinutul de proteine s-a efectuat dupa metoda Kjeldahl, iar amidonul prin metoda Evers. Pentru obţinerea batoanelor cu fulgi de grâu s-a utilizat soiul de grâu Turda 95, iar pentru batoanele cu fulgi de porumb hibridul Turda Favorit, cu conţinutul diferit de fulgi 5%, 6%, 7%, 8% şi 9% rezultând câte o experienţă monofactorială Tabelele 3.1.şi Tabelul 3.1. Variante de produse luate în studiu la fabricarea batoanelor cu fulgi de grâu Nr. Variante U.M Crt ( % fulgi.. de grâu ) Materii prime Fondant Acofect Lapte Cacao Lecitină Aromă praf pudră de soia de rom degresat Sorbat Sorbitol Glazura de de cacao potasiu 1. 5 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0, % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0, % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0, % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0, % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,

11 Tabelul 3.2. Variante de produse luate în studiu la fabricarea batoanelor cu fulgi de porumb Materii prime Nr. Variante U.M Crt. ( % fulgi de porumb). Fondant Acofect Lapte praf degresat Cacao pudră Lecitină de soia Aromă de rom Sorbat de potasiu Sorbitol Glazura de cacao 1. 5 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0, % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0, % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0, % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0, % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0, Experimentările au fost efectuate în cadrul societaţii comerciale S.C. Perfetti Van Melle Romania, Cluj - Napoca, utilajele folosite la obţinerea batoanelor cu adaos de cereale fiind următoarele:cazan duplex pentru fierberea siropului de fondant, fondantieră, malaxor, extruder, maşina de glazurat şi maşina de ambalat batoane. Batoanele cu adaos de fulgi de grâu şi porumb obţinute în urma experimentărilor au fost analizate prin metode senzoriale cu scări de punctaj fiind efectuate de către cinci degustatori, media însuşirilor constituind însuşirea organoleptică a fiecarei variante UILAJE FOLOSITE ŞI FLUXUL TEHNOLOGIC În procesul de fabricare a fulgilor de cereale există mai multe variante de linii de fabricaţie, cu utilaje specifice în funcţie de producător, dar care în final îndeplinesc scopul operaţiei pentru care au fost proiectate. Cu tehnologia de extrudare pot fi fabricaţi fulgi de cereale cu aroma deplin dezvoltată, textură crocantă specifică. Combinând diferite cereale este posibilă obţinerea de fulgi cu 11

12 textură şi gust specific şi un mai mare echilibru a compoziţiei nutriţionale. Sistemul de acoperire special, poate utiliza zahăr, miere, cacao pudră. În Figura 3.1.se poate observa o schemă posibilă a liniei de fabricaţie pentru producerea snaksurilor dulci şi a cerealelor pentru micul dejun. Omogenizare Transport Extrudare Uscare Arome Umidificator Racire Figura 3.1. : Schemă posibilă a liniei de fabricaţie pentru producerea snaksurilor dulci şi a cerealelor pentru micul dejun. ( După Internet, Profilul companiei Clextral ) Pentru obţinerea batoanelor cu adaos de fulgi de cereale au fost utilizate următoarele utilaje: cazanul duplex pentru fierberea siropului de fondant, fondantieră, malaxor, extruder, maşina de glazurat şi maşina de ambalat batoane. Schema tehnologică de fabricare a batoanelor cu adaos de fulgi de cereale este prezentată în figura

13 Fig Schema tehnologică de fabricare a batoanelor cu fulgi de cereale ( adaptată după documentaţia Fundy Ungaria ) 13

14 CAPITOLUL IV. REZULTATE ŞI DISCUŢII 4.1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA FULGILOR DE GRÂU Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune a fulgilor de grâu. Indicele de expansiune a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12 luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.1, 4.2, 4.3. Indice de expansiune( cm ) 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 *** *** *** *** *** *** *** *** 000 *** *** *** 000 *** Semnificaţie / Varianta X ( martor ) Fig.4.1.Influenţa genotipului, umiditaţii şi a debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune la fulgii de grâu la depozitare 14

15 4,5 Indice de expansiune ( cm ) l 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 *** *** ** *** ** * - * Semnificaţie / Varianta X martor Fig Influenţa genotipului, umiditatii şi a debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune la fulgii de grâu la şase luni 4,5 Indice de expansiune ( cm ) l 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 *** *** *** *** *** *** *** 000 *** *** *** 000 *** Semnificaţie / Fig.4.3. Influenţa genotipului, umiditaţii şi a debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune la fulgii de grâu la 12 luni Varianta X martor 15

16 Din analiza rezultatelor privind indicele de expansiune a fulgilor de grâu la depozitare, şase luni şi la 12 luni rezultă urmatoarele:. La depozitarea grâului extrudarea cea mai favorabilă se realizează la soiul Turda 95 în interacţiunea cu umiditatea de 21 % şi 23% şi debitele de alimentare de 3,5 şi 5,4 kg / oră, diferenţele faţă de ( X ) fiind foarte semnificative, urmată de soiul Turda 2000 la umiditatea de 21 % şi 23 %. Rezultatele cele mai slabe s-au obţinut la soiul Arişan ( ) la toate variantele cu diferenţe foarte semnificativ negative. La şase luni de la depozitare indicele de expansiune creşte uşor, iar extrudarea cea mai favorabilă se realizează tot la soiul Turda 95 ( ) la aceeaşi umiditate de 21 % şi 23 %, respectiv la debitul de alimentare de 3,5 kg / oră şi 5,4 kg /oră. Cele mai slabe rezultate se obţin de asemenea la soiul Arieşan, la umiditaţile şi debitele de alimentare mărite. La 12 luni de la depozitare, se confirmă în mod evident datele obţinute la şase luni, în sensul că prin mărirea timpului de depozitare, extrudarea se îmbunataţeşte şi că soiurile se clasifică, cu diferenţe sensibile în ordinea: Turda 95, Turda 2000, Arieşan, cu diferite grade de semnificaţie.totodată factorii umiditate şi debit de alimentare, interacţionează cel mai favorabil la valorile mici şi intermediare respectiv la umiditatea de 21 % şi 23 %, iar debitul de alimentare la 3,5 kg / oră şi 5,4 kg / oră Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra densităţii în vrac a fulgilor de grâu. Densitatea în vrac a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12 luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentată în figurile 4.4., 4.5. şi

17 160 Densitatea în vrac ( g/l ) l *** *** *** ** - *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** - X martor Semnificaţie / Varianta Fig.4.4. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra densitaţii în vrac la fulgii de grâu la depozitare 160 Densitatea în vrac ( g / l ) *** *** *** * *** *** *** ** *** *** *** *** *** *** Semnificaţie / Fig.4.5. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra densitaţii în vrac la fulgii de grâu la şase luni Varianta X martor 17

18 160 Densitatea în vrac ( g/l ) l *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** Semnificaţie / Varianta X martor Fig.4.6. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra densitaţii în vrac la fulgii de grâu la 12 luni Analizând rezultatele privind densitatea în vrac a fulgilor de grâu la depozitare, şase luni şi la 12 luni se constată urmatoarele: Din punctul de vedere al însuşirilor calitative ( formă, mărime, gust ), este de dorit ca fulgii depozitaţi în vrac să aibă o densitate ( g / l ) cât mai mică. La depozitare se evidenţiază faptul că cea mai scăzută densitate a fulgilor de grâu se înregistrează la soiul Turda 95, crescând treptat la soiul Turda 2000 şi Arieşan, foarte semnificative faţă de ( X ). La şase luni de la depozitarea grâului valorile densităţii în vrac a fulgilor sunt uşor mai scăzute, ( X ) este inferior cu 1g / l, însă ordinea soiurilor şi interacţiunilor dintre factori sunt în general aceeaşi. Se evidenţiază şi de această dată soiul Turda

19 Densitatea în vrac a fulgilor la 12 luni de la depozitarea grâului este asemănatoare celor de la depozitare şi de la şase luni, ordinea şi interacţiunea soiurilor cu umiditatea şi debitul de extrudare a fulgilor este în general aceeaşi pentru fiecare soi, inclusiv diferenţele şi semnificaţiile faţă de ( X ).În toate fazele de depozitare a grâului, influenţa umidităţii asupra densităţii în vrac a fulgilor de grâu prezintă diferenţe foarte semnicativ pozitive la umiditatea de 21% şi scad pe măsura creşterii umiditaţii la valori foarte semnifictiv negative la umiditatea de 25 %. Debitul de alimentare al amestecului în interacţiune cu genotipul şi umiditatea asupra densitaţii în vrac prezintă o influenţă foarte semnificativ pozitivă la 7,2 kg / oră, scăzând distinct semnificativ la debitul de 5,4 kg / oră şi semnificativ la debitul de 3,5 kg / oră Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon a fulgilor de grâu Conţinutul în amidon a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12 luni de la depozitarea grâului sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.7., 4.8 şi

20 74 Conţinutul în amidon ( % ) *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** Semnificaţie / Varianta X martor Fig.4.7.Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon la fulgii de grâu la depozitare 74 Conţinutul în amidon ( % ) *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** Fig.4.8. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon la fulgii de grâu la şase luni Semnificaţie / Varianta X martor 20

21 74 Conţinutul în amidon ( % ) 73, , , , , ,5 *** *** *** *** *** *** *** *** *** - *** *** *** Semnificaţie / Varianta X martor Fig.4.9. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon la fulgii de grâu la 12 luni Rezultatele privind conţinutul în amidon a fulgilor de grâu la depozitare, şase luni şi la 12 luni: La depozitare conţinutul în amidon al fulgilor prezintă valori foarte semnificativ superioare mediei variantelor ( X ) la soiul Turda 95, în toate combinaţiile, precum şi la Turda 2000, diferenţele fiind foarte semnificativ pozitive. Cel mai scăzut conţinut în amidon al fulgilor s-a înregistrat la soiul Arieşan cu diferenţe foarte semnificative atât faţă de media variantelor cât şi faţă de celelalte soiuri. După şase luni de depozitare a grâului conţinutul în amidon al fulgilor prezintă valori mari faţă de ( X ), sensibil apropiate valorilor de la depozitarea grâului foarte semnificativ superioare la soiul Turda 95, în toate combinaţiile, precum şi la Turda 2000 în combinaţie cu umiditatea minima ( ), diferenţele fiind foarte semnificativ pozitive. Cel mai scăzut conţinut în amidon al fulgilor s-a 21

22 înregistrat la soiul Arieşan, în toate combinaţiile, diferenţele fiind foarte semnificativ negative faţă de ( X ), precum şi de celelalte soiuri. La 12 luni de la depozitare, conţinutul în amidon al fulgilor prezintă valori, în general, asemănătoare determinărilor anterioare, extrudarea cea mai favorabilă se realizează la soiul Turda 95, în toate variantele, urmată de Turda 2000, iar cele mai scăzute, la soiul Arieşan, cu diferenţe în mod treptat, foarte semnificativ negative. Influenţa umiditaţii în corelare cu genotipul şi debitul de alimentare asupra conţinutului în amidon a fulgilor de grâu este semnicativ pozitivă la umiditatea de 21% şi semnificativ negativă la umiditatea de 25 %. Influenţa debitului de alimentare în interacţiune cu genotipul şi umiditatea asupra conţinutului în amidon a fulgilor de grâu la depozitare, şase luni şi 12 luni prezintă valori egale nesemnificative la toate debitele de alimentare Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor de grâu Conţinutul în proteine a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12 luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.10., şi

23 8,4 Conţinutul în proteine ( % ) 8,3 8,2 8,1 8 7,9 7,8 7,7 7,6 7,5 7, * * - ** * *** *** *** *** *** - X martor Semnificaţie / Varianta Fig Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor de grâu la depozitare 8,3 Conţinutul în proteine ( % ) 8,2 8,1 8 7,9 7,8 7,7 7,6 7,5 7,4 7, *** *** *** *** Semnificaţie / Varianta X martor 23

24 Fig Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor de grâu la şase luni 8,3 Conţinutul în proteine ( % ) 8,2 8,1 8 7,9 7,8 7,7 7,6 7,5 7, * *** *** *** *** Semnificaţie / Varianta X martor Fig Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor de grâu la 12 luni Analizând conţinutul în proteine a fulgilor de grâu la depozitare, şase luni şi la 12 luni se constată urmatoarele: Conţinutului de proteine al fulgilor la depozitare arată că pe primul loc se situează soiul Arieşan, urmat de Turda 2000, ultimul fiind Turda 95, cu un conţinut de sub 8%; diferenţele sunt foarte semnificativ negative, atât faţă de ( X ), cât şi faţă de celelalte soiuri. Toate soiurile au reacţionat mai favorabil la umidficarea maximă ( ) şi medie ( ). La şase luni de la depozitarea grâului conţinutul de proteine cel mai scăzut scăzut se înregistrează la soiul Turda 95, asemănător momentului depozitării grâului. La 12 luni de la depozitare valorile conţinutului în proteine n-au suferit modificari semnificative faţă de cele de la depozitare şi şase luni, iar procentul cel 24

25 mai ridicat este deasemenea la soiul Arieşan, cu diferenţe semnificative faţă de ( X ).La Turda 2000, conţinutul este intermediar celor două soiuri, diferenţele faţă de ( X ) fiind nesemnificative. Influenţa umiditaţii în corelare cu genotipul şi debitul de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor de grâu prezintă diferenţe nesemnificative pentru umiditatea de 21% şi 23 % REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA FULGILOR DE PORUMB Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului, umiditaţii şi debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune a fulgilor de porumb. Indicele de expansiune a fulgilor de porumb la depozitare, la şase luni şi la 12 luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.13, şi ,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 Indice de expansiune( cm ) 0 *** *** *** *** *** *** *** *** * *** *** *** 0 *** Semnificaţie / Varianta X martor Fig.4.13.Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la depozitare 25

26 4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 Indice de expansiune (cm) 0 *** *** ** *** *** Semnificaţie / Varianta X ( martor ) Fig Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la şase luni 4,5 Indice de expansiune ( cm ) 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** 000 *** Semnificaţie / Varianta X martor Fig Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la 12 luni 26

27 Analizând rezultatele privind indicele de expansiune, a fulgilor de porumb la depozitare, şase luni şi 12 luni constatăm că: La depozitare indicele de expansiune al fulgilor este sensibil superior în cazul hibridului Turda Favorit la care, cu excepţia variantei 9 (,, ) diferenţele faţă de ( X ) sunt foarte semnificativ superioare.deasemanea, valorile sunt foarte semnificativ superioare în cazul hibridului Turda 200, la varaianta 14 (,, ).Cele mai slabe rezultate se obţin la varianta şi., respectiv pentru hibridul Turda Super, la umiditatea de 25 % şi debitul de alimentare de 3,5 şi 7,2 kg / oră unde indicele de expansiune al fulgilor de porumb a fost cel mai mic. La şase luni de la depozitare indicele de expansiune în media variantelor ( X ), creşte în mod sensibil faţa de momentul depozitării ( 3,36 cm faţă de 2,95 cm). Extrudarea cea mai favorabilă s-a realizat la hibridul Turda Favorit urmat de Turda Super.Cele mai slabe rezultate se obţin la hibridul Turda 200, varianta c 3, la umiditatea de 23 % şi debitul de alimentare de 7,2 kg / oră, unde indicele de expansiune al fulgilor de porumb a fost cel mai mic. La 12 luni de la depozitare indicele de expansiune al fulgilor prezintă valori practic egale cu media ( X ) de la depozitare, dar inferior valorilor de la şase luni, pe primul loc situându-se Turda Favorit urmat de Turda 200, iar pe ultimul loc, cu diferenţe foarte semnificativ negative, hibridul Turda Super. Influenţa umiditaţii în interacţiune cu genotipul şi debitul de alimentare asupra indicelui de expansiune a fulgilor de porumb înregistrează diferenţe foarte semnificativ pozitive la umiditatea amestecului de 21 % şi valori foarte semnificativ negative la umiditatea de 25 %. Influenţa debitului de alimentare în interacţiune cu genotipul şi umiditatea asupra indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la depozitare prezintă diferenţe nesemnificative în varianta (), semnificativ pozitive la debitul de 5,4 27

28 kg / oră şi distinct negative la debitul de 7,2 kg / oră şi valori nesemnificative la şase şi 12 luni Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului, umiditaţii şi debitului de alimentare asupra densitaţii în vrac a fulgilor de porumb Densitatea în vrac a fulgilor de porumb la depozitare, la şase luni şi la 12 luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.16, 4.17.şi Densitatea în vrac ( g/l ) *** *** *** *** * *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** - Semnificaţie / Varianta X ( martor ) Fig.4.16.Influenţa genotipului, umiditaţii şi debitului de alimentare asupra densităţii în vrac a fulgilor de porumb la depozitare 28

29 Densitatea în vrac ( g/l ) *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** Semnificaţie / Varianta X martor Fig Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra Densitatea în vrac ( g/l ) densităţii în vrac a fulgilor de porumb la şase luni *** *** *** * *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** Semnificaţie / Varianta X martor Fig Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra densităţii în vrac a fulgilor de porumb la 12 luni 29

30 Cu privire la rezultatele obţinute privind densitatea în vrac, a fulgilor de porumb la depozitare, şase luni şi 12 luni se constată că: Densitatea cea mai mică la depozitarea porumbului se înregistrează în varianta,,, respectiv pentru hibridul Turda Favorit, cu umiditatea amestecului de 21% şi debitul de alimentare de 5,4 kg / oră. La şase luni de la depozitare influenţa genotipului în corelare cu umiditatea şi debitul de alimentare prezintă valori diferite, foarte semnificativ pozitive la hibridul Turda Super, distinct semnificative pentru Turda 200 şi din nou foarte semnificativ negative la hibridul Turda Favorit. La 12 luni de la depozitarea porumbului influenţa umiditaţii în interacţiune cu genotipul şi debitul de alimentare asupra densitaţii în vrac a fulgilor de porumb este foarte semnicativ pozitivă la umiditatea de 25%, semnificativ pozitivă la umiditatea de 23 % şi foarte semnifictiv negativă la debitul de 21 %.Influenţa debitului de alimentare în corelare cu genotipul şi umiditatea asupra densitaţii în vrac a fulgilor de porumb înregistrează diferenţe foarte semnifcativ pozitive la debitulde 7,2 kg / oră şi foarte semnificativ negative la debitul de 3,4 kg / oră şi 5,4 kg / oră. La 12 luni de la depozitarea porumbului, influenţa debitului de alimentare în interacţiune cu genotipul şi umiditatea asupra densitaţii în vrac a fulgilor de porumb înregistrează diferenţe nesemnificative Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului, umiditaţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon a fulgilor de porumb. Conţinutul de amidon a fulgilor de porumb la depozitare, la şase luni şi la 12 luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în tabelele figurile

31 71 Conţinutul în amidon ( % ) *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** Semnificaţie / Varianta X martor Fig.20. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la depozitare 71 Conţinutul în amidon ( % ) *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** Semnificaţie / Varianta X martor 31

32 Fig.21. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la şase luni 90 Conţinutul în amidon ( % ) *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** ** * *** Semnificaţie / Varianta X ( martor ) Fig.22. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la 12 luni Din analiza rezultatelor privind conţinutul în amidon, a fulgilor de porumb la depozitare, şase luni şi 12 luni rezultă următoarele: La depozitare, conţinutul în amidon a fulgilor de porumb, în interacţiunea factorilor este influenţat în cea mai mare masură de hibrid. Se detaşeaza sensibil în fruntea hibrizilor Turda Favorit, care faţă de media variantelor % prezintă valori cuprinse între 68,73 70,21 %, diferenţele fiind foarte semnificative.valorile cele mai scăzute se realizează la hibridul Turda Super de numai 65,81 69,84 %, faţă de 68,73 70,21 la hibridul Turda Favorit. Influenţa debitului de alimentare în interacţiune cu genotipul şi umiditatea asupra conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la depozitare prezintă valori apropiate. 32

33 La şase luni de la depozitarea porumbului conţinutul în amidon a fulgilor prezintă valori asemanătoare celor de la depozitare, ordinea geotipurilor fiind aceeaşi în interacţiunea cu umiditatea minimă ( 21 % ). La 12 luni de la depozitarea porumbului se observă că determinante în calitatea fulgilor sunt genotipurile în frunte cu Turda Favorit la umiditatea de 21 %, urmat de Turda 200, iar Turda Super se situează pe ultima poziţie. Umiditatea în interacţiunea factorilor are o influenţa negativă pe măsura creşterii acesteia, conţinutul de amidon scade de la umiditatea minimă ( ) spre umiditatea maximă la toti hibrizii.debitul de alimentare are o influenţă minimă asupra conţinutului de amidon al fulgilor Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor de porumb. Conţinutul de proteine a fulgilor de porumb, la cele trei etape ale depozitării în interacţiunea factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile ,9 Conţinutul în proteine ( % ) 7,8 7,7 7,6 7,5 7,4 7,3 7,2 7, *** *** ** *** *** *** *** *** *** *** - Semnificaţie / Varianta X martor Fig.23. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor de porumb la depozitare 33

34 7,9 Conţinutul în proteine ( % ) 7,8 7,7 7,6 7,5 7,4 7,3 7,2 7, ** * * * *** *** *** *** *** *** Semnificaţie / Varianta X martor Fig.24. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor de porumb la şase luni 7,9 Conţinutul în proteine ( % ) 7,8 7,7 7,6 7,5 7,4 7,3 7,2 7, *** *** *** *** *** *** *** *** *** Fig.25. Influenţa genotipului, umiditaţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor de porumb la 12 luni Semnificaţie / Varianta X martor 34

35 Concluzii cu privire la rezultatele obţinute privind conţinutul în proteine, a fulgilor de porumb la depozitare, şase luni şi 12 luni: La depozitarea seminţelor conţinutul mediu ( X ) în proteine a fulgilor de porumb a fost de 7,48 % cu diferenţe foarte semnificative între hibrizi. Pe primul loc s-a situat Turda Super ( 7,51 % - 7,58 % ), urmat de Turda 200 ( 7,36 % - 7,55 % ), iar pe ultimul loc Turda Favorit ( 7,34 % - 7,39 % ). Toţi cei trei hibrizi au reacţionat cel mai favorabil în interacţiunile cu debitul de alimentare de 7,2 kg / oră ( ), urmat de debitul de 5,4 kg / oră ( ). După şase luni de la depozitare conţinutul mediu al celor 27 variante ( X ), scade uşor înregistrând 7,41 %, ordinea valorilor fiind asemănătoare celor de la depozitare, respectiv Turda Super ( 7,44 7,78 % ), Turda 200 ( 7,30 7,45 ) şi Turda Favorit ( 7,29 7,32 % ).Toţi hibrizii au reacţionat cel mai favorabil în interacţiunile cu debitul de alimentare de 7,2 kg / oră ( ), urmat de debitul de 5,4 kg / oră ( ). La 12 luni de la depozitare conţinutul mediu ( X ) în proteine a fulgilor este de 7,43 % de asemenea uşor mai scăzut faţă de momentul depozitării iar ordinea valorilor la cei trei hibrizi a fost aceeaşi respectiv Turda Super ( 7,41 7,82 % ), Turda 200 ( 7,32 7,45 % ) şi Turda Favorit ( 7,29-7,32 ), în interacţiunile cu debitul maxim şi mediu de 7,2 kg / oră şi 5,4 kg / oră.influenţa genotipului în corelare cu umiditatea şi debitul de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor de porumb este foarte semnicativ negativă la hibrizii Turda Favorit şi Turda 200 şi foarte semnificativ pozitivă la hibridul Turda Super faţă de media variantelor. Rezultatele cercetărilor cu privire la studierea comparativă a influenţei genotipului de cereale asupra calitaţii extrudatelor sub influenţa unor factori tehnologici în scopul extinderii bazei de materii prime pentru fabricarea fulgilor de 35

36 grâu şi porumb şi valorificarea lor în procesul de obţinere a batoanelor ne conduc spre următoarele concluzii: 4.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU ŞI PORUMB Rezultatele privind influenţa interacţiunii factorilor asupra însuşirilor batoanelor cu adaus de fulgi de grâu Pe baza rezultatelor aprecierilor celor cinci degustători privind influenţa conţinutului de fulgi de grâu asupra însuşirilor organoleptice ale batoanelor luate în studiu s-a calculat media criterilor care sunt prezentate în tabelulul 4.1. Analizând însuşirile organoleptice ale batoanelor cu adaos de fulgi de grâu se constată că aspectul exterior al batoanelor cu fulgi de grâu este sensibil egal în cazul tuturor variantelor luate în studiu, media criteriilor variind între 3,20 şi 4,00. Cu privire la aroma batoanelor luate în studiu se obsevă că pe măsura reducerii conţinutului de fulgi din reţetă scade media criterilor de la 4,00 la 2,20. Valorile cele mai scăzute se înregistrează la varianta 1, unde conţinutul de fulgi de cereale este de 5 %. Valori semnificativ superioare se realizează la variantele 4 şi 5, unde conţinutul în fulgi de cereale este de 8 %, respectiv 9 %. Consistenţa batoanelor luate în studiu, în mod special crocanţa, este influenţată în mare masură de conţinutul de fulgi de cereale. Pentru variantele 1 şi 2, s-a apreciat o consistenţă tare, din cauza conţinutului mai mic de fulgi, respectiv semitare la variantele 4 şi 5 cu conţinut mai ridicat de fulgi. Gustul batoanelor este semnificativ superior în variantele 4 şi 5, la un conţinut ridicat de fulgi, faţă de varianta 1 şi 2 unde conţinutul de fulgi din reţetă a fost de 5% respectiv 6%. 36

37 Tabelul 4.1. Valorile medii ale degustătorilor privind însuşirile organoleptice pentru batoanele Varianta % fulgi V 1 Chestionarul cu fulgi de grâu Aspect exterior Aroma Consistenţa Gust Media criteriilor Media , , , , ,00 5% Media pe criterii 3,60 2,20 2, ,05 V , , , , ,75 6% Media pe criterii 3, ,40 1,80 2,60 V , , , , ,25 7% Media pe criterii 3,80 3,60 3, ,40 V , , , , ,00 8% Media pe criterii 4,00 3,80 4,00 4,00 3,95 V , , , , ,75 9% Media pe criterii 3,20 4,00 3,80 4,00 3, Rezultatele privind influenţa interacţiunii factorilor asupra însuşirilor batoanelor cu adaus de fulgi de porumb Pe baza datelor din chestionare asupra însuşirilor organoleptice ale batoanelor cu fulgi de porumb luate în studiu s-a calculat media criterilor conform tabelulului 4.2: 37

38 Tabelul 4.2. Valorile medii ale degustătorilor privind însuşirile organoleptice pentru batoane cu Varianta % fulgi V 1 5% V 2 6% V 3 7% V 4 8% V 5 9% Chestionarul fulgi de porumb Aspect exterior Aroma Consistenţa Gust Media criteriilor Media , , , , ,75 Media pe criterii 3,80 2,60 2,20 1,60 2, , , , , ,75 Media pe criterii 3, ,40 2,60 2, , , , , ,50 Media pe criterii 3,60 4,00 3, , , , , , ,00 Media pe criterii 4,00 4,00 4,00 4,00 4, , , , , ,00 Media pe criterii 3,60 4,00 3,80 4,00 3,85 Din analiza valorilor medii ale degustătorilor privind însuşirile organoleptice ale batoanelor cu adaos de fulgi de porumb se constată că aspectul exterior al batoanelor cu fulgi de porumb este sensibil egal cu al batoanelor cu adaos de fulgi de grîu. 38

39 Aroma batoanelor luate în studiu este diferită conform rezultatelor înscrise de degustători, cea mai apreciată fiind în variantele 3, 4 şi 5 cu un procent mai mari de fulgi. Consistenţa batoanelor în variantele 1 şi 2 a fost mai tare, din cauza conţinutului mai mic de fulgi, devenind semitare şi crocantă în variantele 4 şi 5 cu un procent mai ridicat de fulgi. Gustul batoanelor este semnificativ superior în variantele 4 şi 5, la un conţinut ridicat de fulgi de porumb. CAPITOLUL V. EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE FABRICAŢIE A BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU ŞI DE PORUMB Pentru variantele de batoane luate în studiu s-au intocmit consumurile specifice pentru 100 kg produs finit, în cele cinci variante de fabricaţie, s-au trecut preţurile de achiziţie pentru materiile prime, ambalaje şi manopera utilizată la realizarea produselor.s-a stabilit un preţ de cost pentru fiecare variantă luată în studiu, care s-a comparat cu preţul de vânzare rezultând profitul. Deasemenea, pe baza profitului s-a calculat şi rata profitului pe fiecare variantă de batoane luată în studiu. Variantele luate în studiu sunt pentru batoanele cu adaos de fulgi de grâu şi porumb la gramajul de 50 grame / bucata EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE FABRICAŢIE A BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU Evoluţia costului, profitului şi ratei profitului la variantele de batoane cu fulgi de grâu sunt prezentate în figurile 5.1, 5.2., şi 5.3.: 39

40 COST 0,1134 0,1133 0,1133 0,1132 0,1132 VALORI 0,1131 0,1130 0,1129 0,1131 0,1130 0,1129 COST 0,1128 0,1127 V 1 V 2 V 3 V 4 V 5 VARIANTE Figura 5.1.Evoluţia costului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de grâu PROFIT 0,0247 0,0246 0,0246 0,0245 0,0245 VALORI 0,0244 0,0243 0,0243 0,0244 PROFIT 0,0242 0,0242 0,0241 0,0240 V 1 V 2 V 3 V 4 V 5 VARIANTE Fig.5.2. Evoluţia profitului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de grâu RATA PROFITULUI (%) 18,00% VALORI 17,90% 17,80% 17,70% 17,60% 17,89% 17,82% 17,75% 17,67% 17,60% RATA PROFITULUI (%) 17,50% 17,40% V 1 V 2 V 3 V 4 V 5 VARIANTE Fig.5.3. Evoluţia ratei profitului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de grâu 40

41 Din analiza variantelor luate în studiu rezultă că variantele de fabricaţie a batoanelor cu adaos de fulgi de grâu care generează costuri mai mici, iar profitul şi rata profitului cele mai mari se înregistrează în variantele 4 şi 5 cu conţinut de fulgi de 8 şi 9 %.Costurile cele mai înalte sunt generate de variantele 1 şi 2, unde profitul şi rata profitului sunt cele mai mici, unde costul ingredientelor este mai mare, la acelaş volum de produs finit EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE FABRICAŢIE A BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE PORUMB Evoluţia costului, profitului şi ratei profitului la variantele de batoane cu fulgi de porumb sunt prezentate în Figura 5.4., Figura 5.5. şi Figura 5.6. COST VALORI 0,1132 0,1130 0,1128 0,1126 0,1124 0,1131 0,1129 0,1127 0,1126 0,1124 COST 0,1122 0,1120 V 1 V 2 V 3 V 4 V 5 VARIANTE Fig.5.4. Evoluţia costului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de porumb 41

42 PROFIT VALORI 0,0252 0,0250 0,0248 0,0246 0,0244 0,0244 0,0246 0,0248 0,0249 0,0251 PROFIT 0,0242 0,0240 V 1 V 2 V 3 V 4 V 5 VARIANTE Fig.5.5. Evoluţia profitului la variantele de batoane cu fulgi de porumb RATA PROFITULUI (%) VALORI 18,40% 18,20% 18,00% 17,80% 17,60% 17,40% 18,25% 18,04% 18,11% 17,89% 17,75% V 1 V 2 V 3 V 4 V 5 VARIANTE RATA PROFITULUI (%) Fig.5.6. Evoluţia ratei profitului la variantele de batoane cu fulgi de porumb Analizând variantele luate în studiu se constată că variantele de fabricaţie a batoanelor cu adaos de fulgi de porumb care generează costuri mai mici, iar profitul şi rata profitului cele mai mari se înregistrează în variantele cu 8 % şi 9 % fulgi, respectiv V4 şi V5. 42

43 CAPITOLUL VI. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI Rezultatele cercetarilor privind tehnologia de fabricare a fulgilor de cereale din boabele de cereale şi a batoanelor cu adaos de fulgi de cereale, care fac obiectul tezei de doctorat permit formularea următoarelor concluzii generale: 6.1. CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA FULGILOR DE GRÂU ŞI DE PORUMB Boabele celor trei soiuri de grâu ( Turda 95, Turda 2000, Arieşan ) şi a celor trei hibrizi de porumb ( Turda Favorit, Turda 200, Turda Super ) luate în studiu sunt pretabile pentru obţinerea fulgilor de cereale destinate consumului ca atare, sau pot reprezenta surse importante de materii prime în industria produselor zaharoase Datorită structurii anatomice şi compoziţiei chimice a boabelor, fulgii de cereale obţinuţi prezintă particularităţi specifice privind: indicele de expansiune, densitatea în vrac, conţinutul în amidon şi conţinutul în proteine Însuşirile anatomice şi chimice ale boabelor, caracteristice celor trei specii, determină procesul de extrudare şi tehnologia în interacţiunea cu umiditatea şi debitul de alimentare a amestecului Prin extrudare indicele de expansiune cel mai mare se înregistrează la soiul Turda 95 şi hibridul Turda Favorit cu valori cuprinse între 2,74 cm şi 3,91 cm Extrudarea cea mai favorabilă în ceea ce priveşte indicele de expansiune şi densitatea în vrac a fulgilor s-a realizat în mod evident la şase luni de la depozitarea grâului şi porumbului În corelare cu genotipul de grâu sau porumb, umiditatea boabelor introduse în proces pentru obţinerea fulgilor are o influenţă sensibilă, valorile 43

44 însuşirilror studiate fiind diferite cele mai favorabile fiind la umiditatea amestecului de 21% Factorul debit de alimentare are o influenţă relativ mică între cele trei graduări diferenţele fiind nesemnificative, însă din punct de vedere al calitaţii, sunt preferabile debitele minime şi medii Prin extrudarea boabelor se constată o reducere a conţinutului de proteină, nesemnificativ, fapt rezultat din determinarile efectuate, ceea ce permite o digerabilitate mai bună prin degradarea amidonului şi proteinelor la compuşi cu masa moleculară mai mică CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU ŞI DE PORUMB Fulgii de grâu din soiul Turda 95 şi de porumb obtinuţi din hibridul Turda Favorit, luaţi în studiu la fabricarea batoanelor se preteaz[ la fabricarea acestora în proporţii diferite În variantele de reţete utilizate în studiu la fabricarea batoanelor cu adaos de fulgi de grâu şi de porumb, conţinutul de fulgi a fost factorul determinant în privinţa însuşirilor organoleptice ale produsului finit, variantele cu conţinut maxim fiind cele mai apreciate Batoanele fabricate cu adaos de fulgi de porumb au fost mult mai apreciate în ceea ce priveste gustul, în comparaţie cu cele obţinute cu adaos de fulgi de grâu Din punct de vedere al eficienţei economice se constată că variantele de fabricaţie a batoanelor cu adaos de fulgi de grâu şi porumb cu 8 % şi 9 % generează costuri mai mici, la care profitul şi rata profitului sunt maxime RECOMANDĂRI 44